Page 102 - Drumul_socialismului_1972_03

«i-'wsiarjin—- 1 MMJL UIUBlWSiBHWWIUagff^g. ^ i\c+ liw u srjiunrjtvsrsszrr *»
AWS«enn\i-ij«,irT<*, I » I î1^ - 'r."’ XvrX" ’' “■"""
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 357 ® JOI 30 MARTIE 1972
«mrs»ggjggmaB3gsgBgs« 3 a

Sarcinile deosebite puse fletul iniţiativei" să fie e«
în fata constructorilor la chipa de instalatii-încălzirl
Conferinţa pe ţară a cadre­ iu i pian centrale condusă de Vâsli©
nuneooreni îşi *v lor de conducere din indus­ Smeu, care a chemat la în­
trie şi construcţii au consti­
trecere toate echipele şan­
tuit şi pentru colectivul tierului. In ianuarie, echipa
onorează Şantierului nr. 1 al T.C^. De­ lor fată de soarta fiecărui lumurl cît mal mari de con­ a realizat un indice de în­
ponsabilitatea constructori­
strucţii cu ldeea formării u­
va prilejul unor noi reflec­
de
deplinire a normelor
ţii asupra modului în care obiectiv. Rod al preocupării nui front larg de lucru, ne- 1,72 pentru ca tn februarie
angajamentul asumai lizarea programului de in­ Intense desfăşurate de orga­ glijîndu-se adeseori lucrări- acesta «ă fie de 1,82. Salturi
trebuie să se producă fina­
ie de montaj al Instalaţiilor
nizaţia de partid, de la ni­
au făcut şl celelalte brigăzi.
Spiritul novator,
căutarea
vestiţii, scurtarea duratelor vel de şantier pînă Ia briga­ aferente, pe motiv că aces­ Cea condusă de fon Preg a permanentă de noi forme ale simpozionul „Aspecte ale
dezvoltării economico şi so-
de punere în funcţiune dă şi Individ, Iniţiativa — tea se pot face şi moi tîr- realizat în ianuarie un indi­ muncii politice şi cultural-e- clal-cultLirnle în judeţul Hu­
a obiectivei or social-cultu- dincolo de cuprinderea în­ ziu. Deşi. practic, aje loc o ce de 1,27, iar în februarie ducative, emulaţia, creatoare nedoara", care a avut loc la
rale, creşterea productivită­ tregului nostru colectiv încălcare a proiectului de de 1,38. La ora actuală nu generată de programul edu­ Buceş, ca şi la şezătoarea li­
ţii muncii pe şantiere, mai a cunoscut un puternic ecou execuţie, ş-a recur* adese­ avem nîd o echipă sub
Ca o recunoaştere a rezul­ te prevederile planului tri­ buna goepodărtre a materii­ şl pe celelalte şantiere al° ori la această practică. Re­ plan. Dar dincolo de aceste caţional al partidului au găsit terară ce şi-a propus ca te­
tatelor bune obţinute an de mestrial a circa 1 000 tone lor şi materialelor. trustului. Acest lucru apare alitatea confirmă că ideea e fapte şi cifre, semnificativă în rîndurlle intelectualilor sa­ mă obiceiurile străvechi le­
an» colectivului de munca al cocs, 5 500 tone fontă. 9 000 firesc. Obiectivele noastre greşită şi, dacă na referim este munca comuniştilor telor noastre un larg ecou. gate de momentele importan­
siderurgiştilor hunedoreni i-a tone oţel, peste 9 000 tone la­ Pornind de la ideea opti­ sînt pe cît de simple si la activitatea şantierului, noştri pentru a Imprima tu­ Dornici să participe din ce în te din viaţa omului, la călă­
revenit marea cinste de a minate. Ca urmare a acestor mizării acestor deziderate ce mal activ la opera amplă toria imaginară ,,Nbi oraşe
lansa chemarea la întrecere rezultate, beneficiul întreprin­ ale activităţii noastre, comi­ riare, pe atît de pline în constatăm că în anii trecuţi turor lucrătorilor o . nouă de formare a omului înain­ pe harta patinei0, caro a an­
socialistă către toate colecti­ derii va spori cu mal mult de tetul de partid al şantieru­ conţinuţ. din cauza montării în timp conştiinţă în muncă aşa cum tat al societăţii socialiste trenat un mare număr de ce­
vele de munca din industria 7 milioane lei, în timp ce lui e lansat de curlnd iniţia­ Am pornit de la o reali­ ploios sau friguros a insta­ îndeamnă programul educa­ multilateral dezvoltate, inte­ tăţeni din satul După Piatră.
metalurgică, în vederea rea­ cheltuielile materiale ale pro­ tiva „Nici o echipă sub tate de necontestat în acti­ laţiilor — în. special a ce­ ţional elaborat de partid. lectualii din Buceş, îndrumaţi Dacă am omis din această
lizării şi depăşirii sarcinilor ducţiei vor fi reduse cu 4 mi­ plan", cu dorinţa de a an­ vitatea de construcţii. Mai lor de încălzire — am întîm- PETRU ORMINDEAN de comitetul comunal de par­ succintă trecere în revistă re­
celui de al doilea an ui cin­ lioane lei. Depăşirea valori­ trena la depăşirea ritmică a persistă încă concepţia că pinat greutăţi în finalizarea secretarul comitetului de tid, au lansat către toţi co­ ferirea la activitatea artisti­
cinalului. Pentru respectarea că a producţiei globale şi ra­ prevederilor toate formaţiile tn perioada „anotimpului optimă a obiectivelor. De a­ partid al Şantierului nr. 1 legii loir din «satele judeţului că, faptul se datoreşte nece­
mobilizatoarelor angajamente ţionalizarea forţei de muncă şantierului, de a întări res­ bun" trebuie efectuate vo- ceea, ne-am orientat ca s u ­ al T.C. Deva chemarea de a susţine cel sităţii relevării ei deosebite.
asumate, la Combinatul side­ puţin o acţiune cultural-edu- Aceasta pentru că, în cele
rurgic Hunedoara au fost în­ au condus la obţinerea unei cativâ pe săptămînă. două luni scurse de la lansa­
creşteri a productivităţii mun­ Răspunsurile intelectualilor
treprinsa o serie de mfîsuri rea iniţiativei, în satele co­
tehnieo-organiratorice, oare cii cu 700 lei pe salariat. In w s m din numeroase comune ale munei au luat fiinţă mai mul-,
să asigure obţinerea unor re­ general, se poate aprecia că judeţului la chemarea colegi­ te formaţii artistice care au
zultate menite să justifice în­ realizările înregistrate pe lor lor din Buceş, activitatea reuşit să reprezinte cu cinste
crederea acordată acestui trimestrul I depăşesc nivelu­ desfăşurată în cele două luni creaţia folclorică locală în
harnic colectiv. rile angajamentelor luate de scurse de la lansarea iniţia­ ştafeta „Căutătorii de co­
tivei ti atestă pe deplin opor­
Printre măsurile luate pe colectivul nostru pentru eta­ tunitatea. Intelectualii din mori", să le ofere cetăţenilor
această linie se pot menţio­ pa pînă la 1 mal. satele noastre au dat în a- mai multe spectacole care
na : pregătirea şi executarea La obţinerea acestor rezul­ oest timp dovadă de o deose­ s-au bucurat de un deosebit
in mai bune condiţiunl a re­ tate, o contribuţie deosebi­ bită răspundere pentru sarci­ succes.
paraţiilor la utilaje si agre­ tă şi-au atius-o coLectivette na pe care şi-au asumat-o. Şi, fără a exagera cîtuşi
gate, precum şi folosirea mai din secţiile aglomerator 11, Ei au participat activ la ac­ de puţin, se poate afirma că
raţională a acestora, asigura­ furnale 7-8, O.S.M. II, blu- ţiunile politice şi culturatee- această activitate, apreciem
rea aprovizionării ritmice cu ming-semifabricate, laminorul ducative iniţiate de comitetul noi, bogată, este rodul iniţia­
materii prime şi materiale şi de 650 mm. De asemenea, se de partid, de căminul cultu­ tivei care s-a născut la Bu­
ral. In satele noastre s-a fă­ ceş din dorinţa intelectuali­
optimizarea stocurilor, inten­ apreciază ca pozitivă activi­
sificarea şi modernizarea pro­ tatea depusă de colectivele cut simţită mai mult ca ari­ lor de n-şi pune întreaga
cind prezenţa intelectualilor.
pricepere, toate cunoştinţele
ceselor tehnologice vizînd de muncă din secţiile şl sec­ în slujba educării şi pregăti­
creşterea indicilor intensivi toarele de întreţinere şl re­ Au fost organizate în fiecare rii multilaterale a oamenilor
sat acţiuni care s-au bucu­
de utilizare a agregatelor, paraţii. In primele rîndurl ale rat de aprecierea cetăţenilor. de toate vîrstele. Dacă în rîn-
perfecţionarea sistemului in­ îbtrecerll socialiste se situ­ Ar trebui enumerate multe a­ durile do faţă n-au fost cita­
ează comunişti ca Roman Bo­
formaţional şi de decizie, pre­ semenea acţiuni, dar se cer te numele unor intelecUialf^
cum şi multe altele. Ih cen­ ta, NIcolae Mărculescu, Erou relevate cîteva a căror reu­ faptul se datoreşte contribu\
al Muncii Socialiste. Ion Cls-
trul atenţiei a stat şl stă în şită a fost unanim recunos­ ţiei colective, aportului fie­
continuare creşterea nivelu­ maş, Ion Şerban şl mulţi alţii. cută. Mă refer la simpozio­ căruia în parte la aceste ac-;
Succesele obţinute sînt ur­ nul „Ce înseamnă a fi comu­ tiuni, pe care planurile celui
lui calitativ al întregii acti­
vităţi prin ridicarea nivelului marea muncii politico-educa- nist- organizat în satul Stă- de al doilea trimestru le a-
de cunoştinţe tehnico-profe- tive desfăşurate la toate locu­ nija, la concursul „Pagini din nunlă şi îmi bogate.
Partidului Comunist
istoria
sionale şl de cultură genera­ rile de muncă de către orga­ Român şi a Uniunii Tineretu­
IOAN BAŞA
lă, prin continua ridicare a nizaţiile de partid, sindicat şi mmm lui Comunist", care a avut secretarul Comitetului
pregătirii profesionale a tu­ ale U.T.C. pentru ridicarea loc în satul După Piatră, la comunal de partid Buceş
turor categoriilor de salariaţi. conştiinţei socialiste a oame­
Sub îndrumarea comitetelor nilor muncii din combinat,
de partid, comitetele sindica­ pentru organizarea şi desfăşu­ şi economice
le şl ale U.T.C. au stabilit rarea Întrecerii socialiste şl
criteriile concrete ale între­ transformarea acesteia în- ■ i i i i i i i - • < * . - i
cerii socialiste, le-au dezbă­ tr-un factor dinamizator al
rat ca răspundere în flecare întregii activităţi. Ele sînt, în
colectiv dfc muncă, au mobi­ acelaşi timp, o dovadă eloc­
lizat toate forţele pentru re­ ventă a capacităţii colectivu­ abaterile de la conduită scad
alizarea şt depăşirea angaja­ Cred că pentru mulţi din­ de la o lună la alta. Făcînd
mentelor asumate. lui de siderurgişti, a aportu­ tre noi, tezele din iulie ale to­
lui cadrelor de specialişti, a varăşului Nicolae Ceauşescu un calcul al absenţelor şi
S-a manifestat şi cu aceas­ ne-au făcut să reflectăm cu Un obiectiv centra!: învoirilor în perioada ce a
tă ocazie adeziunea salariaţi­ entuziasmului abnegaţiei toată seriozitatea asupra • ' ' ■ . trecut de la 1 octombrie $1»
lor noştri la politica parti­ tuturor salariaţilor, ceea ce ne muncii noastre, să ne fră- mm a comparîndu-le cu aceeaşi e­ Ghemlnd la întrecere toa­ hectare cu legume, iar pe
dului, hotărirea lor de n de­ întăreşte convingerea că şi în mîntăm, să vedem dacă nu Formarea omylur nou, tapă o. anului trecut, am ob­ te cooperativele agricole din 36 de hectare s-au înfiinţat
pune toate eforturile şi cu­ viitor sarcinile si angajamen­ cumva, absorbiţi de preocu­ servat o evidentă scădere. judeţ, ţăranii cooperatori din noi livezi de măr şi nuc. In
noştinţele în vederea onoră­ tele vor fi realizate şi depă­ pările considerate majore mainM “ • - > Numărul absentelor nemotî- Geoagiu s-au angajat ca în plantaţiile existente s-au fă­
ri! exemplare a sarcinilor. ale activităţii zilnice, n-am 1 1 1 ^ 8 8 « f S l vate au scăzut cu 168 iar acest an să depăşească pro­ cut tăieri, fertilizări şi să­
şite. Aceasta presupune însă învoirile cu 98 om-zlle. Oa­ ducţiile planificate în. toato patul în jurul pomilor.
La sfirşltul primului tri­ o mobilizare şi mai activă a pierdut din vedere omul, menii înţeleg mai bine, mai sectoarele de activitate. în­
mestru al acestui an se poa­ modelarea lui. Concluziile să, dar încă Insuficient pre­ la om la om mu pe gru­ matur locul pe care-1 ocu­ făptuirii angajamentului a­ De o atenţie sporită s-au
te aprecia că rezultatele ob­ colectivelor de muncă pentru pe care le-am tras au ară­ lucrată, a socialismului, s-au puri de salariaţi, dezbateri pă în muncă, responsabili­ sumat Iniu fost şi îi sînt bucurat şi lucrările de îm­
valorificarea tuturor rezerve­ tat necesitatea găsirii unei bunătăţiri funciare, pînă a-
ţinute de colectivele de mun­ forme organizate de ridicare trasat contururile grandioa­ vii, de înţelegere a aceatai tatea ce 11 se cere. De cu- subordonate toate acţiunile
că din combinatul hunedo- lor materiale şi umane de ca­ a conştiinţei, de formare a sei statul vii a omului su­ deziderat. Formele de agi­ rînd am făcut un sondaj a­ organizate de comitetul de crnn asigurîndu-se înlătura­
rean sînt pe măsura posibtll- re dijpunem, conştienţi fiind omului nou, pe care am perior de mîine. Avem încă taţie vizuală folosite vin supra felului cum oamenii partid şi de consiliul de rea. excesului de umiditate
de pe 134 hectare. In ceea
tăţflor lor. Astfel, valoarea efi sarcinile ce ne stau în desprins-o însăşi din propu­ mult de cioplit, de modelat prin promptitudinea, opera­ răspund măsurilor întreprin­ conducere al cooperativei a- ce priveşte Irigaţiile, s-au
trăsături şi expresii, de şle­
tivitatea. şi origiiDaMiatea lor
producţiei globale va fi de­ faţă sînt deosebit de Impor­ nerile făcute în organizaţii­ fuit nuanţe ale acestui por­ în sprijinul împlinirii dezi­ se în urma Conferinţei pe grlcole. făcut reamenajările necesare
Cum este firesc, în centrul
tară a cadrelor de conducs-
păşită pînă la sfirşltul lunii tante. le de partid. Aşa. s-a năs­ preocupărilor a stat pregă­ pe 147 hectare destinate cul­
cut, la no! în fabrică, ini­ tret — dar cît e de frumoa­ deratului propu*. Prin aces­ eere din întreprinderi şl tivării cu legume şi sfeclă
ca 13 milioane lei, iar cea a ţiativa ca întregul colectiv să şi de nobilă această mun­ te mijloace s-a creat de pe centrale Industriale şi de tirea. temeinică a producţiei,
PETRE LUNGU de zahăr. In vederea ridi­
producţiei marfă cu peste 22 secretar of comitetului de să devină un oolectlv al o- că !" acum o opinie de masă ca­ construcţii. Sondajul a relie­ valorificarea cît mal eficien­ cării producţiei păşunilor,
milioane le!. partid din Combinatul noarel, mîndrlel, abnegaţi­ Da, avem încă mult de re acţionează cu succes da­ fat preocuparea colectivului tă a potenţialului economic p© 100 hectare s-au realizat
pentru ridicarea gradului de
al unltăţiL generalizarea a-
Se estimează obţinerea pes­ siderurgic Hunedoara ei şl dăruirii în muncă, al cioplit, de modelat, iar noi. torită forţei de îmrlurir© pe lucrări de curăţare şl defri­
demnităţii muncitoreşti, al comuniştii de la F.C. Orăş- care o are. utilizare a maşinilor, disci­ plicărîi retribuirii în acord şare, Iar 80 de hectare au
cinstai şi corectitudinii — tie, ne-am asumat această Despre ecoul pe care a­ plina privind consumul de global constituind un puter­ fost fertilizate, acţiunile res­
UniţiativS despre ale cărei ceastă iniţiativă lra găsit în materiale, interesul pentru nic factor stimulator pontru pective aflîndu-se în curs
roade s-a scris mereu în grea dar frumoasă răspun­ colectivul nostru vorbesc re­ ridicarea calităţii produse­ participarea la muncă. Ac- do finalizare.
paginile ziarului judeţean. dere. In împlinirea ei, dina­ zultatele pe care le înscriem lor. tionînd în lumina sarcinilor
Dezbaterile plenarei din 3-5 mizatorii sînt, fără îndoială, lună de lună la toţi indica­ Dar, cert este, mai avem şl a hotărlrilor adoptate de In ceea ce priveşte sec­
noiembrie ne-au înfăţişat şi comuniştii. Ei dau tonul mult de muncit pentru ca conferinţa pe tară a secre­ torul zotehnlc, sîntem în
mai clar însemnătatea docu­ prin probitatea profesională torii de plan, participarea fiecare salariat să ajungă la tarilor comitetelor de partid avans cu livrarea laptelui,
de
oamenilor la acţiunile
iiij£in®lDrească“-cadru mentelor din iulie, ne-au şi conduita morală. Nu ^ste interes obştesc, angajarea înţelegerea înaltei conştiin­ şl a primarilor comunelor şl s-au îndeplinit sarcinile i-
de Congresul al doilea al
ţe socialiste. Activitatea pe
nuale la predarea, bovinelo^
făcut să înţelegem mai bi­
ne cîtă responsabilitate ne o dezbatere In adunările ge­ lor la lucrări oe le solicită care ne-am propus-o va de­ ţărănimii cooperatiste, un adulte şl se urmăreşte înde­
nerale în care problema con­
iedueationai organizat cere misiunea pe care o a­ ştiinţei înaintate să nu fie eforturi suplimentare, dor pe termina, desigur, un salt, accent deosebit s-a pus pe lor planificate. Avem In ve­
aproape realizarea efective­
iar pentru a-1 face nu vom
vem de îndeplinit, ca organe
care le fac ştiind că sînt
sporirea capacităţii produc­
alese, în formarea omului ridicată cu răspunderea pe spre binele întregului colec­ precupeţi nici un efort. tive a pămîntului, pe folo­ dere, de asemenea, materia­
înaintat. La aceste ample care aceasta o incumbă. Cei sirea judicioasă a fondului lizarea obiectivelor stabilite
dezbateri se spunea deose­ 95 de agitatori ai comitetu­ tiv. Ştim că mergem cu paşi ANA HERLEA funciar. In acest sens se privind dezvoltarea, activită­
Marea dispersare a locu­ Vorbind despre scopurile siguri spre realizarea opţiu­ secretara comitetului de partid
rilor de muncă din mină ri­ dirigenţlei muncitoreşti, to­ bit de plastic că ,,astăzi, în lui nostru de partid fac. nii propuse pentru că înseşi de Ia P. C. Orâştie poate arăta că pe aproape ţilor Industriale şl a pres­
prin discuţiile apropiate, de
dică probleme mai aparte în varăşul Artirel Popa spunea: blocul de marmură preţioa- 300 hectare s-a făcut ferti­ tărilor de servJoli.
desfăşurarea mundi politice „Urmărim prin ea educarea lizarea terenului cu îngră­ Demn de menţionat că a-
de la om le om. Ritmul de oamenilor, crearea spiritului şăminte chimice şl organice.' nLmatorli întrecerii pentru
desfăşurare a producţiei — de dragoste faţă de muncă, j : iar însămlnţările din prima înfăptuirea angajamentelor
cu dcluri complete do lu­ îmbunătăţirea comportării în j „De vorba cu conştiinţa" j epocă pe cele 284 hectare asumate sînt comuniştii din
crări care nu pot fi încăl­ familie şi societate. Purtăm planificate s-au realizat în rîndul cărora amintim pe
Colectivul
secţiei furnale de la U. V. CAlan a răspuns printre j
cate — oferă puţine „feres­ discuţii libere, de Ia om Ia i i prim ele din uzina noastră chem ării la întrecere a siderurgiştilor ; bune condiţii. Acum, acţiu­ Ana Calciu, Elena Murg, Ion
om, apropiate, tovărăşeşti, nea principală aflată pe a­
tre* pentru discuţii sau dez­ ! hunedoreni pentru onorarea exem plară a sarcinilor celui de-al doi- j Mădean, Elisabeta Bozeşan,
lea an al cincinalului 1971-1975. Com uniştii din secţie, m uncitorii cei \
bateri, pentru lhforraaro re­ fără caracter de dispoziţii i j mai înaintaţi şl-au unit m ai m ult eforturile, au căutat şl au găsit • gendă este pregătirea însă- Aurel Cîndea, Maria Rom-
ciprocă. seu dădăceală. Urmăresc să o formă de m uncă politică pe care au IntituIaL-o sugestiv : „De vor- ! mlnţării porumbului, pe ce­ cea, Iosif Frăţilă, Ana Cri-
La E. M. Lonea, comitetul cunosc ce gîndesc oamenii bă cu conştiinţa". Esenţa şl conţinutul cl i-au însufleţit in m uncă j le 290 hectare fiind efectua­ şan şl alţii care, prin exem­
de partid e găsit, totuşi, ca­ cu oare lucrez, ce proble­ pe furr.allşti şi rezultatele bune nu au îutirzint să apară. Nu voi j ; te arăturile şi lucrări de plul lor personal, îl mobi­
face un bilanţ al lor. Cifra de 519 tone de fontă date peste preve-
drul organizat pentru des­ me îl frămîntă. Discutăm, clerilc. planului pe prim ele luni ale acestui an este, cred, scm nlfi- j grăpare pentru diminuarea lizează şi pe ceilalţi coo­
făşurarea muncii politice, desigur, şi problemele prin­ Colectivul E.M. Teliuc se cînd secretarul general al cativă. Aş mai vrea să subliniez îm bunătăţirea substanţială a caii- i i pierderilor de apă din sol. La peratori la îndeplinirea sar­
pentru dezbaterea probleme­ cipale ale producţiei t nece­ preocupă in permanentă de * partidului nostru a subliniat tAţii fontei produse, m al buna planificare şi organizare a produc- grădina de legume şi în po­ cinilor ce le revin,
ţiei. îm bunătăţirea
disciplinei m uncii, elim inarea răm încrilor
Sn j
lor educaţionale. Acest ca­ sitatea realizării ritmice a sporirea producţiei de metal încă o dată, cu pregnanţă, urmă şi a lipsurilor de natură socială. Ea baza succeselor secţiei : micultură s-eu desfăşurat
multiple acţiuni menite
să
dru îl constituie „dirigenţia planului pe schimburi, zil­ şi îmbunătăţirea calităţii a- sarcinile economice ale cinci­ furnale do la U. V. Călnn stau, de bună scam ă, şi coordonatele ; | p?rmită creşterea producţiei AUREL PERA
iniţiativei noastre „De vorbă cu conştiinţa".
nalului 1971-1975, pe care l-a
muncitorească", iniţiativă nic, căptămlnal şi lunar, Im­ cestula. Toate eforturile de numit cincinalul calităţii. Şi ANDREI IDE j de legume şi fructe. In cîmn membru al biroului Comitatului
născută în urma amplelor portanţa creşterii producti­ organizare a producţiei si a secretarul comitetului de partid i comunal de partid, preşedintele
dezbateri din organizaţiile vităţii muncii, a reducerii muncii pledează pentru aces­ linitiativa, susţinută printr-o al secţiei furnale a U. V. Câlan j s-au cultivat peste 30 de C.A.P. din Geoagiu
de partid care au avut loc consumurilor de materiale, te deziderate. Hotărîxile şi muncă intensă şi convingă­
toare, îşi arată dlD plin roa­
prevederile partidului ne ori­
anul trecut pe tema îmbu­ despre unele metode moi de entează cu clarviziune. Am dele. Prevederile planului au
nătăţirii activităţii politloo- lucru. Dirigenţia a creat o
întreprins măsuri energice, fost îndeplinite şi depăşite în
ideologlce, de educare mar- întrecere conştientă între concrete, la toate locurile de mod ritmic, decadă de deca­ De peste 15 ani sînt pri­ mînt, au fost făcute lucrări
xist-leninistă a comuniştilor, schimburi, între maiştri, a muncă, în toate organizaţiile dă, atît în luna februarie, cît marul comunei Sarmizegetu­ do combatere a băltirilor pe
a tuturor oamenilor muncii. determinat un plus de disci­ de bază. Documentele din Si în această lună, E;M. Te­ sa, de aproape 4 ani şi se­ 180 ha, s-au curăţat fineţe
Ea a fost aplicată, pentru plină, de responsabilitate, re­ noiembrie anul trecut, ale liuc înregistrînd de la înce­ cretarul comitetului comunal şi păşuni pe 550 ha, am re­
prima dată, In raioanele ducerea fluctuaţiei între partidului nostru, au găsit un putul anului 2 000 tone peste de partid. De-a lungul aces­ parat 17 km de drumuri, pe
tor ani cele 5 sate ale co­
conduse de către maiştrii schimburi şi pe sector. Am profund ecou în rîndul comu­ plan. De asemenea conţinutul munei noastre s-au întărit care s-a aşternut piatră şi
Aurel Popa şi Traian Hinta. reuşit noi, maiştrii, să ne niştilor, al tuturor salariaţi* de fier în concentrat a cres­ mult, s-ou făcut mai fru­ balast, am plantat 300 pomi
apropiem mal mult de oa­ lor minei. Am Intensificat cut de la 48,8 la sută în fe­ ornamentali, vom începe
In fiecare vineri, după în­ moase. Dar pot să spun că
meni, de problemele lor munca politică, urmărind, bruarie Ia 52 la sută în a­ construirea trotuarelor Ia
cheierea programului de lu­ complexe". prin toate formele şi mijloa­ ceastă lună. Am făcut paşi în­ niciodată nu s-a muncit cn Sarmizegetusa şi Zeîcnni,
cru, maistrul stă la sfat cu Alţi tovarăşi de la E. M. cele, redresarea situaţiei e­ semnaţi înainte şi în privinţa în acest an, n-a existat a­ multe alte lucrări. Contrac­
întregul personal din raio­ Lonea, Andrei Colda, secre­ conomice. De un real folos îmbunătăţirii calităţii minere­ ceastă emulaţie generală în tele cu statul sînt încheiate
nul său, în sala de apel, la tarul comitetului de partid, ne-a fost sprijinul concret a* ului extras, a utilizării de­ muncă a sătenilor, acesl în proporţie de aproape 90
cabinetul de ştiinţe sociale cordat de comitetele judeţean pline a utilajelor şi agrega­ spirit de iniţiativă şi de răs­ Ia sută.
sau în alte săli afectate a­ ing. Aurel Brînduş, directo­ telor, a folosirii mai raţiona­ pundere pentru rezolvarea Şi se văd în participarea la S-a pornit bine le muncă
rul oxploalăril, loan Băiă- şl municipal de partid. cu cinste chemărilor la în­
cestui scop. La dirigenţia Lucrurile s-au îmbunătă­ le a timpului de lucru, a treburilor comunei. muncă, la munca harnică şi trecere adresate de comune­ şi în C. A. P., însămlnţările
muncitorească maistrul de­ nescu, inginerul şef, conclu­ ţit simţitor. O influen­ creşterii gradului de conştiin­ Eu găsesc firesc să fie conştientă pentru rezolvarea le Pechea-Galaţi şi Unlrea- din prima epocă fiind înche­
vine pedagog, sfătuitor. In­ zionau : „Este o formă co­ ţă pozitivă deosebită a a­ ţă a muncitorilor. Ne strădu­ aşa. Şl iată de ce. După tuturor treburilor comunei, IaJomiţa. Adunarea activu­ iate în cele mai bune con­
tre el şi subalterni se pro­ lectivă de participare la or­ vut-o si o are şl iniţiativa im ca rezultatele noastre să plenara Comitetului Central pentru întărirea economică a lui comitetului comunal de diţii.
duce o fuziune sufletească. ganizarea producţiei şl a „N!d un vagonet de minereu fie mereu mai bune, la nive­ al partidului din 3-5 noiem­ satelor, valorificarea orică­ partid, sesiunea consiliului Toate acestea sînt dovezi
Se discută şi bucuriile şi muncii" j „Ea a dus la creş­ rebutat* — rezultat aî preo­ lul exigentelor actuale. Ne brie 1971, după prima Con­ ror resurse locale, înfrumu­ popular comunal au stabilit ale urmării cu încredere de
necazurile, fără o ordine de terea prestigiului maiştrilor-» cupării şl gthdirii colective cunoaştem sarcinile şi capaci­ ferinţă pe tară a secretari­ seţarea şi mai buna gospo­ obiectivele concrete ce Ie către săteni a cuvîntului
lor comitatelor de partid şi
zi dipainte stabilită, se evi­ „A sporit eficienţa întregu­ a comuniştilor, a muncitorilor tatea de muncă şi sîntem ho- preşedinţilor consiliilor popu­ dărire a întregii comune. vom înfăptui. Şi este o mîn- partidului, garanţii că sate­
le noastre se vor dezvolta
denţiază faptele mai deose­ lui nostru sistem informa­ celor mai btm! de la ihtna tărîţl «ă ne respectăm anga­ lare comunale, du/pă ce co­ Noi am ridicat, anul tre­ drie pentru noi să spunem continuu. In acest scop noi
bite, se spune pe nume u­ ţional^ » „Este un cadru po­ Teliuc. Ea este un răspuns jamentele, să dăm ţării mai muniştii, toţi cetăţenii sate­ cut, o serie de obiective de că toţi comuniştii, deputa­ toţi vom munci fără preget,
nor neajunsuri de compor­ trivit de a face educaţie oa­ concret la ultimele documen­ mult minereu de fier, de cît lor yli luat cunoştinţă de interes obştesc în sate. Prin ţii, majoritatea covîrşitoare conştienţi că o facem pen­
participarea la muncă pa­
tament atît în producţie cît menilor, de a determina o te ale partidului nostru, la cu­ mai bună calitate. Tradiţia ini­ amilul program elaborat de triotică a oamenilor am rea­ a sătenilor acţionează în a­ tru binele nostru şi al ţării
cest spirit.
Şi, bineînţeles,
şi în viaţa socială, se cau­ opinie de masă faţă de u­ vântarea tovarăşului Nicolae ţiativei „Nld un vagonet de secretarul general al parti­ lizat peste 500 000 Iei eco­ am obţinut primele succe­ întregi.
tă să se pătrundă în esenţa nele neajunsuri personale Ceauşescu, rostită la Confe­ mineron c*btutet\) obWgă. dului, t o v a r ă ş u l Nicolae nomii. Dar cum anul acesta se. In cele 1 666 zile muncă
unor cauze, de a se afla sau colective". rinţa pe ţară a cadrelor de Ceauşescu, organizaţia noas­ judeţul nostru a chemat tara patriotică efectuate de să­ VASII.E ZGÎRCEA
unde trebuie acordat ajuto­ conducere din întreprinderi şi C O Z M A C U L C E A tră ^comunală de partid a ac­ la întrecere, desigur şi noi tenii noştri pînă In prezent secretarul Comitetului comuna!
rul. I. M fR ZA centrale Industriale si de con­ sectettmil comitetului de ţionat mal bine, moi efici­ vom face mai mult. Apoi s-au realizat 6 km de canale, de partid Sarmizegetusa,
strucţii, din februarie a.c., partid de la E. M . Teliuc ent. Primele y m d * te văd. na-ara angajat să răspundem s-an dislocat 3 330 mc de pă- primarul comunoi
--------------------------------------— i . , mmMU inj- ■ ■ ~ ~