Page 95 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 95
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, in Republica Zambia
La invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună
Republicii Zambia, Dr. Ken- cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
net David Kaunda, preşedinte va efectua o vizită oficială în
le Consiliului de Stat al Re Republica Zambia, în luna
publicii Socialiste România, martie a.c.
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, în Republica
Unitâ Tanzania
La invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună
Republicii Unite Tanzania, Ju- cu tovarăşi Elena Ceauşescu,
1 ius K. Nyerere, preşedintele va efectua o vizită oficială în
ANUL XXIV. NR. 5331 MARTI 29 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Consiliului de Stat al Repu Republica Unită Tanzania, în
blicii Socialiste România, luna martie a.c.
m
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
. W m m m fieelnil m tm tim de manei i
— -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
a primit pe ambasadorul
—
„ H I C I O M A ş i N l 6 | m n i i i M
" ..' 5 Republicii Filipine
. ..............................
WM RANDAMENTUL PLANIFICAT, In cursul zilei de luni, 23 sadorul filipinez a .transmis
februarie, tovarăşul Nicolae tovarăşului Nicolae Ceauşescu
un mesij prietenesc din par
general
Ceauşescu, secretar
; NICI IN MINUT NELUCRATS al Partidului Comunist Român, tea preşedintelui Republicii
preşedintele Consiliului de Filipine, F. Marcos. Multa*
Stat, a primit pe Narciso G. mind pentru mesaj, preşedin
al
tele Consiliului de Stat
Reyes, ambasador extraordi Republicii Socialiste România
întregul potenţial productiv si nar şi plenipotenţiar, repre a transmis, la rîndul său, pre
zentantul permanent al Fili-
şedintelui filipinez un
salut
pinelor la O.N.U., care se a
flă în ţara noastră. prietenesc, exprimîndu-şl s î-
La întrevedere a participat lisfactia pentru dezvoltarea de
se fructifice în obţinerea Corneliu Mănescu, ministrul relaţii între Republica Socia
Republica
listă România şi
afacerilor externe.
In cadrul convorbirii au fost Filipine.
întrevederea s-a desfăşurat
abordate probleme privind re într-o atmosferă de cordiali
unor rezultate de prestigiu laţiile dintre România şi Fi tate.
lipine. Cu acest prilej, amba
Am avut satisfacţia de a tică a modului cum s-a des secţiilor nu au rezolvat cu re. Vintul va sufla potrivit
participa direct la lucrările făşurat activitatea economică, promptitudine problemele pro din sud-vest. Tem peraturile
Conferinţei pe tară a cadrelor aşa cum de altfel s-a proce ducţiei, se manifestă lî unele m inim e vor fi cuprinse între
de conducere şi a reprezen dat şi la recenta consfătuire cadre tendinţa de a aştepta 3 şi 6 grade, iar m axim ele
Intre 8 şi 12 grade.
tanţilor oimenilor muncii din pe ţară, ne dăm seama că BENEDICT ROŞU,
industrie şi construcţii, am a munca noastră din anul trecut secretarul comitetului de PENTRU URMĂTOARELE
vut bucuria de a asculta ma a fost grevată de unele greu partid DOUA ZILE
gistrala cuvîntare rostită cu tăţi şi neajunsuri care ne-au Ing. IOAN PROBSDORFER PENTRU 24 ORE Vrem ea se m enţine închisă,
acest prilej de tovarăşul împiedicat să obţinem rezul directorul Fabricii „Vidra” In c a d r u l p r o g r a m u l u i do autoiutllare, Ia U z in a „ V ic to ria " d in C âlan s -a tr e c u t de c u r în d la Vremea se m enţine căldu cu cerul mai m ult . noros. Va
Nicolae Ceauşescu. Am reţi tate m ii bune. In primul rînd Orâştie c o n fe c ţio n a r e a ^ u n e i m a şin i de m o n t a t r a d i a t o a r e d e calo rife re . E c h i p a de lă c ă tu ş i c o n d u s ă de E- roasă, cu cerul temporar no- ploua temporar. Vînt potrivit
din
e x e c u t a r e a m aşin ii.
sud-vest.
Temperatura —
d e p u n e m u ltă p r i c e p e r e In
r o n im P e s c a r u
nut din cadrul forumului de am în vedere dificultăţile în F o to : V. ON O IU ros. Vor cădea ' ploi tem pora uşor variabilă.
conducere a industriei româ aprovizionarea tehnico-materi- (Continuare în pag. a 3-a)
neşti o vastă arie de proble ală. Cîteva luni la rînd apro
me pe oire noi toţi trebuie vizionarea cu materie primă A _ _ _ _ _ _ _ V
_
_
_
să le rezolvăm optim, pentru s-a făcut sub necesar, nerit
a * contribui la accelerarea mic şi într-o redusă varietate Pagina a ll-a C O N T IN U IN D T R A D IŢ IIL E DE M U N C A
creşterii economice a ţării. calitativă. De nici au rezultat Producţie sporită de cărbune __________________________________________ t _______________ _______ ______
Pentru colectivul nostru 5n mod firesc consecinţe ne
sarcina esenţială este de a ne gative mai ales în ce priveşte MESTEACĂN. Datorită demarajului bun luat la în Rezoluţia
mobiliza întregul potenţial folosirea capacităţilor de pro ceputul celui de-al doilea an al actualului cincinal, SI DE L U P T Ă A L E ÎN A IN T A Ş IL O R
productiv de care dispunem în ducţie şi a forţei de muncă, colectivul Exploatării miniere Ţebea înregistrează suc Congresului al ~ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- l
*
f
vederea obţinerii unor rezul stabilitatea cadrelor. De ase
tate de prestigiu în îndeplini menea, greutăţi am avut în cese mult superioare celor din anii precedenţi. Orga ll-Iea al Uniunii
rea planului pe anul 1972 şi realizare î planului de export, nizarea şi folosirea mai judicioasă a timpului de lu Tineretul hunedorean
pe întregul cincinal. Li ma datorită neacoperirii cu con cru şi a utilajelor au favorizat ridicarea pe o treaptă Naţionale a
terializarea acestei sarcini tracte a producţiei planificate. mai înaltă a activităţii productive. Pe seama sporirii
pornim în primul rînd de la De aici au rezultat alte ne productivităţii muncii fizice, indicatoT la care sarcini Cooperativelor - • . • j . .
analiza minuţioasă a activi ajunsuri de ordin economico- le stabilite pe luna ianuarie au fost depăşite cu 6,3
tăţii primului an al cincinalu financiar- — împrumuturi res ia sută. s-au extras peste prevederile de plan de Ia în Agricole de
lui. In această perioadă şi co tante, dobînzi penalizatoare ceputul anului şi pînă în prezent mai mult de 1 600 iiitimpină semicentenarul U.Î.C.
lectivul nostru 'i obţinut reali etc. Am ţinut să fie aceste tone de cărbune. Producţie
zări demne de remarcat. Pla precizări nu pentru a justifi S-a îmbunătăţit concomitent şi coeficientul de cali
nul producţiei marfă a fost de ca o stare de lucruri, ci pen tate, fapt ilustrat de realizările obţinute la creşterea
păşit cu 4,2 la sută, îndeosebi tru a sublinia, prin realităţile producţiei de cărbune net, unde depăşirile de plan sînt Brigăzile de producţie îşi ită ireproşabilă fată de cum
pe seama sporirii productivi fabricii noastre, cit de impor mai mari cu 3 procente decît la producţia de cărbune confirmă prezenţa părători".
tăţii muncii cu 2,3 la sută fa tant este ca în acest al doilea brut extras. Ca urmare a rezultatelor înregistrate pe Im pagina ii mu Ciclu de emisiuni pentru
tă de prevederi. Am livrat la an al cincinalului să se res linia ridicării parametrilor productivi şi calitativi, Ex Constituirea brigăzilor de pro tineret
export cu 2,4 la sută mai mul pecte cu rigurozitate indica ploatarea minieră Ţebea a îndeplinit înainte de termen ducţie ale tineretului In nu
te. produse şi am obţinut su ţiile preţioase dite de tova planul de producţie pe primele 2 luni ale anului. meroase unită ţ i economice a Comitetul U.T.C. de la E.M.
plimentar beneficii mai mari răşul Nicolae Ceauşescu în cu- Lupeni a inaugurat, la staţia
cu 2 procente. Cred că este vîntarea rostită la recenta fost primită cu interes de co de amplificare a minei, un
de menţionat şi fiptul că în conferinţă pe ţară a cadrelor lectivele de muncă, cu atît nou ciclu de emisiuni pentru
anul trecut s-a accentuat di de conducere, privind asigu Un imperativ major al activităţii pe ogoare mai mult cu cit prezenta a tineret. Programele radiofoni
versificarea producţiei prin a rarea tuturor condiţiilor pen cestora în activitatea zilnică ce prezentate de tineri în ca
similarea de noi articole de tru aprovizionarea cu materii a şi prins viată. La Exploata drul rubricilor „U.T.C., ajutor
blănărie, organizarea de flu prime şi materiale şi desf\-‘ rea minieră Deva — ne infor de nădejde al P.C.R.”, „Ei s-au
xuri şi linii tehnologice în cerea produselor la beneficia FERTILIZAREA TERENULUI mează tovarăşul Octavian Mi- jertfit pentru patrie”, „Tineri
toate secţiile şi atelierele, ex rii interni şi la export. reştean — brigada de tineret cu care ne mîndrim", „Cu mi
tinderea acţiunii de autoutili- Greutăţile amintite s-au în constituită la atelierul meca crofonul printre indisciplinati"
au suscitat interesul şi apre
re. trepătruns şi cu unele nea Producţiile de peste 3 000 itoare s-a bucurat de atenţie suprafeţele planificate, iar la asemenea, tovarăşii Alexandru nic s-a angajat, pe lingă alte cierea ascultătorilor. In cadrul
Desigur, rezultatele pozitive junsuri proprii. In conducerei obiective care se referă Ia în acestor emisiuni au fost pre
sînt mult mai numeroase de- şi coordonarea zilnică a pro kg grîu şi porumb pe care sporită şi in cooperativele a culturile însămînţate din Meşină şi Roman Suciu, şeii deplinirea exemplară a sarci zentate, de asemenea, progra
cît cele evidenţiate aici- Pro- ceselor de fabricaţie, servicii le-au obţinut în anul trecut gricole din Unirea şi Turdaş, toamnă mai trebuie aplicate de secţii la S.M.A. Dobra şi nilor de plan şi la disciplină, me artistice, recitaluri de poe
fertilizat
unităţi unde s-au
o serie de cooperative agri
îngrăşăminte azotate pe mai
respectiv Geoagiu, se arătau
cedînd însă la o estimare cri le funcţionale şi conducerile să repare prin muncă patrioti
cole (Simeria, Lăpuşnic, Bo- majoritatea, suprafeţelor .re mult de 7 000 hectare. Res- • nemulţumiţi de felul cum că un ventilator şi 10 perechi zii patriotice, în care s-au a
bîlna şi altele) au evidenţiat partizate cerealelor, legume tanţe mari la fertilizări se • conducerile cooperativelor a firmat numeroase talente, fă-
aportul hotărîtor al îngrăşă lor .sau cartofilor. j întîlnesc în cooperativele a- • gricole deservite ‘s-âu îngri de bandaje pentru rotile de cînd ca emisiunea pentru ti
Cind spunem drumuri, ne cabluri, cu oamenii săi, mintelor în balanţa recoltei. gricole din Riu de Mori, Lă- • jit de procurarea din timp a la maşinile de încărcat, iar neret de joi seara să fie aş
gindim la panglica de beton forţa a trei coloşi de lumi Cunoscînd şi apreciind cum Unităţile agricole c.oopera- său, Denşuş şi în cooperati îngrăşămintelor chimice azo brigada de tineret de la flo teptată cu interes.
şi la şinele de oţel pe care nă : Bicaz, lernut, Argeş. A se cuvine importanta fertili tiste dispun însă de mari re- ■ vele agricole din raza conşi- t tate necesare culturilor de ta ţi e şi-a propus sa scoată,
aleargă cu mers de ceasor construit de la primul stilp zării terenului, cooperatorii surse insuficient folosite pen prin muncă patriotică, 10 to Pe scenele căminelor
nic „balene“ şi cai de foc, pînă la ultimul o linie de din Boz s-au preocupat cu tru a influenţa de pe acum * liului intercooperătist Brad. cereale păioase. In mare . ne de concentrat de minereu culturale
ne gindim la vulturii de a înaltă tensiune pe care a răspundere de administrarea favorabil soarta recoltei, prin Directorul S.M.A. Baia de 1 parte, datorită . neasjgurării, din bazinele de colectare.
luminiu care străbat albas început-o lingă Craiova, a îngrăşămintelor chimice la administrarea unor cantităţi , Criş spunea că, deşi unitatea » fondurilor băneşti pentru pla Pentru tinerii din comuna
trul de azur pentru că au trecut cu ea prin Timişoara, cit mai mari de îngrăşăminte. . are în dotare 5 maşini de ta îngrăşămintelor, nu’ ..fs-au Şi la turnătoria TI de la Blăjeni apropierea sărbătoririi
culturile semănate în toamnă Din păcate, imperativul res împrăştiat îngrăşăminte chi primit repartiţiile . solicitate, U.V. Călan brigada de tineret semicentenarului U.T.C. în
şi ei un drum, e drept ima lernut şi s-a oprit la Tirnă- şi a celor organice pe supra pectiv nu . este . susţinut prin mice, .cooperativele agricole ceea ce va influenţa negativ care lucrează la sectorul a-
ginar, dar piloţii şi opera veni. De 15 ani lucrează îm feţele destinate culturilor ca fapte în toate cooperativele. • deservite nu au asigurat în nivelul producţiei , la, hectar. samblare-turnare a dat, de la seamnă o intensă participare
la viaţa culturală a
satelor.'
torii de la sol îl văd şi-l preună cu montorul Nicolae re urmează să fie însămînţate Ca urmare, planul de fertili cărcătura necesară nici pentru . Intr-o serie de cooperative
pricep. $i ori de cîte ori Matei, de 11 cu Gheorghe în primăvară. Pregătirea unei zare a ogoarelor nu s-a rea folosirea unei singure maşini agricole desfăşurarea acţiunii constituirea ei, numai produc După cum ne scrie profesorul
a
N. Iga, formaţia artistică
ţie de calitate — ne scrie Va-
baze temeinice producţiei vi lizat 'nici pe 80' la sută din la întreaga ei capacitate. De de fertilizare cu * îngrăşăminte sile Andreescu. Despre munca căminului cultural din Criş s-a
organice a fost \Irinată,’ de a brigăzilor de tineret din co deplasat in satul Grosuri un
.......................................................................| semenea, din cauza lipsei de merţ ne informează Cornel de a prezentat un frumos pro
CINTEC PENTRU /\ ; fonduri' băneşti 1 pentru -plata Diconi, secretarul Comitetului gram, artiştii amatori din
In contul
transportului. Acum, cînd s-au
Blăjeni oferind localnicilor o
reglementat . problemele de orăşenesc Haţeg al U.T.C. seară deosebit de plăcută. Au
,,Magazinul alffnentar cu au
ordin financiar, este imperios
CONSTRUCTORII DE solidarităţii fie impulsionat ritmul de 'lu toservire e prima unitate co fost apreciate solistele Maria
necesar ca ■ în aceste zile • să
Ciocan, Doina Pătrui,
Doina
deservită
mercială din oraş
cru la administrarea1 grabnică numai de tineri. Acest harnic Ştefan, formaţia de dansuri şi
dramatizarea poemului
„Car
Internationale a- tuturor cantităţilor :de în colectiv, condus de comunis men Saeculaie".
DRUMURI STELARE Iniţiată de Frontul Unită grăşăminte existente laV, fer organizaţiei U.T.C.), şi-a pro Pionierii şi uteciştii de Ia
tul Francisc Deliu (secretarul
mele zootehnice.
ţii Socialiste, acţiunea de O deosebită răspundere pen pus ca obiective de muncă de Şcoala generală de 10 ani din
depunere în contul 45, con tru finalizarea în cele mai bu păşirea planului lunar de des Sălaşu de Sus, sub conducerea
profesorului Ştefan Crişan, di
vom spune drum, nici unul Ilojoni, de 6 cu Gheorghe tul solidarităţii internaţio ne condiţii a acţiunii de fer facere a mărfurilor cu 5 la rectorul şcolii, au prezentat
dintre noi, poate, nu ne Cioceanu. „Mergeţi ceva nale, se desfăşoară în toa tilizare ’o poartă consiliile sută, reducerea perisabililălilor in şalele Zăvoi şi Păros spec
vom mina gindurile spre a mai înspre coama munte-' te localităţile din judeţul populare comunale, organe tacole primite cu căldură de
cele şosele de cabluri sus lui — ne-a spus loan Lu nostru. Pînă în ziua care au datoria să se ocupe şi a pierderilor stabilite prin spectatori. Brigada artistică de
pendate in stilpi de fier pe paş. O să întilniţi acolo un de 20 februarie, au fost nemijlocit de valorificarea în norme cu 30 la sută, realiza agitaţie cu programul „înainte",
care aleargă in sens unic o „şoim de înaltă1*, care o să . depuse în acest cont, în tregului potenţial economic al rea integrală şi pe sortimente spre noi victorii” a oferit o
forţă im ensă: energia elec vă povestească mai multe". total pe judeţ, peste 107 000 unităţilor agricole. a planului de achiziţii, condu patetică lecţie de patriotism.
trică. Sînt şi acestea dru Şi pe „şoimul de înaltă", lei, din care aproape 90 000
muri, la fel de lungi ca şi Avram Bălgrădeanu, l-am lei din contribuţia benevo
cele de beton şi de fier, şi intilnit turnind împreună lă a populaţiei. * „ .
tot la fel de durabile. cu alţi montori fundaţia u Organizînd diferite mani
Şi, dirijorii de lumină, nui stilp. Cind i-am spus festări cultural-artistice, sin SECVENŢE INTERNAŢIONALE
cum li se poate spune celor că vrem să scriem despre dicatele, Consiliul judeţean
care construiesc liniile de el s-a uitat lung la noi, apoi pentru cultură şi edu
înaltă tensiune, îşi dăruiesc' cu regret în glas ne-a spus: caţie socialistă, organiza jk
puterea braţelor acestei no „Pentru mine aţi venit tir- ţiile U.T.C. şi ale U.A.S.R., încheierea vizitei preşedintelui Sesiunea Consiliului
bile munci. ziu, tovarăşi. Despre mine instituţiile cultural-artisfice
Ca să fii constructor de nu mai aveţi ce scrie. De au depus deja peste 6100 Nixon în R.P. Chineză de Securitate
linii de înaltă tensiune tre la 1 martie anul acesta, ies lei.
buie să ai tărie, trebuie să la pensie. Despre ei, puteţi Constituie un gest de ŞANHAI 28 (Agerpres). — Erau arborate drapelele de NAŢIUNILE UNITE 28 (A-
ai voinţă, trebuie să fii cu să scrieţi multe. Puteţi să profundă înţelegere umană Preşedintele Statelor Unite, stat ale Ghinei şi Statelor gerpres). — ’ Consiliul de
rajos, trebuie să fii dirz. spuneţi să sînt nu . numai . faptul că pensionarii din | Richard Nixon, şi persoane Unite. Securitate shi întrunit, în
Oamenii care îmbrăţişează buni .montori, dar şi expe municipiul Hunedoara au ! le care îl însoţesc au pără înainte de a părăsi Şanha- noaptea de duminică spre
această meserie muncesc rimentaţi alpihişti. , C u ' ei ţinut să contribuie Ia fon- j sit, luni dimineaţa, Şanha- iiil, premierul Ciu En-lai a luni, la cererea Libanului,
sub cupola de cer, de ni am construit acum' 4 ani durile de solidaritate inter- j iul, ;la bordul unui avion avut convorbiri cu preşedin pentru a examina situaţia
mic protejaţi. Oamenii a peste Carpaţi o , linie ' . de naţională cu suma de 5000 j special, încheindu-şi vizita tele Nixon la Casa de oas creată ca urmare a noilor
ceştia trec cu cablurile lor înaltă. A fost, poate, cea lei. ! în R.P. Chineză — infor peţi. Concomitent au avut atacuri lansate duminică pe
de oţel peste obstacole gre mai grea perioadă din ac Acţiunea continuă. Oame- j mează agenţia China Nouă. teritoriul libanez de trupe is-
le. Forţează fluvii, dealuri,1 tivitatea noastră de mon-r nii muncii hunedoreni, vîrst- j La aeroport .erau prezenţi convorbiri ministrul de ex raeliene. .
munţi... tori. Am stat '2' ani în terne Ci Pîn-fei şi secreta Consiliul de Securitate a
munţi. Stîlpii grei, de 19 to nici şi tineri, îşi exprimă j premierul Consiliului de adoptat, în unanimitate, pro
Cu ciţiva dintre montorii ne fiecare, i-am cărat pe şi pe această cale adeziu- j Stat, Ciu En-lai, preşedinte rul de stat, William Rogers.
şoselelor aeriene ne-am vîr.furi de stînci cu vinciu- le Comitetului revoluţionar iectul de rezoluţie iniţiat de
intilnit zilele trecute pe nea lor deplină faţă de în municipal Şanhai, Cian Ciun- Marea Britanie, Franţa, Bel
unul din versanţii munţilor N. PANAITESCU treaga politică internă şi Ciao, ministrul afacerilor ex IN PAGINA A IV-A gia şi Italia, în care se' cere
Zarandului. Şeful unei echi externă a partidului şl sta terne, Ci Pîn-fei, şi alte per Comunicatul Israelului să „înceteze şi să
pe de montori, loan Lupaş, tului nostru socialist. chino-american se abţină de Li acţiunea mi
ne spunea că a adunat pe (Continuare in pag. a 3-a) soane oficiale chineze. litară împotriva Libanului",