Page 9 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 9
P roletari din toate fările, unifi-văl
Ol STAT
In ziua de 2 februarie 1972 nătăţii, a Procuraturii Republi şcolar 1971/1972, directivele
a avut loc la Palatul Repu cii Socialiste România, precum privind perlectionarea învăţă-
blicii şedinţa Consiliului de şi a Tribunalului Suprem. mîntului de toate gradele.
Stat, prezidată de tovarăşul Consiliul de Stat a examinat, In urma dezbaterilor care
Nicolae Ceauşescu, preşedinte de asemenea, raportul privind au avut loc, Consiliul de Stat
le Consiliului de Stat. modul de aplicare a prevede a aprobat concluziile rapoar
La şedinţă au participat ca rilor Legii nr. 72/1969 privind telor şi propunerile făcute de
invitaţi miniştri şi alţi condu comisiile permanente ale Ma
cători ai unor organe centra organizarea, planificarea şi e rii Adunări Naţionale cu pri
le de stat, precum şi preşedin xecutarea investiţiilor, rapor vire la îmbunătăţirea activită
ţii unor comisii permanente ale tul privind analiza măsurilor ţii în sectoarele analizate, dis-
Marii Adunări Naţionale. propuse a se lua pentru dez punînd, totodată, ca atît Con
Consiliul de Stat a exami siliul de Miniştri, cit şi mi
nat rapoartele prezentate de voltarea silviculturii, în lumi nisterele şi celelalte organe
comisiile permanente ale Ma na cerinţelor actuale şi de centrale să ia măsurile nece
rii Adunări Naţionale, care din perspectivă, precum şi rapor sare pentru aducerea lor la
însărcinarea Consiliului de tul privind modul în care Mi îndeplinire şi să informeze
Stat au analizat activitatea Consiliul de Stat asupra mo
Ministerului Construcţiilor In nisterul Educaţiei şi Invătă- dului de înfăptuire a hotarî-
dustriale, a Ministerului Să mîntului a îndeplinit, în anul rilor adoptate.
ANUL XXIV. Nr. 5 309* JOI 3 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI - 30 BANI
I
Comunicatul privind îndeplinirea planului
de dezvoltare economică şl socială
a României In anul 1971
COORDONATE AMPLE
DE PROGRES, PROSPE
RITATE, CIVILIZAŢIE t t
Prin Intermediul ziarelor de ieri, am făcut cunoştinţă cu Pe baza hotârîrii Comitetului Executiv co-m ateriale şi a desfacerii produselor,
primul comunicat privind îndeplinirea planului de dezvoltare al Comitetului Central al Partidului C o respectarea disciplinei contractuale, în
economică şl socială a României socialiste in actualul cinci
nal. Este bilanţul anului de debut al patriei în noua etapă a munist Român şi a Consiliului de M iniş tărirea disciplinei in exploatarea şi în
procesului istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral tri, in zilele de 17-19 februarie a.c. va a treţinerea maşinilor şi utilajelor, reduce
dezvoltate pe pămlntul românesc, este bilanţul acelui prodi vea loc, la Bucureşti, conferinţa pe ţara rea cheltuielilor de producţie, sporirea
gios şi deosebit de rodnic an *71, cînd clasa muncitoare, ţă Colectivul întreprinderii „Vidra" Orăştie se găseşte într-o activitate de „vlrfu, pregătind a cadrelor de conducere din întreprin productivităţii muncii şi a rentabilităţii,
rănimea. intelectualitatea, întreaga noastră naţiune socialis pentru beneficiarii din ţară şi de peste hotare o marc varietate de confecţii din blănuri. La reali
tă, s-au întrecut pe sine în abnegaţie şi dăruire, în compe zările pozitive obţinute, ecliipa dc finisoare condusă de Paraschiva Golea aduce o im portantă con deri şi centrale industriale şi de con înnoirea produselor şi ridicarea calităţii
tenţă şi responsabilitate pentru a da contururi şi proporţii tribuţie. Foto : V. ONOIU strucţii. La conferinţa vor participa d i acestora, asigurarea şi perfecţionarea
reale obiectivelor prefigurate de partid în măreţul program rectori generali şi directori, secretari ai pregătirii cadrelor.
de ridicare a României pe înalte trepte de progres, prosperi organizaţiilor de partid, preşedinţi de — Activitatea desfâşuratâ pentru în
tate, civilizaţie.
Coordonatele care jalonează progresul multilateral al ţă In prima lună a celui de-al doilea an al cincina sindicate, secretari de U.T.C., muncitori făptuirea programului de investiţii şi de
rii In primul an al cincinalului sint puternic marcate şi do fruntaşi, maiştri, ingineri şefi, ingineri şi punere in funcţiune a capacităţilor şi o
minate de ritmurile înalte şi profundele mutaţii calitative ale economişti cu experienţa din întreprin biectivelor de investiţii, aplicarea m asu
dezvoltării. Venitul naţional — unica sursă a progresului lului, oamenii muncii hunedoreni raportează deri şi centrale industriale, şant'ere, în rilor de perfecţionare a activităţii de or
economic şi ridicării necontenite a bunăstării oamenilor mun
cii — a înregistrat o creştere de 12,5 la sută comparativ cu treprinderi, trusturi de construcţii şi in ganizare, planificare şi realizare a in
ultimul an al cincinalului precedent. Acest spor de o excep stitute de proiectare. Vor participa, de vestiţiilor, elaborarea masurilor pentru
ţională valoare devansează creşterea produsului social — care asemenea, primii secretari şi secretarii m odernizarea activităţii de construcţii-
s-a situat de asemenea la un nivel ridicat de 10,8 la sută — Realizări de prestigiu cu problem ele economice ai comitetelor
şi caracterizează economia românească printr-un dinamism montaj, ridicarea eficienţei economice a
viguros, sănătos, echilibrat, printr-o orientare fermă spre judeţene de partid, secretari ai com ite investiţiilor.
creşterea rapidă a productivităţii muncii, a calităţii întregii telor m unicipale şi orăşeneşti şi alţi a c — Activitatea de comerţ exterior, m a
activităţi, a eficienţei economice generale. Rata înaltă a spo tivişti de stat, precum şi miniştri şi ca
ririi venitului naţional a determinat o considerabilă accele în îndeplinirea planului dre de conducere din ministere şi orga surile necesare pentru intensificarea
rare a întregului proces de dezvoltare economică şi socială schimburilor comerciale, extinderea coo
a ţării. Pe această bază, s-a amplificat fondul de acumulare, ne centrale de sinteza, oameni de ştiin perării tehnico-econom ice şi ştiinţifice,
ceea ce a permis alocarea pentru investiţii a unor uriaşe fon ţa, cercetători şi cadre didactice din in îm bunătăţirea structurii exportului şi a
duri, însumînd 75,8 miliarde Iei, ridicarea generală a nivelu Abnegaţia şi pasiunea, pri © Pe ansamblul industriei •E.M. Deva, 18,7 milioane kWh stitute de cercetare ştiinţifica şi învâ-
lui de trai al oamenilor muncii, oglindit în creşterea cu 8,6 ceperea şi responsabilitatea judeţului s-a obţinut un spor energie electrică la I.E.C. De ţâmînt. formelor de comerţ exterior, creşterea
la sută a veni'tarilor băneşti ale populaţiei de la sectorul so zecilor de mii de muncitori, al producţiei globale fată de va, 250 tone fontă la U.V. rentabilităţii exportului şi reducerea im
cialist şi cu 7,'3 la sută a cheltuielilor făcute de stat pentru tehnicieni şi Ingineri din in prevederile lunii ianuarie, în Călan, 5 tone pigmenţi me Conferinţa va dezbate urm ătoare portului.
acţiuni social-eulturale. dustria hunedoreană cunosc în valoare de 27 513 000 lei, rea talici şl 10 tone produ le probleme : Lucrările conferinţei se vor desfăşură
Limbajul sintetic al datelor cuprinse în comunicat eviden acest al doilea an al cincina li izîndu-se, inlegral, prevederi-» se din mase plastice Ja — Aplicarea de către organizaţiile de
ţiază cu pregnanţă marile progrese făcute în industrie, rod lului noi cote de afirmare. le planului de creştere a pro F.C. Orăştie, 200 mc che partid şi conducerile unităţilor economi atît fn plen, cit şi pe comisii.
nicia eforturilor clasei noastre muncitoare pentru dezvolta Sub conducerea organizaţiilor ductivităţii muncii. restea, 2 400 mc buşteni şi al Consiliile şi comitetele oam enilor
rea şi modernizarea ramurii conducătoare a economiei naţi de partid, colectivele de mun © întreprinderile şi cen te produse forestiere la C.E.I.L. ce a masurilor stabilite de Conferinţa
onale. Faţă de anul 1970, producţia globală industrială a că din întreprinderi concreti tralele industriale raportea Deva, importante cantităţi de N aţionala şi Congresul al X-lea al par muncii din întreprinderi şi centrale in
crescut cu 11,5\ Ia sută, procent care include depăşirea pre zează în fapte sarcinile trasa ză îndeplinirea şi depăşi materiale de construcţii, mo tidului cu privire la perfecţionarea orga dustriale şi de construcţii, colectivele de
vederilor planuţui cu 7,3 miliarde lei. Aceste sporuri au avut bilă etc. munca din unităţile economice îşi vor
te de partid pentru folosirea rea planului la producţia mar nizării, planificării şi conducerii activi
loc în condiţiile ridicării productivităţii şi eficienţei, creş intensivă a capacităţilor de fă vîndută şi încasată cu © Intensificarea ritmurilor tăţii in domeniul industriei şi construc desemna reprezentanţii la consfătuire şi
terii capacităţii Vindustriei de a înzestra economia cu mijloa 8 442 000 lei. de execuţie pe şantiere şi vor stabili problemele pe care le vor a
ce de producţie la nivelul cerinţelor tehnicii contemporane, producţie, a forţei de muncă © Siderurgiştii hunedoreni creşterea preocupărilor bene ţiilor, lărgirea atribuţiilor şi com peten
de a satisface în condiţii mai bune nevoile de consum ale şi a timpului de lucru, pentru se situează ferm în fruntea ficiarilor au condus la reali ţelor unităţilor economice ; creşterea ro duce in dezbaterea conferinţei.
populaţiei, de a contribui la lărgirea şi diversificarea expor organizarea superioară a pro întrecerii. In luna ianuarie, ei lului factorilor econom ico-financiari şi
tului. ducţiei, sporirea productivită zarea în prima lună a anului ridicarea calitativa a întregii activităţi
au realizat suplimentar 300 a 4,8 la sută din planul anu r.......... . ............î
ţii muncii, perfecţionarea ca al de investiţii şi 5,2 la sută economice ; îm bunătăţirea continua a In pagina a lil-a
tone cocs, 1 900 tone fontă,
(Continuare in pagina a Il-a) litativă şi ridicarea eficien 2 500 tone otel, din care 1 700 la construcţii-montaj. Se evi relaţiilor între întreprinderi — centrale —
tei întregii activităţi. tone oţeluri aliate, 520 tone denţiază în mod deosebit ac ministere. n CURIER j
Mobilizarea intensivă a po laminate finite pline şi alte tivitatea de investiţii la C.S. — Realizările obţinute şi sarcinile ce
Hunedoara, I.E.C. Deva, C.C.
livrat,
de
tenţialului din întreprinderile asemenea, importante canti Petroşani, Direcţia judeţeană revin organizaţiilor de partid, de masa a Problemele transportului j
produse.
S-au
industriale şi de pe şantiere
Cum se pregătesc aşezămintele a condus la încheierea primei tăţi de produse la export. P.T.T.R. şi conducerilor tehnico-adm inistrative în comun aşteaptă rezol- |
din unităţile economice pentru folosi
© Constructorii raportează
Lista principalelor produ
luni a celui de-al doilea an al
rea deplina a capacităţilor de produc
cincinalului cu rezultate de se realizate peste plan mai realizarea planului aferent ţie, îm bunătăţirea aprovizionării tehni- vări în etape mai scurte |
primei luni a anului în pro
prestigiu. Dintre acestea con include : cu 8,3 la sută mai porţie de 100,8 la sută. Cele
culturale pentru concursul semnăm : mult cupru în concentrate la mai înalte ritmuri de lucru se
înregistrează pe şantierul fur
nalului nr. 9 de la Hunedoa Spectacole ale
8 şi m inus 18 grade, iar m axi ra, la Grupul de şantiere Va elevilor pentru
m ele intre m inus un grad şl
cultural-artistic „Buchete VREM EA zero grade. lea Jiului al T.C. Deva, la în Un bun şi rodnic început nierilor şi uteciştilor. Recre contul „45“
treprinderea de construcţii fo
PENTRU URMĂTOARELE
Sint consemnări
DOUA ZILE restiere Deva. grăitoare de an la maternitatea din aţiile le vor fi mai plăcute...
DEVA. Pionierii de la Li
PENTRU 24 ORE Vremea va fi frumoasă, dar pentru rodnica angajare a co Hunedoara: In luna ianua Asociaţia crescătorilor de ceul nr. 2 au sus(inut In fa
★
256
rie, s-au născut aici
hunedorene" roasă. Cerul va fi senin. Vîn- Vlntul va sufla potrivit din lectivelor în anul 1972, pentru copil! In cîteva cazuri au albine Deva, prin filiala de ta părinţilor un frumos pro
Vreme frum oasă, dar frigu
friguroasă, cu cerul variabU.
mai depline succese în înde
gram artistic în sala cămi
albinărit, organizează perio
fost cîte 2 gemeni, iar in
tul va sufla potrivit din est
şi sud-est. Tem peraturile m i sud-est. Temperatura va fi sta plinirea exemplară a preve tr-un caz... 3. Şi toţi sînt dic cursuri apicole de ma nului cultural din localita
nim e vor oscila intre minus ţionară. derilor planului în al doilea te. Banii strînşi în urma în
In urmă cu/CÎt\rci timp, zia sariu, taraful a fost întărit, an al cincinalului. sănătoşi 1 Dacă fiecare lu să, în cadrul cărora se pre casărilor au fost donaţi în
rul nostru publica chemarea prezentîndu-se mulţumitor. Re nă a anului va fi la fel de dau lecţii privind îngrijirea contul „45“, contul solida
de a participa la concursul pertoriile au fost schimbate a bogată... albinelor în perioada de iar rităţii internaţionale.
cultural-artistic „Buchete hu proape în întregime fiind in ★ nă, unele boli ale lor şi pre
nedorene" lansată de Comite troduse cîntece, piese specifi Zilele acestea a fost ter gătirea familiilor pentru cu ☆
tul municipal pentru cultură ce ţinutului. „Madrigalul** va LA RUBRICA „III INTEiHAREA CONGRESULUI minată radioficarea Şcolii lesul de primăvară. Aceste Sala „Arta" a găzduit un
şi educaţie socialistă şi Con intra în concurs ca un cor generale „Dr. Petru Groza" cursuri se bucură de o largă reuşit spectacol în cadrul
siliul municipal al sindicate mixt, grupul vocal va prezen ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE" citiţi, in pagina a ll-a, din Deva. Au fost instalate participare din partea api concursului cultural-artis-
lor Hunedoara. Vizînd impul ta cîntece noi. Pentru punctul difuzoare în fiecare clasă şi cultorilor deveni şi din sa tic al elevilor din licee şl
sionarea mişcării artistice de la alegere ne-am decis asu în celelalte săli. După pro tele Învecinate. La cursul şcoli profesionale, prezen
amatori, dezvoltarea şi per relatări despre spiritul de angajare cu care ba făcută sîmbăta trecută, care a avut loc duminică, tat de liceul pedagogic din
pra unul montaj muzical-co- statia funcţionează în con au participat peste 30 de localitate. In program au
manentizarea formaţiilor ar regrafic, sperăm noi, de suc diţii bune. Prin radioficarea crescători de albine. Ei au
tistice din oraşele şi munici figurat cîntece despre patrie
ces. Mal mult, în funcţie de locuitorii comunelor muncesc pentru şcolii, se va putea face o urmărit cu interes expune ; şl partid interpretate de cor,
piile judeţului, chemarea antre punctele regulamentului am informare politică mai bună rea făcută şi au discutat a : montajul „Omagiu ţării1*, re
nează, prin modul de desfă a copiilor, se vor prezen poi diferite probleme lega : citări, o suită de dansuri
şurare propus, valorificarea ILEANA LASCU dezvoltarea multilaterală a satelor noastre ta In timpul recreaţiilor dl- te de activitatea lor. ! populare, piese dc muzică
tradiţiilor locale, descoperirea lerite aspecte din vla(a pio DOINA COJOCARU j populară şi uşoară.
de noi talente, îmbogăţirea (Continuare in pagina a 2-a)
mişcării artistice de masă din
judeţ. Alături de răspunsul în
scris dat chemării, au avut
loc şedinţe ale comitetelor Continuînd tradiţiile de muncă şi de luptă ale înaintaşilor
municipale şi orăşeneşti pentru
cultură şi educaţie socialistă, A A w
ale tuturor factorilor antrenaţi
de concurs şi s-au stabilit mă TINERETUL HUNEDOREAN INTEMPINA SEMICENTENARUL U.T.C.
surile necesare intrării în
..formă optimă*' în competiţie,
împrospătării şi ridicării cali „O LIM PIAD A rii mecanizatori dezbateri co plini cu cinste angajamentul
tative a formaţiilor. La Brad, MECANIZATORILOR" lective, care au avut ca te luat în întîmpinarea jubileu
me probleme legate de teh
ne informează tovarăşul Con Cea de-a IV-a ediţie a „O nica maşinilor şi de discipli lui şi în răspunsul dat che
mării lansate de mecanizato
stantin Pisc, directorul casei limpiadei mecanizatorilor'* se nă a muncii.
de cultură, majoritatea forma desfăşoară în atmosfera en rii de la S.M.A. Simeria.
ţiilor sînt pregătite. „Vom tuziastă a amplelor manifes In aceste zile se desfăşoa ROMULUS DRAGOŞ
participa cu cele 14 puncte tări tinereşti organizate în ră faza pe S.M.A. la care preşedintele Consiliului
enumerate în regulamentul întîmpinarea gloriosului ju participă cîştigătorii fazelor tineret sătesc
pe
Organizaţiile
secţii.
concursului. Mai trebuie pu bileu : Cinci decenii de la Ia Comitetul judeţean al U.T.C.
se la punct dansul modern, pe crearea Uniunii Tineretului U.T.C. din S.M.A. Ilia, Ha
care-1 va prezenta liceul, şi Comunist. ţeg, Ostrov şi Simeria au ELEVII ÎNTREABĂ
formaţia de*muzică cultă. Con In noua ediţie, organizată obţinut rezultate de presti - INVITAŢII RĂSPUND
giu în cadrul întrecerilor pe
cursul e un fericit prilej de de Comitetul judeţean al
a înviora activitatea cultural- U.T.C. în colaborare cu în S.M.A., remareîndu-se, prin In gîndurile tinerilor de la
artistică a oraşului. In 27 fe treprinderea pentru mecani cunoştinţele teorelice şi Şcoala generală de 10 ani nr.
bruarie vom avea şi un spec zarea agriculturii, au fost an practice dovedite, tinerii Va- 1 din Hunedoara, viitori ab
tacol de trecere în revistă a trenaţi 315 utecişti din S.M.A. sile Tamaş, Cornel Măgdut, solvenţi ai clasei a VlII-a şi
brigăzilor artistice din Bucu- care, în munca desfăşurată Solomon Leja (S.M.A. Ha a X-a, au apărut întrebări
reşci, Luncoi şi Brad, iar în 5 anul trecut în cooperativele ţeg), Victor Iancu, Ioan Stăn- întrece la competiţia pe ju le : „Cînd e momentul sa-im
Pregătirea teoretică a
deţ.
martie un speclacol în formă La C.A.P. Boz se lucrează dc zor la transportul gunoiului în cimp. Zilnic se transportă agricole da producţie, au ob cioiu, Iustin Inbas (S.M.A. aleg profesia?". „Ce rol tre
de concurs. Pînă atunci fieca gunoi cu 3 rem orci şi 4 atelaje. Pinâ acum s-au şi transportat 1240 tone. Peste citeva zile, în ţinut cele mai frumoase re Ostrov). In cursul lunii fe mecanizatorilor se împleteş buie să joace, în această a
treaga cantitate va fi
re formaţie se pregăteşte in sfeclă furajeră. transportată pe suprafeţele ce urmează a fi Insăm înţate cu porumb, cartofi, zultate. Pentru reuşita pre bruarie, cei mai buni meca te armonios cu cea practică, legere, aptitudinile?", „Dar
tens. La echipa de dansuri a In fotografie : M ecanizatorul Laurenţiu Goia Incărclnd cu greiferul tractorul condus dc zentei etape, organizaţiile nizatori — cîştigători ai fa unde tinerii depun eforturi
casei de cultură se vor alătu Viorel Jurca. Foto : V. ONOIU U.T.C. au organizat cu tine zelor precedente — se vor susţinute pentru a-şi înde (Continuare în pagina a H-a)
ra jucători din Zdrapti şi Mu-