Page 1 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate tarile, unlil-văl

AU FOST STABILITE NORMELE DE IGIENA
PENTRU UNITĂŢILE SPITALICEŞTI

Printr-nn ordin al Minis­ cu privire la îmbrăcămintea
terului Sănătăţii au fost sta­ personalului, echipamentul
bilite normele de igienă pen­ sanitar fiind prevăzut în
tru personalul sanitar şi mod diferenţiat pe fiecare
ipentru vizitatorii unităţilor funcţie şi loc de muncă.
sanitare în vederea preveni­ In legătură cu vizitele în
rii apariţiei unor infecţii în unităţile sanitare se preconi­
unităţile spitaliceşti. zează noi reglementări. Ast­
Printre alte măsuri se men­ fel, este interzis accesul vi­
ţionează că încadrarea per­ zitatorilor în unităţile, sec­
sonalului în unităţile sani­ ţiile şi serviciile cu profil de
tare se va efectua numai du­ pediatrie, obstetrică, nou-
pă un examen medîcal mi­ născuti, de boli infectoconta­
nuţios. Se prevede, de ase­ gioase, venerice, în servicii­
menea, obligativitatea vac­ le în care se utilizează izo­
cinărilor profilactice, a exa­ topi radioactivi, precum şi
menelor medicale şi de labo­ în serviciile de anestezie-
reanimare şi terapie inten­
rator, periodice, diferenţiate
sivă. In unităţile şi serviciile
pe funcţii şi Ioc de muncă. TBC se interzice accesul ca
Se stabilesc totodată norme vizitatori copiilor sub 16 ani.
ANUL XXIV. NR. 5332 MIERCURI 1 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI NOI SURSE DE APE MINERALE
PE VALEA OLTULUI
Cercetătorii Facultăţiif de pregătirile pentru valorifica­
geografie a Universităţii din rea superioară a acestor noi
Cluj publică în revista „Stu­ surse de ape tămăduitoare,
dia" rezultatele observaţiilor se ridică un modern com­
100 apartamente şi studiilor lor asupra zonei plex balnear, cu 1 000 locuri.
turistice şi balneare Valea Specialiştii clujeni semna­
din planul predate din Oltului. Intre altele sînt in­ lează, de asemenea, posibili­
tăţile de valorificare balnea­
serate date noi privind po­
In prim i tenţialul balnear al staţiunii ră a surselor de ape mezo-
anual planul pe acest an Căciulata, unde au fost des­ termale de la Bivolari, de
y ■ coperite recent surse de ape lingă Călimăneşti.
trimestru de investi}» Constructorii de locuinţe minerale necunoscute pînă
acum. Aici a fost forat un
din judef pun anul acesta nou puţ de apă hipertermn*
la dispoziţia populaţiei un lă cu temperatura naturală
l§ i FIECARE CONSTRUCTOR număr sporit de apartamen­ de 53 grade Celsius şi cu un VREMEA vM ■
te şi alte obiective social-
debit zilnic de 95 vagoane
culturale. Datorită hărniciei Analizele mineralogice ara
cu care s-a muncit pe şan­ tă că aceste ape sînt sulfu
tiere au fost terminate şi roase, clorosodice, bromura PENTRU 24 ORE
predate beneficiarilor pri­
Vreme călduroasă, cu cerul
O P T I M I S M U L mele blocuri din sarcinile te şi iodurate, avînd o con variabil. Izolat vor cădea pre­
centraţie de 5,6 grame pe li
1972.
Astfel,
de plan pe
cipitaţii slabe. Vlntul va sufla
s-au şi mutat în locuinţe tru. Noul izvor permite ex potrivit din sud-est. Tem pe­
tinderea capacităţii staţiunii
raturile
m inim e vor fi cu­
noi 100 de familii de mineri, cu peste 4 000 tratamente prinse intre m inus 2 şi 2 gra­
CONSTRUCTORILOR siderurgişti şi oameni ai Atelierul tle forjă al m inei Uricanl. confecţionează cuţite zilnic. De altfel, paralel cu de, iar m axim ele Intre 5 şl
10 grade, local mal rlcfibate.
Forjorii loan Iacob şi Anton Jlbcrna
muncii de alte profesii.
pentru com binele de mină.
Folosirea mai eficientă a
timpului de lucru şi a uti­
lajelor, ridicarea gradului
ARE GIRUL MĂIESTRIEI influenţat pozitiv reducerea DEVA. Conducerea I.T.A. D e­
con­
de industrializare a
au
strucţiilor de locuinţe
va n e-a com unicat că In urma
duratei de execuţie. La Lu- FABRICA LE-A SCHIMBAI DESTINELE unor controale executate prin
peni s-a terminat şi dat în organele sale a constatat o se ­
SI ABNEGAŢIEI folosinţă cu o lună şi ju­ ric de neajunsuri pricinuite că­
lătorilor po ruta Deva — Hu­
mătate mai devreme primul
nedoara $1 a hotărlt în urma
bloc de locuinţe, din acest
an, cu 40 de apartamente. Pe oamenii de la sectorul gricolă din Moldova. A u­ tipărită îrv memorie pentru unei analize tem einice schim ­
funcţionare
barea orarului de
zind că la Bircea se ■ con­
— Construirea furnalului petrecuţi pe şantierele hune- ordona preasimblarea la sol In centrul minier Vulcan nr. 5 de turnare al între­ struieşte o mare întreprin­ că reprezintă o cotitură in a autobuzelor care circulă pe
prinderii de prefabricate de
viaţa sa, un moment crucial
acest traseu.
nr. 9 constituie pentru noi o dorene. a unor construcţii metalice a­ este gata pentru a-şi primi beton Bircea nu-i deranjea­ dere de prefabricate, şi-a care t-a schimbat pentru Astfel, cu începere de la 1
nouă măsurare a forţelor do Stadiul actuil al lucrărilor le furnalului, a căror greuta­ locatarii un bloc cu 22 a­ ză cîtuşi de puţin gerul exprimat dorinţa de a învă­ totdeauna destinul. 1 se pa­ MARTIE 1972, vor pleca din
care dispunem. O compantic do montaj la furnalul nr. 9 te era în jur de 50 de tone. partamente care avea ter­ straşnic al lunilor de iarnă şi ţa meseria de operator. S-a re frumoasă aoeastă me­ Deva către Hunedoara- urm ă-
men de predare la sfîrşi-
între condiţiile în care am permite acestui „veteran" al Forma viitorului furnal s-a tul lunii martie. Se fac ul­ nici arşiţa verii. Deşi activi­ calificat la Roman, apoi a serie.
înălţat celelalte furnale ale Întreprinderii de construcţii conturat treptat. S-a ajuns timele finisaje la un alt tatea se desfăşoară sub ce­ venit aici. Astăzi, se numă­ — Nu este grea ?
Hunedoarei şi condiţiile în siderurgice Hunedoara să la cota ,,4-37 metri" ceea ce bloc cu 40 de apartamente rul libert cupele încărcate ră printre cei mai buni — Este ! confirmă şeful
care „răsare'* acesta ar fi fie optimist în ceea ce pri­ însemna că a fost instalat în oraşul Petroşani care va alunecă ritmic pe căile de muncitori ai fabricii. Este de echipă. Dar tocmai de UN NOU ORAR
grăitoare. Sute de oameni, veşte termenul de punere în deja gîtul furnalului, sub ca­ fi predat, d? asemenea, rulare, golindu-şi conţinutul fruntaş în producţie din aceea o îndrăgesc. N-aş re­
înarmaţi cu tîrnăcoape, roa­ funcţiune a furnalului : re, la mii de grade, minereul beneficiarilor înainte de în tiparele enorme. • Din primul an de activitate. In nunţa la ea pentru nimic
be, mistrii, trolii manuale, — Am început cu oarecare se va transforma în fontă- De termen. cînd în cînd, muncitorii, cu 1971, echipa şi-a depăşit in lume. îmi oferă satisfac­ PENTRU AUTOBUZE
ansamblau piesă cu piesă, lu- întîrziere lucrările la acest jur-împrejur, Victor Lupu, Este un început bun, care obrajii rumeni, se apleacă planul cu circa 2 000 m c ; în ţii dintre cele mai mari.
crînd mai mult din entuziasm, obiectiv. Dar utilajul modern Dionisie Minalcea, Vasile Bră- se cere să fie continuat. asupra betonului aburind, ianuarie, cea mai grea lună După ce stă pe gînduri PE RUTA
experienţa acumulîndu-se pe cu cire am fost dotati, pre­ net, Constantin Toader, Con­ Rezultatele de pînă acum pentru a vedea dacă nu a anului — după mărturi­ cîteva clipe, adaugă:
parcurs. Aşa s-au construit cum şi experienţa pe care am stantin Hurmuz, sudori şi lăcă­ reflectă de fapt hotărîrea cumva frigul are efecte ne­ sirea lucrătorilor din acest — Ştiţi cînd m-am ataşat DEVA— HUNEDOARA
primele furnale. Pe cînd a­ acumulat-o ne permit să tuşi preasamblau alte piese. şl preocuparea colectivelor dorite asupra lui. Se con­ sector, şi-a depăşit din nou pentru totdeauna de ea ? —
cum... respectăm - termenul stabilit, Inginerul Anghel Novac îşi de constructori de a exe­ ving insă imediat că el este sarcinile de plan. ne întreabă el pe neaştep­
Cuvintele acestea ni le-i astfel ca peste cîteva luni a­ f.ice Sntr-un fel „debutul" în- cuta într-un timp cît mai destul de cald pentru a se — Dacă am ieşit de a­ tate. Cu doi ani în urmă,
spus un om care a participat gregatul să. producă. tr-ale meseriei, deşi este de scurt şi în condiţii calita­ intări treptat şi uniform, ceastă dată cu faţa curată, cînd am vizitat cîteva fa­ toarele autobuze : ora 5,45 — I
aşa cum prevăd instrucţiu­
nu numai la construirea fur­ Aceeaşi părere au avut-o* şi peste patru ani la I.C.S.H. tive bune volumul mare de nile : tehnologice. ni se adresează şeful de e­ brici. Am văzut atunci ce autobuze, ora 6,00 — 4 autobuze,
nalelor din combinat ci şi a ceilalţi constructori cu care — Pentru prima oară îroi construcţii social-culturale chipă, cum .să j ne împotmo­ şe realizează din prefabrica­ ora 6,20 — 2 autobuze, ora 6,45
-celor- două— aglomeratoare, a am stat de vorbă : maistrul revine o, asemenea sarcină stabilit pentru cel de-al doir Pentru a discuta cu ei, . lim de acum mcolQ ? . te le noastre. La ora actuală — 2 autobuze. Intre orele 7,00
— 21,00, ln aceeaşi direcţie, a u ­
otelăriei Martin nr. 2, a dis­ Nicolie Gilvitu, Mihai Igna, importantă, ne-a spus el. A­ lea an al actualului cinci­ trebuie să înconjurăm de Este . uimitqare. această* există in ţară cel puţin 110 tobuzele vor , pleca la Interval
ceastă lucrare de mare anver­
tileriei de gudroane, a unor secretarul, organizaţiei de nal. mai multe* ori "tiparele. Nu metamorfozare rapidă a ţă­ obiective industriale la a de 20 m inută unul faţă de al­
secţii de laminoare şi altele. bază la montaj-instalatii 1, in­ gură cere pregătire profesio­ ştii ce să admiri mai întii: ranului în muncitor de înal­ căror construcţie s-au folo­ tul. Tot spre Hunedoara, seara,
autobuzele vor pleca la urm ă­
Este unul dintre constructorii ginerul Anghel Novac, şeful nală temeinică, solicită o con­ îndeminarea oamenilor sau tă ' calificare 7 Intr-un fel, sit grinzi şi chesoane pro­ toarele ore : 21,30 ; 22,00 ; 23,15;
a cărui biografie se împleteş­ lotului 'nr. 1 montaj. tinuă completare a cunoştin­ dimensiunile colosale ale evoluţia lui Dumitru Mihăi­ duse de către echipa mea. 23,45.
prefabricatului care prinde
dar
ţelor. Conduc lucrările,
Se observă, din acest nou o- .
te strîns cu biografia Hune­ Condiţiile de lucru simt mai contururi. In acest sector lă, urmează, traiectoriile pe Cum să nu te mîndreşti, rar că s-au avut In vedere cri- !
doarei noi. Din cei 46 de ani, dificile decît cele în care au în acelaşi timp învăţ. Nu nu­ sînt turnaţi adevăraţi gi­ care le-au cunoscut desti­ cînd îţi vezi truda incorpo­ terii obiective, tem einice, cum
cît are acum maistrul princi­ fost înălţate celelalte furna­ mai din cărţi, ci şi de la oa- I n s£@m a ii-a ganţi de beton, folosiţi la nele multor oameni ai mun­ rată într-o asemenea con­ este faptul că num ărul auto­
pal Teodor Malancca, 21 sînt le. Spaţiul reslrîns, instalaţii­ . menii aceştia pe care-i vedeţi construcţia halelor indus­ cii din ţara noastră care, strucţie ? Urmaşii ne vor buzelor nu putea satisface pe
le industriile dimprejur îi o­ aplecaţi asupra lucrului. Cît părăsind uneltele tradiţio­ aprecia pentru trăinicia edi­ deplin cerinţele reale ale cetă­
bligă pe constructori să lu­ despre respectarea termenu­ CUM LUCREAZĂ CO N­ triale : chesoane şi grinzi nale de cultivare a pămîn- ficiilor pe care le înălţăm... ţenilor la anum ite ore. De ase­
prin actualul orar de
m enea,
creze ,,pc verticală", cum spu­ lui de punere în funcţiune, ce pentru acoperiş, chesoane tului, au deprins într-un Cum e şeful de echipă, mers au fost introduse, ln plus,
nea maistrul principal Teodor pot să spun ? Angajamentul cu luminătoare, grinzi pen­ timp record tainele celor aşa sînt şi muncitorii: dă­ 10 curse pe traseul Deva —•
Primele hectare Maiancea. Marele cîştig este se respectă ! Iar la noi lucrul SILIILE POPULARE CQ- tru căile de rulare, chesoa­ mai complicate instalaţii şi ruiţi cu trup şi suflet me­ Hunedoara.
Pe ruta inversă, adică de la
o macara uriaşă care, pe o acesta este ştiut de toită lu­ ne precomprimate şi altele. agregate. II întrebăm pe seriei. Maistrul Nicolae Mi- Hunedoara spre Deva, autobuze­
Unele au lungimea de pină
îti?ămlîiţafe cu ovăz | rază de 40 metri, poate ridica mea. MUNALE la 18 m şi ating o greutate Dumitru Mihăilă de cînd hu nu are decit cuvinte de le Încep să circule de la ora
orice greutate pînă la 50 ton? Optimismul constructorilor lucrează la Bircea. apreciere la adresa macara- 5,40. din 20 In 20 m inute. ,
Introducînd, de la 1 martie
HÂRĂU. Tovarăşul Sever j şi datorită cărei î se pot face furnalului nr. 9 de la Hune­ de 11 tone. — De cînd ? — repetă el gistei Lavinia Vlăduţ, a o­ a.c., noul m ers al autobuzelor
peratorilor Francisc Arato,
In fruntea celor 15 mun­
Voica, secretarul Comite- • la sol preasamblări. In aces! doara are argumente solide. Dialog permanent cu citori care lucrează în acest întrebarea, surprins că nu Ion Kelemen, Ion Buta şi pe traseul am intit, conducerea
tului de partid şi primarul fel, se scurtează foarte mult Intre ele se numără pricepe­ sector se află comunistul cunoaştem acest amănunt. altora, a căror viaţă s-a I.T.A. Deva a dat satisfacţie ze­
comunei Hărău, ne-a infor­ timpul de lutru şi sînt rea, măiestria, experienţa, în­ cetăţenii, control rigu­ Dumitru Mihăilă. Acum 4 De la intrarea în funcţiune cilor de cetăţeni care au făcut
mat ieri telefonic că la economisite importante for­ crederea constructorilor în ros al îndeplinirii sarci­ ani era un simplu lucrător a fabricii, adică din ziua de AL. SÂNDULESCU num eroaso propuneri şl sugestii
C.A.P. Hărău s-a început te umane şi materiale. propriile lor forţe- al ogoarelor, salariat la o 1 iulie 1969 ! _______________________ de Îmbunătăţire a transportului
fnsămîntarea culturilor de Chiar în momentele acelea, staţiune experimentală a- Data i-a rămas adine in- (Continuare în pag. a 2-a) com un interurban.
primăvară. Apreciind că e­ maistrul Nicolae Gîlvitu, co­ ION MACOVEI nilor.
xistă create condiţii favo­
rabile, care să permită folo­
sirea deplină a umidităţii
acumulate în sol, la indica­ Plenara Comisiei judeţene de Cruce Roşie
ţia cadrelor tehnice din u­ N o ile liv e z i se „în a lţâ
nitate cooperatorii au trecut Ieri, a avut loc -la Deva, de partid, şef de secţie la Co­
la lnsămînţarca, în prima plenara Comisiei judeţene de mitetul judeţean de partid, Sa­ din domeniul ştiinţific şi cul­
tural, cadre didactice, factori
urgenţă, a ovăzului, pe cele Cruce Roşie. bin Boticiu, vicepreşedinte al de răspundere din conducerea
realizat pe întreaga supra­ p re a g re u d in p la n u ri. D e ce? participat membrii comisiei de Comitetului executiv al Con­ întreprinderilor şi instituţiilor,
10 hectare planificate.
La lucrările plenarei
au
respectivă s-a
Acţiunea
siliului popular judeţean.
pensionari, gospodine etc.
Cruce Roşie, activişti de par­
De asemenea, la
lucrările
Preşedinte al Comisiei ju­
faţă prevăzută, în continua­ tid şi obşteşti, muncitori, teh­ plenarei a fost prezent ţpva- deţene de Cruce Roşie a fost
re urmărindu-se ca şi însă- nicieni şi ingineri, ţărani co­ răşul Mihalache Mădularie, ales Ion Fră ţi lă, vicepreşedin­
mîntarea celorlalte culturi un aport mai însemnat şi pre­ realizarea unor producţii mari cătoare. Destul de timid s-a operatori, reprezentanţi ai sin­ membru al Comitetului Exe­ te Theodor Bădău, iar ca se­
să se efectueze la un nivel Subliniind importanţa şi ne­ ocupările lucrătorilor de pe şi constante de fructe. acţionat doar la C.A.P. Geoa­ dicatelor, ai Comitetului jude­ cutiv al Consiliului National cretar Nicolae Şerban.
agrotehnic corespunzător. cesitatea fructificării depline giu, Romos, Sibişel şi Sarmi- ţean pentru cultură şi educaţie al Societăţii do Cruce Roşi?
a potenţialului economic al a- ogoarele judeţului nostru. Pe lingă necesitatea impul­ socialistă, Comitetului jude­ Plenara a primit cu deose­
grirulturii, în cuvinlarea la Fără îndoială, s-au obţinut sionării lucrărilor de îngrijire zegetusa. In privinţa desfun­ ţean al U.T.C., consiliilor din Republica Socialistă Româ­ bită satisfacţie Hotărîrea Se­
I Congresul al II-Iea al Uniunii o serie de rezultate pozitive în livezile existente, aducem dării este criticabil modul cum nia. cretariatului C. C. al P.C.R.
BOZ. După cum ne-a in­ in privinţa extinderii livezilor, în actualitate cîteva probleme se folosesc utilajele din dota­ populare, conducători de în­ Plenara a dezbătut şi apro­ privind îmbunătăţirea activi­
format tovarăşul Tovică Naţionale a Cooperativelor A­ îndeosebi a celor în sistem care privesc înfiinţarea noilor rea S.M.A. Cîrneşti, unitate treprinderi şi instituţii, ofiţeri, bat măsurile ce trebuie luate tăţii Societăţii dc Cruce Roşie
Manea, preşedintele C.A.P. gricole de Producţie, secre­ intensiv la C.A.P. Romoşel, plantaţii pomicole. Potrivii care nu a sprijinit suficient cadre didactice şi medico- pentru aplicarea în viaţă a din Republica Socialistă Româ­
Boz. şi aici se acordă toa­ tarul general al partidului, to­ Geoagiu, Toteşti — să amin­ prevederilor planului, în a­ cooperativele agricold din sanitare, ziarişti, reprezentanţi Hotărîrij Secretariatului C.C. nia şi s-a angajat să transpu­
Ceauşescu,
varăşul Nicolae
tă atenta bunei desfăşurări arăta- că : „Trebuie să acor­ tim doar cîteva exemple, ceea cest an cooperativelor agrico­ Peşteana şi Densuş. Cu toate ai asociaţiilor sportive, gărzi­ al P.C.R. cu privire Ia îmbu­ nă în practică sarcinile
a lucrărilor agricole dc pri­ dăm mai multă atenţie viticul­ ce a influenţat favorabil con- le din judeţul nostru le revine că la cooperativa agricolă din lor patriotice, gospodine, pen­ nătăţirea muncii de Cruce Ro­ trasate de conducerea parti­
măvară. Astfel, cooperato­ turii şi pomiculturii — ramuri Peşteana s-a procurat materia­ sionari. şie. dului de a contribui la con­
rii au terminat ieri însă- importante ale economiei, pen­ lul săditor -necesar pentru Au participat tovarăşii Lazăr Plenara a hotărî! completa­ tinua îmbunătăţire a stării de
mînţatul ovăzului pe cele plantarea unei suprafeţe de 5 David, secretar al Comitetu­ rea Comisiei judeţene de Cru­ sănătate a populaţiei.
10 ha prevăzute a fi în- tru care dispunem de condiţii hectare, nu s-au desfundat de- lui judeţean de partid, «Gheor- ce Roşie prin cooptarea unor In încheierea lucrărilor ple­
sămînţate în acest an. Lu­ deosebit de favorabile — spre Lucrări agricole cit 3 ha (?). ghe Călinescu, membru al bi­ cadre din organizaţiile de ma­ narei a luat cuvintul tovară­
crarea, executată la timp şi a putea satisface tot mai bine Specialiştii apreciază că, roului Comitetului judeţean să şi obşteşti, personalităţi şul Lazăr David.
de bună calitate. îndreptă­ cerinţele crescînde de con­ fată de anii anteriori, în acest
ţeşte convingerea coopera­ sum ale întregului popor“. In ■ i v v an se poate începe mai devre­ I ... - -
torilor ca vor obţine o re­ de primavara me plantarea pomilor, astfel
coltă bogată. conlextul acestui imperativ îneît umiditatea acumulată în
esle necesar să se înscrie cu sol să fie cît mai bine folo­ S E C V E N Ţ E IN T E R N A T IO N A L E
sită. Curm să fie fructificate
însă asemenea condiţii dacă
tributia cooperativelor agrico­ obligaţia să ex/tindă livezile în majoritatea cooperativelor B E R L I N
le la aprovizionarea popu­ cu 200 hectare, din care 170 agricole nu s-a mişcat nici o Prezentarea scrisorilor de acreditare
laţiei cu fructe. Deşi baza ma­ se vor planta în primăvară. lopată de pămlnt la săparea
terială a pomiculturii s-a dez­ Din suprafaţa amintită, pe 50 gropilor ? -Răspunsul concret Şedinţa festivă eu de către ambasadorul român
voltat an de an, randamentul de hectare se fac livezi de la întrebare au datoria să-l prilej ui aniversării
livezilor nu se situează la ni­ măr şi vişin — la C.A.P. To­ dea cît mai repede posibil în Uniunea Sovietică
velul cerinţelor şi al aşteptă­ teşti, Geoagiu şi Unirea — în consiliile populare comunale Armatei Populare
rilor, semnalîndu-se o serie de sistem intensiv. In structura şi conducerile C.A.P., de
neajunsuri ln privinţa aplică­ speciilor un loc prioritar este promptitudinea şi amploarea a R.D. Germane MOSCOVA 29. — Corespondentul Agerpres, Lau
rii lucrărilor de îngrijire a po­ ezervat nucului, căruia i s-au acţiunilor pe care le între­ BERLIN 29. — Coresponden­ renţiu Duţă, transm ite: La 29 februarie, Gheorghe
milor. Introducerea retribuţiei iestinat 100 hectare. prind în aceste zile depinzînd tul Agerpres, Ştefan Deju, Badrus, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar
pe baza acordului global con- Aflîndurne în pragul înce­ nemijlocit realizarea planului transmite: Cu prilejul .iniver- al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovie­
stiluie un factor stimulator în perii acţiunii de plantare, sc tică, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedin­
redresarea activităţii în aceas­ pune fireşte întrebarea : în ce de extindere a livezilor. Sar­ sării a 16 ani ■ de la înfiinţa­ telui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
tă ramură intensivă de pro­ stadiu se află pregătirile ? cini de mare răspundere în a­ rea Armatei Populare a R.D- N. V, Podgornîi* Ambasadorul Gheorghe Bidrus şi pre­
ceastă privinţă revin, de ase­
ducţie. Este de maximă însem­ Discuţia purtată pe aceaslă menea, organizaţiilor de par­ Germane, la Berlin a avut loc şedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. au rostit
nătate însă ca atît conducerii? ‘emă cu tovarăşul ing. Nicolae tid din comunele Beriu, RIu o şedinţă festivă.' Au partici­ alocuţiuni.
C.A-P. cît şi cadrele tehnice Cîndea, director adjunct la In de Mori, Pui, Unirea, Toteşti, pat primul secretar al C.C. al La ceremonia prezentării scrisorilor de acredita­
să valorifice superior posibili­ treprinderea de producere, in Geoagiu şi altele, unde s-a P.S.U.G., Erich Honecker, re au participat M. P. Gheorgadze, secretarul Pre­
tăţile de care dispun unităţile dustrializare şi valorificare a stabilit să se Înfiinţeze livezi membri ai Biroului Politic ui zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. N. Ro-
în vederea ridicării rentabili­ legumelor şi fructelor, deparh aoi pe cîte 10—45 de hectare. C.C. al P.S.U-G., primul vice­ dionov, adjunct al ministrului afacerilor externe al
tăţii plantaţiilor, să nu-şi adu­ de a prilejui constatări îm Stă în posibilitatea acestora preşedinte al Consiliului de U.R.S.S., funcţionari superiori ai Prezidiului Sovie­
că aminte de livezi doar a­ bucurătoare, a evidenţiat e ca prin organizarea temeinică Miniştri, Horst Sindermann, tului Suprem al Uniunii Sovietice şi ai Ministerului
tunci cînd trebuie să le cu­ xistenta unor neajunsuri care a muncii şi mobilizarea susţi­ alţi conducători de stat, ge­ Afacerilor Externe, membrii ambasadei române.
leagă roadele. Este important se cer a fi grabnic înlăturate. nută a cooperatorilor să asi­ nerali şi ofiţeri superiori ai După prezentarea scrisorilor de acreditare, între
să se înţeleagă peste tot că, Dacă terenul este desfundat gure transpunerea în fapte a Armatei populare, ataşaţi mi­ preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al
oricît de darnică ar fi natura, in majoritatea unităţilor, pre­ obiectivelor propuse pentru litari acreditaţi în R.D.G.
Cu o bogată dotare, Liceul industrial minier din Deva asl- fără intervenţia omului, fără ocuparea pentru pichetare şi valorificarea deplină a poten­ Heinz Hoffmann, ministrul U.R.S.S. şi ambasadorul român a avut loc o convor­
gur& orelor practice o înaltă ţi nută tehnică. aportul său la îngrijirea po­ apărării al R.D.G,, u rostit o bire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă,
Foto: V .'O NO IU săparea gropilor necesare ţialului economic al localită­
milor nu so poate concepe plantării este total nesatisfă­ ţilor rurale. cuvîntare. prietenească.