Page 93 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 93

~;v. •  -—                                                                  TOHBK3                                ■yţMCTgfw a p^ «SMMrow:*1 u rî^rranpsr^M cw^'
            DRUMUL  SOCIALISM ULUI  0   NR.  5330  ®  DUMINICA  27  FEBRUARIE  1972
                                                                                                                                                                                                        TOrna "rara          HDBT^-  -------«.*4









                                                                               Verificati-vă  perspicacitatea!                                                                                                                 Ciontă  îilmuiiii
                                                                                                                                                                                                                              „ P ă d u r e a   d e '  mesteceni**  a  lut
             In  parcul  oraşului   Blstrlta   au  fost,  de  pildă,   expediat!                                                                                                  Sn  librării                               A udrzcJ   W ajd a    p r o p u n e   o a re   o
           se  află  un  bătrîn  plop  negru,   chiar  şl  în  America  de  Sud,    Ce  reprezintă  fotografia?                        KMmkn  Imre,    SILVIA.                                                               m e d ita ţie   d e s p r e   m o a n e   7  N ici­
           contemporan  cu...  Ştefan   cel   de  unde  sînt  originari, pentru                                                       Primele  acorduri  ale  aces­    G.  Ibrălleanu,  E.  Lovlnescu,  M.   Ralea,   Pompiliu   d e c u m .  M al  de  g r a b â    d e s p r e
           Mare.  Timp  de  o  Jumătate  de   a  popula  teritorii  unde  aceas­                                                      tei  operete  s-au  înfiripat  în   Constantinescu,  alături  'de  numeroşi  critici  contempo­  v iaţa,  pe  c a r e   —  c o n f o r m   c r e ­
                                                                                                                                                                                                                             d in ţei  Iul  W ajd a   (la  c a r e   a d e ­
           mileniu,  arborele  s-a  dezvol­  tă  pasăre  este  pe  cale  de  dis­                                                     1916  şl  de  atunci   valurile   rani  de  prestigiu, sînt reuniţi In  volumul  „Gcorgc  Că-   ră m    s in cer)   —   n u    tr e b u ie   n-
           tat  impetuos,  atlngînd  acum   pariţie.                                                                                  calde  ale  muzicii  au  pur­  linescu"  publicat  de  Editura  Eminescu  în   colecţia   r u n c a ta   p r a d ă   m o rţii.   A c e a s ta
                                                                                                                                                                                                                                                pe
                                                                                                                                                                                                                                                   c are
           înălţimea  de  35  m.  Tulpina  sa        ★                                                                                tat-o  în  lumea   întreagă.   „Biblioteca  critică".  Independent,  cu  prilejuri  diferite,   este   c o n clu zia   fin ală   c o n ştiin ţa
                                                                                                                                                                                                                                      lasă
                                                                                                                                                                                                                                           în
                                                                                                                                                                                                                             film ul  o
           are  un  diametru  de  aproape                                                                                             Continuînd  tradiţiile   marii   fiecare  defineşte  aici  una  dintre  faţetele  personalităţii   sp e c ta to ru lu i.   „ P ă d u r e a    dc
           3  metri,  măsurată  nu  la  bază   Familia  legendarului   erou                                                           operete  vieneze,  ale  unui   uriaşe  a  celui  care  a  fost  criticul,  istoricul  literar,  ro­  m estecen i''  se  a p r o p ie   de  p r o ­
           ci  Ia  înălţimea  de  2,60  m.  Co­  popular  Moş  Ion  Roată  trăieş­                                                    Zellcr,  Strauss  sau  Lehar.   mancierul,  omul  de  Ia  catedră  —  George  Căl^iescu.  b le m a    d ra g o s te i  de  v ia ţă    d i n ­
           roana  bogată  dă  uriaşului  co­  te  în  comuna  Gura  Văii   din                                                        muzica  Iul  Kâlmân  îşi  păs­                                                         s p re   u n g h iu l  Bflrşltului  d r a m a ­
                                                                                                                                                                                                                             tic  şl  Irevocabil.  In  a c e a s t ă   o r ­
           pac  un  aspect  de  prospeţime,   Judeţul  Vrancea  şi   numără                                                           trează  nestinse  prospeţimea,                       *                                 d in e   de  Idei  d r a m a   Iul  W ajd a   e
           specialiştii  apreciind  că   el   azi  56  de  membri.  Din  aceştia,                                                     suflul  vesel,  optimist.  în­   Karl  May,  prozator  foiletonist  atît  de  controversat   ră v ă şită    de  p a siu n i  în ă b u şite ,
           abia  a  atins  prima  sa  tinere­  6  sînt...  Ion  Roată.   Urmaşii                                                      registrată  în   interpretarea   pesle  decenii,  continuă  să  placă  şi  să  cucerească   şi   p rin   im a g in i   t r a n s p a r i n d    d u r i ­
           le.                           „Moşului"  sînt  în   realitate                                                              Ansamblului  Teatrului  de     azi cititori cu care  s-n  întilnit în nu mai  puţin  de  30  de   ta te a    sev e ră    a   Iul   S tr in d b e rg .
                                                                                                                                                                                                                              In  f ilm u l  Iul  W ajd a,  doi  t e r ­
             Recent,  plopul  gigant  de  la   mult  mai  numeroşi,  în  calcul                                                       operetă  din  Budapesta  ,,Re­  limbi.  Traducerea  şi  apariţia  în  „Biblioteca  pentru  toţi"   m e n i  u m a n i  îşi  c o n f r u n tă   firea
           Bistriţa  a  fost  dcckirat  monu­  fiind  introduşi  numai  coi  care                                                     gina  ceardaşului",  în  ulti­  a  romanului  de  aventuri  „Winnetou",  ca şi rezistenţa în   eu  p r o b le m a   vieţii  şl  a  m o rţii.
           ment  al  naturii.            poartă  efectiv  numele „Roată"'.                                                            ma  formă  „Silvia",  e   un    tim.p  a  cărţii  sînt explicate de predilecţia autorului  pen­  D a r   c o n f r u n t a r e a    rele v ă    s u r ­
                                                                                                                                      disc  aşteptat  de  fiecare.   tru  evocarea  unor  popoare,  a  unor  civilizaţii  şi  cre­  p r in z ă to a r e   relaţii.  S ta n ls ln w   —
                                                                                                                                                                                                                             fr a te le   c o n d a m n a t   la  m o a r te   do
                       ★                             *                                                                                                               dinţe  trecute,  de  veridicitatea  surprinderii  condiţiei  u­  o  m a la d ie    In c u ra b ilă   —  a d e r ă
                                                                                                                                                  ★                  mane,  de  cadrul  Istoric,  geografic,  social  determinat
             Cît  dn;tăreşte  un  ou   de   Nivelul  lacului  Brîncoveanu                                                                                             al  desfăşurării  acţiunii.
           struţ ?  S-a  constatat  că  acesta   din  staţiunea  Ocna   Sibiului                                                       Tangouri  celebre.  AI  doi­
           poate  ajunge  plnâ  la  2  kg  In   a  scăzut,  In  ultimii  ani,   cu                                                    lea  disc  dedicat  clasicului                       *
           greutate.  Evident,  ca  sfl  poţi   peste  11  m.  Specialiştii   nu                                                      tango   înmănunchează   12
           mlnca  o  omletă  preparată  din   descoperit   originea   acestui                                                         piese  aparţinînd  unor  peri­   Vasile Drăguţ, NIcolae Săndulescu:  Arta  brîncoveneas-
           conţinutul   unul   astfel   de   misterios  fenomen :  apele  In­                                                         oade  diferite  de  creaţii,  u­  ră.  Epocă artistică de mare generozitate în cadrul  < ăreia
           exemplar  ţl-ar  trebui  un  sto­  cului  au  migrat  subteran  In­                                                        nor  locuri  diferite.  Cîntate   geniul  creator  românesc  şi-a  dovedit  vigoarea  şi  ori­
           mac  de...  strut.  Una  dintre  ce­  tr-un  altul  vecin,  care  tinde                                                    în  numeroase  filme,  dansa­  ginalitatea,  epoca  brîncoveneascâ  marchează  un  mo­
           le  mal  interesante  colecţii  din   să  devină  cel  mai  mare   ca                                                      te  de  artişti  celebri   „La   ment  monumental  de  cultură  şi  artă.
           lume  de  asemenea  ouă  se  gă­  suprafaţă,  dintre  colo  existen­                                                       Cumparsita'',   „Caminito".      Sintetizînd  aspiraţia  de  înnoire  şi  afirmare  a  unui   cu   explozii   s o la r e    la   v iaţă.
           seşte  la  Muzeul  din  Oradea.   te  în  staţiune.  Dar  aceasta  nu   D ezle g a re a   —  in  ediţia  u r m ă t o a r e    a   „ C a le id o sco p u lu i"   (F o to ­  „lllusion",  „The  Blue  Tan­  întreg  popor, cele  cîteva decenii  ale  artei  brîncoveneştl   I a r   B o leslaw   —  m a r t o r u l   b u c u ­
           Aceeaşi  colecţie  mal  Include   este  singura  curiozitate  a  re­  g ra fia   din  n u m ă r u l  tr e c u t  r e p r o d u c e a ,  la  s c a r ă   m ă rită ,   clteva   go''  şi  celelalte  în  interpre­  înseamnă  acumularea  unui  imens  tezaur  de  valori.  Bo­  riei   de   viaţă   c a r e    a n tic ip e a z ă
           ouă  de  diverse  specii  de  pă­  numitei  staţiuni  balneare.  Ce­  FIRE  DE  T U T U N   D IN T R -O   Ţ I G A R A ) .  tarea  orchestrei   „Electre-   gata  ilustraţie  fotografică  a  albumului  dedicat  acestui   a g o n ia    —   c a u t ă    să   d e sc ifr e z e
                                                                                                                                                                                                                             cu  o  sta to rn ic ie   s u m b r ă   ta in e ­
           sări  răspîndite  pe  toate  conti­  le  15  lacuri  formate  aici,   in                             F o to   î  V.  ONOIU  cord"  aduc  frumuseţea  rit­  moment,  ca  şi  textul  dens,  concentrat  sînt  un  argument   le  m o r m ln tu lu i  soţiei  d e fu n c te .
           nentele.  In  total,  muzeul  oră-   salinele  verticale   exploatate                                                     mului  meridional  al  folclo­  nobil  al  măreţei  epoci  pe  caie  o  evocă.          C eea  ce  a r   v r e a   să  a fle  n u   m a l
           dean  deţine  8 770  de  ouă.  din  vremea romanilor  şi   pînă                                                           rului  hispano-american,   a-                                                           a r e    le g ă tu ră    cu   v iaţa,   fiin d că
                                                                                                                                                                                                                             ce
                                                                                                                                                                                                                                          a re ,
                                                                                                                                                                                                                                Im p o r ta n ţă
                                                                                                                                                                                                                                                  re laţia
                                                                                                                                                                                                                                              In
             Spre  deosebire  de  Muzeul   în   secolul  nostru, se  îndul­     0  nouă  ipoteză  privind                            riierea  exotică  a  melodiilor                                                         d in tr e   o  fe m e le   m o a r t ă   şl  u n
           din   Oradea,  care  păstrează   cesc.  Cel  mai  sărat  dintre  ele                                                      devenite  nemuritoare.                                                                  b ă r b a t  viu,  fa p tu l  că  ea  a  fo st
           ouă  cu  o  vechime  de   circa   este  totodată  şi  cel  mai  adine                                                                                                                                             s a u    nu   fidelă.   A c e s t   c o n tr a s t
           un  secol,  Grădina   zoologică   lac  din  tară  format  intr-o  oc­    formarea tite'ului                           <                                                                                           Izbitor,  d in tr e   m u r i b u n d   şl  cel
           din  Bucureşti  este  preocupată   nă  de  sare  (pesle   125  m).                         9   9                                                                                                                  c ă ru in    1-e  s o r tit  să  r ă m tn â   cu
                                                                                                                                                                                                                                                    c ir ­
                                                                                                                                                                                                                             g in d u rllc   sale   în tu n e c a te ,
           de  ouăle  de  strut...  proaspete.   „Lacul  fără  fund",   declnr.it                     nume  că  ţiţeiul  ar  proveni  din                                                                                    c u m sc rie   fig u ra   O lln k âl,   fa ta
           Este  cunoscut  faptul  că  aici   monument  al  naturii,  nu   îşi   In  pofida  opiniei  Inrtf  răs­  „respiraţia'*  adîncurilor   in-  '                                                                       c a r e   tr e b u ie   să   p ă r ă s e a s c ă    a ­
           se  află  una  dfn  cele  mai  mari   justifică  însă  denumirea.  LI   pîndite  potrivit  căreia  apari­                                                                                                         cest  p eisaj  a tra c tiv   şl  r e s p i n g ă ­
                                                                                                                                                                                                                             to r  In  acelaşi  tim p ,  a v în d   c ali­
           ..colecţii"  . de  strutl  americani.   are  o  adîncime  de  34  m  şi   ţia  zăcămintelor  de  ţiţei  nr   candescente.  Plecând  de   la  !                                                                    ta te a   dc  a  a d e m e n i  s p re   a  fl
           Mulţi  dintre  el  sînt  trimişi  u­  a  luat  naştere  prin  acumula­  avea  Ia  bază  aglomerările  de   faptul  eă  în  produsele  erup-  ;   Teatrul  de  stat  din  Arad                                     a fla tă   e n ig m a   sa.
           nor  grădini  similare  din  tară   rea  apei  în  cavitatea  unei  oc­  organisme  mortificate,  oameni   ţiilor  vulcanice  au  fost  găsi-  .   prezintă  luni  la  Deva  pie­                                  P le d o a ria   iul  W a jd a    p e n tr u
           şi  străinătate.  Exemplare   de   ne  părăsite  în  urmă  cu  două   de   ştiinţă   din   Leningrad   te  hidrocarburi  din  cele  mai   j   sa  ..Gaiţele",  de  Alexandru                                      d r a g o s te a   de  v ia ţă   e  c o n c r e t i­
                                                                                                                                                                                                                             zată,  de  fap t,  de  fig u r a   O lln-
           strut!  „americani  bucureştenl"  secole.                   au  emis  o  nouă  ipoteză  şi  a-  simple  care  formează,   după  !   Kiriţcscu.                                                                    kăl.  p e r s o n a j  c a r e   p o a r tă   In  si­
                                                                                                      cum  se  ştie,  baza  ţiţeiului  şi  i   In  interpretarea  colectivu­                                                 ne  ş a n s a   de  n  pleca  din  s t r î n -
                                                                                                     gazelor,  savanţii  lcningrădeni   lui  aceluiaşi  teatru,  la  Hu­                                                     s o a r e a   m e ta fo ric ă   a  p ă d u rii  de
                                                                                                      consideră   că  în  scoarţa  pă-   nedoara  e  prezentată  pie­                                                        m e stec e n i.        Iul
                                                                                                                                                                                                                                 c o n c r e t iz a r e a   Ideilor
                                                                                                                                                                                                                              In
                                                                                                      mîntului  pătrund  necontenit  j   sa  „Melodie  varşoviană".                                                          W ajd a,  m u n c a   o p e r a to r u lu i  Zlg-
                                                                                                     şi  cu  o  presiune  uriaşă  mase                                                                                       m u n t   S a m o s lu k   a r e   u n    a p o r t
                                                                                                      de  oxid  de  carbon  şi  de  hi-  i       ★                                                                           e se n ţia l.   C o m p o z iţia    c ro m a tic ă
                                                                                                                                                                                                                             şl  de  Ilu m in aţie   a  c a d r e l o r   s a ­
                                                                                                      drogen  fierbinte.  Răcindu-se,   Iubitorii  melosului  popu­                                                          le  c o n fe ră   p o v estirii  o  f o r m u l a ­
                                                                                                                                                                                                                                        a c c e n te
                                                                                                                                                                                                                                c o n c r e tă ,
                                                                                                     acestea  angajează  reacţii  în  1   lar  din  Deva.  Brad  şi  Gu-                                                     re  D aniel   O lb ry c h s k l,   ra ţio n a le .
                                                                                                                                                                                                                                                 O lg lerd
                                                                                                     rocile  poroase   sedimentare,  ;   rabarza  se  întîlnesc  în  a-                                                      L u k a szc w ic z .   E m ilia   K r a k o w s -
                —  Am  lnitlat  deschiderea                           (hinc/i,   in   sfii şit   în  fn-  transformîndu-se  în  gaze.  ţi­
              expoziţiei  cu  ocazia  împlini­                        la  color  pesle  30  de poi um-                               ccste  zile,  prin  intermediul                                                         k a    şi   D a n u ta    W o d in sk a    o fe ră
                                                                                                                                                                                                                                                    din
                                                                                                                                                                                                                                            fâ c în d
                                                                                                                                                                                                                             c reaţii  e x ce le n te ,
              rii  unul  deceniu  de  activita­                       bei  expuşi.                   ţei  şi  bitum.  Trebuie  sublini­  spectacolului  folcloric   al                                                       „ P ă d u r e a   de  m e stec e n i"   o  p o si­
              te  neîntreruptă  e  asociaţiei                          Cele  patru  mari  standuri   at  în  această  privinţă  că  bu­  Filarmonicii  din  Arad.   cu                                                       bilă   peliculă   fig u r a n t ă    pe  lis­
              noastre  columbofile.  Nu  în-                          ale  expoziţiei  (porumbei  că-   le  de  gaze,  picături  de  ţiţei  şi  '   îndrăgiţii  mesageri  al  fol­                                          ta  p e r m a n e n ţ e l o r   v a lo ric e    In
                                                                                                                                                                                                                                         m o n d ia lă .
                                                                                                                                                                                                                            c in e m a to g r a f ia
              tîmplător  evenimentului  l-am                          Miori  din  ţări   străine,   cu   de  bitum  au  fost  găsite  în  era-  1   clorului   oşenesc  —  fraţii
              dat  un  caracter  sărbătoresc.                         zboruri  internaţionale,   cu   Icrele  unor  vulcani  din  Kam-  j   Petreuş,  cu  Angela  Buciu.                                                                  AL.  COVACI
              Avem  cu  ce  ne  mîndrl.  Dis­                         zboruri  interne   de   orna-  cintka  precum  şi  în  rocile  di-  1
              punem  de  exemplare   care                             mont  şi  agrement),  realizate   amnntifere   din   străvechile  ,
              ne-au  adus  nenumărate  sa­                            şi  cu  ajutorul  columbofililor   cîmpuri  vulcanice  ale  Siberi-  j
              tisfacţii  şi  oare  merită   să                        mai  tineri  Ghcorgho  Bledca,   ei.
              fie  văzute.                                            Ioan  Benlea,  Tiberiu  Cigmă-
                Sînt  cuvintele  tovarăşului                          ian,  al  profesorului  Trainn     Telecopiere             I                                                                        !.  C .  R.  M.  Deva
              Constantin  Planicek,   preşe­                          Nichifor,  al  lui  Liviu  Popa  şi
              dintele  Asociaţiei  columbo­                           Petru  Popa,  vorbesc  de   la                                  D E V A :  Love  sto ry   („ P a tria " ) ;   m ă rg e le   ;  18,30  U v e r tu r i  şl  r a p ­  str.  23  August,  nr.  11
              file  „Feroviarul"  din  Sime-                          sine  despre  o  rodnică  şi  fru­  Cu  mulţi  ani  în  urmă  presa  |   L ovc  sto ry   („ A rta " );  SIM E R IA :   sodii  ;   19,00   R o m a n ţe   ;   19,10
                                                                                                                                                    („ M u reşu l")  ;
              ria,  care  de  cîteva  zile  tră­                      moasă*  activitate,   oglindilă   noastră  a  scris  foarte  mult   D o a r   u n    telefo n    Lovc   sto ry  T e a tr u   s c u r t   ;  20,00   C o n certu l   Angajează,  în  baza  Legii  12/1971  şi  H.C.M.
                                                                                                                                     H U N E D O A R A   :
                                                                                                                                                                 C orului  şi  O rc h e str e i  do  Stu d io
              ieşte  euforia  visului  împli­                         de  fapt  şi  în  nenumărate  cu­  despre  procedeul  transmiterii   („Sidct urg istu l")  ;   D e co la re a    ale  Radlotclcfidzlunli  ;  22,15  C la­  914/1968,  următoarele  categorii  de  personal  :
              nit.                                                    pe  şi  diplome  afişele  în  ca­  fotografiilor  prin  fir  telefo­  („ C o n stru cto ru l" )  ;   A e ro p o rtu l,   rin e tistu l  P e te   F o u n ta ln   şl  o r ­  PENTRU  MUNICIPIUL  DEVA  :
                Păşim  alături  de  mulţimea                          drul  expoziţiei.              nic,  denumit  „belinograf",  du-  !   seriile  I-II   („A rta")  ;  CA LA N   :   c h e s tra   sa  ;  22,30  R ecital   de  ©  şef  serviciu  comercial
                                                                                                                                                                 v io a ră   Ş te fa n   R u h a   ;  23,00  B u ­
                                                                                                                                     Tick...  Tlck...  T ick   ( „ M in e r u l" ) ;
              vizitatorilor  —  de  la  copii                          Şi  dară  iniţierea  expoziţiei   pă   numele   inventatorului,   T E L IU C :   C ă p itan u l   F lorlan  letin  de  ştiri  ;  23,05  S u ita   In
              pînă  la  vîrstnici  —  şi  ad­                         ca  şi  faptul  de  a  prezenta   francezul  Edouard  Belln.  Spe­  („M inerul")  ;   G H E L A R   :   O  Re  m a jo r   de  M lhail  J o r a   ;  C o n ­  ©  şef  birou  revizie  gestiuni
                                                                                                                                                                                        o r ­
                                                                                                                                                                       p e n tr u
                                                                                                                                                                 c ertu l
                                                                                                                                                                                     şl
                                                                                                                                                                             violoncel
                                                                                                                                     ş a n s ă   d ln tr -o   m ie
                                                                                                                                                     („M inerul") î
              mirăm   porumbeii   expuşi.                             coi  mai  reprezentativi   po­  cialişti  francezi   au  reînnoit   P E T R O Ş A N I  :  P ă d u r e a   dc  m e s ­  c h e s tră   dc  D v o r a k   (P icrrc   F o u r -   Q  merceologi
              Descoperim  „călătorul"   lui                           rumbei  rovine   sufletistului   şi  modernizat  tehnica  belino-   tecen i   („7   N o iem b rie")  ;   C as­  nicr)  ;   0,01   In te r f e r e n ţ e    liri­  @  tehnician  cu  investiţiile  şi  protecţia  muncii
              Titus  Şerban,  cu  peste  6 000                        preşedinte  al  asociaţiei  nu   grafului,  folosind  un  dispozi­  tan e le   slnt  b u n e    („ R ep u b lica")  ;  c e;  0,25  C o n ce rt  J o h a n n   S eb as-   ©  şoferi
                                                                                                                                     L U P E N I  :
                                                                                                                                                        tin ic h e a
              km  parcurşi,  porumbeii  lui                           putem  încheia  fără  consta­  tiv  de  telecopiere  la  fiecare   1   („ C u ltu ra l")  ;  S te a u a    de   filatclis-   tia n   B ach  ;  0,55—1,00  B u letin   de
                                                                                                                                                                 ştiri.
                                                                                                                                                M o a r te a
              Pavel  Budean,  Ioan  Pepenar                           tarea  că  prin  aportul  celor   extremitate  a  unei  linii  tele­  tu lu i   („ M u n cito resc")  ;  L O N E A :             PENTRU  MUNICIPIUL  PETROŞANI:
              şi  Constantin  Planicek  care   C o n stn n tin   P la n ic e k ,  v ăzut  rtc   18  membri  ai  „Feroviarului"   fonice.  In  4-6  minute  se  po ite  '  I  M ihall   S tro g o ff   („M in eru l")  ;   ©  şefi  depozite
              au  zburat  cam  tot atîţia  ki­  V.  M IH A ILE SC U .  tradiţia  columbofilă  a  Sime-   transmite  cu  ajutorul  acestui   A N IN O A S A   :  S e ra ta   („ M u n c ito ­  DUMINICA,  27  FEBRUARIE  ©  muncitori  necalificaţi
              lometri,  ne  oprim   privirea                          r i oi  (in  1928  Victor  Cosma   dispozitiv  un  document  cu  dl-  j   resc")  ;  P A R O Ş E N I  :  C ircul  f ă ­
                                                                                                                                     ră
                                                                                                                                                           P E -
                                                                                                                                        fro n tie ră
                                                                                                                                                („ E n erg ia")  ;
              în  fata  porumbelului  premi­  la  aceeaşi  expoziţie  s-a  cl i-   obţinea o diplomă la  expoziţia   mmsiamile  de  21x29,5  cm.   '  T R IL A   :  S ă p tâ m în a    n e b u n ilo r   8.15  G im n a s tic a    p e n tr u    toţi  ;  Relaţii  la  sediul  întreprinderii,  biroul  perso-
              at  cu  cupa  I  la   categoria   sat  din  118  porumbei  pe  lo­  de  la  Arad)  este  continuată                    („M u n cito re sc ")  ;   V U L C A N   :   8.30  C ra v atele   roşii  ;  nal-învaţămînt.
                                                                                                                                               fatală
              ..standard"  de  la  expoziţia   cul  ,,aur“,  a  minunaţilor  gu-   cu  succes.       fynel  sub  Elba !              G re şe a la    U R IC A N I  :   („ M u n c ito ­  10.00  V iaţa   sa tu lu i  ;  m u z ic a    —         (78)
                                                                                                                                                            („7
                                                                                                                                                                 11.10  SA  în ţe le g e m
                                                                                                                                                      F raţii
                                                                                                                                     resc")  ;
              republicană  ce  a  avut  loc  la   lerati,  fri/a'i  francezi,  guşaţi,                                               N o ie m b rie ")  ;   B A R B A T E N I  :   ciclu   dc  in iţie re   m u z ic ală
              Lugoj  în  1966,  a  celui  caro  jucători do B doşani,  pescăruşi       C.  IUE                                       F a m ilia   T o th   f„6  A u g u st")  ;  O-   p r e z e n t a t   de   L c o n a rd
                                                                                                       Automobiliştll  vor   circula  j   R A Ş T IE   î  V in o v a tu l  este  în  c a ­  B o r n s t e i n :  U v e rtu ri  şl  p r e ­
                                                                                                                                                      A şte p ta re a
                                                                                                                                          („ P a tria")  :
                                                                                                                                                                     ludii  ;
                                                                                                                                     să
                                                                                                     peste  doi  ani  pe  sub   Elba,  '   („ F la c ă ra " )  ;   G E O A G IU -B A I  :   12.00  De  s t r a j ă   p a trie i  :
                                                                                                      printr-un  tunel   subacvatic   T u n e lu l  ;   H A Ţ E G   :   O m ul   o r ­  12.30  E m isiu n e    în  lim b a   m a ­  Trustul  de  construcţii  industriale  Cluj
                                                                                                                                                                     g h ia ră   ;
                                                                                                                                            („ P o p u la r" )  ;
                                                                                                     amplasat  la  17  m  scib  nivelul  i   c h e s tră    c în ta t   n icio d ată   B RA D   :   14.00  T e le s p o rt  ;
                                                                                                                                     N -a m
                                                                                                                                                         p e n tr u
                                                                                                     apelor.  Primul  element,   fa­  t a ta    („ S te a u a    roşie")  ;   G U R A -   16.30  P o s fm e rld la n   ;
                                                                                                     bricat  din  beton  armat,  avînd  !   D A ltZ A   :   Hollo  Dolly,   scriilo   18.00  Film   serial  p e n tr u   tin e r e t:   Şantierul  consfrucfii
                                                                                                                                                                     „ P la n e ta   g ig a n ţilo r"   ;
                                                                                                     greutatea  de  46 000  tone,  Iun-  ;   I-II  („M inerul")  ;  IL IA   :  Un  loc   18,50  P r o g r a m   de  m u z ic ă   p o p u ­
                                                                                                                                                     ( „ L u m in a " ) .
                                                                                                                                     p e n tr u   în d ră g o s tiţi
                                                                                                     gimea  de  132  m  şi  diametrul                                la ră   s u s ţin u t  de  o r c h e s tr a
             N u n u   oase   sperii   de   a n im ale,   mni  bine  c o n se rv a t,  a  In te rv e n it   p rin   s e le c ţio n a re a   (lc-a  lu n g u l  a   de  42  m,  a  şl  fost  transportat  |   a n s a m b lu lu i   a rtistic    „ D o i­  montaj  Alba  iulia
           cu  o  (k'oscbii  du  m a re   pro lifici­  cu  puţin  tim p   in  u rm ă ,  pe  t e r i ­  m ai  m u lio r  g e n eraţii,  la  re a liz a ­  de  şapte  remorchere  la  locul  j-   na"  al  A rm a te i  i
           ta te   in  erele  în d o p ări W  \   ne  s m t   toriu]   Iacuţici,   la   nivelul   p a r a ­  re a   u n o r  m a m u ţi  „ a p r o a p e   v e ri­  P R O G R A M U L   I  :  6,00  B uletin
           c u n o sc u te   noiiA.  celor  ii  i   ziua  dc   lelei  69.   F ap tu l   că   re stu rile    (le   tabili",  aşa  cum   s-a  fă cu t  iu  c a ­  stabilit,  în  apropiere  de  ora-  i   dc  ştiri  ;  0,05  C o n ce rtu l  d im in e ­  19.20  1001  do  se r i  :  P o v e s te a   lui   strada  Viilor,  nr.  128
           astăzi,  d o a r  din  o sem in tele   d e s ­  m a m u ţi  s-a u    m e n ţin u t  piuă   a s ­  zul   zim b rilo r.   D a r  celulele  g er-   şui  Hamburg.  Tunelul  va  a-  ,   ţii  ;   700   R a d io ju rn a l  ;   7,4.7   A-  R u m c a js   (8)  ;
           c o p erite    in   diverse   locuri.   D is­  tăzi   in tr-o    stare    dc   p e rfe c tă    m in ale,  c h ia r  şi  in  condiţiile  (le   vea  opt  asemenea  6egmenţi,  '   v a n p r c m l c r ă   c o tid ia n ă ;  8,00  S u ­  19.30  T e le ju rn a l  ;  ANGAJEAZĂ  PRIN  CONCURS  SAU  TRANSFER
           p a riţia   lor  nu  a  p rim it  n i.i  r id  c o n se rv a re    in   g h eţu rile    N o rd u -   c o n s e rv a re   p rin   în g h e ţa re ,  au  s u ­  m a r u l  presei  ;  8,08  Ilu s tra te   m u ­
           0  cxp lieaţic  uit  de  cil  sailsiAcâ-   h  i  s u g erea z ă   că  d isp ariţia   lor  ca   ferit  pe  p a rc u rs u l  m iilo r  dc  an i   îmbinaţi  cap  la  cap,  şi  va  a­  zicale  ;  9,00  O ra   s atu lu i  ;   10.00   20.00  R e p o r ta ju l  s â p tă m ln U   j   URMĂTORUL  PERSONAL  :
           lo arc.  In  m o m e n tu l  de  faţă,  e lu ­  specie  ar  fi  p u tu t  fi  c a u z a tă   dc   n   scrie   dc   alteraţii   irev ersib ile,   vea  lungimea  de  yn  kilometru.   Iln d io m ag a z ln u l   fe m e ilo r  ;   10,30  S c h im b u l   cinci   (L upenl)  ;  ©  şef  de  lot,  gradul  li
           c id a re a    acestei   la c u n e    a   ş tiin ­  s ch im b ările   b ru ş te   in te rv e n ite   în   şl  —  a c u m   cel  p uţin  —  sînt  d e ­  Prin  el  vor  circula,  începînd   P a r a d a    c în tc cu lu l  ;   11,00   B u le ­  20.20  Film    a rtistic   :   R e t r o s p e c ­
           ţelor  m o d e rn e   p re o c u p a   tot   m u    clim atu l  te re stru .  p a rte   dc  posib ilitatea  dc  a  r e v e ­  din  1974,  cînd  va  fi  gata,  a-  i   tin   de  ştiri  ;  11,05  In tiln lrc   cu   ©  şef  de  lot,  gradul  III
           m u lţi  sav a n ţi  d i i   in treirv i  lum *.  Clteva  spirite  m ai  c u ra jo a s e   au   ni  la  viaţă.  D acă  iu  Rclgia   se   m elo d ia   p o p u la ră   şl  In te rp retu l   tivă  W alt  D isney  ;
            P r o fe so ru l   H aek er,  dc  In  U n i ­  su g erat  posib ilitatea  e fe ctu ării  li­  p o a le   visa  la  cu m   au  a r ă ta t  a-   proximativ  65 000  autovehicu-  1   p r e f e r a t  ;  12,00  De  to a te   p e n tr u    21.10  Clujul...   pe   a d r e s a    d u m ­  ®  şef  serviciu  mecanizare
           v e rsita tea    Yale  din   Statele  U n i­  nei   e x p e r ie n ţe    de   fe c u n d a r e    a   do.văraţii  zim b ri,  o m e n ire a    t r e ­  le  pe  zi  !  toţi  ;  13,00  R a d io ju rn a l  ;   13*15  n e a v o a s tr ă   (p a rte a   a  I l - a ) ;  ®  şef  serviciu  financiar
           te,  este   in te re sat   in  .special   df»   elefa n ţilo r  cu  s p erm ato zo izi   de   buie   sc  consoleze  -cu  ghidul  Mici  piese  p e n tr u   clav ecin   In ­
           cauzele   d ispariţiei   speciei   diplo-   m a m u t   sib erian ,  e x p e r ie n ţă    în   că  nu  va  m al  re v e d ea   n lcleîn d ,   t e r p r e ta te    dc   R afacl   P u y a n a   ;   22.40  T e le ju rn a l.  ®  şef  serviciu  administrativ
           d ocus.   După   p ă re re a    lai,  aceşti   u r m a   căreia  s -a r  a ju n g e   Ia  o b ­  nici   m ă c a r   in   copii  în d e p ă r ta te    13,30   M uzică   p o p u la r ă   ;   14,00
           giganţi  ai  erei  s e c u n d a r e   —  un   ţin e re a    p e n tru    în c e p u t   a   u n o r    de   original,   m niesttioşll   m a m u ţi   U iu la  veselă  ;  14,30  E s tr a d a   d u ­  LUNI,  28  FEBRUARIE  ©  şef  serviciu  producţie
           (liplociocus  p u te a   atin g e  27  m  M   hibrizi,   d u p ă    care   s -a r   trece,  ai  ere lo r  p r im a r e ...  m in ic a lă   ;  15,00  B u letin   de  ştiri;                 ©  şef  serviciu  pregătirea  producţiei
           lu n g im e   şi  h>  m    inA him e  —  nu                                                                               17.00   Serial   ra d io fo n ic    p e n tr u  15.30  Lecţii  TV  p e n tr u    l u c r ă ­
           e r a u   ciiusl  de  pu ţin   acele  a n i m a ­                                                                         tin erii  a sc u ltă to ri  ;  19,00  R ad io ­  torii  (lin  a g ric u ltu ră   ;  O  şef  serviciu  producţie-instalaţii
           le  leneşe  d e sp re   care  s-a  vo rb it                                                                               ju r n a l  ;  20,00  T a b le ta   de  s c a r ă ;   16,30-17,00  C urs  de  l im b a   r u s ă —
           a ;ît  pinA  a cu m .  S tu d ie r e a   schele-                                                                          20,40   M erid ian e   m elodii  ;   22,00                        @  şef  serviciu  aprovizionare
           1 ivim   u n u i   d ip lo d o cu s   d e m o n ­                                                                         R ad io ju rn a l  ;  22,10   P a n o r a m ic  lecţia  a  4-a  (relu are)  ;  ©  ingineri  constructori
                                                                                                                                     sp o rtiv   ;  22,30  C a r n a v a lu l  r i t m u ­
           stre az ă   eâ   acest   a n im a l   p u te a                                                                            rilo r  ;   22,50   M o m e n t   poetic  ;  17,35  D e sc h id e re a    em isiu n ii  ;
           fugi  cu  o  vilezA  de  .VI  Km  la  oră                                                                                 23.00   C arn av a lu l   r it m u r ilo r   ;  17.40  L a  v o lan   —  e m is iu n e   p e n ­  ©  ingineri  instalatori
           şi  că  o  singurA  lo v itu ră  a p lic ată                                                Oncologii  întruniţi  Ia  sim-  I   24.00  B u letin   dc  ştiri  ;  0,03—6.00                  ®  maiştri  constructori
           cu   a ju to ru l   cozii   sale   su p le  şl                                            pozionul  internaţional  de   !a   E s tr a d a   n o c tu r n ă .  tr u    c o n d u c ă to r ii   a u to   ;
           p u te rn ic e    re u şea    să   p ro v o a c e                                                                                                     18.00  C ăm in u l  ;                Angajarea  se  face  in  condiţiile  H.C.M.  9»
           fr a c tu r a   cran iu lu i  u n u i  c arn iv o r.                                      Diisseldorf  (R.F.G.)  au  stabilit   P R O G R A M U L   II  :  6,00  M atin eu    18.40  E c r a n u l  —  e m is iu n e   de  a c ­  1958  şi  Legii  nr.  12/1971.
           T o tu şi,  aceste  m a ri   rep tile  s-a u                                              că  declanşarea  bolii  canceroa­  d u m in ic a l  ;   7,00   R a d io ju r n a l  ;  tu a lita te   şi  critică  c in e m a ­
           Maus.  d u p ă    ce   au   d o m in a t  n a ­                                           se  depinde  şi  de  mediul   în­  8.00  Noi  c re şte m   o  d a tă   cu  ţa r a ;              Informaţii  suplimentare  la  telefon  nr.  11992
           t u r a   tim p  de  120  m ilio an e  dc  ani.                                           conjurător.  Printre  altele,  s-a   9.00   N o u tă ţi   de   m u z ic ă    u ş o a ­  to g ra fic ă   ;
            Cu  m u lt  m ai  a p ro a p e   dc  zllelo                                                                              ră   ;  9,30  B uletin  de  ştiri  ;  9,35   19,05  N o u tă ţi   c u ltu ra l-a rtlstlc e   ;  sau  11919  Alba  Iulia.
           n o a str e ,  pe  s u p r a f a ţa   pA m intului                                        dovedit  că  temuta  boală  este  '   Vă  p lace  o p e r a   7  ;  10,00  A v a n ­  19.15  P u b lic ita te   ;
                                                                                                     favorizată  de  influenta  nocivă  1
           v lc ţu ia u    citcva  specii   c are    au                                                                              p re m ie r ă    co tid ia n ă   ;   10,15   Sub  19.20  1001  de  sori  :   „ P o v e ste a
           serv it   d re p t   ţin tă    v in ă to rllo r                                           a  industriei  în  centrele   dens   nl   p atrie i   d ra p e l   —   p r o g r a m                                                        Kr??«aaj*H
           preistorici,   pînă   la   sfirşiiul   u l­                                               populaite.  Influente  ale  mediu­  dc  m a r ş u r i  şl  c în tece  ;  10,30  A-   Iul  R u m c a js    (9)  j
           tim ei   g laciaţlunl,   a c u m    cîtcv a                                                                                                           19.30  T e le ju rn a l  ;
                                                                                                     lui  înconjurător,  ca  de  pildă  i   7-a   artK  ;   11.00   C o n ce rtu l   O r­
           zeci  ele  mii  (lc  ani  :  m a m u ţii,  r i ­                                          alimentaţia  greşită  şi  excita-  ]   c h estre i   s im fo n ic e    a   F il a r m o ­  20.10  R eflecto r  ;
           nocerii  păro şi,  caii  sălbatici,  u r ­                                                                                nicii  „M o ld o v a"  din  Iaşi  ;  13,00   20,25  T c a tru - fo llc to n   :   „ M u şn tl-  A G R O C O O P
           şii   c av e rn e lo r,  zim brii  <*tc.   Este                                           tiile  vizuale  şi  auditive  exce-  i   V a rietăţi   m u z ic ale   ;   14,00   B u ­
           fo a rte    p robnbil   ca   o m u l   să   fi                                            sive,  pot  duce  de  asemenea   letin  de  ştiri  ;  14.05  C o n ce rt  (le   nll",  d u p ă   trilogia  lui  B a r -
           Jucat,  In  acest  caz,  u n   rol  I m ­                                                 la  un  dezechilibru  hormonal   m u z ic ă   p o p u la r ă   ;   14,30   Cine  b u    Ş te f ă n c s c u - D c la v r a n c e a
           p o r ta n t  in  d isp ariţia   a ce sto r  s p e ­                                                                      ştie,  clştigă  !;  15.10  P iese  p e n ­  (seria  a  4-a)  ;  întreprinderea  de  construcfii-
           cii,  d a r   tot  alic  dc  bin e  a r  fi                                               şi  apoi  la  un  cancer.  A  fost   tru   lău tă  şl  c h ita ră   I n te rp r e ta te
           p u tu i   in te rv e n i  şl   alţi   factori.                                           citat  exemplul  japonezilor  i-  !   dc  J u lia n   B r c a m   ;  15,25  Melodii   21.30  SA  În ţe le g e m    m u z ic a    (re ­
             In  m al  m u lte   rln d u rl,  c o rp u ri   Itu p e rt  K o ch ,  de  100  de  ani,  din  G rn ssa u   —  R.F.  a  G e r m a n i­  migraţi  în  S.U.A.,  asupra  că­  la n s a te   In  fe stiv a lu ri  şl   c o n ­  lu are)  ;  montaj,  reparaţii   prestări
           în treg i  de  m a m u ţi  —  aceşti  e le ­  ei  —  s _n  c ă s ă to rit  în  2D  Ia n u a rie   1972  cu  M ag d a lo n a   K lein,  dc  77   rora  au  fost  constatate  cazuri   c u rs u ri  de  m u z ic ă   u ş o a r ă   ;  15,45   22.20  M uzică  u ş o a r ă   eu  R u x a n -    |   Şi
           fanţi  cu  b la n ă   —.  c o n se rv a te   In   do  ani.  P e n tr u   satu l  lor,  a c e a sta   a  fost  „ c ă s ă to r ia   secolului".  M i­  P u b lic ita te   rad io   ;  16,00  L u c ră ri   d ra   G lilaţă  ;
           „ p erg cllso l"   (zonă  de  p ă tn in t  î n ­  re a sa   p o a rtă   o  ro ch ie  n e a g r ă   cu  un  fu la r  alb,  iar  m irele  c o stu m    mult  mai  dese  de  cancer  decit   de  M o zart  ;   16,30  M uzică   de  servicii  Ha  ■h
           to td e a u n a   în g h e ţa tă ) ,  au  fost  d a ­  n a ţio n a l  b av arez .         la  cei  rămaşi  acasă.         p r o m e n a d ă   ;  17t00   B u letin    dc   22.30  „24  de  o re "   ;
           te  la  lu m in ă   în  u r m a   s ă p ă tu r i lo r                                                                     ştiri  •   17,05  A lm a n a h    so n o r  ;  22,45  C o n tra ste   In   lu m e a    c a p i­
           fă cu te  in  Siberia.  U ltim a  d in tre                                                                                18.00   C tntecele  m ele,   salb ă   de  talu lu i.             Angajează  de  urgenţă  muncitori  calificaţi  :
           a ceste  d e sc o p e riri,  c are   a  ad u s  dc                                        Coslum  antifrig  1                                                                              —  zidari  ;
            altfel   la   s u p r a f a ţ ă    c o rp u l   cel        mi  se  adresează   pentru
                                            Vorbifl                pă ?                                Se  ştie  că  în  Uniunea  Sovi-  I                                                            —  dulgheri  ;
                                                                       „consultaţii"  de  jiecare  da­  etică  există  locuri  unde   în  R
                                              Ornitologul  sovietic  Kar-   tă  cînd  este   vorba   de   timpul  iernii  mercurul  termo-  j]                                                        —  fierari  betonişti  ;
               Mai  mulţi  cititori  ne  so­  lis  Grigoulis  a  reuşit  să  re-   vreun  candidat  la  un  post   metrelor  scade  foarte   mult  |                                                  —  instalatori  apă  ;
             licită  amănunte  in  legătură   pertorieze  70  tipuri  dife­  înalt.  Adeseori  omul  ocupă   sub  zero  grade.  De  aci  preo­    Mica  publicitate                                   —  sudor  electric  şi  autogen  ;
             cu  produsele  speciale  pen­  rite  de  limbaj  al  păsărilor.   un  jotoliu  directorul  dato­  cuparea  specialiştilor  de  a  o-  !                                                  —  electricieni  autorizaţi  ;
             tru  repararea  şi  întreţine­  Experienţa  sa,  in  vederea   rită  mie",  a  declarat  mo­  feri  oamenilor  îmbrăcămintea   VIND  P IA N IN A ,  D eva,  G o jd u ,   N U N Ţ II  DE  A R G IN T   a  p ă r i n ţ i ­  —  maiştri  constructori  şi  tehnicieni.
             rea  automobilelor,   despre   obţinerii  acestui  catalog,  a   derna  prezicătoare.   cea  mai  adecvată.  Pentru  lo­  bloc   A  2,  ap.  72.    lor  n oştri,  B ălu co n l  Ioslf  şl  O-
             care  se   relata  în   ştirea                                                          curile  unde  temperatura  ajun­                            livla  din  C irncştl,  f 111  prof.  C o r­  Salarizarea  se  va  face  conform  H.C.M.  914/
                                            fost   efectuată  pe  220  spe­  Festivalul  umorului                                               ★                nel   şl   stu d .   Liviu   lc   u re a z ă    1968  şi  Legii  nr.  12/1971.
             „Atenlie,  automobilişti",  a­                                                          ge  în  mod  curent  la   minus   VIND  CASA  S im cria,  Ş o se au a    m u ltă   s ă n ă ta te ,  fericire  şl  „ L a
             părută  la  „Caleidoscop",  în   cii  de  păsări.                                       30-40  grade,  a  fost   conceput   N aţlo n n lă   29  şl  Ş tefan   cel  M a ­  m ulţi  ani".                                           (TH)
                                                                                                                                     rc  28.
                                                                         In  vara  acestui  an,  în  o­
             nr.  5318,  din  13   februarie                           raşul  ungar  Miskolc  va  a­  un  costum  antifrig  total.  Este  ,
             a.c.                              Marile  firme  şi       vea  loc  un  festival  al  tea­  vorba  de  un  combinezon  cin-  Ş                       P ie r d u t e   p a n s o n   Indicativ  71
                                                                                                                                      VIND  F IA T
                                                                                                                                                 1  100  D,  p e rfectă
               Menţionăm  că  informaţii­         astrologia           trelor  satirice   din   ţară.   sic,  dintr-o  singură   bucată,  ;   sta r e   de  fu n c ţio n a re .  H u n e d o a ­  şl  c a r te a   dc  m u n c ă   scria   D -m
             le  de  acest  gen  se  referă  la                                                      prevăzut'  şi  cu   încălţăminte.   ra,  telefon  2782  in tre   orele  16­  nr.  C1891  p o seso r  P a sc   Ionel.  Lc
                                                                                                                                                                 d e clar  nule.
             noutăţi   ichnico-ştiinti fice                            Teatrul  de  satiră  şi  umor   Costumul  este  uşor  încălzit  la  I   18  şi  20- 21.                                       întreprinderea  de  industrie
           :  etc.  apărute  în  orice  parte   Potrivit  spuselor  lui  Ruth   din  Miskolc,  care  a  avut   picioare,  Ia  mîini  şi  la  spate  S
             a  globului.  Deocamdată   şi   Vennerholm   —   patroana   iniţiativa  desfăşurării  unui   cu  ajutorul  unei  baterii   e-.  gi   VIND   CASA,  Spini,  25.  P ie r d u t  p a p a g a l  a lb a stru   (r ă s ­  locală  Hunedoara
             noi,  ca  şi  dumneavoastră*   j  institutelor  de   astrologie  asemenea  festival,  a  cerut   lectrice  în  greutate  de  3  kilo-  li          p u n d e   la  n u m e le   dc  Coco).  G ă ­
                                                                                                                                                                s i to r u lu i
                                                                                                                                                                                    D eva,
                                                                                                                                                                         r e c o m p e n să .
             cunoaştem  doar  alit  cit  s-a   |  din  Copenhaga  —  clienţii                        grame,  instalată  înlr-un  săcu-  L                       str.   Z a m f irc sc u    12,   telefon
                                                                                                                                      CAUT  FE M E IE   ÎN G R IJIT   CO­
             scris.  Do  altfel  acosta   e   :  cei  mai  statornici  ai  accs-  municipalităţii  ca  festiva­  lot,  pus  la  centură.  Acest  cos-  R   PIL,  D eva,  telefon  12417.  133G2.       str.  Moldova  nr.  10,  telefon  2507 -  2235
             motivul  pentru  carn  aceste   :  tor  instituie   sînt   îndeo­  lul  de  umor  să  aibă  Ine  in   lum  nu  oslo  mai  greu  decit  o  q                                             Execută  orice  fel  de  garnituri  din  cauciuc  pe
             nnuîăli  şi  cu rio/il ă! i   sin!   sebi  rejjrezentanţii  marilor   mod  regulat,  o  dală  la  doi   haină  do  Mană  şi  permite  pur-  c]       Vind  f'asă,  S im cria,  str.  B isca-
             pitirii  ^*e  Ia  „Caleidoscop"   firme  comerciale  şi  indus­  ani,  în  acest  oraş.  idiotului  să  înfrunte  uşor  ga-  î!   CU   OCAZIA   SĂ R B Ă T O R IR II  riei  132       bază  de  comandă.
             şi  nu  la  aHe  rubrici.       triale  din  ţară.  „40  firme                          r 111'  pînă  la  minus  45  de  gra­                                                                                                     (7G)
                                                                                                     de!
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98