Page 96 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 96
DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 5331 MARTI 29 FEBRUARIE 1972
nssuBi
R E Z O L U Ţ I A
CONGRESULUI AL SI LEA AL UNIUNII NAŢIONALE
A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE
%
VII din cooperative, trebuie să
Congresul al II-lea al Uni maşini agricola şi utilaje, vor realizarea în bune condiţii a Uniunile cooperatiste au da perativelor Agricole de Pro producţia obţinută, întăreşte stea aplicarea neabătută a
unii Naţionale a Cooperative fi executate ample lucrări de reparaţiilor curente, executa toria ca, împreună cu consi ducţie, împreună cu Ministe răspunderea acestora pentru 28. Congresul aprobă modi vastului program al Partidu
lor Agricole de Producţie, în irigaţii, desecări, îndiguiri şi rea la un nivel calitativ su liile populare, să organizeze rul Agriculturii, Industriei A executarea corespunzătoare a ficările la statutele coopera lui Comunist Român pentru
trunit In zilele de 21-23 fe de combatere a eroziunii so perior a tuturor lucrărilor a largi acţiuni de masă în vede limentare şi Apelor, să ia mă lucrărilor şi sporirea produc tivei agricole de producţie, u îmbunătăţirea activităţii ideo
bruarie 1972, a dezbătut, cu lului pe mari suprafeţe, se va gricole. rea îmbunătăţirii, întreţinerii suri pentru introducerea trep ţiei, duce la creşterea venitu niunilor cooperatiste şi Casei logice şi educaţia socialistă
înaltă responsabilitate, activi extinde patrimoniul pomiviti- Pentru a asigura folosirea şi exploatării raţionale a ce tată în toate cooperativele a rilor ţărănimii. Uniunile coo de pensii şi asigurări sociale, a maselor, pentru aşezarea re
tatea cooperativelor agricole col al ţării, se va asigura o intensivă şi în bune condiţii lor peste 4 milioane hectare sistemului de calcul şi evi peratiste au obligaţia să aju determin ite de schimbările in laţiilor din societatea noastră
şi a uniunilor cooperatiste puternică bază tehnico-mate- a maşinilor şi utilajelor şi de păşuni şi fineţe naturale denţă a preţului de cost, pen te consiliile de conducere în tervenite în organizarea şl pe baza principiilor eticii şi
pentru înfăptuirea hotărîrilor rială în legumicultură şi creş în vederea scurtării perioa existente, pentru folosirea in tru simplificarea şi îmbunătă organizarea şi retribuirea mun conducerea agriculturii, în echităţii socialiste şi comunis
celui de-al X-lea Congres ai terea animalelor, dei de executare a lucrărilor tegrală a potenţialului lor ţirea metodologiei de plani cii în acord global pe forma viaţa internă a cooperativelor te, elaborat de Plenara CC.
Partidului Comunist Român şi în campanii, se impune să se productiv. ficare financiară şi evidenţă ţiuni de muncă şi, în cadrul agricole, de creştere a rolului al P.C.R. din 3—5 noiembrie
— în lumina indicaţiilor con I acţioneze hotărît pentru pre 11. Congresul apreciază că contabilă. acestora, pe grupe de familii, lor în activitatea economică, 1971.
ducerii partidului — a stabilit gătirea de mecanizatori din uniunile cooperatiste şi con familii şi cooperatori şi să ur politică şi socială a patriei şi Congresul consideră ca o
un complex de măsuri care să In cincinalul pe care îl par rîndul cooperatorilor, inclusiv ducerile cooperativelor trebuie IV mărească aplicarea lui în tot însărcinează noul consiliu al îndatorire de mare însemnă
asigure îndeplinirea sarcini curgem, ţărănimea cooperatis din rîndul femeilor, potrivit să ia măsurile necesare ca, în cursul anului. Uniunii Naţionale să le dea tate a Uniunii Naţionale a Co
lor ce revin agriculturii coo tă, mecanizatorii, specialiştii, nevoilor în perspectivă ale următorii 2—3 ani, să se in Creşterea producţiei agri 24. In scopul folosirii ra redactarea corespunzătoare şi operativelor Agricole de Pro
peratiste din prevederile ac toţi lucrătorii de pe ogoare fiecărei unităţi. troducă pe scară largă meca cole vegetale şi animale im ţionale a forţei de muncă din ducţie şi a uniunilor coopera
tualului cincinal, dezvoltarea sînt chemaţi să depună efor 3. Uniunile judeţene, consi nizarea şi electrificarea lucră pune valorificirea superioară mediul rural, atenuării carac să le publice. tiste judeţene, sub conducerea
Respectarea neabătută a pre
economică şi organizatorică a turi susţinute pentru sporirea liile de conducere ale coope rilor In fermele de creştere a acesteia, condiţie esenţială terului sezonier al muncii în vederilor statutare, a demo organelor şi organizaţiilor de
cooperativelor agricole de continuă a producţiei agrico rativelor agricole, specialiştii, a animalelor şi să se extindă pentru obţinerea de venituri agricultură şi atragerii în cir craţiei cooperatiste, a legilor partid, să explice sistematic
producţie. le vegetale, aceasta constitu au obligaţia să întreprindă tehnologiile avansate care băneşti de către cooperativele cuitul economic a surselor de statului reprezintă pentru or ţărănimii cooperatiste — folo
măsuri care să conducă la u
punerea
permită
mai
să
In numele întregii tSrănimi, ind şi în viitor uni din cele tilizarea integrală şi eficientă judicioasă în valoare a resur agricole de producţie şi satis materii prime şi materiale e- ganele de conducere ale uni sind toate formele şi mijloa
congresul îşi exprimă totala mai importante sarcini ale a a îngrăşămintelor chimice. selor furajere, creşterea pro facerea în condiţii tot mai bu xislente pe plan local, con unilor cooperatiste, asociaţii cele muncii politice de masă
adeziune la politica inter griculturii cooperatiste. Potri Totodată, să se asigure folo ductivităţii muncii Şi reduce ne a cererilor populaţiei, a gresul consideră necesară lor intercooperatiste şi ale — problemele fundamentale
nă şi externă marxist-leninis- vit prevederilor planului cin sirea la maximum a îngrăşă rea preţului de cost. întregii economii cu produse dezvoltarea susţinută, în con cooperativelor agricole de pro ale politicii partidului, să cul
tă, profund ştiinţifică, a parti cinal, producţia de cereale mintelor naturale. 12. Congresul atrage atenţia agroalimentare. tinuare, a activităţilor indus ducţie una din cele mai im tive în rîndurile acesteia de
dului şi statului nostru, care trebuie să ajungă în 1975 la 4. Un rol hotărîtor în dez consiliilor de conducere ale 18. Congresul atrage aten triale, de prelucrare a produ portante îndatoriri. votamentul neţărmurit faţă de
se identifică cu năzuinţele şi 19,5 milioane tone, din care voltarea agriculturii coopera cooperativelor că este necesar ţia consiliilor de conducere selor agricole, construcţii şi 29. Uniunile cooperatiste şi patrie şi partid.
aspiraţiile întregului popor, a în sectorul agricol coopera tiste îl deţine creşterea pro să manifeste o preocupare ale cooperativelor şi consilii prestări de servicii, astfel ca, consiliile de conducere ale Uniunile cooperatiste să
sigură ridicarea patriei pe noi tist la peste 13 milioane to ducţiei de cereale şi plante permanentă pentru selecţio lor de administraţie ale aso pînă în anul 1975, să se rea cooperativelor trebuie să mi popularizeze larg legile ţării
culmi ale progresului şi civi ne ; producţia de floarea-soa- tehnice, căreia congresul a narea celor mai .buni coopera ciaţiilor intercooperatiste că lizeze din aceste activităţi liteze neobosit pentru creşte pentru cunoaşterea de către
lizaţiei socialiste, creşterea relui urmează să crească la preciază că trebuie să i se a tori ca îngrijitori de animale poartă întreaga răspundere producţii globală prevăzută, rea şi întărirea rolului adu toţi cooperatorii a drepturilor
continuă a prestigiului Româ 1,2 milioane tone, din care corde o atenţie sporită, în ca şi pentru permanentizarea lor pentru realizarea contractelor de 20 miliarde lei. Un accent nărilor generale în întreaga şi îndatoririlor ce le revin,
niei în rîndul popoarelor lu cca. 1 milion tone în coopera re scop cooperativele agrico şi cheamă specialiştii din uni de valorificare a produselor deosebit se va pune pe pro activitate de producţie şi or să militeze cu consecvenţă
mii. tivele agricole, iar cea de sfe le urmează să asigure cultiva tăţi să le asigure, o temeinică agricole încheiate cu organi ducerea materialelor de con ganizatorică. Problemele prin pentru aplicarea şi respectarea
clă de zahăr să ajungă la 5 rea întregii suprafeţe prevă strucţii necesare cooperativei, acestora.
Congresul dă o înaltă apre pregătire profesională, să in zaţiile de stat şi stabileşte u cipale ale unităţilor să fie
ciere succe9elor obţinute în a milioane tone în sectorul coo zute, mobilizarea cooperatori troducă şi să controleze a niunilor cooperatiste sarcina satului, pe organizarea unor dezbătute cu toţi cooperatorii Congresul obligă uniunile
peratist. De asemenea, urmea
nii construcţiei socialiste în ză să sporeiscă în mod sub lor pentru executarea la timp plicarea cu stricteţe a meto de a sprijini şi controla per formaţii de muncă puternice, pentru a da posibilitate aces cooperatiste şi consiliile de
dezvoltarea industriei — ra" şi în cele mai bune condiţii delor avansate de creştere şi manent conducerile unităţilor care să poată efectua lucrări tora să participe nemijlocit In conducere ale cooperativelor
mură conducătoare a econo stanţial producţia de cartofi, a lucrărilor de însămînţare, exploatare a animalelor. pentru livrarea ritmică, în le de construcţii cu caracter viata economică şi socială i să promoveze spiritul de or
întreţinere şi recoltare la timp
miei noastre — în moderniza legume şi struguri. şi fără pierderi, in vederea 13. Consiliile de conducere cantităţile şi la calitatea sta economic şi sociil-cultural, cooperativei agricole, la ela dine şi disciplină în rîndul
rea agriculturii, înflorirea şti 1- Congresul obligă uniunile creşterii continue a producţiei ale cooperativelor, cu spriji bilită, a produselor contracta reparaţii şi prestări de ser borarea şi înfăptuirea hotărî maselor, respectul fată de
inţei şl culturii, în ridicarea cooperatiste şi conducerile la hectar. nul organelor agricole, tre te. Să se ia măsuri pentru sor vicii pentru cooperative, alte rilor. muncă şi avutul obştesc, ati
tudinea combativă, militantă,
nivelului de trai material şi cooperativelor agricole să ia buie să ia măsuri organizato tare!,* condiţionarea şi buna unităţi socialiste şi pentru 30. Congresul obligă consi împotriva fenomenelor nega
agricole
5. Cooperativelor
spiritual al oamenilor muncii. măsuri energice şi să mobi le revine sarcina să ia toate rice şi tehnice care să condu depozitare a producţiei desti populaţia din mediul rural. liile de conducere să promo tive, a mentalităţilor învechi
Aceste realizări, care au lizeze întreaga ţărănime pen măsurile necesare în vederea că la sporirea continuă a po nate valorificării şi în special Domenii importante de ac veze şi să iespecte cu consec te, a abuzurilor şi necinstei,
schimbat din temelii viaţa e tru folosirea completă şi ra sporirii substanţiale a produc tenţialului de producţie al a a legumelor, creşterea greută tivitate, care trebuie să stea venţă principiul muncii şi să contribuie la formarea tră
conomică şi socială a tării, ţională a fondului funciar — ţiei legumicole, în aşa fel în nimalelor, Ia menţinerea să ţii animalelor la livrare, ast în atenţia permanentă a uni conducerii colective, să orga săturilor etice corespunzătoa
nătăţii acestora, creşterea in
sînt rodul uriaşei activităţi principalul mijloc de produc eît aceasta să satisfacă pe de dicelui de natalitate şi redu fel îneît să se asigure o va unilor cooperatiste şi consilii nizeze în mai bune condiţii re noilor relaţii statornicite
constructive a clasei noastre ţie în agricultură — pentru plin cerinţele oamenilor mun cerea mortalităţii. lorificare cît mai eficientă a lor de conducere ale coope aplicarea hotărîrilor, să creeze în satul socialist, în orîndui-
muncitoare — clasă conducă redarea în circuitul iirabil a cii, nevoile întregii economii produselor. rativelor, sînt industrializarea un climat favorabil dezvoltă rea noastră.
toare a societăţii — a ţără tuturor terenurilor temporar naţionale. Cu sprijinul orga O preocupare permanentă Totodată, Congresul conside şi semi-industrializarea pro rii democraţiei cooperatiste,
35. Consiliul Uniunii Naţio
nimii şi Intelectualităţii, a ho- utilizate în alte scopuri, pre nelor agricole de stat şi al trebuie să o constituie creş ră că organele de stat, cele duselor agricole, confecţiona să-şi îndeplinească cu răspun nale şi consiliile uniunilor
tărîrii cu care întregul po cum şi pentru însămînţarea uniunilor cooperatiste, consi terea în bune condiţii a ani lalte organizaţii centrale vor rea obiectelor meşteşugăreşti dere toate atribuţiile econo cooperatiste judeţene au obli
por — români, maghiari, ger- întregii suprafeţe şi întreţine liile de conducere şi specia malelor tinere destinate re asigura îndeplinirea întocmai şi de artizanat, înfiinţarea de mice, organizatorice şi sociale gaţia să-şi îmbunătăţească
ganl şl de alte naţionalităţi rea culturilor potrivit reguli liştii din unităţi au datoria să producţiei. Prin furajare ra a obligaţiilor asumate prin ateliere de confecţii şi repa ce le revin ca organe execu continuu stilul şi metodele
înfăptuieşte, într-o unitate in lor agrotehnice. Fiecare uni asigure cultivarea legumelor ţională, îngrijirea corespun contractele încheiate cu coo raţii care să sitisfacă cerin tive ale adunării generale. de muncă, să atragă un nu
disolubilă, politica Partidului tate agricolă cooperatistă să-şi numai pe terenuri irigate, ex zătoare a acestei categorii de perativele agricole de produc ţele cooperativelor şi ale 31. In condiţiile actuale, măr cît mai mare de coopera
Comunist Român, de făurire a întocmească programe de mă tinderea sortimentelor şi în animale şi introducerea unei ţie- populaţiei rurale. aîndi problemele tennice şi tori şi specialişti în conduce
societăţii socialiste multilate suri pe baza cărora să se a special a celor timpurii, exe selecţii riguroase, să se asi 19. Uniunile cooperatiste economice din fiecare coope rea activităţii lor, pentru o se
gure îmbunătăţirea permanen
ral dezvoltate. sigure folosirea deplină şi ra cutarea în condiţii bune a lu tă a efectivelor matcă, creş trebuie să organizeze valorifi VI rativă devin tot mai comple asigura eficienţă sporită în
ţională a Întregii suprafeţe de
Congresul constată cu s \tis- crărilor de întreţinere şi re terea potenţialului lor produc carea în bune condiţii, prin xe, iar rezolvarea lor implică îndrumarea cooperativelor a
facţie că agricultura şi, în teren. coltare, pentru creşterea con tiv. asociaţiile intercooperatiste, a Congresul apreciază că a un grad tot mai ridicat de gricole. Activiştii uniunilor,
cadrul acesteia, agricultura Uniunile cooperatiste şl tinuă a producţiei şi a veni Congresul apreciază că o produselor agricole de care sociaţiile intercooperatiste s-au pregătire a cadrelor de condu care trebuie să aibă o te
cooperatistă, îşi aduce o con consiliile de conducere ale turilor. contribuţie mai mare la îm dispun cooperativele după li dovedit o formă superioară de cere din unităţi, congresul ce meinică pregătire politică şi
tribuţie de seamă la înainta cooperativelor agricole trebu 6. Congresul cere uniunilor bunătăţirea calitativă a efec vrarea cantităţilor contractate organizare a producţiei şi a re adunărilor generale şi uni profesională, o bogată expe
rea rapidă a României soci i- ie să asigure ca în viitor o cooperatiste ca, împreună cu tivelor din cooperativele agri cu organizaţiile de stat. Este muncii, a proprietăţii coopera unilor cooperatiste să se o rienţă în munca cu masele,
liste pe calea progresului mul biectivele de investiţii şi alte organele agricole de stat, să cole pot să aducă staţiunile necesar ca fiecare cooperativă tiste, capabilă să asigure ca cupe cu perseverenţă de pro au datoria să desfăşoare o
tilateral. Datorită politicii în acţiuni să se realizeze potri acorde un sprijin mai susţinut experimentale ale Academiei agricol# să prevadă în planul drul corespunzător utilizării movarea în funcţii de răspun activitate concretă în unităţi,
ţelepte a partidului nostru, vit legii cu privire la apări- • cooperativelor agricole în de Ştiinţe Agricole şi Silvice de producţie şi să asigure re raţionale a resurselor mate dere a celor mai buni coope în mijlocul oamenilor, pentru
-dezvoltarea viticulturii şi po-
sprijinului permanent al sta rea, conservarea şi folosirea miculturii — ramuri importan şi întreprinderile agricole de alizarea unor cantităţi de le riale şi umane, să creeze po ratori, oameni cu o temeinică a le stimula elanul şi iniţiati
tului, în deceniul care a tre terenurilor agricole, pe supra te, care în ţara noastră dispun stat, prin livrarea unui nu gume şi produse animaliere sibilităţi pentru concentrarea pregătire politică şi profesio va, pentru a organiza şi mo
cut de la încheierea coopera feţe cît mai restrînse şi pe de condiţii deosebit de favo măr sporit de animale din care să fie vîndute populaţiei şi specializarea producţiei, in nală, buni organizatori ai pro biliza ţărănimea in vederea
tivizării, marea proprietate terenuri slab productive. rabile — pentru sporirea pro rase valoroase. din comuna respectivă. troducerea tehnologiilor mo ducţiei, care se bucură de sti îndeplinirii şi depăşirii sarci
agricolă socialist-cooperatistă Acestea au datoria să acţio ducţiei în. vederea satisface 20. Uniunile cooperatiste derne şi sporirea eficienţei e ma şi respectul cooperatorilor. nilor ce revin agriculturii co
şi-a demonstrat pe deplin su neze cu fermitate pentru rea rii tot mai depline a cerinţe III trebuie să sprijine întovărăşi conomice. Congresul recomandă să se operatiste în actualul cincinal.
perioritatea, capacitatea de a lizarea obiectivelor prevă lor de consum ale populaţiei. rile agricole în folosirea ra 25. Congresul subliniază acorde atenţie sporită parti 36. Congresul îşi exprimă
asigura creştere i continuă a zute în „Programul naţional 7. Consiliile de conducere O condiţie hotărîtoare pen ţională a pămîntului, dezvol cipării femeilor la întreaga întreaga recunoştinţă pentru
producţiei şi bunăstării ţără de gospodărire raţională a re ale cooperativelor agricole, tru dezvoltarea continuă a tarea pomiculturii şi creşterii răspunderea uniunilor coope activitate de conducere a uni sprijinul acordat de partidul
nimii, a aportului ei la dez surselor de apă, extinderea specialiştii şi cooperatorii să producţiei şi veniturilor coo animalelor, în valorificarea ratiste în orientarea coopera tăţilor, inclusiv în funcţiile de şi statul nostru, pentru ajuto
voltarea economiei româneşti. lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, ia măsuri pentru extinderea perativelor agricole şi a ni producţiei, astfel ca acestea tivelor agricole pentru a or preşedinţi, şefi de fermă şi rul tehnico-financiar şi asigu
ganiza, prin asociere, activi
Cei peste 6 000 participanţi desecări şi de combatere a e culturilor duble şi intercalate, velului de viaţă a cooperato să contribuie cu cantităţi tot tăţi de mare eficienţă economi brigadieri. Trebuie promovate rarea cu cadre de specialişti,
la congres au primit cu deo roziunii solului", po-trivit că îndeosebi a plantelor furajere rilor o constituie creşterea mai mari de produse vegeta că în domeniul creşterii a mai multe femei în consiliile în vederea dezvoltării conti
sistematică a averii obşteşti.
sebită satisfacţie şi puternic ruia pînă la sfîrşilul acestui şi a fasolei. 14. Congresul cere adunări le şi animale la formarea fon nimalelor, al producţiei vege uniunilor cooperatiste judeţe nue a cooperativelor agricole
entuziasm expunerea secreta cincinal urmează să fie exe 8. Congresul consideră ne lor generale ale cooperative dului centralizat al statului, ne şi al Uniunii Naţionale, în de producţie.
cutate în cooperativele agri
rului general al Partidului Co cole de producţie lucrări de cesar ca uniunile cooperatiste, lor agricole de producţie în ridicarei nivelului de via tale, al prelucrării producţiei toate sectoarele din agricultu Totodată, Congresul aduce
munist Român, preşedintele amenajări pentru irigaţii pe în colaborare cu direcţiile să aloce, an de an, mij ţă al membrilor lor. agricole, activităţilor indus ră. vii mulţumiri faţă de hotărî-
Consiliului de Stat, tovarăşul generale agricole judeţene, loace sporite la fondul 21. In vederea creşterii con triale şi prestărilor de servi 32. In rezolvarea exemplară rea conducerii partidului cu
Nicolae Ceauşescu, amplă şi aproape un milion hectare, din să determine cooperativele a de acumulare, care să tribuţiei gospodăriilor perso cii, precum şi al valorificării a problemelor complexe ce privire la majorarea pensiilor
care cca. 400 mii hectare în
profundă analiză ştiinţifică a sisteme locale, să fie îndigui- gricole de producţie să folo permită creşterea puternică a nale ale cooperatorilor la con produselor- Noile obiective să stau în faţa agriculturii coo şi îmbunătăţirea condiţiilor
stadiului actual de dezvolta te şi desecate peste 800 mii sească în cultură numai se bazei tehnico-materiale, să stituirea fondului central de fie realizate cu acordul adu peratiste, tineretul satelor de viaţă ale ţăranilor coope
re şi a perspectivei agricultu hectare şi să se execute lu minţe de calitate superioară, respecte întru totul prevederi produse agricole şi în speci nărilor generale şi numai pe noastre poate aduce o contri ratori şi cere Consiliului Uni
rii, şi o aprobă întru totul, pentru a pune în valoare la le statutare privind sporirea al animaliere, congresul con baza unor studii economice buţie de seamă. Congresul ce unii Naţionale să organizeze
considerînd-o un vast şi cu crări de combatere a eroziu un nivel mai ridicat potenţia proprietăţii cooperatiste. Fie sideră necesar ca acestora să riguros întocmite, care să co re uniunilor cooperatiste, con aplicarea la timp şi în bune
nii solului pe o suprafaţă de
prinzător program de lucru al peste 600 000 hectare. lul de producţie al pămînlului care ţăran cooperator trebuie li se acorde un sprijin mai respundă posibilităţilor reale siliilor de conducere ale coo condiţii a acestora, să asigure
şi baza materială de care dis
constituirea şi folosirea judi
întregii ţărănimi, al uniunilor Pentru a asigura realizarea pun. să înţeleagă că numai astfel susţinut din partea consilii de participare cu forţă de perativelor să ii toate măsu cioasă a fondurilor de pensii
cooperatiste, un îndrumar la timp şi în bune condiţii a Totodată, congresul îşi ex se poate asigura creşterea po lor de conducere ale coopera muncă, mijloace materiale şi rile pentru ca tineretul să şi asigurări sociale.
preţios pentru înfăptuirea cu acestor lucrări, Congresul con primă convingerea că Ministe tenţialului economic al coo tivelor pentru utilizarea ra financiare ale unităţilor, să participe efectiv la activitatea
Congresul dă sarcină Con
succes a obiectivelor stabilite sideră că este imperios nece rul Agriculturii, Industriei Ali perativelor agricole, ridicarea ţională şi cu maximum de e permită recuperarea rapidă a productivă din toate ramurile siliului Uniunii Naţionale a
de Congresul al X-lea al sar ca, alături de eforturile mentare şi Apelor, precum şi continuă a veniturilor ţărăni ficienţă a loturilor în folosin fondurilor investite şi reali agricole, să creeze condiţii Cooperativelor Agricole de
P.C.R. pe care le face statul, coope Academia de Ştiinţe Agricole mii. ţă şi pentru creşterea anima zarea de beneficii. pentru calificarea lui profesio Producţie să studieze şi ela
In activitatea lor de viitor, rativele agricole să-şi spo şi Silvice vor asigura crearea 15. Fondurile de investiţii lelor în gospodăria lor per 26. Congresul consideră ne- nală In vederea creşterii apor boreze în termen de un an
uniunile cooperatiste, consilii rească contribuţia cu forţe într-un ritm mai rapid a unor să fie concentrate asupra sonală. Pe lîngă furajele repar cesir ca unităţile agricole coo tului acestuia la întărire i e criteriile, condiţiile şi catego
le de conducere ale coopera proprii. Uniunile cooperatiste soiuri de seminţe şi hibrizi obiectivelor strict necesare pro tizate cooperatorilor pentru peratiste să dezvolte o largă conomică a cooperativelor a riile de cooperatori ce pot
ducţiei şi să asigure intrarea
tivelor agricole, întreaga ţără au sarcina să desfăşoare o in mai productivi, cu însuşiri ca rapidă în funcţiune a acesto munci efectuată, unităţile să conclucrare în producţie cu gricole de producţie- beneficia de concediu de o
nime, toţi lucrătorii de pe o tensă activitate politică şi or litative superioare celor afla ra, de regulă, într-un an. Să pună la dispoziţia acestora, întreprinderile agricole de 33. Congresul apreciază a dihnă anual.
goare vor acţiona ferm pentru ganizatorică în rîndul tărăni- te în cultură, concomitent cu se acorde prioritate amenajă după recoltarea păioaselor de stat, prin cooperare şi asocie portul important adus de spe
aplicarea neabătută a indica jnii, în aşa fel îneît fiecare u organizarea temeinică a pro rii şi modernizării spatiilor vară, suprafeţe de teren care re, mijloc important pentru cialişti la întărirea economică VIII
ţiilor cuprinse în această ex nitate să execute — cu mij ducerii, circulaţiei şi folosi de producţie existente şi, în să fie insămînţate cu culturi a se asigura generalizarea ex şi organizatorică a cooperati
punere, precum şi în cuvînta- loace simple şi prin folosirea rii corespunzătoare a acesto mod deosebit, dotării acesto duble destinate obţinerii de perienţei pozitive atît în u velor agricole şi îşi exprimă Congresul consideră necesar
rea rostită de tovarăşul forţei de muncă existente în ra. ra cu utilaje şi instalaţii. In nutreţuri. convingerea că toţi ingineri!, ca Uniunea Naţională a Co
Nicolae Ceauşescu la Confe satele noastre — un volum cît II realizarea noilor obiective să nele cît şi în celelalte şi, pe medicii veterinari, economiştii, operativelor Agricole de Pro
rinţa pe tară a secretarilor co mai mare de lucrări hidroame- In actualul cincinal, creşte se pornească de la dimensio V această cale, avîntul general ca reprezentanţi ai statului în ducţie să militeze şi în con
mitetelor comunale de partid liorative. Se va acord i toată rea animalelor trebuie să în narea lor corespunzătoare. al întregii noastre agriculturi unităţile agricole cooperatis tinuare pentru lărgirea şi in
şi a preşedinţilor consiliilor # atenţia nivelăriL terenului şi registreze un progres substan Lucrările de investiţii să se Congresul consideră că fo socialiste. Cooperarea să se te, vor pune şi în continuare tensificarea legăturilor priete
populare comunale, documen executării de lucrări pentru ţial, pe măsura marilor rezer realizeze cu costuri cît mai losirea deplină a forţei de extindă îndeosebi în domeniul cunoştinţele profesionale, în neşti cu organizaţiile coopera
te de excepţională însemnăti- eliminarea băltirii, precum şi ve de care dispune agricultu reduse, în aşa fel ca să se muncă existente în cooperati modernizării procesului de treaga lor capacitate organiza tiste din ţările socialiste şi
te practică şi teoretică, în ca construirii de baraje în ve ra cooperatistă şi a nevoilor obţină sporuri cît mai mari de vele agricole .este una din ce producţie, în creşterea anima torică în slujba creşterii pro din alte-ţări, pe baza respec
re sînt jalonate cu claritate derea creării unor lacuri de crescînde de produse animali-* producţie şi de venituri la le mai importante sarcini ale lelor şi în special a celor de ducţiei agricole, ridicării con tării principiilor independen
direcţiile principale ale dez acumulare care să poată fi fo ere ale populaţiei şi industrii fiecare leu investit. consiliilor de conducere şi ale reproducţie, în producerea şi tinue a gradului de pregătire tei, suveranităţii naţionale,
voltării agriculturii socialiste. losite Ia irigaţii, pentru dez ei prelucrătoare. 16. Congresul cere uniunilor uniunilor cooperatiste. înde valorificarea legumelor şi agrozootehnică a cooperatori deplinei egalităţi în drepturi,
Dind glas sentimentelor de voltarea pisciculturii şi creş 9. Pentru înfăptuirea cu suc cooperatiste şi conducerilor plinirea ei este condiţionată, fructelor, în asigurarea semin lor, vor munci cu şi mai mult neamestecului în treburile in
adincă recunoştinţă ale mili terii păsărilor. ces a prevederilor Programu cooperativelor agricole să ur în măsură hotărîtoare, de in ţelor. In acelaşi timp, să se ia elan şi pasiune pentru moder terne şi avantajului reciproc.
oanelor de cooperatori, delega Congresul cere uniunilor şi lui naţional de dezvoltare a mărească cu mii mare răspun tensificarea continuă \ produc măsuri pentru lărgirea şi a- nizarea şi intensificarea pro Ca membră a Alianţei Coo
ţii şi invitaţii la congres ex consiliilor de conducere ale zootehniei, Congresul cere dere, pe toată durata desfăşu ţiei agricole, de crearea de dîncirea cooperării cu unită ducţiei în toate cooperativele peratiste Internaţionale, Uni
primă cele mii calde mulţu cooperativelor agricole să ur uniunilor cooperatiste ca, în rării procesului de producţie, noi activităţi, precum şi de ţile cooperaţiei de consum şi agricole. unea Naţională a Cooperati
miri conducerii partidului şi mărească realizarea la termen, strînsă colaborare cu organe folosirea judicioasă a mijloa generalizarea organizării şi cele ale cooperaţiei meşteşu In vederea creării unor con velor Agricole de Producţie
statului, personal tovarăşului în condiţii corespunzătoare şi le agricole de stat, să acorde celor materiale. încă de la retribuirii muncii pe baza a găreşti. diţii mai bune de muncă şi de va trebui să-şi aducă în vi
Nicolae Ceauşescu, pentru gri la un preţ cît mai scăzut a lu un sprijin susţinut cooperati întocmirea planurilor de pro cordului global. 27. Un rol important în or viaţă specialiştilor agricoli, itor o contribuţie tot mai
ja pe care o poartă progresu crărilor hidroaraeliorative, şi velor agricole, astfel îneît, la ducţie, să se elimine orice 22. In vederea creşterii răs ganizarea cooperării între uni congresul recomandă coope mare la activitatea acesteia,
lui agriculturii, ridicării ne să se îngrijească cu mai mul sfîrşitul anului 1975, pe baza tendinţă de risipă a mijloace punderii pentru realizarea în tăţi şi în specializarea pro rativelor agricole să le atri să dezvolte relaţii cu organi
contenite a nivelului de trai tă răspundere de buna exploa creşterii efectivelor de ani lor materiale şi băneşti, astfel bune condiţii a muncilor agri ducţiei cooperativelor agricole buie loturi în folosinţă perso zaţiile afiliate, pe baza prin
material şi cultural al popu tare a tuturor terenurilor a male şi a productivităţii lor, ca producţii să se realizeze la cole şi obţinerii unor produc îl au consiliile intercooperi- nală, în limita suprafeţei des cipiilor politicii externe a
laţiei de la sate şi asigură Co menajate pentru irigaţii şi a producţiile totale să sporeas un preţ de cost cît mai scă ţii ridicate, congresul consi tiste teritoriale. Congresul ce tinate de unitate în acest partidului şi statului nostru,
mitetul Central al Partidului celor pe care s-au executat că la 720 mii tone carne, la zut. deră necesar să se ia măsuri scop, fără ca prin aceasta să pentru realizarea idealurilor
Comunist Român că ţărănimea, lucrări de desecări şi com 26 mii. hl lapte, la peste 400 Consiliile de conducere, cu pentru extinderea organizării re Uniunii Naţionale a Coo se diminueze suprafaţa ob de pace, progres economic şi
strîns unită în jurul partidu batere a eroziunii solului. mii. bucăţi ouă, la 16 mii to sprijinul specialiştilor agricoli fermelor pe principii econo perativelor Agricole de Pro ştească, în folosinţa cooperati social în lume.
lui, este ferm hotărîtă să nu-şi Printr-o permanentă conlucra ne lînă. şi al economiştilor, au dato mice şi pentru îmbunătăţirea ducţie ca, în colaborare cu velor agricole de producţie şi Participanţii Ia cel de-al
precupeţească eforturile pen re cu direcţiile generale a 10. Congresul consideră ne ria să analizeze lunar stadiul activităţii acestora, precum şi Ministerul Agriculturii, ' Indus să le construiască sau să le II-lea Congres al Uniunii Na
triei Alimentare şi Apelor, să*
tru a pune în valoare marile gricole judeţene şi întreprin cesar ca în fiecare unitate a îndeplinirii planului de veni a brigăzilor, sectoarelor şi amenajeze locuinţe, astfel ca ţionale a Cooperativelor A
gricolă cooperatistă să se ia
resurse ale agriculturii coo derile de exploatare a siste măsuri de îmbunătăţire a turi şi cheltuieli, să nu efec secţiilor din cooperative. In stabilească în cel mai scurt în 3—5 ani să se rezolve In gricole de Producţie asigură
peratiste, pentru a îndeplini şi melor, prin pregătirea temei structurii plantelor de nutret, tueze nici q cheltuială su cooperativele şi sectoarele timp măsuri care să permi mod corespunzător această Comitetul Central al Partidu
depăşi sarcinile ce revin a- nică, din vreme, a cadrelor prin extinderea leguminoase plimentară fără ca, în preala unde se realizează un grad ri tă consiliilor intercoperatiste importantă problemă. lui Comunist Român, personal
cesteii în actualul cincinal. necesare, va trebui să se ac lor, a furajelor de volum şi bil, să studieze aprofundat e dicat de mecanizare, să se or să-şl îndeplinească sarcinile 34. Congresul apreciază că pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Obiectivul central al între ţioneze cu perseverentă pen suculente, ca mijloc principal ficienţa ei, să acţioneze cu ganizeze formaţii mixte, cu ca ce le-au fost încredinţate. In îndeplinirea exemplară a sar că, întreaga ţărănime, meca
gii noastre agriculturi, în cin tru întreţinerea corespunză de asigurare a cantităţilor ne hotărîre pentru reducerea cos racter permanent, compuse felul acesta consiliile Intercoo- cinilor importante ce revin nizatorii şi specialiştii din a
cinalul 1971-1975, îl constituie toare şi utilizarea judicioasă cesare de furaje, de reducere turilor de producţie, a cheltu din mecanizatori şi coopera peratiste vor putea să acţio agriculturii cooperatiste In gricultura cooperatistă, strîns
creşterea producţiei cu 36-49 a amenajărilor şi utilajelor, a concentratelor în raţia ani ielilor materiale, astfel ca în tori, care să execute toate lu neze mai hotărît pentru zona acest cincinal este nemijlocit uniţi în jurul partidului, vor
la sută faţă de perioada 1966 aplicarea unor tehnologii a malelor şi de ieftinire a pro tre producţie, venituri şi chel crările, inclusiv strîngerea şi rea culturilor, specializarea legată de îmbunătăţirea mun munci cu elan şi abnegaţie
1970. Pentru înfăptuirea pre decvate, care să asigure obţi ducţiei animaliere. tuieli să se menţină perma depozitarea recoltei, să răs producţiilor şi profilarea uni cii de educare politică, patrio pentru sporirea necontenită a
vederilor stabilite, partidul si nerea unor producţii şi veni In cadrul suprafeţelor desti nent o corelaţie corespunză pundă de realizarea producţiei tăţilor, extinderea organizării tică şi morală a ţărănimii, de belşugului ogoarelor, astfel
ridicare a conştiinţei socialis
statul nostru acordă un spri turi cît mai mari, să permită nate bazei furajere să se asi toare. planificate pe suprafeţele lua asociaţiilor intercooperatiste. te a acesteia, astfel ca fiecare îneît fiecare cooperativă să
jin puternic, multilateral, u recuperarea, într-un termen gure irigarea cu prioritate a 17. Pentru a da posibilitate te în primire. Totodată, ele vor avea posi cooperator să devină un mili devină o unitate puternică şi
nităţilor agricole. El se mate scurt, a fondurilor investite. trifolienelor şi plantelor des cooperativelor agricole să pla 23. Congresul hotărăşte ge bilitatea să-şi aducă o con tant activ pentru înfăptuirea capabilă să contribuie într-o
rializează în cele 100 miliarde 2. In condiţiile creşterii gra tinate însilozării, administra nifice cît mai judicios produc neralizarea în toate sectoare tribuţie sporită la folosirea politicii interne şi externe a măsură tot mai mare la dez
lei co se investesc în agricul dului de mecanizare a lucră rea unor cantităţi sporite de ţia şi veniturile, să urmăreas le de activitate ale coopera raţională a tractoarelor şi ma partidului. voltarea economică şi socială
tură în această perioadă, din rilor, congresul consideră că îngrăşăminte naturale şi chi că operativ cheltuielile şi să tivelor agricole <i acordului şinilor agricole, la creştere i In centrul muncii politico-î- a salului, pentru traducerea în
care peste 80 miliarde lei din toate cooperativele agricole mice, precum şi creşterea su gospodărească mai bine mij global, formă superioară de gradului de mecanizare a lu deologice şi cultural educa viaţă a hotărîrilor Congresu
lui al X-lea, în scopul ridică
fondurile centralizate ale sta trebuie să asigure exploatarea prafeţelor ocupate cu culturi loacele materiale şi băneşti, organizare şi retribuire a mun crărilor în sectorul vegetal şi tive desfăşurate de uniunile rii patriei noastre pe noi trep
tului. Pe această bază va corespunzătoare a tractoare furajere succesive şi interca Congresul consideră necesar cii, care asigură retribuirea zootehnic din cooperativele a cooperatiste, de toate cadre te ale progresului şi civiliza
creşte dotarea cu tractoare, lor, maşinilor şi instalaţiilor, late. ca Uniunea Naţională a Coo cooperatorilor în raport de gricole. le cu munci de răspundere ţiei.