Page 92 - Drumul_socialismului_1972_02

BggwgtFrosremgtfaMWBPa
DRUMUL SOCIALISM ULUI Q NR. 5330 ® DUM INICA 27 FEBRUARIE 1972

^ w i ORE „GOALE" IN ACTIVITATEA
C O N T IN U i N D T R A D IŢ IIL E DE M U N C A j
V A j

SI DE L U P T A A L E ÎN A IN T A Ş IL O R | CĂMINULUI CULTURAL
4 -------------------------------------------------------------------------------------------------2------------------- \ spunem deschis, de participa-*
TINERETUL HUNEDOREAN i Iot goale din activitatea că- rea Intelectualilor din comu­ Surpriză plăcută
După trei luni — timp su­
ficient pentru „umplerea" ore-
nă la activitatea cultural-edu-
^ vr a mlnulnl cnltural — un nou catlvă, Se scrie acum trei luni de­
raid pe acelaşi traseu 1 Geoa-
căminul din Mărtineşti
Consemnări glu — Turdaş — Romos — că e un lăcaş al nimănui. In
spre
Romoşel — Mărtlneştl şi-a Din nou „vizită la ziua raidului, deşi am ajuns
M m m A SEMICENTEN propus să urmărească modul lumina fa ru rilo r" În Jurul orei 21,00, căminul
______________ _____ j O telegramă în care comitetele de pirtid era al artiştilor amatori, care
din localităţile amintite, con­
vederea
repetau Intens în
rătăcită siliile populare, conducerile Noroc că tovarăşul Vlorel participării la Ştafete folclori­
\ Vom pomeni cîteva nume şl ta responsabilitate şl maturi­ ml Ioan Prejban de la LI.fi.. Iuî. La sumarul fragment de \ căminelor culturale au recep­ Săb&u, dlrecţorul căminului că „Căutătorii de comori". De
ne
cultural din Turdaş, nu
l vom lega de ele tot atîtea tate dovedite la locurile lor îşi înscriu, de asemenea, nu­ biografie, conducerea S.M.A. 4 Pensionarul VioreI A. ţionat semnalelî critice ale zi­ pune Ia lucru. Nu avem de la directoarea şcolii, Leonti-
l frînturl de biografii. Ne-am de muncă şi în activitatea mele Intre muncitorii destoi­ Haţeg ar mal adăuga, în mod ) Lase, din Zam, ne scrie : arului. Aceasta, deoarece, făcut altceva decît să copiem na Lobont, am aflat că în ul­
i propus să recomandăm tinerii obştească. Prima e şefă de e- nici al celor patru unităţi. El sigur, economiile la oarbu- ) w „In ziua de 28 decembrie contrar obişnuinţei, nici unul ad-llteram textul publicat în timul timp, aici, s-au organi­
ţ despre care vom vorbi pen- chlpă şi între „evenimentele" ocupă locuri de frunte în ranţi şi grija faţă de buna în- 1 î 1971, din Arad a fost ex- dintre organele vizate n-a zat recenzii de cărţi, o întll-
4 tru ca chipurile lor să figu- trăite anul trecut consemnea­ producţie şi în activitatea treţinere a tractorului, pe ca- 7 {pediată o telegramă ur­ „suflat o vorbă* de răspuns. ziar în urmă cu trei luni. La nire cu unul dintre delegaţii
î reze pe panou. Ne-am oprit ză terminarea liceului seral şi cultural-artistică, în viaţa so­ re utecistul şi comunistul Gh. } gentă pe adresa mea. Era Să nu fi fost nevoie ? Raidul ora la care am ajuns „n-am la cel de-al doilea Congres
7 la zece dintre sutele care-şi luarea bacalaureatului, în vre­ cială şi obştească a oraşului. Vlăsceanu le dovedeşte. I ; vorba despre un caz grav. întreprins vineri demonstreiză avut cu cine sta dî vorbă. Că­ al U.N.G.A.P., că a avut loc o
4 Înscriu numele în evidenta me ce colegul ei gestionează Cînd nu-i în magazinul *3 La numărul promis pen- 7 j Dar, conjorm obiceiului contrariul. minul era cufundit în întune­ întîlnire cu brigada ştiinţifică
/organizaţiei orăşeneşti a U.T.C tru onorarea panoului organi- î statornicit la unii salari­ ric. Am făcut apel — din nou de la Orăştie şl un spectacol
7 din Haţeg. Aduse la aceiaşi zaţlei orăşeneşti de tineret ^ aţi ai oficiului poştal Zam, Pe cînd fapte ? — la farurile maşinii pentru susţinut de artiştii amatori din
ţ numitor, trăsăturile care-1 de­ din Haţeg mai lipseşte un nu- i n-am fost anunţat decît a vedea programul de acti­ SIbişehi Nou.
prin ZECE FRiNTUR! DF
; finesc pe aceştia în viaţă, în me. II alegem pe cel al sorel J după trei zile. Mi s-a spus vitate care In mod obligatoriu, — Vin oamenii seara Ia că­
societate şi la locul de mun* Fii medicale Elena Posteucă, de ^ că nu m-au... cunoscut. întrebarea se pune pentru trebuie să fie afişat. N-am reu­ min. Vin seară de seară. Ne
1 că s-ax putea exprima la spitalul unificat. Devenită i% Ceea ce nu poate fi ade­ că vorbe mari au spus deja şit să vedem nimic. Nu din cau­ pregătim, repetăm, deşi toţi
/ destoinicie, dăruire, pasiune, pasiune, grija acesteia pentru J vărat. Sînt locuitor al Za- Intelectualii din Geoagiu. In za farurilor, ci pentru că la Tur­ sîntem căsătoriţi. ŞI mal ti­
7 hărnicie. continua ridicare a calificării ) mului de peste 62 de ani, articolul scris pe marginea daş nu se aiişează programul neri şl mal în vîrstă. Tovară­
1 Vaier lorgonl e şofer pe ireproşabil valori de ordinul „fero-metal-, unde lucrează sale este fidel oglindită în Io- j 15 ani am fost factor poş­ răspunsului la iniţiativa cole­ şa directoare, cu toate că fa­
7 unul din autocamioanele ce milioanelor. Faptul că amlndol ca vlnzător, Eugen Raţă nu cui II obţinut Intr-o etapă Ju- ? tal in comună, de 6 ani gilor din Buceş, secretarul ce naveta la Orăştie, stă a­
5 poartă matricola H 7. Răspun- sînt membri de partid dă su­ poate fi decît la Deva, la deţeană a unui concurs pe ) sînt pensionar şi factorii comitetului comunal de partid proape în flecare zi, seară de
i darea cu care mînuleşte vola- marei lor caracterizări, pre­ Arad ori la Bucureşti, reedl- teme de specialitate, răsplată 1 poştali îmi aduc lună de preciza că Iniţiativa Ma gene­ Pe urmele raidului seară, cu noi. ŞI dacă este
i nul contrastează puternic cu cum şi contribuţiei pe care tînd succesele anului trecut încununată şi de „Diploma ? lună pensia acasă. Sînt a­ rat la nivelul comunei cîtîva cine să te conducă bine se
1 cel 19 ani al acestuia. In organizaţia U.T.C. a fabricii cînd, trecînd. praguri Judeţe­ de onoare", primită, tot a- ) bonat şi la ziar. Numai că măsuri menite să-i antreneze poate face şl treabă, ne spu­
i 1971, la olimpiada „Stăpîn pe de conserve şi-o aduce la al­ ne şi interjudeţene, a ajuns tund, din partea Comitetului l ziarul nu mi-l aduc zi de mai mult pe intelectualii noş­ de activitate. De ce să-l ştie ne Lazăr Avramescu, monta-
' volan-, din cel 36 de concu- cătuirea panoului de onoare în faza finală a concursului judeţean al U.T.C. 7 zi acasă, ci la 3-4 zile o tri" la activitatea cultural-e-1 toată lumea?" Parcă nici n-a tor la U.M.M.R. Simeria.
- rentl prezenţi la startul fazei „Buna servire- a lucrătorilor Zece nume. Zece frînturl ) datău. ducativă de masă. Dar... deschis nimeni uşa de acum Am aflat că printre membrii
\ Judeţene, Vaier a ocupat lo- linii şi mai definitorii. din comerţ. din biografiile ale tot atitor i — Cadrele didactice se lasă trei luni. Să fie de vină fap­ formaţiei 6Înt mal mulţi mun­
o u l p a t r u . Mecanicul Ionel Warhe- >8 Ţăranii din C.A.P. Ha­ tineri utecişti ai oraşului din 7 De ce avem greu lintrînate în activităţile tul că directorul îşi Începî citori de la Simeria şl Orăş­
4J} Valeria Iovănescu şl dy de la abator, croitoreasa ţeg, cînd se gîndesc la boga­ inima „Ţării Haţegului-, toţi î cultural-educative, ne relata naveta, cum spun localnicii, tie, cu soţiile lor şl, urmărind
i’ Gaşpar Ungur sînt numele a Ana Munteanu de la coopera­ tele recolte adunate în toam­ îngemănaţi sub aureola acele- ^ cooperativă în sat ? Aurel Stănuţ, directorul cămi­ după ce termină orele li repetiţia, am cîştigat un argu­
\ doi tineri, pomenite asociat tiva meşteşugărească „Rete­ nă, nu-1 uită nici pe tractoris­ iaşi luminoase şl nobile tră- / nului cultural. Am încercat şcoală ? Poate ne răspunde ment în plus pentru afirma­
nu numai pentru că ambii lu­ tul Gheorghe Vlăsceanu care sături : crescuţi şl educaţi de î Locuitorii satului Crăciu- stabilirea de sarcini concrete comitetul comunal de partid. ţia că vîrsta şl familia nu sînt
i crează la fabrica de conserve, zatul- , brodeza Rodica Ştefo- împrumută muncii în cîmp partid I PETRE FARCAŞIU neşti, comuna Băiţa, ne pentru unii dintre ei cu pri­ Impedimente In calea muncii
cJ — mai ales — pentru Înal­ ni de la „Haţegana‘\ tlmpla- ceva din pasiunea şi dăruirea întreabă, intr-o recentă lejul pregătirii formaţiilor ar­ cultural-educative, dacă aceas­
scrisoare, de ce au maga­ tistice pîntru faza de la Ro­ N-am avut noroc ta este făcută cu pasiune. Dar,
zin în sat ? Zic dînşii că mos *a Ştafetei folclorice „Cău­ s-o spunem şi de această da­
File din istoria celor 5 decenii de trăiri şi lupte revoluţionare tot nu se pot ajuta de el tătorii de comori". Pînă la ur­ primarul comunei era plecat, tă, am mal spus-o acum trei
N-am avut noroc, pentru că
cu nimic. Gestionara des­
mă Insă am rămas singur, 01-
luni, e necesară mal
multă
\ l chide cind pofteşte dum­ drele didactice respective s-au secretarul comitetului comu­ preocupare, în primul rînd a
neaei şi, chiar dacă mai
comitetului de partid şl consi­
eschivat pînă şl la lucrul gata
şi deschide, tot nu se poa­ făcut — deplasarea. nal de partid la fel, după di­ liului popular comunal.
S ----------------------------------- te cumpăra aproape nimic rectorul căminului cultural am Am dori să nu mal fie ne­
\ Făurfrea (Partidului <2omu- buI din mal 1921 — n.a.) s-a să consfinţească realizarea convocarea congresului. In ce-1 din magazin, că nu-l apro­ Expresii concrete de „parti­ căutat În Romos, Romoşel şt voie de un al treilea raid,
ea ce priveşte conducerea şi *
1 ni*t Român, în mai 1921, a a- constituit un comitet central organizaţiei unice revoluţio­ coordonarea activităţii viltoa- \ vizionează nimeni. cipare" a celor peste 100 de Vaidel, unde nl s-a spus că pentru ca problemele ridicate
7 vut o Însemnătate istorică provizoriu (C.C.P. — n.a.) din nare a tineretului, erau Insă ' 1 intelectuali din Geoagiu la este, Iar secretarul consiliu­ în noiembrie anul trecut, as­
vut o Însemnătate
7 pentru întreaga mişcare revo-
1 per care făceau parte, printre al­ sistematic împiedicate de au­ re, conferinţa a hotărît ci în 4 viaţa culturală a satelor co­ lui popular comunal, Creta, pectele negative criticate să
l luţlonară din ţara noistră, ţii, N. Popiscu-Doreanu, Lu- torităţile poliţieneşti care Te- Comitetul Central Provizoriu / Doctorul n-are / munei se găsesc suficiente. ne-a rugat să-l aşteptăm să fie rezolvate. Sînt de neînţe­
i pentru destinele poporului creţlu Pătrăşcanu şl Ştefan fuzau să dea aprobarea de ri- de la Bucureşti să Intre şi re- ) program de teren? Biblioteca oferă multe dintre „caute în nişte hîrtii" ca să les şi nu-şi găsesa nici o Jus­
prezentanţi ai mişcării de ti-^
' român. Apariţia pe scena vle- Teodorescu. goire. In şedinţa sa din 26 neret din Transilvania şi Ba-1 ele. Aici, bibliotecara Lauren- ne spună cum îl cheamă pe tificare deficienţele de natură
\ ţii politice a partidului comu- Curentul de unificare din februarie 1922, Comitetul Cen­ nat, iar o comisie formată din i tla Glodeanu nu a reuşit în­ directorul de cămin din gospodărească relevate pentru
4 nlst a marcat o cotitură ra- mişcarea revoluţionară de ti­ trai Provizoriu hotăreşte, în delegaţi ai tineretului socia-ţ Un grup de mame din că să-şi constituie un colectiv Pişchinţi. N-am mai pus în­ a doua oară.
7 dlcală şl în mişcarea tinere- neret <“ra în acel moment de­ ultima Instanţă, convocarea u­ list din provincii să se ocu- i satul Goleş, comuna Topii- puternic de sprijin. In Geoa­ trebări referitoare la activita­ Procesul ln-structlv-educa-
ţa, în numele cărora sem­
7 tulul revoluţionar, avînd o Jn- osebit de puternic, la confe­ nei Conferinţe generale ps ţa­ pe de pregătirea lucrărilor * nează Voichiţa Preda, ne giu, comună cu un mare nu­ te. Precis nu găsea... hîrtiile. tlv, traducerea în viaţă a
l fluenţă hotărîtoare asupri rinţe şl întruniri, în moţiuni ră a tineretului socialist pen­ congresului general. Lucrările ) scriu: „Avem copii mici, măr de sate, In care se află La Romoşel, directoarea sarcinilor trasate de plenara
l dezveltfirli şl evoluţiei ei ul- sau apeluri, membrii organiza­ tru zilele de 19-20 martie 1922 sale iu oglindit unitatea de 4 care trebuie văzuţi din trei filiale şt mai multe punc­ Ana Crăciunescu este bine din noiembrie a G.G. al P.G.R.<
1 terloare. ţiilor de tineret şi-au expri­ în Capitală. Organizaţiile lo­ idei a tineretului socialist din 7 cînd in cînd de către per­ te de împrumut, utilitatea co­ intenţionată. Ne prezintă sala celelalte documente de partid,
cale ale tineretului au fost
I După oum se ştie, către mat voinţa şl dorlnţi de a ac­ invitata să dezb iţă în adunări întreaga ţară, hotărîrea lui de i sonalul medical. Dar să lectivelor era Indiscutabilă. căminului care, de astă dată, obligă nu numai directorii de
i iflnşltul anului 1918 activlta- ţiona în acest sens. Aceeaşi a se unifica şl activa pe baza ^ ştiţi că prin satul nostru Luîndu-şi singură sarcina în­ a putut /I deschisă. Dar, şi cămine Ia luarea acelor mă­
J tea revoluţionară a proletaria- activitate susţinută pentru u- generale, pînă la 12 martie, ideologiei revoluţionare a cla- nu trece nici un medic, drumării lor, bibliotecara n-a aici, aparat de radio — defect,
\ tulul din ţara noastră creşte niflcarea tuturor organizaţiilor ordinea de zl a conferinţei şl sel muncitoare. Conferinţa a » nici o soră medicală. La „reuşit" — în decurs de 6 luni televizorul — plecat în depla­ suri care să ducă Ia impulsio­
I cu intensitate, tineretul partl- constituit astfel cel mai în- 7 insistenţele noastre repe­ — să treacă măcar o dată prin sare la Orăştie de mal multe narea activităţii cultural-edu-
toate satele.
7 clpînd alături de muncitori semnat moment al procesului l tate, ni s-a promis că vor luni pentru reparaţii. cative din satele noastre. 'Ele
) vlrstnlcî la luptele pentru creării organizaţiei comuniste J veni să ne vadă copiii. Dar Planurile de muncă ale că­ Planul de activitate Insă ca obligă şl comitetele comunale
î drepturi şl libertăţi democra- de tineret desfăşurat în acele) ne-am ales cu promisiunile minului cultural de centru şl şi acţiunile organizate atestă de partid şl consiliile populare
i tlce. In Tnnsilvonla — unde condiţii complexe, marcînd pu- ţ şi cu aşteptările". ale celor afiliate vădesc deo­ strădanie. S-au organizat ac­
J tineretul revoluţionar nu a a­ nerea bazelor marxist-leninis- t Ar fi bine să întrebaţi camdată bune Intenţii, Noul ţiuni educative care au stîr- să se ocupe direct de aşeză-
vut organizaţii proprii înainte to ale organizaţiei. ţ primarul comunei ce orar director de cămin, Aurel Stă- nit interesul cetăţenilor. A­ mlntele de cultură, de activi­
1 de război — au început să de teren i-a întocmit medi­ trag atenlla teme ale unor tatea lor. Nu de alta, dar sînt
Referindu-se la însemnăta- 4
• !? ia fiinţă primele organizaţii tea acestei conferinţe pentru 7 cului şi cum urmăreşte res­ nuţ, depune multă stăruinţă seri de calcul, consultaţii, că­ primii răspunzători de buna
|7 ale „Tineretului muncitor" la unificarea orginizaţlilor d e ) pectarea lui ? Apoi să ne şl Iniţiativă. Singur însă nu lătorii pe hartă, întîlniri cu ei desfăşurare.
î Oradea, Cluj, Timişoara, Re- scrieţi. va putea rezolva toate pro­ tinerii din localitate şi discu­
'/ şlta şl în Valea Jiului. In ju- tineret, p întru cristalizarea ţ blemele. E nevoie de interven­ ţiile purtate pe temele idea­ S. POP
organizaţiei marxist-leniniste, 1
l) deţul Hunedoara s-au creat a- ziarul „Tînărul socialist" sub- J Rubrica realizata de ţia comitetului de partid, al lurilor de viaţă şi morală. M. BODEA
\ semenea organizaţii la OPetro- linia în numărul din 25 mar-^
4 şanl, Lupenl şi Petrila. Aceste tie 1922 că la conferinţa ga-^ GH. I. NEGREA comitetului executiv al consi­
7 organizaţii s-au constituit a- nerală au fost date tineretu- / liului popular comunal şl, s-o
7 pol, în luna iulie 1920, în U­ lui bazele şl directivele noii 7
i nlunea iTineretului Muncitor ZATtEI COMUNISTE IE TINERET organizări. De asemenea, în- i
l din Ardeal şi Banat. tr-un raport cu privire la 7
î Intensificarea procesului de mişcarea tineretului socialist »
\ clarificare ideologică din miş- de tineret pe întreaga Vară a să aleagă delegaţii, să la mă­ din România, trimis Interna- ^
4 cirea muncitorească, pentru desfăşurat şl Uniunea Tinere­ suri de pregătire în vederea ţionalei Comuniste a Tinere- 1
7 transformarea partidului so- tului Muncitor din Ardeal şi conferinţei. tului, se spunea : „Conferinţa \
ţclallst într-un partid de tip Bănit. „Conştienţi că puterea Conferinţa generală a tine­ din martie reprezintă un 4
1 nou, se răsfrînge şl asupra noastră se află în unitatea de retului şi-a desfăşurat lucră­ punct de cotitură In istoria J
/ organizaţiilor socialiste de ti- interăse şi de voinţă — glă- rile In zilele de 19-20 martie mişcării tineretului din în- )
7 neret. La primul său congres, suia un apel al Comitetului 1922 în Bucureşti, în prezenţa treaga Românie, întrucît îna-f
( P.C.R. şUa propus să să ocu- Executiv U.T.M. din Ardeal unui număr de 18 delegaţi, inte de toate este prima con- J
7 pe şl de problema tineretului, şi Banat — trebuie să ne plus 9 cu mandat consultativ, ferinţă .1 tineretului la care 7 Intr-una din zilele lunii tre­ alimentaţia publică, după ora
) de crearea unei organizaţii u- strîngem rîndurile şi să în­ roprezentînd 19 organizaţii de au fost de faţă şi reprezen- 4 cute ne afliim la Casa de cul­ de închidere, cînd acestea se
l nice a tineretului pe întreiga globăm pe toti tinerii munci­ tineret din întreiga ţară. Prin­ tanti din absolut toate pro- ^ tură din oraşul Lupeni, pen­ deplasează la casieria colec­
/ ţară, care să mobilizeze şi să tori din România într-o ase­ tre participanţii la conferinţă vinciile României, deci se t tru judecarea unui proces. toare pentru a depune banii
) organizeze tînăra genenţie la menea organizaţie, care, stînd se aflau N. Popescu-Doreanu, poate spune că înseamnă în- V Complexul de judecată era rezultaţi din vînzări. A urmă
la
format din judecători de
ţ luptă revoluţionară pentru pe baza lupt-ăl de clisă neîm­ Lucreţiu Pătrăşcanu, Gheorghe ceputul unificării definitive a* 7 Tribunalul judeţean. Judeca­ rit-o, intr-o noapte, pe Vale
4 răsturnarea regimului burghe- păcate, să ajute la eliberarea Stoica, Iosif Kreps, Ştefan Te­ organizaţiei de tineret din î ta fiind publică, oameni ai ria Savu, vînzătoare la bufe
i) zo-moşieresc, pentru liberta- proletariatului, să facă edu­ odorescu, Iosif Solomon, N. România pînă atunci scindată \ muncii din Lupeni umplusera tul „Bucegi- din Lupeni. Fe
7 te şi socialism. Congresul din caţia tinerilor muncitori pen­ Kovaci, Dumitru Mihal şl al­ în organizaţii Independente". 4 sala pînă la refuz. meia a observat şi s-a refugi
I mal 1921 al partidului nu a tru noua societate". te cadre ale mişcării revolu­ Facem o scurtă paranteză... at într-o unitate alimentară
In perioada ce a
urmat 7
7 putut însă adopta hotărîri a- ţionare de tineret. Conferinţa conferinţei, procesul de cris- î In urmă cu cltva timp citisem Aşadar, prima acţiune nu-
1 su p n a o seamă de probleme Conferinţa preliminară de a adresat un ivpel „Către o carte care se intitula semnifi­ reuşise. Totuşi, n-a renunţat
i prevăzute la ordinea de zi, la Braşov, din octombrie 1921, muncitorimea tînără din tilizare a organizaţiilor co- \ cativ „Minerii Văii Jiului". Ju­ A pîndit şi în noaptea urmă
7 Inclusiv cea privind tineretul, la cire s-au înttlnit reprezen­ România*, pe care o îndem­ muniste de tineret, de creştere 4 mătate din filele acelei cărţi toare, In faţa aceluiaşi bufet
In jurul orelor 1,00, vînzătoa
a maturităţii sale politice, s-a )
î deoarece a fost întrerupt ca tanţii Comi'tetuilul Central na la organizare şl luptă Îm­ Intensificat. ComitetLil Central 7 conţineau portrete de mineri rea Rozalia Bani, împreună cu
\ ormare a arestării delegaţilor. Provizoriu al mişcării tinere­ potriva regimului burghezo- —• tineri şi vîrstnici — care femeia de serviciu, Ioana Na
I A (urmat o perioadă grea tului socialist şl al Uniunii moşieresc. „Intraţi cu toţii în Provizoriu de la Bucureşti, \ îşi închinaseră viata muncii rifa, au pornit spre casieria
? pentru partid, activitatea sa Tineretului Muncitor din Ar­ organizaţiile tineretului socia­ dej.i completat cu 2 reprezen- ţ în subteran. Cuvintele tipări­ colectoare. In centrul oraşu
\ a fost Interzisă' pînă în d-3- deal şi Banat, a căzut de a­ list, dar acolo unde ele nu e­ tonţi al U.T.M. din Transilva- ţ te sub fotografii arătau nu­ lui în apropierea unor pomi,
t cembriaj 1921, sediile închise, cord în principiu asupra rea­ xistă lucraţi şi faceţi ci ele nia şl Banat, întreg activul 1 mele şi obîrşia oamenilor pe infractorul s-a năpustit asupra
7 ziirul „Socialismul" suspen- lizării unei organizaţii pe în­ să ia fiinţă | aici veţi căpăta care resorturi intime ale vie­ lor şi după cîteva lovituri
1 dat. Aceste condiţii au făcut treaga ţară şi ii stabilit Con­ cultura şl îndrumările care mişcării de tineret au desfăşu- J ţii i-au împins către meseria brutale le-a smuls servieta
\ deosebit de grea şi de com- gresul general de unificare nu trebuiesc să lipsească nici rat, prin întruniri, prin Inter- / de^ miner — generatoare de în care se aflau 7 135 lei. Pes­
i plexă lupta partidului pentru pentru ziua de 1 martie 1922 unui tînăr conştient". mediul presei, piralel cu acti- J atîtea satisfacţii morale şi te cîteva zile a fost prins şi
J făurirea unei organizaţii co- la Bucureşti. După această Conferinţa a adoptat „Re­ vitatea cultural-politică, de ) materiale. Mulţi dintre cei fo­ trimis să răspundă, conform
7 munist'3 de tineret. Cu toate conferinţă, s-a desfăşurat o gulamentul de reorganizare a tografiaţi erau tineri, înflăcă­ legilor, pentru fapta sa.
4 acestea, la Jumătatea lunii Iu- susţinută activitate pentru mişcării tineretului socialist educaţie comunistă, o muncă raţi de idealuri şi vise, oa­ Completul de judecată, du­
pregătirea congresului gene­
/ *lie 1921, cu aprobarea Comi- din România" — document în susţinută pentru convocarea meni cu o înaltă conştiinţă, pă dezbaterea cazului, l-a
1 tetulul Central al Mişcării ral. bazi căruia mişcarea revolu­ Congresului general. care pun la baza întregii lor condamnat pe infractor la 4
( Tineretului Sociilist din în- încercările de convocare a ţionară de tineret avea să-şi De r e s p e c ta r e a re ţe te i de Inc ftreare a fu r n a lu lu i d e p in d în existenţe cinstea, onoarea, ani închisoare. Cei prezenţi
i ch.Isoare (arestat la Congre- acestui congres, ciro trebuia desfăşoare activitatea pînă la NICOLAE WARDEGGER cea m a i m a r e m ftsu râ c a lita te a ţl c a n t ita t e a fo n tei fa b ric a te . E s­ demnitatea. în sală au urmărit cu interes
J cer c a r e p ro g â te şte a c u m o n o u ă c u p ă d e în c ă r c a r e . ...Intre coperţiie dosarului desfăşurarea procesului. I-ani
K ul-
te u n lu c r u ce stă m e r e u In a t e n ţ i a
G h e r a s lm
d o z a to ru lu i
F o to î V. O N O IU penai ce se afla pe masa in­ privit şi noi, în răstimpuri, şl
stanţei de judecată era vor­
ba despre un ttnăr, dar cu un am observat pe faţa lor o um­
bră de Indignare, produsă de
(Urmară din pact. 1) alt chip moral. Gheorghe Mir- cele ce auzeau. Oamenii a­
cea Boris, în vîrstă de 20 ani,
Fertilizarea ogoarelor nu mai Oscă semănaţi cnseută în loc de se afla acolo în postură de ceia, prezenţi în sală, erau în
majoritate mineri — oameni
st în această primăvară. Ba Inculpat. I se aducea o acu­ simpli, dăruiţi muncii cinstite.
zaţie gravă : săvîrşirea infrac­
suferă amfnare I mii mult, nu s-au respectat ţiunii de tîlhărie în paguba Mulţi dintre el, poate, îşi Ti­
nici osie mal elementare nor­ avutului obştesc I Cînd rostim veam chipul în cartea de care
Tn complexul de măsuri hectare, deşi la grajduri s-au me de păstrare a seminţelor. cuvlntul „tîlhărie", gîndul ne ne-am amintit în aceste rîn-
care se aplică în vederea strîns peste trei sute de to­ Colac peste pupăză, s-a găsit trifoi\ce veţi putea cuiege ? duce imediat spre imaginea durJ. Din alăturarea aceea 1-
sporirii producţiei agricole, ne de gunoi. Cu un singur o cantitate de 355 kg sămlntă unui drum întunecos, cu pîn- maginară — a cărţii cu dosa­
fertilizarea ogoarelor ocupă atelaj — „motivau" Interlo­ de trifoi nedecuscutată care, dă din umbră. ŞI atunci cînd rul — ieşea şl mai pregnant
un loc de primă importanţă. cutorii — nu s-a reuşit să ajungînd în cultură, poate du­ efectua această lucrare, tova­ ritate de 96 la sută, o germi­ tele. In asemenea situaţii, ori­ ÎI asociem cu expresia „avut In evidenţă forţa biruitoare a
Ţinînd seama d î acest se facă mii mult. Cunoscînd ce la compromiterea produc­ răşi preşedinţi şl ingineri, naţie — la prima citire — de ce scuză s-ar Invoca, apire cit obştesc", fapta capătă dimen­ cinstei,^ demnităţii şl onoarel.
considerent, cooperatorii din efectul negativ al întlrzieril ţiei d» furaje. Faţă de aseme­ cînd timp de 4-6 luni nu aţi 76 la sută şi existenţa »i 19 se poate de evidentă lipsa de siuni mult mai mari şl mai Gel prezenţi Ia Judecarea a-
Turdaş, Simeria, Devi, Geoa­ aplicării îngrăşămintelor a­ nea aspecte Inginerul şef >il reuşit să pregătiţi încă semin­ seminţe de cuscută la 50 gr răspundere şi interes a pre­ grave, simţim că loveşte di­ cestuf proces au înţeles şl
giu — să enumerăm doar supra bunei desfăşurări a lu­ CA.P., Ion Florea, manifestă ţele ? întrebarea respectivă seminţe. Oricine îşi poato da şedinţilor de unităţi şi a ingi­ rect în munca cinstită a tutu­ mai mult că, alături de mun­
cîteva exemple — s-au pre­ crărilor agricole de primă­ totală nepăsare, de parcă nu vizează în egală măsură şl seama că la un asemenea re­ nerilor faţă de pregătirea te­ ror oamenilor, în eforturile că, avutul obştesc constituie
ocupat cu răspunderea cuve­ vară se impune să fie luate specialistului din unitate d-ar conducerea cooperativei agri­ zultat sămlnţa este total neco­ meinică a recoltei, de îndepli­ lor pentru edificarea noii so­ principala sursă a creşterii
nită de transportul în cîmp reveni sarcina să răspundă cole din Şoimuş. Unitatea are respunzătoare pentru semă­ nirea unor obligaţii elementa­ cietăţi. bunăstării materiale şl spiri­
al unor însemnate cantltăti grabnic măsuri pentru înche­ nemijlocit de calitatea semin­ de însămînţat 1 600 kg sămîn­ nat, dacă nu se va decuscu- re ce Ie sînt încredinţate. Ceea ce a făptuit Gheorghe tuale a întregului popor, că
ierea acţiunii în timpul cel
de îngrăşăminte organice, ţelor folosite. Surprinde şl ţă de trifoi. Ni s-a explicat ta. Interlocutorul făcea, toto­ Consiliile populare comuna­ Mircea Boris nu se deosebeş- dezvoltarea şi consolidarea
practic ele reprezentînd tot mal scurt posibil. Aceeaşi ce­ mai mult atitudinea s i dacă că nu s-a trimis Li decuscuta- dată, precizarea că, oricît de le au sarcina de căpetenie să te^ prea mult de Imaginile des­ avuţiei publice — preocupare
rinţă acută stă şl în faţa con­
gunoiul rezultat de ila ferme­ ducerilor cooperativelor 'Agri­ avem In vedere că chiar per­ re deoarîce a ieşit curată curată s-ar părea că este să- urmărească îndeaproape felul crise mai sus. Iată, pe scurt, permanentă a partidului şl sta­
le zootehnice. cole din Mărtineşti, Dîncu sonal, cu autocamionul, s-a „ca lacrima" de la batoză. mînţa de trifoliene, decuscutn- cum so acţionează în coopera­ cum a fost săvîrşită infracţi­ tului — constituie preocuparea
Sînt însă şi cooperative deplasat cu aproape 200 kg Pentru a se convinge de a­ rca este o operaţiune obliga­ tivele agricole pentru declan­ unea... Deşi absolvent al unei de bază, principală, a fiecă­
agricole unde există serioa­ Mic, Banpotoc, Spini şl al­ sămînţă de trifoi la decuscu- devăr, s-a trimis o probă pen­ torie, numai astfel putîndu-se şarea şi efectuarea în condiţii şcoli profesionale de 3 ani, rui cetăţean, că prin asigura­
se rămînerl în urmă la admi­ tele, unde mai sînt cantităţi tare, dar restul a fost lăsată tru analiză la laboratorul de evita diminuarea recoltei do ireproşabile a însămînţărilor Gh. M. B. nu era angajat în rea integrităţii avutului ob­
nistrarea îngrăşămintelor or­ apreciabile de îngrăşăminte în unitate. specialitate din Devi. Rezul­ furaje. Tot la C.A.P. Şoimuş de primăvară. Aducînd în a- cîmpul muncii. Trăia din dife­ ştesc se asigură, de fapt, con­
ganice. O situaţie necores­ organice netransportate în In legătură cu pregătire 1 tatul? Mai mult decît surprin­ nm reţinut că nu s-n asigurat tonţia organelor agricole ju­ rite expediente şi vagabonda diţiile necesare afirmării ple­
nare a personalităţii
umane.
punzătoare în această pri­ cîmp. seminţelor se ridică semne de zător. Ieri, tovarăşul ing. Eu­ întreiga cantitate do sămin- deţene aspectele la caro prin Luponi şi alte oraşe din
vinţă se întîlneşte la G.A.P. Este Imperios necîsar ca întrebare şi Ia C.A.P. Birt In gen Iohom, şeful Laboratoru­ tă de sfeclă furajeră. Proble­ no-im referit, aşteptăm să fie Valea Jiului. Intr-una din zile VICTOR DUMITRU
Bîrsău. Preşedintele şl Ingi­ în cîteva zile să se încheie şi Vaţa de Jos — unităţi unde lui pîntru controlul calităţii me încă nerezolvat:? privind luate măsuri severe împotriva şi-a pus în cjînd să meargă la
nerul şef al unităţii ne spu­ transportul îngrăşămintelor nu s-a făcut decuscutarea sau seminţelor şi materialului să- asigurarea sau pregăl'rea se­ color care so fac vinovaţi de o nuntă în oraşul Alexandrin. procuror-işef, Procuratura
Dar pentru asia avea nevoie
neau că acţiunea respectivă în toate cooperativele agri­ condiţionarea acestora. Dacă ditor, ne spunea că pe bule­ minţelor so în t î In esc şi Ia coo- tărăgănarea încheierii grab­ (Io bani. Or, dacă nu muncea, judeţeanâ Hunedoara
nu s-a realizat decît pe două cole. mîine ar trebuie să începeţi tinul nr. 518 emis pentru pro­ poralivclc agricole din Bejan, nice a pregătirilor pentru în- < uni să şi-i procure? A hotă-
insămînjările, cum veţi putea ba respectivă se Indică o pu­ Biisău, llciiău, Banpotoc şi al­ sămîntări. lît să atace vînzătoarele din MARIN NEGOIŢA,
jurist