Page 88 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 88
«graar 1
rrrasOTsn iihui-. wlvwmwi^» w? »rag?
DRUMUL SOCIALISM ULUI ® NR. 5329 • S1MBÂTÂ 26 FEBRUARIE 1972
/îzita delegaţiei ungare de partid şi guvernamentale, condusă de tovarăşul Janos Radar, in Capitală
Tovarăşul NIcolae Ceauşescu, tui cartier, adevărat „oraş-sa-
telit al Bucuroştiului".
CU vi NT AR EA TOVARĂŞULUI CUViNTAREA TOVARĂŞULUI împreună cu tovarăşul Janos şului. oaspeţii se interesează
In discuţiile cu edilii ora
Kadar au vizitai, vineri Ia a
miază, Fabrica de maşini-unol-
te şi agregate Bucureşti, am de unele metode folosite în
plasată într-o puternică zonă construcţia de locuinţe, de
NICOLAE CEAUŞESCU IAN0S KADAR industrială a Capitalei, unde, mentelor, de dotările social-
gradul de confort al aparta
concomitent cu realizarea u
cullurnle şi de activitatea de
întreprinderi
nor importante
noi, a fost construit şi unul pusă de arhitecţi şi construc
(U rm a ră din p ag . 1) rile interne, avantajului reci mondial, intensificarea luptei dintre cele mai mari cartiere tori.
proc. Ţara noastră porneşte pentru dezarmare generală, şi (Urmară din pag. 1) rea statelor indiferent de sis riale de război; trebuie să li bucureştene — „Titan". Fxprimîndu-şi dorinţa să cu
român, pentru « adresa, din de la considerentul, confirmat în primul rînd nucleară, se temul lor social, după mărime. chideze bazele sale militare La această vizită au luat noască şi unele aspecte ale a-
toită inima, .poporului ungar, de viaţă, că normalizarea re impune drept un comanda Este pe deplin limpede, de e din Vietnamul de sud, din parte membrii delegaţiei de nrovizionării populaţiei din
cele mai calde felicitări pen laţiilor dintTtfc state, crearea ment arzător al zilelor noas convinşi că atît eforturile xemplu, că în Statele Unite Indochina. Statele Unite ale partid şî guvernamentale a cartier, oaspeţii vizitează cîte
tru realizările obţinute, urîn- unui climat de colaborare şi tre. Popoarelor Ie revine da noastre bilaterale, cit şi în ale Americii puterea aparţine Americii trebuie să înceteze Republicii Populare Ungare, va unităţi de deservire ale
du-I noi şl mari succese pî înţelegere, înlăturarea cauze toria de a acţiona ferm pen deplinirea programului com capitalului monopolist-imperia- sprijinirea regimului marione tovarăşii Jeno Foctf, Peter modernului complex comercial
plex al integrării socialiste —
din apropiere.
drumul înfloririi patriei sale lor conflictelor Impun, cu toată tru a impune dezarmarea, dis list, că acolo există un sistem tă saigonez şi amestecul în Valyi, Janos Peter, Feremc
Fabrica de maşinî-unelte şi
socialiste. (Aplauze puternice/ hotărîrea, respectarea dreptu trugerea şi scoaterea în afara pe care l-am elaborat în co capitalist, iar Uniunea Sovie treburile interne ale Vietna Martin şi alte persoane ofi agregate. Această modernă şi
mun şi l-am adoptat la cea
prelungite). lui sacru, inalienabil, al fie legii a armelor nucleare, a tu de-a XXV-a sesiune a 6 A.E.R. tică este primul stat muncito- mului de sud ; trebuie să res ciale ungare. frumoasă întreprindere bucu-
Succesele obţinute de cele cărui popor de a-şi hotărî turor mijloacelor de extermi — vor favoriza lărgirea cola resc-tărănesc din lume în oare pecte efectiv dreptul la auto Au participat, de asemenea, reşleană formează împreună
două ţări ale noastre 1n edi singur soarta, cer, totodată, nare în masă. Considerăm că borării noastre economice. se construieşte societatea co determinare al poporului sud- tovarăşii Dumitru Popa, mem cu uzinele „23 August14 şi
ficarea noii orînduiri sînt o abolirea forţei în relaţiile In trebuie trecut cît mai grabnic Constatăm îmbunătăţiri şi pe munistă. Ca atare, cele două vietnamez, corespunzător A bru al Comitetului Executiv al „Republica" o puternică zonă
contribuţie importantă Ia în ternationale, renunţarea li o Ia măsuri concrete, efective tărîmul colaborării culturale. ţări — cu toate că din punct cordurilor de la Geneva din C.C. al P.C.R., prim-secretnr industrial-economică a Capi
tărirea socialismului pe plan rice formă de presiune şl a cum ar fi lichidarea bazelor Acelaşi lucru putem să-l spu de vedere al mărimii sînt a 1954 referitoare la Vietnam. al Comitetului municipal talei. Construcţia ei se înscrie
mondial, la creşterea presti meninţarea cu forţa la adresa militare de pe teritoriile altor nem şi despre traficul de per semănătoare — nu sînt iden Potrivit aprecierii Republi Bucureşti al P.C.R., primarul pe linia politicii partidului şi
giului şi influentei sale în altor ţări. Respectarea acestor state, desfiinţarea blocurilor soane, despre turism şi de tice şi, corespunzător caracte cii Populare Ungare, Orientul general al Capitalei, Ioan Co- statului nostru privind dezvol
militare şi alte acţiuni
de
lume. norme în viata internaţională dezangajare militară, de re spre micul trafic de frontieră. rului de clasă, duc o politică Apropiat a devenit şi a ră toţ, Octavian Groza, alte per tarea în ritm susţinut a in
Dragi tovarăşi şi prieteni, este cerută cu tot mai multă ducere a trupelor şi a poverii Acestea din urmă sînt deo cu totul deosebită. mas pînă azi un focar primej soane oficiale române. dustriei constructoare de ma
Analiza situaţiei internaţio fermitite de popoare, de o înarmărilor. sebit de importante din punct Apărarea cauzei socialismu dios ca urmare a războiului Pe străzile Capitalei erau şini.
nala demonstrează că în ulti pinia publică, ca singur mij România este profund soli de vedere al dezvoltării legă lui, progresului, a independen pornit de Israel în 1967. Noi arborate drapelele de stat ale La intrarea în marea între
mul timp în lume au avut loc loc de a evita noi conflagraţii dară cu lupta popoarelor care turilor şi prieteniei dintre oa ţei naţionale şi păcii, ca şi sîntem solidul cu forţele an României şi Ungariei. prindere bucureşteană, tovară
mari schimbări, profunde de mondiale, de asigurare a con mai gem sub exploatarea co menii muncii şi contribuie in interesele popoarelor ne cer tiimperialiste arabe şi consi şii Nicolae Ceauşescu şi Janos
plasări în raportul mondial lucrării şi păcii popoarelor. lonială, sprijină eforturile ti acelaşi timp la înlăturarea de clarviziune ideologică. Consi derăm că singura rezolvare I,a intersecţia Bulevardului Kadar, ceilalţi oaspeţi sînt în-
de forte. Unul din cele mai (Aplauze puternice). nerelor state pentru consoli finitivă a barierelor ridicate în derăm ca o normă de bază a justă a problemei este retra Loontin Sălăjan cu strada Ba tîmpinaţi de muncitori, tehni
ba Novac, se face un
scurt
importante fenomene ale dez Pornind de li aceste consi darea suveranităţii lor naţio trecut între popoarele noastre. vieţii internaţionale afirmarea gerea agresorului de pe toate popas. Aici se aflau numeroşi cieni şi ingineri ai uzinei, ca
voltării social-politlce contem derente, România acordă o nale, a independenţei lor po Vorbind despre prietenia şi în relaţiile interstatale — in teritoriile ocupate. Partidul, locuitori din cartier, care a re fac oaspeţilor o călduroasă
porane 'aste afirmarea tot mai deosebită importantă însănă litice şi economice, pentru colaborarea dintre Republica dependent de mărimea ţărilor guvernul nostru condamnă plaudau îndelung pe conducă manifestare de prietenie, ex-
pregnantă în cadrul comuni toşirii climatului politic din folosirea întregului lor poten Populară Ungară şi Republica — a egalităţii în drepturi. In hotărît cîrdăşia americano-is- torii de partid şi de stat ai primîndu-şi astfel bucuria de
tăţii de naţiuni ale lumii a Europa, reilizării securităţii ţial material şi uman în in Socialistă România, doresc să politică, de asemenea, să gru raeliană, al cărei scop este celor două ţări. Un grup de a primi în mijlocul lor pe
ţărilor socialiste j o dată cu pe continentul nostru. Sînt teres propriu, pentru afirma subliniez că acestea corespund păm statele pe baza sistemu de a face imposibilă rezol tinere fete oferă tovarăşilor conducătorul partidului şi sta
lui lor social, independent de
creşterea continuă a potenţia cunoscute eforturile depusa rea dreptului Ia o viată dem intereselor popoarelor ambe mărimea lor, să le deosebim, varea politică. Nicolae Ceauşescu şi Janos tului nostru, pe solii poporu
lului material şi n prestigiu de ţările socialiste europene nă, liberă şi prosperă. (Aplau lor ţări, favorizează activitatea ţinînd cont că este vorba de In rîndul ţărilor socialiste Kadar, celorlalţi oaspeţi bu lui frate ungar.
lui de care se bucură pe plan pentru promovarea securităţii ze puternice). de construcţie din cele două tară socialistă, capitalistă sau sprijinim şi noi .popoarele a chete de flori. Pe o mare pancartă e în
mondial, a sporit rolul ţărilor şi colaborării, propunerile şi Considerăm că problemele ţări şi corespund, de aseme cum se foloseşte în mod cu rabe în lupta lor pentru cu scrisă în limbile română şi
In fa(ţa unei machete a car
socialiste în soluţionarea pro iniţiativele lor conţinute în grave cu care se confruntă o nea, intereselor generale ale rent, ţară în curs de dezvolta cerirea drepturilor legitime, tierului Titan, primesc expli maghiară urarea : „Bine aţi
blemelor cardinale ale con Declaraţia de la Bucureşti, în menirea contemporană impun socialismului. (Aplauze puter re. Acest punct de vedere pentru afirmarea aspiraţiilor caţii din partea . arhitectului venit dragi soli ai poporului
temporaneităţii. In acelaşi Apelul de la Budapesta şi in ca toate ţările — mari, mijlo nice). face posibil să vedem clar juste, pentru traducerea în şef al Capitalei, Tiberiu Ricci. frate ungar".
timp, au continuat să se as- alte documente adoptate în cii sau mici — să. participe, în Faptul că popoarele ţărilor fronturile, înlesneşte lupta viaţă a rezoluţiei Consiliului Se prezintă cîteva date sinte In faţa unor machete şi gra-
cută contradicţiile dintre mi- comun. condiţii de deplină egalitate, socialiste pot să-şi consacre ideologică şi politică şi con de Securitate din 1967. tice despre stadiul actual şi
rile ţări imperialiste. România s-a străduit să a la viata internaţională, să-şi atentia construirii noii socie tribuie la lupta tuturor po In perioadi conflictului in- perspectivele dezvoltării aces (Continuare in pag. o 4-a)
Un alt element caracteristic, ducă o contribuţie activă Ia aducă contribuţia la soluţiona tăţi, că pot să înfrunte cu suc poarelor împotriva imperialis do-pakistanez, Ungaria a con
al schimbării raportului d« realizarea securităţii pe con rea problemelor litigioase, la ces presiunile politice, econo mului care periclitează exis damnat teroarea sîngeroasă a
forte mondial este afirmarea tinent, a depus eforturi con respectarea legalităţii interna mice şi ideologice ale forţelor tenţa omenirii. fostului guvern militar pakis încheierea convorbirilor oficiale
activă în lupta antiimperialis- stante pentru normalizarea şi ţionale. In acest context, do de clasă şi puterilor ostile, tanez şl de Ia bun început a
tă a tinerelor state indepen amplificarea relaţiilor sale cu rim să ne exprimăm convin tentativele agresive şi sub Dragi tovarăşi, manifestat simpatie faţă de
dente. Zeci şi zeci de popoa statele europene, dezvoltînd gerea că Tratatul semnat ieri versive ale imperialiştilor, se Dintre problemele actuale poporul Bengalului Oriental Vineri dimineaţa, la Consi litic ni C.C. al P.M.S.U., pre
liul de Stit, s-au
încheiat
re acţionează cu fermitate tot mai larg contactele, schim între ţările noastre — tratat datoreşte înainte de toate uni de politică externă, Republi în lupta sa pentru viată şi convorbirile oficiale între de şedintele Guvernului Revolu
ce corespunde pe deplin prin
ţionar
Muncitoresc-Ţărănesc
pentru a se debarasa de do burile şi cooperarea mulţii i- cipiilor Cartei O.N.U. — se rii şi colaborării lor. Ne sim ca Populară Ungară, Republi libertate şi, după formarea legaţia de partid şi guverna Ungar, Peter Valyi, membru
minaţia imperialistă, pentru terală ; ţara noastră a militat înscrie ca o contribuţie impor ţim în siguranţă ştiind că a ca Socialistă România, ţării? statului Bangladesh, a recu mentală a Republicii Socia
a-şi lua bogăţiile naţionale şi militează consecvent pen tantă a popoarelor român şi supra înfăptuirilor şi păcii socialiste acordă o importantă noscut acest stat. Paralel cu al C.C. al P.M.S.U., vicepre
în propriile mîini, pentru a tru îmbunătăţirea climatului ungar la cauza destinderii şi noastre veghează puterea deosebită securităţii europe aceasta, noi ne pronunţăm liste România şi delegaţia de şedinte al Guvernului Revo
a
partid şi guvernamentală
luţionar Muncitoresc-Ţărănesc
decide singure asupra modu politic în Balcani şi dezvolta colaborării internaţionale, la uriaşă comună a ţărilor socia ne. In funcţie de posibilităţile pentru relaţii normale cu Pa Republicii Populare Ungare. Ungar, Janos Peter, membru
lui de valorificare a potenţia rea unor relaţii de bună ve eforturile pentru progres şi liste, a Tratatului de la Var noaslre ne străduim să adu kistanul, bazate pe principi Din partea română la con
lului material şi uman, asu cinătate între toate statele pace în întreaga lume. (Aplau şovia şi a Uniunii Sovietice. cem o contribuţie maximă la ile coexistentei paşnice. al C.C. al P.M.S.U., ministrul
pra organizării vieţii sociale, din această parte a Europei. ze puternice). Dragi tovarăşi, consolidarea păcii în Europa vorbiri au participat tovarăşii afacerilor externe, Fer-enc
a politicii lor Internationale. Doresc să exprim înalta, Partidul nostru, detaşament şi Ia crearea unor condiţii mai Dragi tovarăşi, Nicolae Ceauşescu, secretar Martin, ambasadorul R.P. Un
(Vii aplauze). Militînd pentru noastră apreciere fată de a activ al mişcării comuniste şi Asemenea tuturor ţărilor so bune pentru colaborarea din Evenimentele politicii mon general al Partidului Comu gare li Bucureşti.
apărarea independenţei naţio portul deosebit de important muncitoreşti internaţionale, cialiste şi popoarelor lor, şi tre statele europene. diale confirmă justeţea con nist Român, preşedintele Con Au participat, de asemenea,
poporul ungar, partidul nos
nale cucerite prin luptă, pen adus de Uniunea Sovietică Ia dezvoltă ample relaţii de so tru, Republica Populară Un Actualmente putem consta cluziilor Consfătuirii interna siliului de Stat al Republicii tovarăşii Katona Istvan, mem
tru întărirea suveranităţii de procesul destinderii în Euro lidaritate frăţească cu parti gară acordă o mare atenţie ta o înviorare în relaţiile din ţionale a partidelor comuniste Socialiste România, Ion Gheor- bru al C.C. al P.M.S.U., şe
6tat, popoarele acestor ţări pa prin politica sa externă, dele comuniste şi muncito problemelor internaţionale. tre statele europene, un pro şi muncitoreşti din 1969 de la gbe Maurer, membru al Co ful Secţiei propagandă şi a
gitaţie a C.C. al
P.M.S.U.,
îşi exprimă hotărîrea de a lua prin acţiunile sale diplomati reşti, cu alte partide şi forţe Considerăm ca o sarcină prin gres însemnat în direcţia con Moscova. Această consfătuire mitetului Executiv, al Prezi Marjai Jozsef, adjunct al mi
diului
Perminent al C.C. al
parte activă la soluţionarea ce, prin autoritatea de care revoluţionare şi democratice. cipală în activitatea noastră vocării conferinţei general- a slujit interesele întăririi P.C.R., preşedintele Consiliu
problemelor Internationale se bucură pe plan internaţio Răspunzînd înaltelor îndato internaţională să contribuim la europene pentru securitate. unităţii mişcării comuniste nistrului afacerilor externe,
contemporane, la reglemen nal. (Aplauze puternice). De riri internaţionale ce îi revin, întărirea unităţii ţărilor socia Ţările socialiste europene îşi internaţionale şi ale unităţii lui de Miniştri, Ion Pătan, Barily Miklos, şef de grup în
tarea conflictelor existente în asemenea, România apreciază Partidul Comunist Român fa liste şi a mişcării comuniste coordonează şi îşi unesc e de acţiune antiimperialiste. membru al C.C. al P.C.R., vi M.A.E., şi Farkas Imre, direc
lume, la consolidarea păcii în mod deosebit eforturile de ce tot ce depinde de el pen şi muncitoreşti internaţionale, forturile şi în acest domeniu. Se poate constata că majori cepreşedinte al Consiliului de tor adjunct în M.A.E.
Corneliu Mănescu,
In cadrul convorbirilor, des
Acestui ţel i-au slujit şi-i slu
Miniştri,
şi securităţii. Dezvoltarea puse de celelalte ţări socia tru depăşirea dificultăţilor ac la asigurarea condiţiilor inter jesc Declaraţia de la Bucu tatea covîrşitoare a partide membru al C.C. al P.C.R., mi
largă a relaţiilor multilatera liste pentru netezirea drumu tuale în relaţiile între ţările naţionale paşnice. Sprijinim reşti din 1966 a Consfătuirii lor comuniste şi muncitoreşti nistrul afacerilor externe, făşurate înlr-o atmosferă sin
le cu aceste state contribuie lui spre realizarea securităţii socialiste şi partidele comu mişcările de eliberare, lărgim Comitetului Politic Consulta sînt hotărîte să desfăşoare o ceră, prietenească, cele două
Ia creşterea rolului lor în europene. niste, pentru refacerea şi întă relaţiile patriei noastre cu tiv al statelor participante la activitate susţinută pentru Ioan Cotoţ, membru al C.C. delegaţii au făcut un larg
viata politică mondială, la a Un aport însemn it la con rirea unităţii lor, a tuturor ţările în curs de dezvoltare, Tratatul de Ia Varşovia, Ape reilizarea unităţii. al P.C.R., ambasadorul Româ schimb de vederi în proble
firmarea poziţiilor 'lor antiim- solidarea procesului de des forţelor antiimperialiste. intensificăm colaborarea cu lul de la Budapesta din 1969, Conform concluziilor confe niei Ia Budapesta. me actuale ale situaţiei Inter
Au participat, de asemenea,
perialiste, la schimbarea tot tindere l-ar constitui- ratifi România socialistă este a ţările capitaliste pe baza prin precum şi Declaraţia adoptată rinţei de la Moscova şi în tovarăşii Teodor Marinescu, ii ilionale. Ambele părţi au
mai pronunţată a raportului carea tratatelor sovieto—vest- nimată de hotărîrea neabătu cipiilor coexistenţei paşnice. Ia Praga acum o lună. spiritul acestora activează şi membru al C.C. al P.C.R., şe reafirmat hotărîrea lor de a
mondial de forţe în favoarea german şi polono—vest-ger- tă de a-şi aduce, cu consec Partidul şi guvernul nostru partidul nostru pentru unita depune eforturi stăruitoare în
păcii şi progresului. man, stabilirea de raporturi, venţă şi fermitate, contribuţia stabilesc în mod independent In primul rînd, datorită acti tea mişcării comuniste mon ful Secţiei relaţii externe a vederea convocării conferin
Gu toate succesele mari ob în baza dreptului internaţio la însănătoşirea vieţii interna obiectivele politicii noastre vităţii coordonate a ţărilor so diale, pentru înfăptuirea uni C.C. al P.C.R., Octavian Gro ţei general-europene, pentru
ţinute de forţele antiimperia- nal, între Republica Democn- ţionale, la înfăptuirea aspira internaţionale. Prin politica cialiste şi în partea occiden tăţii de acţiune a partidelor za, membru supleant al C.C. stabilirea între ţări şi popoa
tală a Europei se manifestă din
ţiilor popoarelor de libertate,
al P.C.R., ministrul energiei
liste pe plan internaţional, es tă Germană şi Republica Fe progres, independenţă şi pace, externă slujim interesele po ce In ce mai mult înţelegerea comuniste şi a tuturor forţe electrice, Nicolae Ecobescu, re a unor raporturi de în
te ştiut că în lume flăcările derală a Germaniei şi parti la instaurarea colaborării şi porului nostru, ţinînd seamă adevărului că pacea trainică lor antiimperialiste. Partidul credere, cooperare şi bună
războiului nu s-au stins defi ciparea lor deplină la viata prieteniei între toate popoa în acelaşi timp şi de scopurile şi colaborarea reciproc avan nostru luptă împotriva opor membru supleant al C.C. al vecinătate, pentru instaurarea
nitiv, că în diferite părţi a- internaţională, normalizarea rele lumii. (Aplauze puternice). generale ale socialismului si tajoasă pe continentul nostru tunismului, a devierii de P.C.R., adjunct al ministrului unui climat de pice şi de
Ie globului au izbucnit şi iz relaţiilor R.S. Cehoslovice Stimaţi tovarăşi şi prieteni, progresului. Piatra unghiulară sînt de neconceput dacă nu se dreapta şi de stînga, împotri afacerilor externe, şi Gheor- securitate pe continentul nos
ghe Colt, director a.i.
în
bucnesc conflicte armate, se cu R.F. a Germaniei pe baza In cursul acestor zile am a politicii externe o constituie lichidează definitiv urmările va naţionalismului, împotriva M.A.E. tru, în întreaga lume. Au
produc acte de agresiune a recunoaşterii nevalabilitătii de avut convorbiri utile şi rodni alianţa noastră cu Uniunea So celui de-al doilea război mon oricăror tendinţe care dis Din partea ungară, au luat fost discutate, totodată, pro
supra unor popoare, se aten la început a acordului de la ce în cadrul cărora ne-am in vietică. Unitatea ţărilor socia dial. trug unitatea noastră, aduc bleme privind mişcarea comu
tează la libertatea şi suvera Munchen. format reciproc asupra mersu liste şi cauza progresului ne Dintre cei care sînt intere apă Ia moara imperialismului, parte tovarăşii Janos Kadar, nistă şi muncitorească inter
nitatea lor naţională. Nu ui Recenta declaraţie de la lui construcţiei socialiste în impun — şi noi procedăm ca saţi cel mai direct, guvernul fiind convins că toate acestei p'rim-secretar al Comitetului naţională, subliniindu-se ne
Central al Partidului Munci
tăm nici un moment că în Praga a ţârilor socialiste par ţările noastre şi am discutat atare — coordonarea intenţii actual al Republicii Federale dăunează unităţii noastre şi toresc Socialist Ungar, Jeno cesitatea întăririi unităţii ţă
lume mai >există forte ostile ticipante la Tratatul de la despre evoluţia relaţiilor noas lor noastre in problemele in a Germaniei îşi dă seama din servesc Intereselor imperialis rilor socialiste, ii tuturor for
cauzei păcii, destinderii si Varşovia evidenţiază însem tre bilaterale; cu acest prilej ternaţionale majore. ce în ce mai mult de realită mului. Apărăm puritatea teo- Fock, membru al Biroului Po ţelor antiimperialiste.
securităţii, cire se crampo nătatea deosebită pentru in am constatat cu satisfacţie că Comunitatea ţârilor socialis ţile din Europa şi şi-a propus Tiei marxist-leniniste, princi
nează de politica discredita staurarea securităţii pe conti s-au evidenţiat noi posibili te are un rol mare şi mereu normalizarea relaţiilor cu ţă piul internaţionalismului pro Semnarea comunicatului cu privire
tă a „războiului rece", caută nent, a creării unui sistem de tăţi de a extinde relaţiile crescînd în rezolvarea sarci rile socialiste. Situaţia actua letar, acţionăm în spiritul l-
să întreţină în mod artificial angajamente menit să asigure noastre, de a lărgi şi intensi nilor internaţionale oare stau lă din Europa este deci de na deilor socialismului şi comu
animozităţi şi încordare, sur fiecărei ţâri securitate depli fica contactele în toate dome în faţa forţelor socialismului tură să ne insufle încredere şi nismului. la vizita delegaţiei de partid
se de litigiu. Sîntem însă con nă, o dezvoltare liberă şi ne niile. De asemenea, schimbul şi progresului, în lupta împo sperăm că încă în acest an
vinşi că, acţionînd unite, forţele stingherită, o largă cooperare de păreri pe care l-am făcut triva imperialismului, în lupta conferinţa europeană pentru Onorată adunare,
păcii şi progresului de pre între toate statele, fără nici în legătură cu desfăşurarea pe scară mondială pentru pro securitate şi colaborare îşi va Stimate tovarăşe Ceauşescu, şi guvernamentale a it.P. Ungare
tutindeni pot face să eşueze o discriminare şi fără nici o vieţii internaţionale şi a miş gres social şi pace. Ţările sis putea începe lucrările. Dragi tovarăşi, prieteni,
politica imperialistă de agre îngrădire. (Aplauze puternice). cării comuniste şi muncito temului socialist mondial dis In încheiere aş dori să sub La Consiliul de Stat a avut te Răutu, Gheorghe Stoica,
siune şi dictat, de dominaţie După aprecierea noastră, reşti a evidenţia! că în pro pun de un potenţial economic Dragi tovarăşi, liniez încă o dată părerea loc, vineri după-amiază, so Ştefan Voitec, Petre Blajovici,
şi amestec în treburile altor problema cea mai stringentă blemele fundamentale au fost şi militar uriaş şi poziţia lor Administraţia Statelor Uni delegaţiei noastre: sîntem lemnitatea semnării comunica Miron Constantinescu, Mihai
popoare, pot împiedici dez a momentului de fată este ini exprimate puncte de vedere se întăreşte necontenit. Pentru te ale Americii, care se află convinşi că întîlnirea noastră, tului cu privire la vizita de Dalea, Miu Dobrescu, Minai
de
lănţuirea unui nou război, pot ţierea cît mai grabnică între comune sau apropiate. un şir întreg de popoare, pen în fruntea imperialismului in convorbirile noastre tovără legaţiei de partid şi guverna Gere, Ion Ioniţă, Ion Stănes-
contacte multilaterale
netezi drumul spre destindere toate statele interesate, în ve Avem convingerea că vizita tru sute de milioane de oa ternaţional, în timp ce spri şeşti, noul Tratat de priete mentale a Republicii Populare cu, Cornel Burtică, Mihai
şi cooperare internaţională derea pregătirii conferinţei prietenească făcută în Româ meni ţările socialiste consti jină pretutindeni forţele reac nie, colaborare şi asistenţă Ungare în Republici Socialis- Marinescu, Ion Pătan, Corneliu
între toate popoarele. (Aplau pentru securitate europeană, nia de delegaţia de partid şi tuie un exemplu pentru dez ţionare şi forţele care ame mutuală ungaro-român slujesc jktă România. Mănescu, ministrul afacerilor
în
ungară,
guvernamentală
ze puternice). îneît aceasta să poată aven frunte cu tovarăşul Kadar, voltarea lor proprie. Existenţa ninţă libertatea şi pacea po pe deplin relaţiile, colabora ’r * Comunicatul a fost semnat externe, Ioan Cotoţ, amibasa-
şi puterea ţărilor socialiste in
Noul tratat de prietenie, a- loc în cel mai scurt timp. Tratatul de prietenie, alianţă fluenţează în mod tot mai de poarelor, prin diferite acţiuni rea şi prietenia noastră, cau de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dorul României la Budapesta,
liantă şi colaborare dintre România consideră că există şi colaborare, precum şi co terminant evoluţia mondială. şi cu un aparat imens de pro za socialismului şi păcii. (A secretar general al Partidului membri ai C.C. al P.C.R., ai
Republica Socialistă România condiţii favorabile în acest municatul comun pe care l-am De aceea, considerăm vitală pagandă, ar dori să convingă plauze îndelungi). Comunist Român, preşedinte Consiliului de Stat şi ai gu
şi Republica Populară Unga scop şi îşi exprimă hotărîrea semnat astăzi — oglindind do restabilirea şi consolidarea u lumea că intenţiile sale sînt le Consiliului de Stat al Re vernului, alte persoane oficia
ră deschide largi posibilităţi de a milita activ, alături de rinţa comună de a dezvolta nităţii comunităţii socialiste şi de natură paşnică. Dar se află Republica Populară Ungară publicii Socialiste România, şi le.
pentru intensificarea conlu ţările socialiste, dc celelalte prietenia şi colaborarea ro- pe măsura posibilităţilor noas în flagrantă contradicţie cu şi Republica Socialistă Româ de tovarăşul Janos Kad ir,
crării ţărilor noastre pe pla ţări europene pentru înfăptui mâno-ungaTă — vor accelera tre ne străduim şi noi să con cuvintele frumoase şi revoltă nia sînt două ţări socialiste prim-secretar al Comitetului Au luat parte tovarăşii
nul vieţii Internationale în rea acestui deziderat major al evoluţia pozitivă a raporturi tribuim la aceasta. întreaga opinie publică Inter vecine. Popoarele noastre vor Central al Partidului Munci Jeno Fock, Peter Valyi, Ja
vederea soluţionării proble popoarelor continentului nos lor cordiale pe planuri multi Imperialismul, Ia fel de pu naţională faptul că Statele U socialism, vor pace; interese toresc Socialist Ungar. nos Peter, Feronc Martin, pre
melor vitale ale contempora tru. (Vii aplauze). laterale între Republica So ternic şi periculos, ameninţă nite ale Americii continuă le noastre fundamentale sînt La solemnitate au fost dn cum şi persoanele oficiale
neschimbat războiul nimicitor
neităţii în spiritul idealurilor Unul din obiectivele con cialistă România şi Republica toate popoarele, dar se ştie că în Vietnam, Laos şi Cambod- comune. Există toate condiţi faţă tovarăşii Ion Gheorghe care însoţesc delegaţia de
de progres şi pace ale popoa stante ale politicii externe a Populară Ungară, între Parti ameninţă în primul rînd po gia, calcă în picioare cele mai ile pentru dezvoltarea multi Maurer, Emil Bodnaraş, Ma partid şi guvernamentală a
relor. României este stingerea foca dul Comunist Român şi Parti poarele ţărilor socialiste. A elementare drepturi ale state laterală a relaţiilor dintre nei Mănescu, Paul NicLilescu- R.P. Ungare.
Un element fundamental al relor de încordare şi război dul Muncitoresc Socialist Un ceasta ne obligă să nu scă lor şi popoarelor din Indochi- partidele şi statele noastre. Mizil, Gheorghe Pană, Gheor După semnarea comunicatu
politicii externe a partidului care primejduiesc pacea în gar. (Aplauze puternice, pre păm niciodată din vedere na, trimit şi azi sute de avioa Bineînţeles, mai avem multe ghe Rădulescu, Virgil Trofin, lui, in aplauzele celor pre
şi statului nostru este dez- lume. Deplin solidară cu lupta lungite). Partidul şi poporul lupta împotriva imperialismu ne asupra oraşelor şi satelor de făcut. Comitetul nostru Iile Verdet, Maxim Berghianu. zenţi, conducătorii celor două
A:oltarca relaţiilor de priete dreaptă a poporului vietna nostru vor acţiona neabătut lui. paşnice vietnameze, cauzînd Central şi guvernul nostru Emil Drăgănescu, Janos Fa- partide frăleşfi îşi strîng căl
nie şi colaborare multilatera mez, ţara noastră sprijină po în scopul dezvoltării continue Noi, comuniştii, sîntem. a distrugeri şi moarte. vor acţiona neobosit, cu tot zekas, Petre Lupu, Dumitru duros mîinile, so îmbrăţişea
lă cu toate ţările socialiste. ziţia justă a Republicii De a prieteniei şi colaborării din depţii păcii şl avem convin Republica Populară Ungară devotamentul, pentru întări Popa, Dumitru Popescu, Leon- ză.
In acest spirit, România ex mocrate Vietnam şi a Guver tre partidele şi popoarele gerea că pericolul unui nou sprijină ferm poporul vietna re! prieteniei şi colaborării
tinde cooperarea cu ţările nului Revoluţionar Provizoriu noastre. Vă rugăm, dragi oas război mondial poate fi înlă mez. Acum două săptămînî, noastre.
membre ale Consiliului dă A- al Republicii Vietnamului de peţi, ca, întorşi acasă, să turat, că pacea poate fi apăra delegaţia noastră de partid şi In numele delegaţiei ungare Recepţie oferită
julor Economic Reciproc, pe Sud, se pronunţă pentru retra transmiteţi poporului ungar tă dacă luptăm cu consecven guvernamentală s-a întors din aş dori să mulţumesc încă
baza Programului complex a- gerea trupelor S.U.A. şi ale prieten sentimentele frăţeşti ţă împotriva oricărei agresiuni vizita de prietenie efectuată o dată Comitetului Central
doptit anul trecut la Bucu aliaţilor săi din Peninsula In- ale poporului român, dorinţa şi ameninţări imperialiste. în Republica Democrată Viet al Partidului Comunist Român, de ambasadorul Ungariei
reşti, lărgeşte conlucrarea cu rlochineză, pentru recunoaşte oamenilor muncii din patria Principiul leninist al coexis nam, unde s-a convins nemij Consiliului de Stat şi guver
statele participante la Trata rea dreptului poporului viet noastră de a vedea înflorind tenţei paşnice cucereşte teren locit de eroismul şi perseve nului Republicii Socialiste Cu prilejul vizitei oficiale do instituţii centrale şi orga
tul de la Varşovia, dezvoltă namez, ca şi a popoarelor continuu colaborarea româno- şi triumfă în relaţiile dintre renta fără precedent ale poporu România, ilocuitorilor Bucureş- de prietenie pe care o face nizaţii obşteşti, oameni de
ungara, în interesul lor reci
raporturi largi cu toate cele khmer şi laoţian de a-şi de proc, al cauzei socialismului state cu sisteme sociale dife lui vietnamez şi a exprimat tiului pentru primirea priete în ţara noastră delegaţia de ştiinţă, artă şi cultură, zia
cide singure destinele, fără a-
lalte tari socialiste. Conside meslec dinafară. (Aplauze pu şi păcii în lume. (Aplauze pu rite. In condiţiile actuale însă solidaritatea frăţească a po nească, pentru atenţia cu ca partid şi guvernamentală a rişti români şi corespondenţi
răm ca amplificarea coliboră- ternice). In ce priveşte situa ternice, îndelungate). intenţiile agresive ale impe porului ungar. De la bun în re delegaţia noastră a fost Republicii Populare Ungare, ai presei străine.
rii şi întrajutorării între ţă ţia din Orientul Apropiat, Trăiască prietenia dintre po rialismului obligă ţările socia ceput am condamnat agresiu înconjurată tot timpul. (Apla condusă de tovarăşul Jinos Au participat membrii de
rile socialiste este o necesi susţinem principiul unei re porul român şi poporul un liste să fie vigilente şi pre nea americană, uneltirile care uze). In numele comuniştilor Kadar, prim-secretar al Co legaţiei de partid şi guverna
tate pentru înflorirea fiecă glementări politice în spiritul gar ! (Vii şi puternice aplau gătite în permanenţă. Tocmai sabotează reglementarea poli unguri şi al oamenilor mun mitetului Central al Partidului mentale a R.P. Ungare, tova
rei naţiuni socialist? şi, tot rezoluţiei Consiliului de Secu ze). de aceea, Republica Populară tică şi sîntem ferm convinşi cii din Ungaria vă urez încă Muncitoresc Socialist Ungar, răşii Jeno Fock, Peter Valyi,
odată, pentru creşterea f o r ţo i ritate din noiembrie 1967, pro- Trăiască unitatea ţărilor so Ungară consideră importantă că problema vietnameză nu so o dată succese mari în con ambasadorul acestei ţări la Janos Peter, alto persoane o
socialismului în ansamblu, nunţîndu-ne pentru retragerea cialiste, a mişcării comuniste întărirea şi dezvoltarea puterii poate rezolva decît pe baza struirea României socialiste. Bucureşti, Ferenc Martin, a ficiale care însoţesc delega
pentru afirmarea tot mai pu trupelor israeliene din terito şi muncitoreşti, a tuturor for de apărare a Tratatului de propunerilor Guvernului Re (Aplauze puternice). oferit, vineri seara, o recep ţia.
ternică în lume a ideilor so riile arabe ocupate, recunoaş ţelor antiimperialiste I (Aplau la Varşovia. voluţionar Provizoriu al Repu Trăiască prietenia frăţească ţie în saloanele Casei Cen Au participat, de asemenea,
cialismului (Vii aplauze). terea dreptului la dezvoltare ze puternice, prelungite). In activitatea noastră de blicii Vietnamului de Sud şi a popoarelor din Republici trale a Armatei. S-fi ai misiunilor diplomati
In acelaşi timp, acţionînd independentă a fiecărui stat Trăiască prietenia şi cola politică externă ne străduim ale Republicii Demodate yiet- Populară Ungară şi Republi Au luat parte tovarăşii ce acreditaţi în România şi
în spiritul coexistentei paş din această regiune, pentru borarea dintre toate popoarele întotdeauna să adoptăm poziţii nam. ca Socialistă România I (A- •Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor alţi membri ai corpului di
nice, România participă la di rezolvarea problemei popu lumii I (Aplauze puternice, principiale, dare, lipsite de Guvernul Statelor Unite ale p'iauze puternice, prelungite). ghe Maurer, Emil Bodnaraş, plomatic.
viziunea internaţională a laţiei palestiniene potrivit in prelungite). echivoc şi consecvente. Sîn Americii trebuie să pună ca Să se întărească unitatea Manea Mănescu, Paul Nicu- înaintea începerii recepţiei
muncii, la schimbul mondial tereselor sale naţionale. Trăiască cauza luminoasă a tem împotriva tuturor teoriilor păt tuturor operaţiunilor mi inlernaţionalistă şi colaborarea lescu-Mizil, Gheorghe Pană, au fost intonate imnurile de
de valori, promovează relaţii In condiţiile actuale, cinci socialismului, libertăţii şi pă care mistifică şi confundă litare în Vietnam ; trebuie flintre Partidul Muncitoresc Gheorghe Rădulescu, Virgil stat ale Republicii Socialista
cu toate statele, fără deose cheltuielile pentru înarmare cii pe întreg globul 1 (Aplau- j principalele linii de forţă ale să stabilească data retragerii Socialist Ungar si Pirtidul Trofin, Ilie Verdet, membri România şi Republicii Popu
bire de orînduirea socială, pe absorb sume fabuloase, gre- ze puternice, îndelungate). politicii mondiale. In ceea ce totale a trupelor sale şi a tu Comunist Român! (Vii şi pu şi membri supleanţi ai Comi lare Ungare.
baza principiilor respectării vînd tot mai greu asupra ni Trăiască România ! Trăiască priveşte problemele de baza luror trupelor celorlalte ţări ternice aplauze). tetului Executiv al C.C. al Recepţia s-a desfăşurat în
independentei şi suveranităţii velului de trai al popoarelor Ungaria 1 (Aplauze puternice, i ale politicii externe, dezapro străine, a retragerii porsonn- Trăiască socialismul şi pa P.C.R., membri ai C.G. al tr-o atmosferă caldă, priete
naţionale, egalităţii în dr?p- şi făcînd să planeze perma prelungite ; urale şi ovaţii în- băm, de asemenea, ignorarea lului consultant şi miiifar, n cea ! (Aplauze prelungite, u- P.C.R., al Consiliului de Stat nească.
turi, neamestecului în trebu nent spectrul unui cataclism (îelungi). * criteriilor de clasă, categorisi arniiimenlului si a altor mnlo- ralc si ovaţii îndelungi). si ai guvernului, conducători (Agerpres).