Page 89 - Drumul_socialismului_1972_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5329 ® SIMBATA 26 FEBRUARIE 1972
■■■■■BDBIBOnEBBHHB

IN TILN IR E CU ARTELE Pe agenda

PERSEVERENTA cii din îlia a găzduit o triplă lă, pictorul Ioan Şeu a abor­ a venit să exemplifice aspec­ cenaclului
Sala de lectură a bibliote­
tele teoretice expuse.
dat o gamă largă de probleme
operă
Din
moniimentila
legate de arta modernă, de
manifestare artistică — plas­
tică, poezie şi muzică — în rolul ei social-educativ în ci­ beethoveniană prof. Vasile
prezenta unui public căruia zelare! gustului estetic al Bota s-a oprit la unul din
i s-a oferit un elcvit colocviu maselor. Expoziţia a stîrnit capitolele semnificative ale
Organele şl organizaţiile de partid au elaborat, în lu­ nareî G.G. el P.G.R. din 3—5 lor, a tuturor oamenilor mun­ spiritual. un interes deosebit în rîndul creaţiei titanului muzicii i
nile august—septembrie anul trecut, planuri de măsuri pri­ noiembrie 1971, precum şi a cii la realizarea sarcinilor e­ Pornind de la propriile ta­ oalor prezenţi, numeroase Simfonia a IlI-a — „Eroica", literar„Flacăra“
vind îmbunătăţirea activităţii ideologice şi politico-educa- măsurilor stabilite de Comite­ conomice şi social-obşteşti ce blouri expuse în această sa- întrebări vizînd tematica şi Simfonia a Vl-a — „Pastora­
tive. Aceste planuri au fost completate cu sarcinile reieşite tul judeţean de partid, de co­ ne revin. compoziţia unor tablouri, ar­ li" şi Simfonia a IX-a — „O­
din programul partidului de educaţie socialistă, adoptat de mitetul orăşenesc în vederea ŞTEFAN ŞERBAN monia coloristică, elemente da bucuriei", chintesenţa sim­
plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, precum şi dezvoltării conştiinţei socia­ sec retor ol Comitetului picturale, deopotrivă îmbina­ fonismului european al epo­ C enaclul lite r a r „ F la c ă r a " din
cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă, iar la comune liste şi mobilizării comunişti­ orâşenesc de partid Brad te într-o manieră sau alta, cii. Depănînd viaţa şi opera H u n e d o a r a , ce r e u n e ş t e u n m ă ­
şi în adunările de activ din luna Ianuarie a.c. In general, Sarmizegeîusa dar toate constituind o rezul­ geniului suveran al muzicii n u n c h i de p re stig io şi c r e a to ri şi
se poate aprecia că în activitatea ideologică şi politico- tantă a viziunii şi concepţiei din toate timpurile, s-au re­ tr a d u c ă to r i d e o p o triv ă , în m a j o ­
r it a te m e m b r i al F ilialei B ra ş o v
educativă au survenit importante mutaţii calitative de con­ Şi „pe fază", dar şi in urma cerinţelor pictorului despre lume şi via­ liefat pregnant concepţiile a U n iu n ii S c riito rilo r, p o s e d ă
ţinut şl eficienţă, că ea se află în centrul atenţiei comite­ sau ţă. revoluţionare înaintate ce p e n t r u a ce st a n o b o g a tă a g e n ­
telor de partid, marii majorităţi a birourilor organizaţiilor Comitetul comunal de par­ xemple concrete de abateri de După o succintă incursiune străbat ca un fir incandescent dă dc activ ita te. I m p u ls io n a ţi do
de bază. S-a dobîndit deja o anumită experienţă, şi-au fă­ tid Romos are un plan de la lege, au suscitat mult inte­ în poezia românească, de la întreaga sa creaţie. Expune­ tezele c u p rin s e în p ro g r a m ifl c-
al
d u c a ţ io n a l
p a rtid u lu i,
a c e ş tia
cut curs o seamă de iniţiative valoroase cu adresă la con­ măsuri privind îmbunătăţirea res. Oamenii spuneau : „Asta rea a fost urmată de o audi­ ia u p a r t e activ ă la v ia ţa so -
ştiinţă, au fost revitalizate formele eficiente ale muncii po­ activităţii ideologice şi politi- n-am ştiut-o, că n-o făceam...". reîntoarcerea cea clasică la cea modernă, ţie muzicală, cuprinzînd frag­ c ia l-c u ltu r a lă a m u n ic ip iu lu i şi
din
O
î m p r e ju r im i.
litice de masă. Dar, în procesul complex al vieţii, în abor­ co-educative corespunzător ce­ Apoi, au stîrnit interes şi .ex­ punctînd perioadele ei de mente definitorii din muzica lo c a lită ţilo r lă u d a b ilă o c o n stitu ie
in iţia tiv ă
darea multiplelor sarcini care le ridică actuala etapă de rinţelor, concret şi cuprinză­ punerile făcute la căminul vîrf, poetul Aurelian Sîrbu a beethoveniană. s p r ijin ir e a b rig ă z ilo r a rtis tic e de
edificare a societăţii socialiste mai sînt şl scăpări, neajun­ tor. A şi început să prindă cultural din Romos, despre la izvoare reliefat cîteva jaloane exis­ Noul gen de manifestare a g ita ţie în a lc ă tu ir e a te x te lo r.
tente în poezia noastră con­
suri sau inconsecvenţă. viaţă. Agitatorii, de pildă, sînt veniturile ce le obţin mem­ temporană, subliniind menirea C u n o a ş te r e a u n o r fa p te dc v ia ­
Rubrica de faţă îşi propune să prezinte şi experienţă, instruiţi operativ cu documen­ brii cooperatori care lucrează artistică, inclus pe agenda ţă pc c a r e Ic I n tr o d u c în te x te ,
Ic
p rile ju ie ş te o
c u n o a ş te r e
d i­
Sarmizegetu-
Veacurile
dar şi unele stări care trebuie remediate. tele care apaT. în acord global, precum şl sei /... Pe aceste locuri în­ acesteia, mesajul ce trebuie culturală a Centrului judeţean re c tă , a p r o f u n d a t ă a u n o r re a li­
să-l transmită iubitorilor de
de îndrumare a creaţiei popu­
— Sînt cazuri cînd cu agi­ despre furajarea raţională a văţate cu invaziile, albas­ carte, conchizînd cu necesita­ lare şi a mişcării artistice de tă ţi ale zilelo r n o a str e , s u r s e do
in s p ira ţie şi p e n tr u c r e a ţia p r o ­
Ce am reuşit si ce n-am reuşit tatorii ne întîlnim chiar şi mai animalelor, ţinute de inginerii trul adine al munţilor pă­ tea ancorării creaţiei literare masă, întrunind ataşamentul p rie. T r e b u i e a m in tit în a c e s t
9 9 9 mult de două ori într-o lună, Eugen Lăzărescu şi Opreana leşte de atîta tremur. Plin- in vasta operă de edificare ilarg al publicului, convinge sen s, p e n t r u a p o r tu l ce şi-l a ­
du c, N c cu lai
M ar ti-
C h irica, Iv
să facem după cum apar documente de Iurian. sul stă la taifas cu ruine­ a societăţii socialiste, în rea­ de necesitatea perpetuării lui, novicl, V icto r N iţă, Ion IVIacovci.
La Romos sînt şi alte lu­
partid sau noi legi. Nu aş­
ca un gen destinat educării
le şi cu profilul de piatră
o cazia
Cu
şe z ă to rilo r po c a r e
teptăm să primim telefon pen­ cruri bune. Brigada ştiinţifică al morţilor, pentru că aici lităţile şi frămîntările vieţii estetice a maselor de iubitori le o rg a n iz e a z ă în s a te le din î m ­
(C lulpăz,
p r e ju r i m i
După cum se cunoaşte, anul cabinete pentru ş-tiinţe socia­ tru a-i pregăti — spunea tova­ activează, ultimul program al totul este deschis şi tăcut : sociale. Recitalul de versuri ai artei. V a d u D obrii, P o i a n a R u d a , P lo p i,
C ireşele),
trecut au avut loc în toate or­ le şi răspîndirea cunoştinţelor răşul Ioan Todor, locţiitorul brigăzii artistice de agitaţie coloanele singuratice cu susţinut din propria-i creaţie A. PLOPEANU m e m b r ii c e n a c lu lu i c o n tr ib u ie la
ganizaţiile de bază dezbateri ştiinţifice la l.M. Barza (clu­ secretarului comitetului co­ este „pe fază" sub aspectul graţii detronate, iarba care e d u c a r e a o a m e n ilo r, la c u ltiv a r e a
privind desfăşurarea muncii bul din Gurabarza), liceul munal de partid. conţinutului satirei. Nu se înveşmântează pămîntul, g u s tu lu i lo r p e n t r u fr u m o s . Ia u
de educaţie a membrilor de „Avram Iancu", şcoala gene­ Organizăm, de asemenea, poate însă spune mare lucru cuptorul de pîine, brazii ce Ml-E ZI SENINA Expoziţie In acelaşi tim p c o n ta c t cu fo l­
partid şi a celorlalţi oameni ai rală nr. 1 de 10 ani, precum şi mai bine popularizarea legi­ despre activitatea gazetelor stau de pază la înalt. clo ru l local p e c a r e 11 v a lo rific ă
muncii. Asemenea dezbateri în alte unităţi. lor, activitatea la căminele de perete (au rămas aşa cum ...Lungile plete ale lui în c reaţiile lor. T o t o d a tă p a r tic i­
L U P E N I.
P a la tu lu i
In
ho lu l
s-au ţinut şi în organizaţiile Este necesar să amintim fap­ culturale. O acţiune mal deo­ au fost), dar în ianuarie şi fe­ Zamolxis se-nvolbură-n Ţi-am zidit în rouă c u ltu r a l a a v u t Ioc o i m p o r t a n ­ p ă cu In te re s la a c h i z iţi o n a r e a
do sindicat, ale U.T.C., cu ca­ tul că şi colectivele de agita­ sebită de popularizare a legi­ bruarie a.c. nu a avut loc flori; se aude scirţîitul ro­ Potire de culoare tă m a n if e s ta r e c u ltu ra lă d e d ic a ­ u n o r v a lo ro a se o b ie c te d e a r t ă
drele didactice şi elevii din tori au fost pregătite în vede­ lor a avut loc la Pişchinţi, în nici o acţiune pe linia propa­ ţilor de lemn — cîntecul Şi ţi-am topit din mine tă g lo rio ase i a n iv e r s ă r i a o r g a ­ p o p u la r ă , c o n tr ib u in d In felu l
şcoli. In urma dezbaterilor şi rea popularizării şi ducerii la faţa a circa 150 cetăţeni. Dez­ gandei ateist-ştiinţifice (deşi vesel al olarului; marmura Izvor dintre izvoare. nizaţiei re v o lu ţio n a r e a tin e rilo r a c e s ta la î m b o g ă ţir e a v iito r u lu i
— v e rn is a ju l e x p o ziţiei de p i c tu ­
pe baza concluziilor desprin­ îndeplinire a sarcinilor puse este constituit un colectiv de neclintită la postul ei pri­ Ţi-am mai cules lumină r ă „S E M IC E N T E N A R U.T.C.**. m u z e u e tn o g ra fic do la C astelu l
se, au fost stabilite măsuri de partid în faţa întregului baterile organizate aici, cu e- lectori în acest scop). veşte spre vremea cînd ni Şi-am prins-o-n piept cu P a v c l Bclcc şi Iosif H eg licd u ş, C o rv in cştllo r.
pentru îmbunătăţirea activită­ popor. Agitatorii au organizat se spunea Daci şi primeam doruri, doi tin e r i m in e ri, p ic to ri a m a to r i, V o rb in d de c r e a ţia p r o p r iu - z is ă ,
ţii viitoare. Aceste măsuri, discuţii prin care au făcut Cînd se dă mai multă atentie defilarea noroadelor. Tăce­ Iar cîntecul pe buze e x p u n u n n u m ă r dc 20 de l u ­ a m in tim că In a c e s t a n , E d i t u r a
c ră ri în a c u a r e lă şi tu ş, ce se
completate cu sarcinile reieşi­ cunoscute oamenilor muncii rea aspră te pătrunde. Mi-a fost cu vechi fioruri. b u c u r ă de u n in te re s d e o se b it „ E m f n e s c u *4 s c o a te d e s u b tip a r ,
te din documentele plenarei documentele de partid. Gaze­ S-aud din cînd în cînd sus­ Te-am căutat cu sete din p a r t e a p u b lic u lu i v iz itato r.
din 3—5 noiembrie 1971, con­ tele de perete se ocupă în In cadrul Uzinei mecanice cu experienţă în munca de pinele vîntului, or poate Pe culmi de înălţime S in t d e m n e de a m in tit ta b lo u rile p r in t r e altele, v o lu m u l d e v e r s u r i
ilegalişti",
(P.
„ R o a ită “
„ T in e ri
C o n sta n ti-
D a n
„V atra*' a iu l
stituie programe concrete de mai mare măsură de eviden­ de material rulant Simeria a educare şi propaganda de par­ vocile oştenilor de vorbă Şi-am fost mereu alături, Relee), „ P r iv i r e în viitor** (I. IIc- n c sc u , ia r E d i tu r a „Albatros**
tid. O dată pe trimestru, în
acţiune pentru toate organele ţierea rezultatelor bune obţi­ crescut, în ultima perioadă, cu zeii ? Iată altarul, tem­ Un pas într-o mulţime. g lied u ş). Cei doi tin e ri uteciştl,
şi organizaţiile noastre de nute în muncă de colectivele preocuparea comitetului de adunările generale ale orga­ plul marelui preot, iată Din nou îţi vin acuma c are, pe lin g ă a c tiv ita te a lo r zil­ ciclul „ I s to r ia p ftm în tu lu i r o m a ­
part id. de muncitori şi criticarea ne­ partid pentru îmbunătăţirea nizaţiilor de bază au loc ex­ colţul unde oamenii se o­ Cu faţa în lumină ; n ică în m in a L u p c n i, g ăsesc r ă ­ n e s c *4 — „ C o rb u l cu in elu l do
gaz s p r e a sc a p le ca cu p a s iu n e
Partid, părinte, cîntec
puneri pe diferite teme ale e­
aur*4, o v e d e r e lite ra ră a Istorici
Biroul Comitetului orăşenesc ajunsurilor cu mai multă ho- activităţii politico-educative. ducaţiei, politicii interne si dihneau, unde făceau fo­ Să-ţi spun : a s u p r a p e n elu lu i, e x p u n cu d e ­
de partid Brad a acordat, în tarîre şi operativitate. Poate Cîteva fapte atestă acest lu­ externe a partidului nostru. cul şi dragoste, forfota de Mi-e zi senină ! p lin ă c e r titu d in e că g r u p a ju l do Iul M ate i C orvin, d e N e c u la l
cru. Dc pildă, situaţia gazete­
lu c ră ri c o n stitu ie u n o m a g iu a ­
C h iric a şl u n r o m a n do s p io n a j
ultimele luni, o mai mare a- fi remarcată activitatea gaze­ naşteri şi armii şi unelte, du s s ă r b ă to r ii tin e r e tu lu i din
tonlie pregătirii şi desfăşură­ tei „Minerul" de la l.M. Bar­ lor de perete. După ce a fost Ar mai fi de adăugat că în paşi diferiţi de sandale PETRU SEFER p a tr ia n o a s tr ă . a p a r ţln tn d Iul Iv M artln o v lc l.
ajutat şi prin semnalele cri­
rii plenarelor şi adunărilor ge­ za, gazetelor sitirice „Patrica, tice publicate în ziarul nostru, urma recentei analize făcute cînd se mişca civilizaţia IO N GIF-DEAC M . B.
nerale ; membrii organului re­ băieşul", „Ariciul" de la comitetul de partid a luat mă­ de comitetul de partid asupra gindită de Herodot.
partizaţi pe organiziţii de ba­ O.C.L. şi altele. La fel, au fost suri pentru reactivizarea ga­ eficienţei învăţămîntului de Priveşte ! Din parfumul
za acordat şi acordă spri­ reorganizate brigăzile artisti­ zetelor de perete. Una dintre partid în ridicarea nivelului veacurilor sau din mirosul
jin concret în stabilirea pen­ ce de agitaţie de la l.M. Bar­ acestea — „In obiectivul re­ politic şi ideologic al comu­ zburător al pădurilor, re­ Q apariţie editorială marcantă:
tru dezbateri a problemelor za, „Moţul", O.C.L., spital, flectorului" — şi-a cîştigat niştilor s-au stabilit cîteva găsim măreţia tragică a ul­
importante cerute de viata şi casa de cultură. mulţi cititori. Printr-o varie­ măsuri care merită să fie timei scene jucate la lu­
activitatea fiecărui colectiv Deşi a trecut o perioadă re­ tate dc genuri, gazeta ia o ati­ consemnate. Bunăoară,, birou­ mina zilei şi a nopţii. Răz­
de muncă. Trimestrial, se or­ lativ scurtă, în urma dezba­ tudine hotărîtă împotriva lip­ rile organizaţiilor de bază . nu bate freamătul uman bro­
fost obligate să controleze mo­
ganizează dezbateri pe diferite terilor pe marginea documen­ surilor de la serviciu, a cali­ dul cum propagandiştii se pre­ dat cu osteneli, dureri şi „Brâncuşi împotriva Statelor Unitt“
teme ale muncii ideologice. In telor plenarei, a crescut răs­ tăţii slabe, a abaterilor disci­ gătesc pentru fiecare lecţie, lacrimi; auzi tot ce poţi
luna februarie, spre exemplu, punderea majorităţii organelor plinare. De asemenea, pentru cu exemple din uzină, oraş şi cuprinde cu privirea : acea
46 oraanizaţii de bază au Dre- de partid pentru munca de c- îmbunătăţirea muncii cultural- judeţ, cum aceştia orientează mulţime bănuită, obosită, Există cărţi şi cărţi ; adora­ şi nu ca operă de a rtă ! „Cu achizitorul „Păsării". „Ţaa
văzut să analizeze în adună­ ducare, cadrele de conducere educative în rîndul salariaţi­ cursanţii spre studiu indivi­ sudoare, vise de viaţă, in- - te sau cu valoare contestată îngăduinţa dumneavoastră, a­ sculptură de 30 de ani la New
rile generale asemenea teme. pe linia profesională participă lor, în cadrul colectivelor sec­ dual, pe baza recomandărilor fnngeri şi izbinzi, temeri sau, şi mai rău, cărţi despre tragem respectuos atenvia că York, Paris şi Londra" — de­
şi bucurii, crezul şi cirlea-
în mai mare măsură la activi­ care nu se spune nimic. Edi­ problema înfăţişată Curţii este clara Iacob Epstein. „Ce repu­
Agitaţia vizuală este mai toarelor locomotive şi vagoa­ bibliografice. S-a mai luat mă­ la împotriva cerului şi tura clujeană „Dacia" ne îm­
operativă, mai concretă şi cu tatea ds propagandă, la infor­ ne s-au format 2 brigăzi artis­ sura ca zilele de învăţămînt soartei, oameni care se ri­ bogăţeşte însă cu o tucraro de a se stabili dacă obiectul taţie are el printre artişti, oa­
adresă precisă, îndeosebi la marea comuniştilor, a oameni­ tice de agitaţie, care prezintă să fie respectate, ca atît pro­ sipesc în fum strîngind in de mare preţ: „Brâncuşi îm­ importat şi cunoscut ca „Oi- menii care sînt socotiţi artişti
l.M. Barza, atelierele centrale lor muncii cu hotăriri’e de programe adecvate muncii din pagandiştii, cît şi cursanţii să pumn pămîntul locului. potriva Statelor Unite". Este scan", pasăre, operă de artă îl consideră artist?" — îl în­
şi I I.L. Brad. Au fost organi­ partid şi legile statului. aceste sectoare. La fel, orga­ nu fie reţinuţi pentru diferite Aşa a făcut şi Decebal, una dintre cărţile de care nu originală a lui Constantin treabă judecătorul Waite pe
zate în toate unităţile econo­ Ce n-am reuşit însă să fa­ nizaţiile de sindicat şi U.T.C. lucrări în orele destinate pre­ distihul de aur al istoriei putem şi nu trebuie să ne lip­ Brâncuşi, un sculptor recunos­ Epstein. Şi Epstein răspunde
mice şi instituţiile oraşului cem ? au un program de activităţi gătirii sau învăţămîntului. A­ noastre, cind a plecat să se sim. Indiferent că sîntem sau cut ca atare, a fost in mod fără ezitare: „Aş spune că
acţiuni educative pentru tine­ Nu am reuşit ca toate orga­ comune, în cadrul căruia nu tenţie se acordă şi aducerii la zidească pe coperta letopi­ nu adepţi ai artei moderne. exact taxat conform paragra­ este considerat drept un ma­
ret, printre care aş aminti nele de partid să simtă o loc concursuri pe diferite te­ cunoştinţa cursanţilor a pro­ seţului. Schelete in opincă Nu ne putem lipsi dc această fului 339 al legii tarifelor va­ re artist". Şi mai departe, a­
muncile patriotice, colectarea răspundere colectivă pentru me, convorbiri, întîlniri cu di­ gramelor cabinetului pentru de glorii buzdugane tresar carte pentru că ea ne arată male şi dacă, conform cu a­ celaşi Epstein, fiind întrebat
de deşeuri, de plante medici­ buna desfăşurare a activităţii ferite personalităţi, cu mun­ ştiinţele sociale. înfiorate în rugina timpu­ disputa dintre un om şi un ceastă clasificare, este un o­ dacă „obiectul" în cauză re­
nale, acţiuni de curăţare a pă­ ideologice şi a muncii pol i- citori fruntaşi. lui. Oasele se prefac în guvern, şi acest om este un biect utilitar, sau dacă n-ar fi prezintă o operă de artă, afir­
şunilor, întîlniri cu activişti tico-educative. La comitetele La toate formele de invătă- pulbere şi se-njgheabă, iar român, iar guvernul este cel trebuit cumva să fie taxat mă : „După părerea mea, este
conform cu articolul 1704, ca­
de-; partid, fruntaşi în muncă, de partid de la autobaza I.T.A., mînt de partid, în care sînt în­ nesfîrşitul şir al primăve­ al Statelor Unilc ale Amcricii. o operă de artă".
re prevede scutire de
fo-şti brigadieri pe diferite şan­ C.A.P. Brad, în birourile or­ cadraţi peste 600 tovarăşi, s-a Nici un rilor pe care Ei n-au să-l Şi omul cîştigă în mod stră­ pentru „sculpturile sau taxă Aceeaşi întrebare i se pune
sta­
tiere naţionale — urmărin- ganizaţiilor de bază de la re­ introdus practica ca, înainte »» mai vadă... lucit disputa. Pentru că omul şi lui Robert Aitken, care
du-se prin acestea combaterea ţele electrice sau panificaţie, de cursuri, propagandiştii să Intre ruinele fardate cu acesta este un mare artist şi tuile originale după care nu spune despre sine : „Am stu­
tendinţelor de parazitism, de munca ideologică şi politico- fie informaţi cu sarcinile ce vagonet de mi­ lumini, pămîntul acesta în­ are de partea sa arta — de s-au făcut mai mult de două diat Ia San Francisco, Paris
viaţă uşoară, fără muncă. La educativă este lăsată pe sea­ stau în faţa colectivului de seamnă reîntoarcerea la nimic şi de nimeni învinsă. replici sau reproduceri..." (N.J. şi Roma... Lucrările mele sînt
Speiser, avocat al reclaman­
toate cercurile şi cursurile în- ma a 1-2 oameni. Nu se poate muncă, starea disciplinară, cu izvoare, cînd lumea devi­ răspîndite de la coasta de est
văţămîntului de partid şi po­ spune că nu se face aici ceva munca concretă din uzină. De ne largă şi timpul olim­ Nu, nu este vorba de un ro­ tului). la coasta de vest a Ameri-
litic U.T.C., primele teme din în acest domeniu, dar acţiu­ fapt, în întreaga activitate po- nereu rebutat" pian ; este pămîntul care man ; nici de însemnări din Şi disputa dintre lege si cii...". El însă dă alt răspuns
lunile noiembrie şi decembrie nile au un caracter destul de litico-educativă sînt atrase ce­ urcă înapoi la obirşii. Aici, sala vreunui tribunal. Este artă şi-a urmat cursul în sala despre lucrarea lui Brâncuşi
au fost axate pe documentele formal. le mai pregătite cadre de con­ (Urmare din pag. 1) la Sarmizegetusa, născută redată în această carte steno­ tribunalului. Avocaţi — de o „Nu o consider nici operă de
plenarei C.C. al P.C.R. din Biroul orăşenesc de partid ducere. Astfel, 14 propagan­ înainte ca noi să o iubim, grama procesului intentat îm­ parte şi de alta ; personalităţi artă, nici sculptură".
marcante ale artei americane
3—5 noiembrie 1971. Au fost, va milita în continuare pen­ dişti sînt cadre de conducere, ţară a cadrelor de conducere aici unde zimbrii nu plîng potriva guvernului Statelor se perindă în fata completului Şi totuşi, „Măiastră" a fost
Unite în anul 1927. Pretextul,
de asemenea, organizate (sau tru aplicarea în practică a cu studii superioare, cu un din întreprinderi şi centrale niciodată, ne adunăm une­ de judecată şi pledează pro socotită operă de artă, iar
sînt în curs de organizare), prevederilor documentelor ple- nivel politico-ideologic ridicat, industriale şi de construcţii, ori pentru ca să învăţăm pe cît de banal, pe atît de ab­ sau contra ; sînt aduse probe Brâncuşi — care a prezentat
cu mîndrie acte de studii de
comuniştii din cadrul E.M. istoria uneia din marile surd : „Pasărea măiastră" a din America şi Europa. „El la Şcoala de arte şi meserii
Teliuc, toţi salariaţii minei, noastre tristeţi... marelui sculptor roman a fost (Brâncuşi — n.n.) este consi­ din Craiova şi Şcoala de arie
sub îndrumarea comitetului C. DROZD taxată de vama S.U.A. ca un derat ca unul din cei mai de frumoase din Bucureşti — un
Finalizarea grabnică a lucrărilor de ipartid pe l.M. Hunedoara* obiect de utilitate practică, seamă sculptori ai celei mai mare artist. Brâncuşi a învins.
şi-au unit preocupările şi '5-
moderne şcoli de artă— afir­
Legea s-a plecat în faţa ar‘ei.
forturile şi »ui trecut la ac­ mă la interogatoriu Edward
ţiune. Ei au hotărît să reia Steichen, pictor şi fotograf, A. NICULESCU
de îmbunătăţiri funciare iniţiativa „Nici un vagonet
s-o
de minereu rebutat" şi
amplifice la necesităţile pre­ R E M E M O R Ă R I
zentului, la posibilităţile ac­
(Urmare din pag. 1) mărirea îndeaproape a modu­ care vom pune porumb, dar tuale ale colectivului.
lul cum cooperatorii îşi înde­ nu ştim ce va ieşi deoarece
nile ce le revin privind con­ plinesc obligaţiile ce le re­ oricînd se poate revărsa apa Iniţiativa a fost linşată în Constantin David Rosenfhal
tribuţia la lucrările de îmbu­ vin, numai astfel putîndu-se pe acest teren — ne spunea ziua de 24 februarie, în ca­
nătăţiri funciare. Majoritatea evita întîrzierea lucrărilor a­ Korosi Adalbert. preşedintele drul unei consfătuiri pe tema
a s e m e n i
O p e r a lui R o se n th a l,
P a ris ,
R e v e n it
r e ia
el
îşi
la
dintre ei şi-au îndeplinit obli­ gricole de primăvară. Unitatea C.A.P. Hărău. Cu cooperato­ îmbunătăţirii calităţii mine­ celei a lui Io a n D. N egulici, n u le g ă tu rile cu g r u p u l e x ila ţilo r. In
gaţiile. Am notat însă că mai mai are o suprafaţă de 6 hec­ rii nici în trei ani nu am pu­ reului, la care au participat p o a te fi a n a l iz a tă f ă r ă a o p riv i a c e a stă p e r io a d ă e x e c u tă l u c r ă ­
sînt şi unii cooperatori, ca Sa­ tare unde se simte nevoia ni­ tea termina lucrarea care este principalii factori — ingi­ in le g ă tu r ă cu r e a lita te a r e v o l u ­ rile sale de u n a d in e p a t r i o t i s m :
bin Henţ şi Gheorghe Gros, velării terenului care în mare necesară pentru a apăra tere­ neri, maiştri, şefi de brigadă ţiei dc Ia 1848. Dc fap t, şi in „ R o m â n ia r e v o lu ţio n a ră " şl „ R o ­
care nu au înţeles necesita­ parte este acoperit de nisip în nul respectiv". Şeful fermei — de la E.M. Teliuc, E.M. v ia ţa de to a te zilele, p e cci doi m â n i a r u p în d u - ş i c ă tu şe le p e
ii le a g ă o s tr în s ă p rie te n ie . S -au
C im p ia Libertăţii'*.
A c e s te a ;«u
tea participării la acţiunile or­ urma inundaţiilor din anul legumicole, ing. Mircea Sovo- Ghelar şi Uzim de preparai*? c u n o s c u t la V icn a In 1842. Cu a ­ fo st u lte r io r lito g rafiate, f iin d
ganizate, ceea ce diminuează 1970. Asupra datei cînd se va nea, îşi exprima îngrijorarea Teliuc. Noul -ei promotor a c e s t p rile j, N eg u lici II v o r b e ş te fo losite ca m a te r ia l de p r o p a g a n ­
(p icto r d e o rig in e
şi eficienţa lucrărilor efectua­ finaliza lucrarea planează, că oricînd se poate pierde fost minerul şef de brigadă Iul R o se n th a l d e s p r e P r in c i p a te le d ă In p r e a j m a U n irii P r i n c i p a t e ­
m a g h ia r ă )
lor.
te de ceilalţi cooperatori. deocamdată, incertitudinea. producţia de legume dacă nu Gheorghe Iacob, de la secţia R o m â n e şi f r â m i n tâ r llc r e v o l u ­
La C.A.P. Bîrsău suprafaţa se consolidează malul rîului ţ io n a r e ale tim p u lu i. I m p r e s i o n a t R o se n th a l, î m p r e u n ă cu N c g .t-
Cu deosebită acuitate se a IV-a a E.M. Teliuc, care d c cele a u zite, a c e s ta din u r m ă licl, a u I n a u g u r a t In p ic tu r a r o ­
impune atenţiei un aspect a­ afectată de exces de umidita­ Mureş. De altfel, aproape 10 a chemat la întrecere toate v in e In p rin c ip a te , se s ta b ile ş te m â n e a s c ă p o r tr e t u l p s ih o lo g ic ,
supra căruia se ridică serioa­ te însumează 30 de hectare, hectare teren pentru grădină brigăzile productive de la ca­ la B u c u r e ş ti, u n d e e s te in tr o d u s fiind şl u n u l d in tr e p rim ii p i c ­
to ri
T a b lo u
isto rici.
s im b o lic ,
se semne de întrebare. Este din care o bună parte este a şi fost scos din circuit în le două mine, sub deviza, de In c e r c u r ile p ro g r e s is te ale v r e ­ „ R o m â n i a re v o lu ţio n a r ă " z u g r ă ­
m ii. Iz b u c n ir e a re v o lu ţie i II g ă ­
vorba despre desecarea unei destinată culturii porumbului. urma inundaţiilor. atunci, dar adaptată la cerin­ seşte p e R o se n th a l la B u c u r e ş ti. v e şte pro filu l a v în ta t al u n e i t i ­
Petru
suprafeţe de 60 de hectare, Preşedintele unităţii, şef Toma O concluzie se desprinde cu ţele actuale : „Nici un vago­ F iin d n e c u n o s c u t a u to r ită ţilo r lo ­ n e re fe m e i In c o s tu m n a ţio n a l.
Gîţ, şi inginerul
I n tr - o m în â ţin e d r a p e lu l n a ţ i o ­
pe care urmează să se însă- Lenghel, ne spuneau că lu­ claritate. In fiecare coopera­ net de minereu rebutal“. Che­ cale, a v ln d p a ş a p o r t a u s tr ia c , el n a l r o m â n , ia r In c e a la ltă s t r i n -
minţeze porumb. Interlocuto­ tivă agricolă din cele două marea i-a însufleţit pe cei a d u c e m a r i serv icii c elo rla lţi r e ­ go u n p u m n a l. M iş c a r e a c o m p o ­
v o lu ţio n a ri.
rii ne spuneau că efectuarea crarea s-ar putea efectua cu comune amintite există zeci prezenţi, a primit aprobarea D u p ă a b d ic a r e a lui B lb c sc u , la ziţio n ală, p lin ă do f o r ţă şl a v in t,
un plug de la S.M.A., dar co­
lucrării cade în sarcina Ter­ operativa nu a avut disponi­ şi zeci de hectare care sînt unanimă şi răspuns imediat. 18 iu n ie 1848, R o s e n th a l c ere c e ­ p u te rn ic u l c o n t r a s t d in tr e c u l o ­
rile lu m in o a s e şi colo Î n t u n e c o a ­
mocentralei Mintia, existînd bile fondurile necesare. Pro­ afectate de exces de umidita­ Şefii de brigadă Vasile Ro- t ă ţe n ia r o m â n ă c a r e i sc a c o r d ă . se c o n tr ib u ie la c r e a r e a u n e i i m ­
te, ceea ce diminuează sim­
întocmit proiectul necesar în taru, Constantin Chirilă, Vic­ Ş i-a g ăsit-o In p lin ă rev o lu ţie . p re s ii t u l b u r ă t o a r e d e m în ic r e
E ste o r ă s p l a t ă a a ctiv ită ţii dc
acest scop. Pînă acum însă, blema trebuie rezolvată cît ţitor recolta. Organele locale tor Gheorghe, Gheorghe Co­ lu p tă to r şi a d ra g o s te i sa le p e n ­ se tr a n s f o r m ă In a c ţiu n e . E s te
c o m p o z iţie
d in
p r i m a
a le g o ric ă
nu s-a făcut nimic pentru a mai repede posibil, deoarece de partid şi de stat au dato­ cioabă, Ion Furdui s-au an­ tr u p o p o r u l r o m â n , p e c a r e l-a Isto ria p ic tu r ii n o a s tr e , în c n ro
readuce terenul respectiv în există condiţii ca însămînţă- ria de căpetenie să acţioneze gajat să lucreze mai mult şi in ţclcs a tît dc ad in e , c u m r e ­ c ald u l p a tr io tis m al p ic tu rii c-
circuitul productiv. Pentru a rile să înceapă mai repede însă energic şi cu hotărîre mai bine, să se încadreze în iese cu p r is o s in ţă din c o r e s p o n ­ x e c u t a t e a c u m 100 d e a n i e s t e
d e n ţa sa cu C. A. R o sc tti: „ N -a ş
viu
şi în p r e z e n t . A d o u a î n ­
ieşi din impas, este necesară decît în anii anteriori. pentru a finaliza în mai mare procentul de calitate admis, fl c re z u t n ic io d a tă că sîn t atît dc c e r c a r e d e c ă p e te n ie e ste „ R o -
intervenţia grabnică a orga­ Destul de palide sînt şi rea­ măsură cu forţe proprii volu­ au făcut propuneri concrete v a la h c u m s in t; a d m i r din zi in m ă n i a îşi r u p e c ătu şe le " . L u c r.i-
nelor agricole judeţene şi a lizările cooperatorilor din Hă- mul de lucrări planificat în pentru ca iniţiativa să dea zl m a i m u lt p o p o ru l r o m â n ; ce re a a le g o ric ă se d o v e d e ş te de o
A rtist
in te lig e n ţă , ce b lin d e ţe ".
consiliului popular comunal. rău şi Banpotoc, unităţi unde fiecare unitate. De asemenea, rezultatele scontate. sen sib il, cil m u ltă in tu iţie r e v o ­ s u g e s tie e x c e p ţio n a lă , dc o t i n e ­
se invocă lipsa mijloacelor organele agricole judeţene re ţe şi u n f a r m e c de n c crcz u t.
Preşedintele cooperativei a­ mecanizate pentru finalizarea sînt chemate să acorde coope­ De ieri, 25 februarie, le. cele lu ţio n a r ă , ci v a fi p r i n t r e p u ­ A rtis tu l r o m â n dc n a ţ io n a lita te
ţinii re v o lu ţio n a ri c a r e îşi v o r d a
gricole din Şoimuş, Teofil lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ rativelor agricole un sprijin două exploatări miniere bb s e a m a că b u r g h e z ia v a t r ă d a : m a g h i a r ă , R o se n th a l, e ste u n <•-
Munteanu, ne spunea că la ciare stabilite. In ambele uni­ mai substanţial în vederea lucrează sub deviz»! „Nicf un „ N u n u m a i p ro p rietarii... s in t x e m p lu do d ă r u ir e şi d r a g o s t e
această unitate s-au făcut şan­ tăţi sînt suprafeţe apreciabile realizării programelor de îm­ vagonet de minereu rebutat“. m iz e ra b ili — scrie el — n e g u s to ­ p e n t r u p o p o r u l r o m â n p e c a r e
l-a slăvit cu o în a ltă v e n e r a ţ ie
a c e s to r a ;
ţuri pentru scurgerea apei pe pc caie soarta recoltei stă sub bunătăţiri funciare stabilite pe # La minele Teliuc şi Ghelar, rii sîn t a s e m e n e a căci toţi in a rtistic ă. E x iste n ţa , m u n c a a r ­
c u v în t
t r - u n
ti­
to ţi;
1 200 ml din cei 1 800 plani­ semnul incertitudinii din cau­ comune şi C.A.P.. astfel creînd oamenii muncesc cu rodnicie, căloşii îşi s c a p ă p ie le a i n t r - o tistică şi a ctiv ita te a r c v o lu ţio n su­
ficaţi. Ca şi la Bejan, volumul za revărsării apelor sau a ex­ condiţii favorabile efectuării sînt tot mai mult preocupaţi clipită, fu g in d la tu rci". r ă i sc c u r m ă la 21 iulie 1351, ;a
D u p ă î n ă b u ş i r e a re v o lu ţiei, R o ­
de lucrări s-a repartizat pe cesului de umiditate. „Avem în condiţii super'oarc a lucră­ d* soarta producţiei, de ca­ JG. D. R o s c n ih a l — „ R o m â n ia revoluţionarii*4. s e n th a l este p r in t r e a re sta ţii d u şi v irs ta de n u m a i 31 de ani.
oameni. Se impune însă ur­ o suprafaţă de .8 hectare oe rilor agricole de primăvară. litatea ei, de viaţa lor. Ia G iu rg iu şi R u sc iu c . N. IONESCU