Page 93 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 93
~;v. • -— TOHBK3 ■yţMCTgfw a p^ «SMMrow:*1 u rî^rranpsr^M cw^'
DRUMUL SOCIALISM ULUI 0 NR. 5330 ® DUMINICA 27 FEBRUARIE 1972
TOrna "rara HDBT^- -------«.*4
Verificati-vă perspicacitatea! Ciontă îilmuiiii
„ P ă d u r e a d e ' mesteceni** a lut
In parcul oraşului Blstrlta au fost, de pildă, expediat! Sn librării A udrzcJ W ajd a p r o p u n e o a re o
se află un bătrîn plop negru, chiar şl în America de Sud, Ce reprezintă fotografia? KMmkn Imre, SILVIA. m e d ita ţie d e s p r e m o a n e 7 N ici
contemporan cu... Ştefan cel de unde sînt originari, pentru Primele acorduri ale aces G. Ibrălleanu, E. Lovlnescu, M. Ralea, Pompiliu d e c u m . M al de g r a b â d e s p r e
Mare. Timp de o Jumătate de a popula teritorii unde aceas tei operete s-au înfiripat în Constantinescu, alături 'de numeroşi critici contempo v iaţa, pe c a r e — c o n f o r m c r e
d in ţei Iul W ajd a (la c a r e a d e
mileniu, arborele s-a dezvol tă pasăre este pe cale de dis 1916 şl de atunci valurile rani de prestigiu, sînt reuniţi In volumul „Gcorgc Că- ră m s in cer) — n u tr e b u ie n-
tat impetuos, atlngînd acum pariţie. calde ale muzicii au pur linescu" publicat de Editura Eminescu în colecţia r u n c a ta p r a d ă m o rţii. A c e a s ta
pe
c are
înălţimea de 35 m. Tulpina sa ★ tat-o în lumea întreagă. „Biblioteca critică". Independent, cu prilejuri diferite, este c o n clu zia fin ală c o n ştiin ţa
lasă
în
film ul o
are un diametru de aproape Continuînd tradiţiile marii fiecare defineşte aici una dintre faţetele personalităţii sp e c ta to ru lu i. „ P ă d u r e a dc
3 metri, măsurată nu la bază Familia legendarului erou operete vieneze, ale unui uriaşe a celui care a fost criticul, istoricul literar, ro m estecen i'' se a p r o p ie de p r o
ci Ia înălţimea de 2,60 m. Co popular Moş Ion Roată trăieş Zellcr, Strauss sau Lehar. mancierul, omul de Ia catedră — George Căl^iescu. b le m a d ra g o s te i de v ia ţă d i n
roana bogată dă uriaşului co te în comuna Gura Văii din muzica Iul Kâlmân îşi păs s p re u n g h iu l Bflrşltului d r a m a
tic şl Irevocabil. In a c e a s t ă o r
pac un aspect de prospeţime, Judeţul Vrancea şi numără trează nestinse prospeţimea, * d in e de Idei d r a m a Iul W ajd a e
specialiştii apreciind că el azi 56 de membri. Din aceştia, suflul vesel, optimist. în Karl May, prozator foiletonist atît de controversat ră v ă şită de p a siu n i în ă b u şite ,
abia a atins prima sa tinere 6 sînt... Ion Roată. Urmaşii registrată în interpretarea pesle decenii, continuă să placă şi să cucerească şi p rin im a g in i t r a n s p a r i n d d u r i
le. „Moşului" sînt în realitate Ansamblului Teatrului de azi cititori cu care s-n întilnit în nu mai puţin de 30 de ta te a sev e ră a Iul S tr in d b e rg .
In f ilm u l Iul W ajd a, doi t e r
Recent, plopul gigant de la mult mai numeroşi, în calcul operetă din Budapesta ,,Re limbi. Traducerea şi apariţia în „Biblioteca pentru toţi" m e n i u m a n i îşi c o n f r u n tă firea
Bistriţa a fost dcckirat monu fiind introduşi numai coi care gina ceardaşului", în ulti a romanului de aventuri „Winnetou", ca şi rezistenţa în eu p r o b le m a vieţii şl a m o rţii.
ment al naturii. poartă efectiv numele „Roată"'. ma formă „Silvia", e un tim.p a cărţii sînt explicate de predilecţia autorului pen D a r c o n f r u n t a r e a rele v ă s u r
disc aşteptat de fiecare. tru evocarea unor popoare, a unor civilizaţii şi cre p r in z ă to a r e relaţii. S ta n ls ln w —
fr a te le c o n d a m n a t la m o a r te do
★ * dinţe trecute, de veridicitatea surprinderii condiţiei u o m a la d ie In c u ra b ilă — a d e r ă
★ mane, de cadrul Istoric, geografic, social determinat
Cît dn;tăreşte un ou de Nivelul lacului Brîncoveanu al desfăşurării acţiunii.
struţ ? S-a constatat că acesta din staţiunea Ocna Sibiului Tangouri celebre. AI doi
poate ajunge plnâ la 2 kg In a scăzut, In ultimii ani, cu lea disc dedicat clasicului *
greutate. Evident, ca sfl poţi peste 11 m. Specialiştii nu tango înmănunchează 12
mlnca o omletă preparată din descoperit originea acestui piese aparţinînd unor peri Vasile Drăguţ, NIcolae Săndulescu: Arta brîncoveneas-
conţinutul unul astfel de misterios fenomen : apele In oade diferite de creaţii, u ră. Epocă artistică de mare generozitate în cadrul < ăreia
exemplar ţl-ar trebui un sto cului au migrat subteran In nor locuri diferite. Cîntate geniul creator românesc şi-a dovedit vigoarea şi ori
mac de... strut. Una dintre ce tr-un altul vecin, care tinde în numeroase filme, dansa ginalitatea, epoca brîncoveneascâ marchează un mo
le mal interesante colecţii din să devină cel mai mare ca te de artişti celebri „La ment monumental de cultură şi artă.
lume de asemenea ouă se gă suprafaţă, dintre colo existen Cumparsita'', „Caminito". Sintetizînd aspiraţia de înnoire şi afirmare a unui cu explozii s o la r e la v iaţă.
seşte la Muzeul din Oradea. te în staţiune. Dar aceasta nu D ezle g a re a — in ediţia u r m ă t o a r e a „ C a le id o sco p u lu i" (F o to „lllusion", „The Blue Tan întreg popor, cele cîteva decenii ale artei brîncoveneştl I a r B o leslaw — m a r t o r u l b u c u
Aceeaşi colecţie mal Include este singura curiozitate a re g ra fia din n u m ă r u l tr e c u t r e p r o d u c e a , la s c a r ă m ă rită , clteva go'' şi celelalte în interpre înseamnă acumularea unui imens tezaur de valori. Bo riei de viaţă c a r e a n tic ip e a z ă
ouă de diverse specii de pă numitei staţiuni balneare. Ce FIRE DE T U T U N D IN T R -O Ţ I G A R A ) . tarea orchestrei „Electre- gata ilustraţie fotografică a albumului dedicat acestui a g o n ia — c a u t ă să d e sc ifr e z e
cu o sta to rn ic ie s u m b r ă ta in e
sări răspîndite pe toate conti le 15 lacuri formate aici, in F o to î V. ONOIU cord" aduc frumuseţea rit moment, ca şi textul dens, concentrat sînt un argument le m o r m ln tu lu i soţiei d e fu n c te .
nentele. In total, muzeul oră- salinele verticale exploatate mului meridional al folclo nobil al măreţei epoci pe caie o evocă. C eea ce a r v r e a să a fle n u m a l
dean deţine 8 770 de ouă. din vremea romanilor şi pînă rului hispano-american, a- a r e le g ă tu ră cu v iaţa, fiin d că
ce
a re ,
Im p o r ta n ţă
re laţia
In
Spre deosebire de Muzeul în secolul nostru, se îndul 0 nouă ipoteză privind riierea exotică a melodiilor d in tr e o fe m e le m o a r t ă şl u n
din Oradea, care păstrează cesc. Cel mai sărat dintre ele devenite nemuritoare. b ă r b a t viu, fa p tu l că ea a fo st
ouă cu o vechime de circa este totodată şi cel mai adine s a u nu fidelă. A c e s t c o n tr a s t
un secol, Grădina zoologică lac din tară format intr-o oc formarea tite'ului < Izbitor, d in tr e m u r i b u n d şl cel
din Bucureşti este preocupată nă de sare (pesle 125 m). 9 9 c ă ru in 1-e s o r tit să r ă m tn â cu
c ir
g in d u rllc sale în tu n e c a te ,
de ouăle de strut... proaspete. „Lacul fără fund", declnr.it nume că ţiţeiul ar proveni din c u m sc rie fig u ra O lln k âl, fa ta
Este cunoscut faptul că aici monument al naturii, nu îşi In pofida opiniei Inrtf răs „respiraţia'* adîncurilor in- ' c a r e tr e b u ie să p ă r ă s e a s c ă a
se află una dfn cele mai mari justifică însă denumirea. LI pîndite potrivit căreia apari cest p eisaj a tra c tiv şl r e s p i n g ă
to r In acelaşi tim p , a v în d c ali
..colecţii" . de strutl americani. are o adîncime de 34 m şi ţia zăcămintelor de ţiţei nr candescente. Plecând de la ! ta te a dc a a d e m e n i s p re a fl
Mulţi dintre el sînt trimişi u a luat naştere prin acumula avea Ia bază aglomerările de faptul eă în produsele erup- ; Teatrul de stat din Arad a fla tă e n ig m a sa.
nor grădini similare din tară rea apei în cavitatea unei oc organisme mortificate, oameni ţiilor vulcanice au fost găsi- . prezintă luni la Deva pie P le d o a ria iul W a jd a p e n tr u
şi străinătate. Exemplare de ne părăsite în urmă cu două de ştiinţă din Leningrad te hidrocarburi din cele mai j sa ..Gaiţele", de Alexandru d r a g o s te a de v ia ţă e c o n c r e t i
zată, de fap t, de fig u r a O lln-
strut! „americani bucureştenl" secole. au emis o nouă ipoteză şi a- simple care formează, după ! Kiriţcscu. kăl. p e r s o n a j c a r e p o a r tă In si
cum se ştie, baza ţiţeiului şi i In interpretarea colectivu ne ş a n s a de n pleca din s t r î n -
gazelor, savanţii lcningrădeni lui aceluiaşi teatru, la Hu s o a r e a m e ta fo ric ă a p ă d u rii de
consideră că în scoarţa pă- nedoara e prezentată pie m e stec e n i. Iul
c o n c r e t iz a r e a Ideilor
In
mîntului pătrund necontenit j sa „Melodie varşoviană". W ajd a, m u n c a o p e r a to r u lu i Zlg-
şi cu o presiune uriaşă mase m u n t S a m o s lu k a r e u n a p o r t
de oxid de carbon şi de hi- i ★ e se n ţia l. C o m p o z iţia c ro m a tic ă
şl de Ilu m in aţie a c a d r e l o r s a
drogen fierbinte. Răcindu-se, Iubitorii melosului popu le c o n fe ră p o v estirii o f o r m u l a
a c c e n te
c o n c r e tă ,
acestea angajează reacţii în 1 lar din Deva. Brad şi Gu- re D aniel O lb ry c h s k l, ra ţio n a le .
O lg lerd
rocile poroase sedimentare, ; rabarza se întîlnesc în a- L u k a szc w ic z . E m ilia K r a k o w s -
— Am lnitlat deschiderea (hinc/i, in sfii şit în fn- transformîndu-se în gaze. ţi
expoziţiei cu ocazia împlini la color pesle 30 de poi um- ccste zile, prin intermediul k a şi D a n u ta W o d in sk a o fe ră
din
fâ c în d
c reaţii e x ce le n te ,
rii unul deceniu de activita bei expuşi. ţei şi bitum. Trebuie sublini spectacolului folcloric al „ P ă d u r e a de m e stec e n i" o p o si
te neîntreruptă e asociaţiei Cele patru mari standuri at în această privinţă că bu Filarmonicii din Arad. cu bilă peliculă fig u r a n t ă pe lis
noastre columbofile. Nu în- ale expoziţiei (porumbei că- le de gaze, picături de ţiţei şi ' îndrăgiţii mesageri al fol ta p e r m a n e n ţ e l o r v a lo ric e In
m o n d ia lă .
c in e m a to g r a f ia
tîmplător evenimentului l-am Miori din ţări străine, cu de bitum au fost găsite în era- 1 clorului oşenesc — fraţii
dat un caracter sărbătoresc. zboruri internaţionale, cu Icrele unor vulcani din Kam- j Petreuş, cu Angela Buciu. AL. COVACI
Avem cu ce ne mîndrl. Dis zboruri interne de orna- cintka precum şi în rocile di- 1
punem de exemplare care mont şi agrement), realizate amnntifere din străvechile ,
ne-au adus nenumărate sa şi cu ajutorul columbofililor cîmpuri vulcanice ale Siberi- j
tisfacţii şi oare merită să mai tineri Ghcorgho Bledca, ei.
fie văzute. Ioan Benlea, Tiberiu Cigmă-
Sînt cuvintele tovarăşului ian, al profesorului Trainn Telecopiere I !. C . R. M. Deva
Constantin Planicek, preşe Nichifor, al lui Liviu Popa şi
dintele Asociaţiei columbo Petru Popa, vorbesc de la D E V A : Love sto ry („ P a tria " ) ; m ă rg e le ; 18,30 U v e r tu r i şl r a p str. 23 August, nr. 11
file „Feroviarul" din Sime- sine despre o rodnică şi fru Cu mulţi ani în urmă presa | L ovc sto ry („ A rta " ); SIM E R IA : sodii ; 19,00 R o m a n ţe ; 19,10
(„ M u reşu l") ;
ria, care de cîteva zile tră moasă* activitate, oglindilă noastră a scris foarte mult D o a r u n telefo n Lovc sto ry T e a tr u s c u r t ; 20,00 C o n certu l Angajează, în baza Legii 12/1971 şi H.C.M.
H U N E D O A R A :
C orului şi O rc h e str e i do Stu d io
ieşte euforia visului împli de fapt şi în nenumărate cu despre procedeul transmiterii („Sidct urg istu l") ; D e co la re a ale Radlotclcfidzlunli ; 22,15 C la 914/1968, următoarele categorii de personal :
nit. pe şi diplome afişele în ca fotografiilor prin fir telefo („ C o n stru cto ru l" ) ; A e ro p o rtu l, rin e tistu l P e te F o u n ta ln şl o r PENTRU MUNICIPIUL DEVA :
Păşim alături de mulţimea drul expoziţiei. nic, denumit „belinograf", du- ! seriile I-II („A rta") ; CA LA N : c h e s tra sa ; 22,30 R ecital de © şef serviciu comercial
v io a ră Ş te fa n R u h a ; 23,00 B u
Tick... Tlck... T ick ( „ M in e r u l" ) ;
vizitatorilor — de la copii Şi dară iniţierea expoziţiei pă numele inventatorului, T E L IU C : C ă p itan u l F lorlan letin de ştiri ; 23,05 S u ita In
pînă la vîrstnici — şi ad ca şi faptul de a prezenta francezul Edouard Belln. Spe („M inerul") ; G H E L A R : O Re m a jo r de M lhail J o r a ; C o n © şef birou revizie gestiuni
o r
p e n tr u
c ertu l
şl
violoncel
ş a n s ă d ln tr -o m ie
(„M inerul") î
mirăm porumbeii expuşi. coi mai reprezentativi po cialişti francezi au reînnoit P E T R O Ş A N I : P ă d u r e a dc m e s c h e s tră dc D v o r a k (P icrrc F o u r - Q merceologi
Descoperim „călătorul" lui rumbei rovine sufletistului şi modernizat tehnica belino- tecen i („7 N o iem b rie") ; C as nicr) ; 0,01 In te r f e r e n ţ e liri @ tehnician cu investiţiile şi protecţia muncii
Titus Şerban, cu peste 6 000 preşedinte al asociaţiei nu grafului, folosind un dispozi tan e le slnt b u n e („ R ep u b lica") ; c e; 0,25 C o n ce rt J o h a n n S eb as- © şoferi
L U P E N I :
tin ic h e a
km parcurşi, porumbeii lui putem încheia fără consta tiv de telecopiere la fiecare 1 („ C u ltu ra l") ; S te a u a de filatclis- tia n B ach ; 0,55—1,00 B u letin de
ştiri.
M o a r te a
Pavel Budean, Ioan Pepenar tarea că prin aportul celor extremitate a unei linii tele tu lu i („ M u n cito resc") ; L O N E A : PENTRU MUNICIPIUL PETROŞANI:
şi Constantin Planicek care C o n stn n tin P la n ic e k , v ăzut rtc 18 membri ai „Feroviarului" fonice. In 4-6 minute se po ite ' I M ihall S tro g o ff („M in eru l") ; © şefi depozite
au zburat cam tot atîţia ki V. M IH A ILE SC U . tradiţia columbofilă a Sime- transmite cu ajutorul acestui A N IN O A S A : S e ra ta („ M u n c ito DUMINICA, 27 FEBRUARIE © muncitori necalificaţi
lometri, ne oprim privirea r i oi (in 1928 Victor Cosma dispozitiv un document cu dl- j resc") ; P A R O Ş E N I : C ircul f ă
ră
P E -
fro n tie ră
(„ E n erg ia") ;
în fata porumbelului premi la aceeaşi expoziţie s-a cl i- obţinea o diplomă la expoziţia mmsiamile de 21x29,5 cm. ' T R IL A : S ă p tâ m în a n e b u n ilo r 8.15 G im n a s tic a p e n tr u toţi ; Relaţii la sediul întreprinderii, biroul perso-
at cu cupa I la categoria sat din 118 porumbei pe lo de la Arad) este continuată („M u n cito re sc ") ; V U L C A N : 8.30 C ra v atele roşii ; nal-învaţămînt.
fatală
..standard" de la expoziţia cul ,,aur“, a minunaţilor gu- cu succes. fynel sub Elba ! G re şe a la U R IC A N I : („ M u n c ito 10.00 V iaţa sa tu lu i ; m u z ic a — (78)
(„7
11.10 SA în ţe le g e m
F raţii
resc") ;
republicană ce a avut loc la lerati, fri/a'i francezi, guşaţi, N o ie m b rie ") ; B A R B A T E N I : ciclu dc in iţie re m u z ic ală
Lugoj în 1966, a celui caro jucători do B doşani, pescăruşi C. IUE F a m ilia T o th f„6 A u g u st") ; O- p r e z e n t a t de L c o n a rd
Automobiliştll vor circula j R A Ş T IE î V in o v a tu l este în c a B o r n s t e i n : U v e rtu ri şl p r e
A şte p ta re a
(„ P a tria") :
ludii ;
să
peste doi ani pe sub Elba, ' („ F la c ă ra " ) ; G E O A G IU -B A I : 12.00 De s t r a j ă p a trie i :
printr-un tunel subacvatic T u n e lu l ; H A Ţ E G : O m ul o r 12.30 E m isiu n e în lim b a m a Trustul de construcţii industriale Cluj
g h ia ră ;
(„ P o p u la r" ) ;
amplasat la 17 m scib nivelul i c h e s tră c în ta t n icio d ată B RA D : 14.00 T e le s p o rt ;
N -a m
p e n tr u
apelor. Primul element, fa t a ta („ S te a u a roşie") ; G U R A - 16.30 P o s fm e rld la n ;
bricat din beton armat, avînd ! D A ltZ A : Hollo Dolly, scriilo 18.00 Film serial p e n tr u tin e r e t: Şantierul consfrucfii
„ P la n e ta g ig a n ţilo r" ;
greutatea de 46 000 tone, Iun- ; I-II („M inerul") ; IL IA : Un loc 18,50 P r o g r a m de m u z ic ă p o p u
( „ L u m in a " ) .
p e n tr u în d ră g o s tiţi
gimea de 132 m şi diametrul la ră s u s ţin u t de o r c h e s tr a
N u n u oase sperii de a n im ale, mni bine c o n se rv a t, a In te rv e n it p rin s e le c ţio n a re a (lc-a lu n g u l a de 42 m, a şl fost transportat | a n s a m b lu lu i a rtistic „ D o i montaj Alba iulia
cu o (k'oscbii du m a re pro lifici cu puţin tim p in u rm ă , pe t e r i m ai m u lio r g e n eraţii, la re a liz a de şapte remorchere la locul j- na" al A rm a te i i
ta te in erele în d o p ări W \ ne s m t toriu] Iacuţici, la nivelul p a r a re a u n o r m a m u ţi „ a p r o a p e v e ri P R O G R A M U L I : 6,00 B uletin
c u n o sc u te noiiA. celor ii i ziua dc lelei 69. F ap tu l că re stu rile (le tabili", aşa cum s-a fă cu t iu c a stabilit, în apropiere de ora- i dc ştiri ; 0,05 C o n ce rtu l d im in e 19.20 1001 do se r i : P o v e s te a lui strada Viilor, nr. 128
astăzi, d o a r din o sem in tele d e s m a m u ţi s-a u m e n ţin u t piuă a s zul zim b rilo r. D a r celulele g er- şui Hamburg. Tunelul va a- , ţii ; 700 R a d io ju rn a l ; 7,4.7 A- R u m c a js (8) ;
c o p erite in diverse locuri. D is tăzi in tr-o stare dc p e rfe c tă m in ale, c h ia r şi in condiţiile (le vea opt asemenea 6egmenţi, ' v a n p r c m l c r ă c o tid ia n ă ; 8,00 S u 19.30 T e le ju rn a l ; ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS SAU TRANSFER
p a riţia lor nu a p rim it n i.i r id c o n se rv a re in g h eţu rile N o rd u - c o n s e rv a re p rin în g h e ţa re , au s u m a r u l presei ; 8,08 Ilu s tra te m u
0 cxp lieaţic uit de cil sailsiAcâ- h i s u g erea z ă că d isp ariţia lor ca ferit pe p a rc u rs u l m iilo r dc an i îmbinaţi cap la cap, şi va a zicale ; 9,00 O ra s atu lu i ; 10.00 20.00 R e p o r ta ju l s â p tă m ln U j URMĂTORUL PERSONAL :
lo arc. In m o m e n tu l de faţă, e lu specie ar fi p u tu t fi c a u z a tă dc n scrie dc alteraţii irev ersib ile, vea lungimea de yn kilometru. Iln d io m ag a z ln u l fe m e ilo r ; 10,30 S c h im b u l cinci (L upenl) ; © şef de lot, gradul li
c id a re a acestei la c u n e a ş tiin s ch im b ările b ru ş te in te rv e n ite în şl — a c u m cel p uţin — sînt d e Prin el vor circula, începînd P a r a d a c în tc cu lu l ; 11,00 B u le 20.20 Film a rtistic : R e t r o s p e c
ţelor m o d e rn e p re o c u p a tot m u clim atu l te re stru . p a rte dc posib ilitatea dc a r e v e din 1974, cînd va fi gata, a- i tin de ştiri ; 11,05 In tiln lrc cu © şef de lot, gradul III
m u lţi sav a n ţi d i i in treirv i lum *. Clteva spirite m ai c u ra jo a s e au ni la viaţă. D acă iu Rclgia se m elo d ia p o p u la ră şl In te rp retu l tivă W alt D isney ;
P r o fe so ru l H aek er, dc In U n i su g erat posib ilitatea e fe ctu ării li p o a le visa la cu m au a r ă ta t a- proximativ 65 000 autovehicu- 1 p r e f e r a t ; 12,00 De to a te p e n tr u 21.10 Clujul... pe a d r e s a d u m ® şef serviciu mecanizare
v e rsita tea Yale din Statele U n i nei e x p e r ie n ţe de fe c u n d a r e a do.văraţii zim b ri, o m e n ire a t r e le pe zi ! toţi ; 13,00 R a d io ju rn a l ; 13*15 n e a v o a s tr ă (p a rte a a I l - a ) ; ® şef serviciu financiar
te, este in te re sat in .special df» elefa n ţilo r cu s p erm ato zo izi de buie sc consoleze -cu ghidul Mici piese p e n tr u clav ecin In
cauzele d ispariţiei speciei diplo- m a m u t sib erian , e x p e r ie n ţă în că nu va m al re v e d ea n lcleîn d , t e r p r e ta te dc R afacl P u y a n a ; 22.40 T e le ju rn a l. ® şef serviciu administrativ
d ocus. După p ă re re a lai, aceşti u r m a căreia s -a r a ju n g e Ia o b nici m ă c a r in copii în d e p ă r ta te 13,30 M uzică p o p u la r ă ; 14,00
giganţi ai erei s e c u n d a r e — un ţin e re a p e n tru în c e p u t a u n o r de original, m niesttioşll m a m u ţi U iu la veselă ; 14,30 E s tr a d a d u LUNI, 28 FEBRUARIE © şef serviciu producţie
(liplociocus p u te a atin g e 27 m M hibrizi, d u p ă care s -a r trece, ai ere lo r p r im a r e ... m in ic a lă ; 15,00 B u letin de ştiri; © şef serviciu pregătirea producţiei
lu n g im e şi h> m inA him e — nu 17.00 Serial ra d io fo n ic p e n tr u 15.30 Lecţii TV p e n tr u l u c r ă
e r a u ciiusl de pu ţin acele a n i m a tin erii a sc u ltă to ri ; 19,00 R ad io torii (lin a g ric u ltu ră ; O şef serviciu producţie-instalaţii
le leneşe d e sp re care s-a vo rb it ju r n a l ; 20,00 T a b le ta de s c a r ă ; 16,30-17,00 C urs de l im b a r u s ă —
a ;ît pinA a cu m . S tu d ie r e a schele- 20,40 M erid ian e m elodii ; 22,00 @ şef serviciu aprovizionare
1 ivim u n u i d ip lo d o cu s d e m o n R ad io ju rn a l ; 22,10 P a n o r a m ic lecţia a 4-a (relu are) ; © ingineri constructori
sp o rtiv ; 22,30 C a r n a v a lu l r i t m u
stre az ă eâ acest a n im a l p u te a rilo r ; 22,50 M o m e n t poetic ; 17,35 D e sc h id e re a em isiu n ii ;
fugi cu o vilezA de .VI Km la oră 23.00 C arn av a lu l r it m u r ilo r ; 17.40 L a v o lan — e m is iu n e p e n © ingineri instalatori
şi că o singurA lo v itu ră a p lic ată Oncologii întruniţi Ia sim- I 24.00 B u letin dc ştiri ; 0,03—6.00 ® maiştri constructori
cu a ju to ru l cozii sale su p le şl pozionul internaţional de !a E s tr a d a n o c tu r n ă . tr u c o n d u c ă to r ii a u to ;
p u te rn ic e re u şea să p ro v o a c e 18.00 C ăm in u l ; Angajarea se face in condiţiile H.C.M. 9»
fr a c tu r a cran iu lu i u n u i c arn iv o r. Diisseldorf (R.F.G.) au stabilit P R O G R A M U L II : 6,00 M atin eu 18.40 E c r a n u l — e m is iu n e de a c 1958 şi Legii nr. 12/1971.
T o tu şi, aceste m a ri rep tile s-a u că declanşarea bolii canceroa d u m in ic a l ; 7,00 R a d io ju r n a l ; tu a lita te şi critică c in e m a
Maus. d u p ă ce au d o m in a t n a se depinde şi de mediul în 8.00 Noi c re şte m o d a tă cu ţa r a ; Informaţii suplimentare la telefon nr. 11992
t u r a tim p de 120 m ilio an e dc ani. conjurător. Printre altele, s-a 9.00 N o u tă ţi de m u z ic ă u ş o a to g ra fic ă ;
Cu m u lt m ai a p ro a p e dc zllelo ră ; 9,30 B uletin de ştiri ; 9,35 19,05 N o u tă ţi c u ltu ra l-a rtlstlc e ; sau 11919 Alba Iulia.
n o a str e , pe s u p r a f a ţa pA m intului dovedit că temuta boală este ' Vă p lace o p e r a 7 ; 10,00 A v a n 19.15 P u b lic ita te ;
favorizată de influenta nocivă 1
v lc ţu ia u citcva specii c are au p re m ie r ă co tid ia n ă ; 10,15 Sub 19.20 1001 de sori : „ P o v e ste a
serv it d re p t ţin tă v in ă to rllo r a industriei în centrele dens nl p atrie i d ra p e l — p r o g r a m Kr??«aaj*H
preistorici, pînă la sfirşiiul u l populaite. Influente ale mediu dc m a r ş u r i şl c în tece ; 10,30 A- Iul R u m c a js (9) j
tim ei g laciaţlunl, a c u m cîtcv a 19.30 T e le ju rn a l ;
lui înconjurător, ca de pildă i 7-a artK ; 11.00 C o n ce rtu l O r
zeci ele mii (lc ani : m a m u ţii, r i alimentaţia greşită şi excita- ] c h estre i s im fo n ic e a F il a r m o 20.10 R eflecto r ;
nocerii păro şi, caii sălbatici, u r nicii „M o ld o v a" din Iaşi ; 13,00 20,25 T c a tru - fo llc to n : „ M u şn tl- A G R O C O O P
şii c av e rn e lo r, zim brii <*tc. Este tiile vizuale şi auditive exce- i V a rietăţi m u z ic ale ; 14,00 B u
fo a rte p robnbil ca o m u l să fi sive, pot duce de asemenea letin de ştiri ; 14.05 C o n ce rt (le nll", d u p ă trilogia lui B a r -
Jucat, In acest caz, u n rol I m la un dezechilibru hormonal m u z ic ă p o p u la r ă ; 14,30 Cine b u Ş te f ă n c s c u - D c la v r a n c e a
p o r ta n t in d isp ariţia a ce sto r s p e ştie, clştigă !; 15.10 P iese p e n (seria a 4-a) ; întreprinderea de construcfii-
cii, d a r tot alic dc bin e a r fi şi apoi la un cancer. A fost tru lău tă şl c h ita ră I n te rp r e ta te
p u tu i in te rv e n i şl alţi factori. citat exemplul japonezilor i- ! dc J u lia n B r c a m ; 15,25 Melodii 21.30 SA În ţe le g e m m u z ic a (re
In m al m u lte rln d u rl, c o rp u ri Itu p e rt K o ch , de 100 de ani, din G rn ssa u — R.F. a G e r m a n i migraţi în S.U.A., asupra că la n s a te In fe stiv a lu ri şl c o n lu are) ; montaj, reparaţii prestări
în treg i de m a m u ţi — aceşti e le ei — s _n c ă s ă to rit în 2D Ia n u a rie 1972 cu M ag d a lo n a K lein, dc 77 rora au fost constatate cazuri c u rs u ri de m u z ic ă u ş o a r ă ; 15,45 22.20 M uzică u ş o a r ă eu R u x a n - | Şi
fanţi cu b la n ă —. c o n se rv a te In do ani. P e n tr u satu l lor, a c e a sta a fost „ c ă s ă to r ia secolului". M i P u b lic ita te rad io ; 16,00 L u c ră ri d ra G lilaţă ;
„ p erg cllso l" (zonă de p ă tn in t î n re a sa p o a rtă o ro ch ie n e a g r ă cu un fu la r alb, iar m irele c o stu m mult mai dese de cancer decit de M o zart ; 16,30 M uzică de servicii Ha ■h
to td e a u n a în g h e ţa tă ) , au fost d a n a ţio n a l b av arez . la cei rămaşi acasă. p r o m e n a d ă ; 17t00 B u letin dc 22.30 „24 de o re " ;
te la lu m in ă în u r m a s ă p ă tu r i lo r ştiri • 17,05 A lm a n a h so n o r ; 22,45 C o n tra ste In lu m e a c a p i
fă cu te in Siberia. U ltim a d in tre 18.00 C tntecele m ele, salb ă de talu lu i. Angajează de urgenţă muncitori calificaţi :
a ceste d e sc o p e riri, c are a ad u s dc Coslum antifrig 1 — zidari ;
altfel la s u p r a f a ţ ă c o rp u l cel mi se adresează pentru
Vorbifl pă ? Se ştie că în Uniunea Sovi- I — dulgheri ;
„consultaţii" de jiecare da etică există locuri unde în R
Ornitologul sovietic Kar- tă cînd este vorba de timpul iernii mercurul termo- j] — fierari betonişti ;
Mai mulţi cititori ne so lis Grigoulis a reuşit să re- vreun candidat la un post metrelor scade foarte mult | — instalatori apă ;
licită amănunte in legătură pertorieze 70 tipuri dife înalt. Adeseori omul ocupă sub zero grade. De aci preo Mica publicitate — sudor electric şi autogen ;
cu produsele speciale pen rite de limbaj al păsărilor. un jotoliu directorul dato cuparea specialiştilor de a o- ! — electricieni autorizaţi ;
tru repararea şi întreţine Experienţa sa, in vederea rită mie", a declarat mo feri oamenilor îmbrăcămintea VIND P IA N IN A , D eva, G o jd u , N U N Ţ II DE A R G IN T a p ă r i n ţ i — maiştri constructori şi tehnicieni.
rea automobilelor, despre obţinerii acestui catalog, a derna prezicătoare. cea mai adecvată. Pentru lo bloc A 2, ap. 72. lor n oştri, B ălu co n l Ioslf şl O-
care se relata în ştirea curile unde temperatura ajun livla din C irncştl, f 111 prof. C o r Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/
fost efectuată pe 220 spe Festivalul umorului ★ nel şl stu d . Liviu lc u re a z ă 1968 şi Legii nr. 12/1971.
„Atenlie, automobilişti", a ge în mod curent la minus VIND CASA S im cria, Ş o se au a m u ltă s ă n ă ta te , fericire şl „ L a
părută la „Caleidoscop", în cii de păsări. 30-40 grade, a fost conceput N aţlo n n lă 29 şl Ş tefan cel M a m ulţi ani". (TH)
rc 28.
In vara acestui an, în o
nr. 5318, din 13 februarie raşul ungar Miskolc va a un costum antifrig total. Este ,
a.c. Marile firme şi vea loc un festival al tea vorba de un combinezon cin- Ş P ie r d u t e p a n s o n Indicativ 71
VIND F IA T
1 100 D, p e rfectă
Menţionăm că informaţii astrologia trelor satirice din ţară. sic, dintr-o singură bucată, ; sta r e de fu n c ţio n a re . H u n e d o a şl c a r te a dc m u n c ă scria D -m
le de acest gen se referă la prevăzut' şi cu încălţăminte. ra, telefon 2782 in tre orele 16 nr. C1891 p o seso r P a sc Ionel. Lc
d e clar nule.
noutăţi ichnico-ştiinti fice Teatrul de satiră şi umor Costumul este uşor încălzit la I 18 şi 20- 21. întreprinderea de industrie
: etc. apărute în orice parte Potrivit spuselor lui Ruth din Miskolc, care a avut picioare, Ia mîini şi la spate S
a globului. Deocamdată şi Vennerholm — patroana iniţiativa desfăşurării unui cu ajutorul unei baterii e-. gi VIND CASA, Spini, 25. P ie r d u t p a p a g a l a lb a stru (r ă s locală Hunedoara
noi, ca şi dumneavoastră* j institutelor de astrologie asemenea festival, a cerut lectrice în greutate de 3 kilo- li p u n d e la n u m e le dc Coco). G ă
s i to r u lu i
D eva,
r e c o m p e n să .
cunoaştem doar alit cit s-a | din Copenhaga — clienţii grame, instalată înlr-un săcu- L str. Z a m f irc sc u 12, telefon
CAUT FE M E IE ÎN G R IJIT CO
scris. Do altfel acosta e : cei mai statornici ai accs- municipalităţii ca festiva lot, pus la centură. Acest cos- R PIL, D eva, telefon 12417. 133G2. str. Moldova nr. 10, telefon 2507 - 2235
motivul pentru carn aceste : tor instituie sînt îndeo lul de umor să aibă Ine in lum nu oslo mai greu decit o q Execută orice fel de garnituri din cauciuc pe
nnuîăli şi cu rio/il ă! i sin! sebi rejjrezentanţii marilor mod regulat, o dală la doi haină do Mană şi permite pur- c] Vind f'asă, S im cria, str. B isca-
pitirii ^*e Ia „Caleidoscop" firme comerciale şi indus ani, în acest oraş. idiotului să înfrunte uşor ga- î! CU OCAZIA SĂ R B Ă T O R IR II riei 132 bază de comandă.
şi nu la aHe rubrici. triale din ţară. „40 firme r 111' pînă la minus 45 de gra (7G)
de!