Page 98 - Drumul_socialismului_1972_02

r n a S K S L O K t t S£K3 •*7WW*^rn5
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. B331 • MARTI 29 FEBRUARIE 1972

In sprijinul V IZ IT A DELEGAŢIEI M .A .N . C riza de guvern
din Italia
V ■■ ATLAS
convocam ÎN C E H O S L O V A C IA ROMA 28 (Agerpres). —
Preşedintele Italiei, Giovani
ŞANHAI 27 (Agerpres). — proc şi să fie gata să se în­ China. Guvernul S-U.A. nu PRAGA 28. — Corespon­ despre principalele obiective, Chirurgie estetică
Agenţia China Nouă a dit treacă în mod paşnic. In legă­ constestă această poziţie. El conferinţei dentul Agerpres, Constantin spre care sînt concentrate în Leone, a semnat decretul care
stabileşte data de 7 mai a.c.
’ publicităţii comunicatul cu tură cu situaţia din Indochl- îşi reafirmă interesul faţă de Prisăcaru, transmite: Delega­ momentul de fată eforturile . pentru* desfăşurarea alegerilor sui—generis
privire la vizita efectuată în na partea americană şi-a re­ soluţionarea paşnică a proble­ ţia Marii Adunări Naţionale a oamenilor muncii din Cehia generale anticipate. Devansa­ l I n fie c a re an, a p r o x im a - \
R.P. Chineză de preşedintele afirmat cunoscutele poziţii de- mei Taivanului de către chi­ general-europene Republicii Socialiste România, şi Slovacia şi a evidenţiat co­ rea cu aproape un an a alegeri­ î t iv u n m i lio n de a m e r ic a n i
' S.U-A, Richard Nixon, la invi­ clarînd, totodată, că „Statele nezi înşişi. Ţinînd seama d3 condusă de tovarăşul Ştefan laborarea fructuoasă cu Ma­ lor generale a fost hotărîtă, du­ \ re c u rg la b in e fa c e rile c h i- *
taţia premierului Ciu En-lai. Unite iau în considerare retra­ această perspectivă, el afirmă Voitec, membru al Comitetu­ rea Adunare Naţională a pă cum s-a mai anuntat, de că­ j r u r g ie i es tetice. M a j o r i t a - \
După ce se arată că pre­ gerea finală a tuturor forţe­ obiectivul final al retragerii MOSCOVA 28 (Agerpres). lui Executiv al C.C. al P.C.R., României şi posibilităţile de tre şeful statului, .ca urmare ,* te a c lie n ţilo r a r v re a să l
şedintele Nixon s-a întîlnit cu lor S.U.A. din regiune". In forţelor S.U.A. şi a instalaţii­ — In comunicatul dat publici­ preşedintele M.A.N., care se a­ lărgire şi adîncire a * acestor a eşuării guvernului „mono- a ib ă n a s u l m a i scurt,
preşedintele P.C. Chinez, Mao continuare, este expusă atitu­ lor militare din Taivan". tăţii la încheierea vizitei în flă în Cehoslovacia într-o vi­ relaţii prieteneşti. color“, alcătuit din membrii { s p rîn c e n e le m a i a p ro p ia te , \
Tzedun, şi a avut convorbiri dinea S.U.A. faţă de relaţiile Comunicatul relevă, apoi, U.R.S.S. a preşedintelui Fin­ zită oficială, a fost primită, Partidului Democrat-creştin, } etc. D e s tu l de m u l ţ i n u o l
cu premierul Ciu En-lai, co­ cu i Coreea de sud şi Japonia, că cele două părţi au căzut landei, Urho Kekkonen, se luni dimineaţa, de Alois In- La amiază, parlamentarii de a obţine votul de încredere 1 fa c p e n tru a r e m e d ia ceea ’
municatul relevă : „Conducă­ precum şi poziţia în legătură de acord că este de dorit relevă că el a avut convorbiri dra, membru, al Prezidiului români au depus o coroană de din partea senatului. ^ ce n a tu ra n u le - a r f i o fe rit )
flori la Mormîntul eroului ne­
torii R.P. Chineze şi S.U.A. au cu conflictul jndo-pakistmez- lărgirea înţelegerii dintre ce­ cu L. I. Brejnev, N. V. Pod- C.C. al P.C. din Cehoslova­ cunoscut de la Monumentul cu d ă rn ic ie , ci p e n tru a
considerat că este avantajos „Statele Unite sprijină drep­ le două popoare. „In acest gornîi şi A. N. Kosîghin, în cia, preşedintele Adunării Fe­ Eliberării de pe colini Vitkov. scăpa de u r m ă r ir e a p o liţi­
să aibă acest prilej, după atî- tul popoarelor din Asia de scop, ele au discutat probleme cursul cărora au fost discuta­ derale a R.S. Cehoslovace. ei, p r in „re tu ş a r e a tf s e m ­
ţia ani în care nu au existat sud de a-şi făuri propriul vii­ specifice în domenii cum sînt te probleme ale relaţiilor bi­ La întîlnirea prietenească au In continuare, membrii dele­ Reuniunea miniştrilor ţ n a lm e n te lo r .
contacte, pentru a-şi prezenta tor în pace, fără ameninţări cel ştiinţific, tehnologic, cul­ laterale şi unele probleme in­ participat Jan Marko, prim- gaţiei au vizitat sediul Primă­
In mod sincer părerile lor în- militare şi fără ca regiunea să tural, sportiv şi ziaristic în ternaţionale de interes reci­ vicepreşedinte al Adunării Fe­ riei vechi, unde au fost pri­ de externe ai tarilor \ Şi ce ţigări..,
tr-o varietate de probleme. Ei devină obiectul rivalităţii în­ care contactele de la popor proc. derale, Vaclav David, pre­ miţi şi salutaţi de primarul
au trecut în revistă situiţia tre marile puteri". la popor şi schimburile ar fi In cadrul problemelor inter­ şedintele Camerei Poporului, capitalei, Zdenek Zuska, şi membre ale C.E.E. \ A c t o r u l a m e r ic a n de j i l m , ^
internaţională, unde au loc im­ Există divergenţe -esenţiale în avantajul reciproc. Fiecare naţionale, o atenţie deosebită Dalibor Haneş, preşedintele de membri ai Comitetului Na­ i T o n y C u rtis , a fost o b lig a t \
portante schimbări şi mari răs­ între China şi S.U.A., atît în din părţi se angajează să fa­ s-a acordat convocării confe­ Camerei Naţiunilor, Bohuslav BRUXELLES 28 (Agerpres). să-şi dea d e m is ia d in fu n c \
turnări, prezentînd poziţiile ce priveşte sistemul social, cît ciliteze dezvoltarea ulterioară rinţei general-europene pentru Kucera, preşedintele Partidu­ tional al oraşului Praga. — Miniştrii de externe din ţă­ \ ţia de p re ş e d in te de o n o a
Seara, Alois Indra a oferit,
celor două ţări". şi politica externă — relevă a unor asemenea contacte şi securitate şi colaborare. Păr­ lui Socialist, Antonin Pospi- în Palatul Cernin, un dineu rile membre ale Pieţei comu­ re a l c a m p a n ie i de lu p tă \
îm p o t r iv a fu m a t u lu i. M o ţ i- l
Partea cnineză, relevă co­ comunicatul. „Totuşi, cele do­ schimburi. Ambele părţi consi­ ţile s-au pronunjat pentru sil, preşedintele Partidului oficial în cinstea delegaţiei ne lărgite — cu excepţia ce­ v u l — o fic ia lită ţile v a m a le }
municatul, a declarat : „Ţările uă părţi au căzut de acord că deră comerţul bilateral un alt convocarea acestei conferinţe Popular, vicepreşedinţi ai A­ române. lui britanic, Anglia fiind re­ a u d e s c o p e rit că c e le b ra )
cît mai curînd şi, în
acest
doresc independenţa, naţiunile ţările, indiferent de sistemele domeniu în care se poate re­ sens, consideră necesar să se dunării Populare- Erau prezenţi membrii Pre­ prezentată de Geoffrey Rippon, v e d e tă a m e r ic a n ă p u r ta i
doresc eliberarea şi popoare­ lor sociale, trebuie să-şi ba­ aliza avantaj reciproc şi că treacă la ţinerea 1a. Helsinki Au fost de fală ambasado­ zidiului Adunării Federale a ministrul de stat la Foreign a s u p ra sa. la sosirea în r
le doresc revoluţia — aceasta zeze relaţiile pe principiile relaţiile economice sînt în in­ a unor consultări multilaterale R.S. Cehoslovace, ai celor Office, însărcinat cu proble­ A n g l i a . o c a n tita te de ţ i- \
a. devenit tendinţa irezistibilă respectării suveranităţii şi in­ teresul popoarelor celor două cu participarea statelor inte­ rul României la Pragi, Teodor două Camere ale Adunării, mele europene —, s-au întru­ g ă r i. Ş i ce ţ i g ă r i : cu m a - \
nit luni la Bruxelles. Cu acest
a istoriei. Toate ţările, mari tegrităţii teritoriale a tuturor ţări. Ele au căzut de icord să resate. Ele şi-au exprimat spe­ Haş, membri ai ambasadei şi ai Consiliului National Ceh, prilej, ei au abordat probleme riju a n a ... , ţ
sau mici, trebuie să fie ega­ statelor, neagresiunii împotri­ faciliteze dezvoltarea progre­ ranţa că pregătirile se vor ai Agenţiei economice româ­ reprezentanţi ai Ministerului referitoare la pregătirea pre­ Un record de viteză (
le". China — se arată în va altor state, neamestecului sivă a comerţului dintre ce­ desfăşura în aşa fel incit con­ ne. Afacerilor Externe, ai unor conizatei reuniuni la nivel
comunicat — nu va fi nicio­ în afacerile lor interne, ega­ le două ţări". ferinţa să poată avea loc în Alois Indra a informat pe instituţii centrale de stat, nu­ înalt a C.E.E. pentru Olimpiadă ţ
dată o superputere şi se îm­ lităţii, avantajului reciproc şi „Cele două părţi, subliniază anul 1972. larg pe parlamentarii români meroşi deputaţi. La sfîrşitul întîlnirii, un
J o a c h im i
C o m p o z ito r u l
potriveşte politicii de hegemo­ coexistentei paşnice. Dispute­ comunicatul, au căzut de acord In timpul dineului, care s-a purtător de cnvînt oficial a L u d w ig , i n v îrs tă de 38 de »
nie şi forţă de orice fel. „Par­ le internaţionale trebuie solu­ că vor rămîne în contact prin desfăşurat într-o atmosferă declarat că reuniunea la nivel an i, a fost d e s e m n a t, în u r - \
tea chineză a declarat că spri­ ţionate pe această bază, fără diferite canale, inclusiv trimi­ cordială, tovărăşească, tovară­ înalt a „celor zece" va avea \ l m a u n e i selecţii rig u ro a s e, l
jină cu fermitate luptele tu­ să se recurgă la folosirea sau terea unui înalt reprezentant întîlnirea dintre preşedintele şii Alois Indra şi Ştefan loc în zilele de 19—21 octom­ să c o m p u n ă 0 o p e ră in c h i- J
turor popoarelor şi naţiunilor ameninţarea cu forţa. Stalele al S-U.A. la Pekin, din cînd Voitec au rostit toasturi. brie a.c. la Paris. n a tă J o c u rilo r o lim p ic e )
asuprite pentru libertate şi e­ Unite şi R.P. Chineză sînt dis­ în cînd, pentru consultări R.D. Vietnam şi şeful statului ( care se v o r d e s fă ş u ra in 1
liberare şi că popoarele tutu­ puse să aplice aceste princi­ concrete în vederea continuă­ lu n a au g u st a.c. la M i i n - ?
ror' tarilor au dreptul să-şi a­ pii în relaţiile lor reciproce". rii normalizării relaţiilor din­ chen. P r e m ie r a m o n d ia lă •,
leagă sistemul social potrivit „Pe baza acestor principii tre cele două ţări şi în ve­ cambodgian a o p e re i sale — in t it u la t ă i
propriei lor dorinţe şi drep­ ale relaţiilor internaţionale — derea continuării schimbului Cercetarea mostrelor selenare tiR a s h o m o n u — v a f i p re - }
tul de a-şi apăra independen­ se arată în comunicat — ce­ de vederi în probleme de in­ HANOI 28 (Agerpres). — Totodată, au avut loc convor­ z e n ta tă la 23 au g u st în )
ta, suveranitatea şi integriti- le două părţi au declarat că: teres comun". Agenţia VNA informează ca biri între Norodom Sianuk şi ( o ra ş u l A u g s b u r g , s itu a t in l
tea teritorială a ţărilor lor şl progresul în direcţia normali­ Părţile şi-aii exprimat spe­ preşedintele R.D. Vietnam, Fam Van Dong. Cele două aduse de „Luna-20" a p ro p ie re de M ixn c h en . ^
să se opună agresiunii străi­ zării relaţiilor dintre Chim şi ranţa că rezultatele obţinute Ton Duc Thang, primul mi­ părţi s-au referit la lupta co­ # r J o a c h im L u d w ig , care l
ne, imixtiunii controlului şl Statele Unite este în intere­ în timpul vizitei vor deschide nistru, Fam Van Dong, vice- mună împotriva imperialiştilor MOSCOVA 28 (Agerpres). regiunea „mării" selenare. şi-a în c e p u t c a rie ra a rtiş ti- I
subversiunii. Toate trupele sul tuturor ţărilor ; ambele do­ noi perspective pentru relaţlK prim-miniştri, Vo Nguyen americani şi acoliţilor lor şi — Din laboratorul special Aceasta, adusă în urmă cu că la v îrs tă de 11 a n i — \
străine trebuie să fie retrase resc să reducă primejdia con­ le dintre cele două ţări. Ele Giap şi Nguyen Duy Trinh. la relaţiile trainice de solida­ al Academiei de ştiinţe al un an şi jumătate de staţia c in d a co m p u s p r im a lu - i
în interiorul ţărilor lor. Par­ flictelor militare internaţiona­ sînt de părere că normalizarea s-au întîlnit şi au avut un ritate militantă şi prietenie U.R.S.S., corespondentul a­ „Luna-16" pe Pămint, este c ra re p e n tru p ia n — este :
tea- chineză şi-a exprimat spri­ le ; nici una nu va căuta să relaţiilor dintre cele două ţări schimb de opinii cu prinţul frăţească dintre popoarele genţiei TASS transmite că, de un cenuşiu închis, aproa­ c o n s id e ra t u n c o m p o z ito r ţ
jinul ferm fată de popoarele obţină hegemonia în regiunea este nu numai în interesul po­ Norodom Sianuk, şeful statu­ cambodgian şi vietnamez, re­ după numeroase pregătiri pe negru, şi cu străluciri co n sa crat, ceea ce a p e r- (
din‘ Vietnam, Laos şi Carabod- Asiei şi Pacificului şi fiecare lui cambodgian, Ieng Sary, latează agenţia VNA. (care s-au desfăşurat pe metalice. m is c ritic ilo r de s p e c ia lita - 1
gia în eforturile pentru reali­ din ele se împotriveşte efor­ poarelor chinez şi american, reprezentantul special al păr­ Intîlnirile şi convorbirile parcursul a 14 ore), a fost Oamenii de ştiinţă consi­ te p ro n o s tic u l că v iito a - )
dar contribuie, de asemenea,
zarea obiectivului lor şi spri­ turilor oricărei ţări sau grup ţii din interior a Guvernului s-au desfăşurat într-o atmos­ depresuriza-tă foreza care a deră că suprafaţa satelitului re a sa c o m p o z iţie se v a b u - (
jinul ferm fată de propunerea de tSri de a stabili o aseme­ la destinderea încordării In Regal de Uniune Naţională şi feră prietenească şi cordială, servit drept depozit mostre­ natural al Pămîntului este c u ra de m u lt succes : f a p t
în general bazaltică. Proba­
în şapte puncte a Guvernu­ nea hegemonie; nici uni nu Asia şi în lume — se relevă Frontului Unit National al cele două părţi exprimînd opi­ lor de rocă selenară, recol­ bil, pe lună există aşa-numi- cu a tît m a i lă u d a b il cu ?
lui Revoluţionar Provizoriu al este dispusă să negocieze în în încheierea comunicatului. Cambodgiei, şi cu alte per­ nii identice asupra tuturor tate de pe satelitul natural te „ţinuturi bazaltice" a că­ cit p e n tr u a c o m p u n e o p e - ţ*
Republicii Vietnamului de numele oricărei terte părţi, soane oficiale cambodgiene. problemelor discutate. al Pămîntului de staţia au­ ror componenţă chimică şi ra în c h in a tă o lim p ia d e i ^
tomată „Luna-20“. Apoi, zi­
Sud şi interpretările din febru­ sau să încheie acorduri, ori ariştii au fost invitaţi să mineralogică este diferită în ) L u d w ig d is p u n e de m m j
arie, anul acesta, asupra ce­ înţelegeri cu cealaltă îndrep­ vadă roca selenară; ea are funcţie de regiunea în care ^ p u ţ in de şase lu n i, )
lor două probleme-cheie din tate împotriva altor state. Am­ înfăţişarea unor particule de . se află. \ De la Sappor\
propunere şi fată de declaraţia bele părţi sînt de părere că cMmm ministrul afacerilor externe nomiei. In1 nota oficială tri­ praf de culoare cenuşie, u­
După cum se ştie, munţii
comună a Conferinţei la nivel ar fi împotriva intereselor po­ al R.P. Ungare, Janos Peter. misă guvernului de la nele din ele de dimensiuni selenari constituie pînă în P a tin a to a re a A n e H e n - ţ
înilt a popoarelor indochine- poarelor lumii ca vreuna din HANOI. — Agenţia VNA Amman, Irakul face, de ase­ destul de mari. Unele parti­ prezent o taină şi prima n in g care a cu c e rit la i
ze. Ea sprijină cu fermitate ţările mari să intre în cîrdă- informează că un purtător de menea, invitaţia ca o dele­ cule seamănă la culoare şi probă de rocă adusă S a p p o ro m e d a lia de a u r la .
programul în opt puncte pen­ şie cu o alta împotriva altor MOSCOVA. — La Mosco­ cuvînt al Ministerului Afa­ gaţie economică iordaniană din alte puncte de vedere de staţia „Luna-20“ de 500 m v ite z ă şi m e d a lia )
tru unificarea paşnică a Co­ ţări sau ci ţările mari să îm­ va au avut Ioc luni convor­ cerilor Externe al R.D. Viet­ să participe la Tîrgul inter­ cu mineralul cunoscut sub pe un „continent" al 1 de b ro n z la 1000 de m e tr i, i
reei, prezentat de guvernul partă lumea în sfere de inte­ biri intre ministrul afacerilor nam a dat publicităţii o de­ naţional de la Bagdad. numele de Anortosit — cel Lunii — se apreciază — va ! f iin d to to d a tă d e ţin ă to a re a t
R.P.D. Coreene, la 12 aprilie res-. externe al U.R.S.S., Andrei claraţie în care condamnă In urmă cu cîteva săptă- mai vechi material cristalin contribui la elucidarea natu­ ) re c o r d u r ilo r m o n d ia le pe )
agenţia
mîni,
aminteşte
1971, şi poziţia privind aboli­ In continuare, comunicatul Gromîko, şi Bohuslav Chno- noile acte agresive comise France Presse, a fost redes­ cunoscut pînă în prezent de rii satelitului natural. Una l aceste d is ta n ţe , a a n u n ţa t ^
rea „Comisiei O.N.U. pentru menţionează că părţile au tre­ upek, ministrul afacerilor de S.U.A. împotriva R.D. chisă frontiera dintre cele ştiinţă. din problemele care urmea­ 1 re c e n t că n u se v a p re z e n - t
ta la a p ro p ia te le c.am pio* J
unificarea şi refacerea ţo - cut 4n .revistă disputele grave» externe al R.Ş. Cehoslovace. Vietnam. La 24 şi 25 februa­ două ţării măsură ce“ se Ca' aspect, substanţa adu­ ză a fi stabilite pe cale ex­ ^ n a te m o n d ia le . „ T re b u ie \
reei". Ea se opune .cu fermi­ existente" de 'm'ulf timp între In cursul. c o n v o rb irilo r,,a rie a.c. — se ‘'arată în de­ înscrie în dorinţa autorită­ să de pe suprafaţa „conti­ perimentală, cu ajutorul pro­ să m ă în to rc la şcoală şi l
tate reînvierii şi expinsiunii China şi Statele Unite. fost efectuat un schimb de claraţie — avioane america­ ţilor irakiene şi iordaniene belor, va fi aceea dacă s ă -m i re ia u v ia ţa n o r m a - J
militarismului japonez şi spri­ păreri cu privire la dezvolta­ ne au continuat să bombar­ de a promova schimburile nentului" selenar este mai „continentele" au o vîrstă lă “ , a d e c la ra t p a tin a to a - \
„Partea chineză şi-a reafir­
jină dorinţa poporului japonez mat poziţia în sensul că : pro­ rea relaţiilor bilaterale şi deze satele Huong Lap, Vinh reciproce şi de a-şi dezvol­ deschisă la culoare şi deo­ mai înaintată decît „mările" rea in v irs tă de n u m a i 16 (
discutate unele probleme le­
de ‘i construi o Japonie in­ blema Taivanului este proble- gate de convocarea Confe­ Son şi Vinh Giang, situate ta relaţiile lor economice. sebită de roca recoltată din de pe Lună. an i. |
dependentă, democratică, paş­ mi crucială care împiedică rinţei general-europene pen­ la nord de paralela 17, în J L î S ____
nică şi neutră". Ea susţine cu normalizarea relaţiilor dintre tru securitate şi colaborare, interiorul zonei demilitariza­ BRAZZAVILLE. — La 26
fermitate — se arată în co­ China şi Statele Unite ; guver­ precum şi alte probleme in­ te. M.A.E. al R.D. Vietnam, februarie, la Brazzaville a
municat — că India şi Pakis­ nul R.P. Chineze este singurul ternaţionale actuale, anunţă subliniază declaraţia, cere avut loc o plenară a Comi­
tanul trebuie, In conformita­ guvern legal al Chinei j Tai- agenţia TASS. cu hotărîre să se pună capăt tetului Central al Partidului
te cu rezoluţiile O.N.U. pri­ vanul este o provincie a Chi­ definitiv tuturor actelor de Congolez al Muncii, a anun­ ■ I M ’U U M I X CAPITALULUI
vind problema indo-pikisfane- nei care aparţine de mult pa­ BUDAPESTA. — Janos încălcare a suveranităţii şi ţat luni postul de radio . .... ......;
ză, să retragă imediat toate Kadar, prim-secrelar al C.C. securităţii R.D. Vietnam. „Vocea Revoluţiei Congole­
forţele în -interiorul teritorii­ triei ; eliberarea Taivanului al P.M.S.U., şi Jeno Fock, ze", citat de agenţia TASS.
este o problemă internă a Cui­
lor respective şi sprijină cu nei în care nici o ţară nu are membru al Biroului Politic AMMAN. — Guvernul Plenara a aprobat politica ANGLIA : Legea pentru
fermitate poporul şi guvernul dreptul să se amestece; toate al C.C. al P.M.S.U., pre­ irakian a informat autorită­ C.C. al Partidului Congolez
pakistanez în lupta pentru forţele S.U.A. şi instalaţiile şedintele guvernului Revo­ ţile iordaniene că doreşte să al Muncii şi a guvernului controlul grevelor mmm
menţinerea independentei şi militare trebuie retrase din luţionar Muncltoresc-Ţără- reia relaţiile economice şi Republicii Populare Congo LONDRA 28 (Agerpres). —
suveranităţii. nesc Ungar. au. primit dele­ comerciale între cele . două şi a adoptat hotărîrea pri­
Taivan. Guvernul chinez se ţări, suspendate în iulie a­ vind organizarea unui Con­ In Anglia a intrat luni în vi­
Comunicatul prezintă, apoi, opune cu fermitate oricăror gaţia guvernamentală a nul trecut, a anunţat luni gres extraordinar al partidu­ goare legea pentru controlul
punctul de vedere al S.U-A. acţiuni care au ca scop să R.P.D. Coreene, condusă de Ministerul iordanian al eco­ lui, în cursul anului 1972. grevelor, aprobată de Parla­
în aceste probleme. Partea creeze „o Chină, un Taivan", Pak Sen Cer, membru .îl ment în august 1971. Printre
americană declară : „Pacea în „O Chină, două guverne", Comitetului Politic al C.C. principalele prevederi ale le­
Asia şi pacea în lume necesi­ „Două Chine", un „Taivin in­ al Partidului Muncii din Co­ gii, care constituie una din
tă eforturi atît # pentru redu­ dependent" sau preconizează reea, al doilea vicepreşedin­ VARŞOVIA. — La Clubul cărţii şl presei internaţionale cele mai controversate acţi­
cerea încordării * imediate, cît că „statutul Taivanului rămî- te al Cabinetului de Miniş­ din cunoscutul centru muncitoresc Nowa Huţa, de lingă uni de această natură ale gu­
şi pentru eliminarea cauzelor ne să fie hotărît". tri. Pak Sen Cer, menţio­ Cracovia, au luat sflrşit manifestările organizate în cadrul vernului conservator, figu­
fundamentale ale conflictului”. „Partea americană, arată nează agenţia MTI, a infor­ unei decade consacrate României. Au fost prezentate, cu rează posibilitatea ca autori­
mat despre noile propuneri
Statele Unite — se arată mai comunicatul, a declarat că ale guvernului R.P.D. Core­ participarea unor cunoscuţi artişti ai scenelor cracoviene, tăţile să ordone revenirea
depirte — consideră că efortul ene îndreptate spre unifica­ seri de muzică românească, seri de poezie şi proză. Totoda­ temporară la lucru a grevişti­
pentru reducerea încordării S.U.A. recunosc că toti chine­ rea paşnică şi democratică a tă, au fost prezentate filme documentare şi turistice de scurt- lor în cazul unor situaţii de
este slujit prin îmbunătăţirea zii, aflaţi de ambele părţi ale Coreei. metraj însoţite de prelegeri pe tema valorilor turistice ale „urgenţă naţională". Organi­
comunicaţiilor între state ca­ strîmtorii Taivan, susţin că e­ Pak Sen Cer a avut, de României. O seară a fost consacrată aniversării semicente­ zaţiile sindicale şi-au exprimat
re trebuie să se trateze unul xistă doar o singură Chină şl asemenea, o întrevedere cu narului Uniunii Tineretului Comunist din România. opoziţia fată de noui lege,
declarînd că nu vor coopera
pe celălalt cu respect reci- că Taivanul face parte din pentru aplicarea ei.
Minerii britanici au reluat
lucrul
România a .urmărit şi urmă­ cooperări economice, culturale prelucrare, necesare dezvoltă­ ei, Republicii Populare Congo, tele fluviului Congo, din jun­
reşte cu sinceră simpatie ma­ şi tehnico-ştiintifice dintre Ro­ rii economiilor ţărilor africa­ Republicii Africa Centrală, în gla burundeză, de la poalele LONDRA 28 (Agerpres). —
nifestarea din ce în ce mai mânia şi ţările Africii. In pre­ ne. Printre mărfurile exporta­ instituţii de învăţămînt din semeţului Kilimanjaro, sau Cei 280 000 de mineri brita­ F R A N Ţ A . — Z iaru l ,,Ln M o n d e " pu b lică i n t r - u n n u m ă r recent,
u n articol cu titlul „ F r a n ţ a : u n milion de şo m eri in 1075?“. D upă
viguroasă a voinţei statelor zent, România are încheiate te de România partenerilor a­ Algeria şi Republica Zair, sau din alte părţi ale continentului nici au reluat luni lucrul. Du­ c u m se m e n ţio n e a z ă in articol, a g r a v a r e a ş o m a ju lu i este o p r o ­
africane de a-şi afirma per­ circa 70 de acorduri care re­ fricani figurează: instalaţii de aşezăminte sanitare din Guine­ african, chezăşii ale prieteniei pă cum s-a anunţat, majorita­ b le m ă a cărei serio zitate nu o co n te stă n im e n i ; sc p u n e in să p r o ­
sonalitatea în concertul naţi­ glementează, în diverse dome­ foraj pentru petrol şi apă, ea şi Maroc, în unităţile agricole şi dorinţei sincere a Româ­ tea greviştilor au acceptat b le m a d a că a c e a stă situ a ţie este te m p o ra ră , este u n a cc id e n t sau
unilor, eforturile tarilor din nii, relaţiile sale cu Egiptul, maşini-unelte, utilaje miniere, din Tunisia şi Maroc şi în niei de a sprijini statele afri­ săptămîna trecută propuneri­ este o m iş c a r e m u lt m a i v e ch e şi m a i p ro f u n d ă , pc calc să sc
această parte a lumii de a Algeria, Maroc, Zair, Congo, tractoare, maşini agricole, multe alte părţi poţi întilni cane în formarea de cadre le de compromis făcute de a m p lific e ? N ivelul ş o m a ju lu i a c t u a l este insă re z u lta tu l u n e i e v o ­
luţii În c e p u te In I9G4. De la a c e a s t ă dată, sc a sistă (vezi g raficul)
se dezvolta de sine stătător, Zambia, Tanzania, Republica mijloace de transport auto, sute de specialişti români lu- proprii de care ele au atîta conducerea Consiliului Natio­ la o c re şte re c o n tin u ă a ş o m a j u l u i î n tr e r u p tă dc d o u ă faze te m ­
de a realiza paşi importanţi Africa Centrală, Kenya, Tuni­ material rulant, produse ale crînd cot la cot cu cadrele nevoie. nal al Cărbunelui. Din cauza p o r a r e (In 196G şi la sfîrşitul lui 1969). N u m ă r u l c e r e r ilo r dc s e r ­
şi cît mâi grabnici spre lichi­ sia, Sudan, Guineea şi cu alte industriei electrotehnice, pre­ africane, împărtăşindu-le din Evoluţia favorabilă a rapor­ refuzului autorităţilor de a ac­ viciu, n e sa tis fâ c u te , a tr e c u t de la cifra dc 105 000 in 1964, Ia
377 000 la sfirşitu l lu n ii n o ie m b rie 1971; in aceşti cijiva ani, n'um â-
darea sechelelor îndelungatei state din continentul african. cum şi anvelope auto, produ- experienţă. Contribuţia Româ- turilor dintre România şi sta­ cepta cererile iniţiale ale mi­ ru l şo m e r ilo r s -a trip la t. O a s e m e n e a te n d in ţă de c re şte re co n ti­
dominaţii coloniale, de a în­ tele din Africa, înregistrată nerilor, greva a durat şapte n u ă a ş o m a ju lu i în F r a n ţ a c o n stitu ie u n real m o tiv dc în g r i jo r a ­
făptui adinei prefaceri înnoi­ în ultimii ani — care îşi gă­ săptămîni, producînd pertur­ re şi în d r e p tă ţe ş te titlul a c e s tu i articol. ş o m a j u lu i în
IN F O T O G R A F IE : G ra fic u l ilu s trin d s itu a ţia
toare în viata lor socială, e­ seşte expresia şi în conlucra­ bări serioase economiei în F r a n ţa , In p e r io a d a 1961-1971.
conomică şi culturală, valori- rea rodnică dintre reprezen­ ansamblu.
fieîndu-şi cit mai eficient, în CURSUL ASCENDENT AL COLABORĂRII tanţii români şi cei africani la
interesul lor propriu, resurse­ O.N.U. şi în alte organisme
le materiale şi umane.. internaţionale — nu a epuizat
Amplul dialog, purtat la însă nici pe departe posibili­ ............ ' ;
Bucureşti sau în capitalele tăţile de colaborare economi­
africane, cu prilejul contacte­ DINTRE ROMÂNIA SI TÂRILE AFRICII că, politică şi culturală dintre
lor factorilor de răspundere ţările respective. Un rol de
români sau africani, a reliefat seamă în identificarea şi va­
similitudinea sau identitatea De remarcat că peste 30 de a­ se chimice şi farmaceutice, niei mai constă, de asemenea, lorificarea unor noi rezerve
de păreri a părţilor asupra u­ corduri au fost semnate în bunuri de consum. Concomi­ în executarea şi furnizarea de extindere a colaborării şi
nui mare număr de pro­ anii 1970 şi 1971. tent, au crescut Importurile proiectelor şi documentaţiilor cooperării româno-afrioane îl
bleme de interes comun, România şi-a lărgit relaţiile României de pe piaţa africană tehnice, în livrarea utilajelor, poate avea, în continuare, lăr­
adeziunea totală faţă de economice cu ţările africane a unor produse specifice, în­ echipamentelor şi instalaţiilor girea contactelor la diferite
respectarea — în relaţiile bi­ prin extinderea şi intensifica­ deosebi ţiţei, minereu de fier, componente. nivele între reprezentanţi ai
laterale — a principiilor suve­ rea schimburilor sale comerci­ bauxită, fosfaţi, bumbac fibră, O altă formă de sprijinire vieţii politice, economice şi
ranităţii şi independentei na­ ale şi prin folosirea de forme fire şi ţesături de bumbac, a efortului popoarelor Africii sociale din aceste ţări, inten­
ţionale, egaJitătii in drepturi, reciproc avantajoase de coo­ cacao, cafea, citrice, iarbă de de a lichida ;cît mai repede sificarea schimburilor delega­
neamestecului în treburile in­ perare industrială şi tehnico- mare, bunuri alimentare, cu moştenirea nefastă a trecu­ ţiilor de specialişti, încheierea
terne,’ avantajului reciproc, a ştiinţifică. In privinţa schim­ La lucrările de construire a tului colonial sînt bursele de unor noi înţelegeri în diferite
dreptului sacru al fiecărui po­ burilor comerciale, în anul unor căi ferate în savana tan- studii şi alte forme de speci­ domenii, de interes reciproc.
por de a-şi decide singur des­ 1971 volumul acestora a fost zaniană sau de hidroameliora­ alizare puse Ia dispoziţie de Se poate aprecia că, în pre­
tinele, potrivit propriilor as­ de peste două ori mai mare ţii pe malurile maliene ale către guvernul român. Astfel, zent, sînt create toate condi­
piraţii şi' interese — principii decît în 1965. Alături de creş­ fluviului Niger, în zăcăminte­ în instituţii de învăţămînt sau ţiile ca, şi in viitor, prin efor­
promovate neabătut de către terile cantitative, în circuitul le cuprifere şi . alte substanţe de cercetare ştiinţifică, în în­ turi comune, să fie puse în
România în relaţiile sale cu comercial româno-african s-au minerale utile şau pe întinse­ treprinderi industriale din valoare multiplele posibilităţi
toate statele. înregistrat succesive îmbună­ le 1 terenuri petrolifere din zo­ România studiază sute de stu­ existente de dezvoltare a le­
Expresie elocventă a dorin­ tăţiri în structura mărfurilor na sahariană a Algeriei, pe denţi şi alte cadre din peste găturilor României cu statele
ţei şi interesului părţilor pen­ care fac obiectul schimburilor şantierele complexului minier 30 de ţări africane. întorşi în continentului african, în inte­
O L A N D A . — I n c in d a f a p t u l u i că C u rte a din A m s t e r d a m a d at
dc in te rz ic e r e
o
tru dezvoltarea relaţiilor bila­ bilaterale. Au sporit conside­ de la Hamrawein sau fabrica statele lor ei sporesc, an de resul reciproc, în avantajul g re v e i d in i n d u s tr ia m e ta lu r g ic ă , m u n c ito r ii ş a n ti e r e lo r n a v a l e din A m s te r d a m şi R o ttc r d a m a u i n ­ a
decizie
terale o constituie sporirea rabil, în ultimii ani, livrările de produse sodice de la an, rîndurile celor care au cauzei păcii şi cooperării in­ tr a t şi «1 In g re v ă , c e r ln d î m b u n ă t ă ţ r i e a Condiţiilor d e viaţă, p r e c u m şi d re p tu l Ia g rev ă. Zilele
româneşti de instalaţii comple­ Alexandria din Egipt, în expe­
apreciabilă a instrumentelor te, maşini şi utilaje de diver­ diţiile geologice care traver­ învăţat în România şi consti­ ternaţionale. ^ tre c u te c ir c a 30 000 d e m u n c ito r i e r a u In g re v ă .
IN F O T O : S u te d e m u n c i t o r i g re v işti d e la şa n tie r e le n a v a l e W ilto n -F eijen o rd din S c h ie d a m
juridice menite să ofere ca­ se utilizări, precum şi de alte sează de-a lungul şi de-a la­ tuie, pentru locuitorii aşezări­ lin g ă R o tte r d a m a u s t a t fin faţa p o rţilo r ş a n tie r e lo r in < to t cu rsu l zilei de 8 fe b ru a rie .
drul adecvat unei fructuoase produse cu un grad ridicat de tul teritoriul Tunisiei, Zambi- lor ecuatoriale de la catarac­ TUDOSE NIJE5CU
Redacţia şl administraţia zlaralalt Deva. str. Di. Petro Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 1585 şl 1 1588. Tlparnli întreprinderea poligrafică Deva.