Page 103 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 103
' ->lii 'i'mu5UiL — TOT» l "ll l IIWJWIJW^EiUaMiaKaHBa^pBKWBMHlMWHMWBa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 357 ® JOI 30 MARTIE 1972
Bn „Cupa României"
ETAJELE VERZ Vă răspundem la întrebare liul s-a calificat in semifinale:
Una din formele Încleştă andrei se cultivă tomate şl toate cîmplile patriei i a PENSII la baza calculului Iniţial al actelor depuse de către dv.
rii omului cu natura — din castraveţi, Agibele feluri de Dunării, a Oltului, a Şiretu pensiei sau salariul tarifar de la unitatea unde 6înteţi an
care, întotdeauna, iese în- legume se înalţă, In creşte lui, a Mureşului, a Tisei «tc. Ioan Babalăn — Gnrabaxza. încadrare corespunzător func gajat, unitatea este obligată
\ ngător omul — o consti re, pe sîrma de susţinere a EI® cunosa multe fenomene Pentru o vechime efectivă In ţiei avute în cei trei ani lu să calculeze drepturile de a- 4-1 ca C il Clui
tuie şi obţinerea unor cul unor spaliere. Aceasta creea subtile ce ie petrec §ub coa muncă de 20 ani, din oare 13 craţi după pensionarea de In Iocaţie pentru copil în func
turi de legume In perioade ză „etajele" verzi ale fiecă ja şi în frunza legumelor pe ani se Încadrează în grupa I validitate. ţie de salariul dv. de înca
de timp cînd, în mod obiş rei plante r şi fiecare „etaj* care le îngrijesc. De la. se de muncă, puteţi solicita pen > drare şl să le expedieze prin Ieri după-amlazâ, pe stadionul a putut să materializeze în gol
nuit, acestea nu se cultivă, are frunzele, florile şi fruc mănat şi pînă la vremea cu sionarea la împlinirea vîrsteî CONCEDII mandat poştal soţiei în a că „ Corvlmil** din Hunedoara, In ceea ce clşliga in lupta din te
ren. Victoria a fost astfel cişti-
nu au toate condiţiile nece tele lui. Să adăugăm aces- lesului, aceste muncitoare de 53 ani. rei întreţinere se eflă mino prezenţa a circa 3 000 de specta gatâ: minutul 17 — Naidin recupe
sare dezvoltării. Dar legu ştiu cit® îngrăşăminte tre Mihai BIrJoc — Orăştie. Dis- Un grup de mame — Hune rul şi pentru care plătiţi pen tori, s-a desfăşurat partida din rează balonul respins de portar
tre divizionarele A, Jiul Petro
micultorii cu o experienţă buie puse la rădăcini, de ci poziţiunlle art. 59 din Legea doara. In conformitate cu dis- sie alimentară. şani şl CJ.R. Cluj, In cadrul la şutul precedent al lui Libardl
si îl introduce In careu, de undo
bazată pe temeinice studii Impresii culese' din tă apă şl lumină este nevoie 27/1966, privind cumulul pen poziţiunile legale în vigoare, sferturilor de finală ale „Cupei IMulţescu, după o pendulare, 11
prin
României-. Fără a excela
agrotehnice ştiu să supli pentru ca produsele să fie siei cu salariul ai pensiona programul redus al mamelor DIVERSE calitate şl tehnicitate, meciul a şutează spre poartă; In traiectorie
nească aceste „absenţe*, să modemele sere întocmai pe placul nostru, rilor de Invaliditate gradul care alăptează este de 9 luni plăcut datorită evoluţiei scorului Intervine Penzcş şl... din nou au
togol — ol patrulea al ceferişti
ofere plantelor Întocmai ce al consumatorilor. III, se aplică şi pensionarilor Anghelina Treanţă — Criş Constantin Poiană — Coro- şl Incertitudinii care plana asu lor în trei partide cu Jiul ; mi
pra rezultatului final. Departe de
ea ce le este necesar. Ne-am legumicole de la — De cînd lucraţi la aces de Invaliditate gradul III, an cior. Odată cu concediul de ieşti. Pentru obţinerea actu a fi o reeditare a partidei de nutul 37 — o fază prelungită do
convins» recent, de aceste te sere ? — ne-am adresat gajaţi temporar sau sezonieri. odihnă pe anul 1972, urmea lui solicitat de către dv., a- duminică, Jocul celor două com atac a clujenilor, mingea este
purtată pînă In careu, de undo
adevăruri, vizitînd moder Sîntandrei •unei femei, pe numele el NIcolae I.upuţ — Poieniţa. ză să beneficiaţi şi de con dresaţi-vă unităţii care a a batante s-a desfăşurat Ja alţi pa S. Brctan o trimite In plasă: l-l;
rametri de forţă, dlrzcnie şl vi
nele sere legumicole de la. Floarea Mihai. Dacă viitoarea soţie are vîr- cediul legal de odihnă, afe vut In administrare moara din teză, ambele echipe resimţind e minutul 47 — Cotormani este
rent perioadei 1 mai — 31 de
Ghergheşti.
Problemele sesi
faultat pe linia careului mic, lu
Sîntandrei. — De cînd a răsărit pri 6ta de 55 ani, dreptul Ia pen cembrie 1971. vident efortul depus cu numai poziţie de gol şl arbitrul acordă
trei zUe Înainte.
★ tui peisaj suspendat, de clo mul răsad I — ne-a răspuns sie de urmaş decurge de la Isala Ghiţă — Dobra. Aveţi zate de către dv. este bine să Echipa feroviară, care şl-a cu 11 metri, execută IMulţescu şl 2-1;
...Văzute de departe, se rofilă, conductele cu apă . femela, scormonind cu de întîi ale lunii următoare ace dreptul Ia concediu de odih fie comunicate şî Consiliului cerit binemoritate aprecieri In minutul 80 — Stolan conduce
lung balonul,, pînă ia linia por
partida de duminică, n-a reuşit
rele din Sîntandrei — fieca caldă şl rece — dispuse în getele într-o lădită cu pă- leia In care a survenit dece nă pentru anul 1972 dacă vă popular al comunei Gher să se repete decît o repriză, iar ţii, de unde centrează Înapoi la
re din ele ocupă o suprafa tr-o geometrie perfectă sub mlnt negru şi gras. sul pensionarului. O condiţie t reîncadraţi în muncă înainte gheşti, Judeţul Vaslui. Jiul, căutînd să joace cit mai e- Urmeş (Introdus In locul lui Fă
gaş), care reia frumos în plasă :
ţă de 2 ha — apar ca nişte u tronsoanele acoperişului de Nana Floarea nu este sin actele să fie depuse la oficiul de împlinirea a 12 luni de Iosil Szederî — Orăştie. A- con ornic pentru a se păstra In 3-1; minutul 88 — Stolan recu
vederea dificilei lntUniri cu Stea
riaşe acvarii. Mulţimea gea sticlă — şl vom avea ima gura muncitoare care lu de pensii în termen de cel concediu medical. Accidentul ua, s-a văzut din nou Încolţită. perează, po extremă, balonul, îl
murilor ce le acoperă, fixa ginea completă a vieţii ve crează la sere da la „naş mult 90 de zile socotite de la suferit neavînd legătură cu dresaţi-vă Inspectoratului şco Şl totuşi, Jiul a Învins mult mal conduce, centrează la Mulţescu,
care îl prelungeşte la Urmeş şl
clar, la un scor ce nu mal ne
te pe o suprastructură re getale ce se petrece In „ac- terea" primelor legume sub data decesului pensionarului. munca, procentele de calcul lar al Judeţului Hunedoara- cesită comentarii, confirmînd spe acesta înscrie al 4-lea gol. Scor
zistentă, creează această Im variile" Sîntandreiuluî. bolţile de stidă. Există Ioana Panatle — Fcderi. Da al ajutorului de boală sînt Deva. ranţele suporterilor. final 4-1, prin care Jiul se cali
fică în semifinalele „Cupei Româ
Printr-o condiţie fizică mai bu
presie. De aproape însă se Aceste frumuseţi incon multe „veterane"! ŞI pe că aveţi împlinită vîrsta de cele corespunzătoare unei boli nă, prin maturitate şl experien niei". Bravo echipei Jiul şl mult
rele îşi dezvăluie adevăra testabile — şi nu numai a- toate le caract/erizeazfi o 57 de ani şi dovediţi cu acte obişnuite. VAS1LE AVRAM ţă competlţională, beneficiind de succes în întîlnlrile viitoare !
Arbitrul I. Rittcr (Timişoara)
tul lor conţinut: verdeţuri t l t ! — sînt rezultatul efor singură trăsătură i elnt har o vechime în muncă de cel IOAN VASILIE aportul unor Jucători tehnici şi a condus inegal această partidă
cu o concepţie tactică mal bine
care se află într-o suspen turilor zilnice pe care le de nice şl scumpe la vorbă I puţin 10 ani, aveţi dreptul la ALOCAŢII de Ia Direcfia judeţeană pentru orientată asupra şanselor şl pers dificilă, nefiind sprijinit eficient
dare fragilă şi simetrică, cu- pune aid un colectiv format pensie. pectivelor evoluţiei Jocului, Jiul de tuşierii S. Blau şi S. Blrăes-
prinzînd întreg spaţiul din din peste 80 de legumicul MARIN NEGOIŢA Cornel M. — Hunedoara. Sandu Lăscoi — Tîrşa. So probleme de munca şl-a dozat astfel efortul Incit fi cu. N. STANCIU
tre sol şl acoperiş. La Sînt toare venite din' aproape REMUS ROMAN Bunica dv. avînd o vechime ţia nefiind angajată, în baza şi ocrotiri sociale nalul a găslt-o In superioritate
de forţă, reuşind să-şl adjudece
în muncă de numai 3 ani nu victoria mai clar declt se pre Alte rezultate : DInamo — Po
poate beneficia de pensie sau vedea plnă In minutul 80. litehnica Timişoara 2-0; Rapid —
F. C. Galaţi 1-0 (după prelun
Deficitară la finalizare, echipa
ajutor social. clujeană nu a reuşit să fructifi giri) ; Metalul Buc. — A.S. Arma
D irafr-o slabă o rg a n iz a re Sofia Lainaş — Că lan. Aveţi ce cele cîteva ocazii create, nu ta 4-1.
dreptul la pensie Ia împlini
Omagiu talentului rea vîrsteî de 57 ani:
a tra n s p o rtu lu i şi d ifu ză rii Petru Ciuda — Călneln de
UROI. In ft&tul Urol, ca da
r - " " altfel In S Im aria, şl in Împre Jos. Perioade de armată şl
jurimi, Patra Irin ca este În concentrări se consideră ve CARJI Şl IDEI
Ziarul nu ajunge la timp şl bun meseriaş Ia U.M.M.R. chime în muncă. Dacă nu do
drăgit şl stimat.
Conştiincios
vediţi o vechime în muncă de
(in acelaşi timp unul dintre
ccl moi vechi salariaţi al uzi 25 ani (Inclusiv armata) aveţi
nei), Petre Irinca eete şl ve dreptul la pensie numai la
formaţiilor artistice
teranul
la cititorii din Petroşani din satul său, din uzina şl . împlinirea vîrsteî de 62 ani. l l » Dl CIITITWK
Clubul * Indicatelor din Slmo- i
ria. De numele său se leagă | Furtuna Radu — Brad. Da
compunerea şl susţinerea a ! că cei trei ani lucraţi după
„Puţine sînt zilele — ne-au Lăsînd ia o parte „btjbîia- peste 500 cuplete satiric o păs- i pensionare nu au fost valori Există un domeniu al unei legeri a valorilor sale elice.
scris mai mulţi cititori din la" din răspunsuri, am veri trate viu In sufletul nenumă- i ficaţi 1a pensie, atunci la îm literaturi naţionale care a Malraux în „Calea regală"
raţii or spectatori.
Petroşani — cînd putem cum ficat cînd au ajuns ziarele la Cu ocazia împlinirii b 10 de i plinirea vîrsteî de 60 ani pu pare paradoxal: aparţine în apărută la Editura ,.Cartea
păra înainte de ora 8,30 zia îndemlna cititorilor. ani de neîntreruptă activitate teţi solicita transformarea pen cel mai înalt grad literaturii românească" îşi duce perso
rul „Drumul socialismului", La centrul de difuzare a pe scena amatorismului. Clu siei de invaliditate în pensie acelui popor dar în acelaşi najele în Asia, pe meleaguri
bul sindicatelor din Simerla
de Ia chioşcurile de difuzare presei nr. 1 — primul care a organizat recent la Urol un pentru limită de vîrstă. Baza timp se desprinde de ea, as- le unde astăzi se desfăşoară
a presei din oraşul nostru. e „alimentat", aflat Ia cdrca spectacol omagial fnohlnat Iul de calcul a pensiei va fi sa pirînd către universalitate. un război crud, într-o Indo-
Care este cauza?". 200 metri de oficiul poştal — Petre Irinca. lariul actual al funcţiei avu Indiferent care ar fi sursele chină franceză care trăia to
Subliniem de la început că ziarele au fost lăsate la ora te In cei 5 ani care au stat acestui paradox (aspiraţia tuşi o viaţă misterioasă, total
oamenii nu exagerează deloc 8,45. La cel cu nr. 3 — care clasică spre o lume a valo mente diferită de Europa,
cînd vorbesc despre întîrzîe- se găseşte lîngă hotel — în rilor eterne sau, dimpotrivă, menţinîndu-şi personajele în
rea repetată a ziarului nostru no.ta de livrare a fost con reliefarea a ceea ce este situaţii limită. Motivele în
din locurile publice de difu semnată aceeaşi o r ă : 8,45. particular-naţional) el este li străinării celor doi europeni
zare amenajate în Petroşani. Miraculos, nu ? Ce „mers de nul aparent, neafectînd mer pe aceste meleaguri sînt vagi»
Ne-am convins personal de a melc" a avut I.M.S.-ul pînă La Brad, peste apa Luncolul ui, se materializează perspectiva sul univoc al naţionalului că materialmente Impalpabile,
cest lucru cu ocazia deplasă la chioşcul nr. 1, şî de aici, amplificării construcţiilor unul n ou cartier. tre universal. Lumea burghe dominate de o voinţă de a
rilor pe care le-am făcut. De ce viteză supersonică a ziei de la 1850 din romanele trăi Intens pericolul şi moar
cele mai multe ori, cei în „prins" pînă la chioşcul nr. 3. Ou calm şl cura], de aîgurantă şl frînghil, s-au Foto! V. RUDA tea. In ultima instanţă totul
sărcinaţi cu difuzarea presei Credem că nu mai e necesar creat într-o corfă şi funîcu- lui Balzac nu reprezintă doar se transformă în nevoia de
Franţa acelor ani, tot aşa cum
caută scuze tot în... întîrzi- nici un comentariu I trei comunişti larul a fost pus în mişcare certitudine şi de libertate.
e r i: a apariţiei ziarului, a In schimb, ne oprim puţin i cu atenţie deosebită. spiritul francez se manifestă Asia aceasta In perma
mijlocului de transport (tre esupra lipsei de bună-cuviin- au salvat un copil AJonşi deasupra plasei, şi în tragediile Iul Corneille nentă zvîrcolire absoarbe
nul) etc. Pentru a putea răs ţă de care dă dovadă, în e- revizorii, dovedind mult N o t e şi Raclne cu subiecte şi per în cele din urmă forţa lor
pund© cititorilor, am ales u- xercltarea activităţii, vînză- Întrema dîn dupfi-amieze- calm şi siguranţă, au exe sonaje ,dln antichitate. Aceas
n a _ din foarte multele zile toarea de la chioşcul nr. 3, cutat dificile manevre prin A tă înţelegere a universalită voluntară. Simbolul acestei
cînd ziarul a avut o apariţia Rusalina Nuţă. O femeie în le acestei luni, fanlcularul care copilul a fost urcat în ţii, strîns legată de amploa drame este însăşi ,,colea re
normală. care transportă concentrat corfă. După încă o oră de In loc să-şi achite datoriile, pune rea interesului stîrnît de o gală" pe care cei doi o urmă
vîrstă a solicitat programul de fler de la Uzina de pre pera de artă, duce la ideea resc, drum mal important o-
A fost expediat din Deva Radioteleviziunil. „Trebuie să parare Telluc Ia Combinatul şedere la înălţime, timp ne
cu trenul care ajunge în sta cumpăraţi şi un ziar 1" — î-a siderurgic Hunedoara i-a o cesar pentru asigurarea u unui patrimoniu al acestor d mioară „declt cel de pe Ron
şl Rin în evul mediu". Timpul
ţia C.F.R. Petroşani la ora atras atenţia R. N. ş! l-a în nei siguranţe depline în mina pe toc şi... scrie reclamaţii valori.
6,30. De aici pînă la oficiul tins un ziar. „Sînt abonată, prit brusc din funcţionare. mers cu viteză redusă a fu- Insă romanul francez prin — în evoluţia sa ireversibilă
Cauza ? Un copil In vîrstă
poştal, după cum se ştie, e o ce să fac cu el ?" — a în de 12 ani, nesupravegheat, nlcularuîui, cei trei au a Malraux sau cel american către nou — tinde să reinte
palmă de loc. Cu toate aces trebat cumpărătoarea. După o Juns în sfîrşit pe sol. Copi In urmă cu cîtva timp, am bani sau invocînd alte mo prin Hemingway nu mai as greze naturii „calea regală",
tea, în ziua respectivă ziarul discuţie penibilă — căreia se urcase pe unul din pilo lul fusese salvat şi redat primit o sesizare — scrisă cu tive. Aceasta, a făcut ca pe piră la universalitate doar dizlocîndu-J monumentele, fă-
nu apăruse la chioşcuri nici vînzătoarea îi impunea „con nii de susţinere a funicula- familiei. foc şi necaz — de io cetă trimestrul IV 1971 I.-P. să fie prin interesul stîrnit de ceea rîmlţîndu-le piatra. Mai mult
la orele 8,30. In lipsa şefu ţinutul" — femeia a acceptat rului şi se agăţase cu bra Exprimîndu-ne admiraţia ţeanul Ion Petruş din Mintia. singurul restanţier din raza ce este etern-uman şl parti- decît oriunde, aici natura es
lui oficiului poştal, ne-am a „condiţiile", plectnd supăra ţele de toarta unei corfe de pentru curajul şi omenia de O reclamatie în toată regula oficiului P.T.Tc. Mintia. Men cular-artistic în fiecare ope te vehementă, decisă să-şi în
dresat adjunctului acestuia, tă. întrebăm, ce caută ase pe ramura goală. Intenţiona împotriva factorului poştal ţionăm că şi pe trimestrul II ră în parte, ci, rămînînd fran deplinească menirea în cel
tovarăşul David Tamaş. In menea maniere negustoreşti să traverseze, In acest fel, care au dat dovadă cel trei din localitate. Cum n-aveam 1971 a rămas restantier, do- cez sau american, deşi. acţi mai scurt timp. In faţa aces
Recunoştinţă de... situaţie, ad într-un loc în care se lucrea valea Gernei, care despar comunişti — Ion Furdui, A- de unde şti de partea cui stă vedindu-se un abonat rău unea se petrece în China sau tui spectacol nu este permis
junctul şefului de oficiu a ză cu litera tipărită? te versanţii Sînpetru şl Dea xente Goia şl Gheorghe To dreptatea, am trimis^o spre platnic. Spania, el caută o altă uni decît un interval de filozofa
pus mai multe întrebări în lul Iejulul pe o deschidere ma — nu putem neglija fap verificare Direcţiei judeţene Pentru faptul că, în 12. I. versalitate a unei lumi mal re. Asistăm la un proces de
dreapta şi-n stingă. In sfîr- M. LIVEZEANU de peste 400 metri. tul că lipsa de supraveghe P.T.Tc. Iată răspunsul pe ca 1972, î s-a încasat o majorare mult decît naţionale, o lume zbucium al conştiinţelor, de
şit, tovarăşa Angelica Plâviţu, Văzîndu-se deasupra pră- re a copiilor de către unii re l-am primit: de 6 lei — generată de plata dobîndire a înţelegerii. O no
crătoare la difuzarea presei, N. R. Aşteptăm din partea pastiel, copilul a intrat în părinţi poate avea urmări „Din cercetările efectuate cu întîrziere a taxei pentru mai largă a contemporanilor, uă dimensiune a universităţii
e-a relatat cum stă cazul: Oficiului poştal din Petroşani panică începînd să ţipe. O din cele mai grave. rezultă că sesizarea este ne difuzor — şi i s-au pretins în care personajele trăiesc apare aşadar din evaziunea
Ziarele au ajuns la oficiul întreprinderea unor măsuri mînă i s-a desprins de toar întemeiată. Factorul poştal 13,50 lei — tot cu titlu de experienţe ce alcătuiesc o în geografică sau din meditaţia
>s!tm la ora 8,00. De ce aşa organizatorice operative pen tă si a mers astfel pînă cînd Ing. D. CIOFRINGEANU Măria Podelean s-a prezentat majorare, pentru televizor — ţelegere nouă a omului şl a explicită.
îrziu ? Păi, ne-au sosit cu tru creşterea răspunderii în corfa a ajuns deasupra pla şeful Uzinei de preparare la domiciliul tovarăşului I. cetăţeanul I. Petruş a scris vieţii în general. Este vorba Traducerea este realiza
tronul încă 50 de colete cu activitate, atit a salariaţilor sei de protecţie a şoselei. Teiiuc Petruş pentru a încasa taxe redacţiei cu scopul de a se de o altă intenţie de univer tă de Miron Radu Paraschi-
alte publicaţii şl am aşteptat care transportă ziarele, cît şi In acest moment şi-a dat le pentru difuzor şi televizor răzbuna. Rugăm a-i face cu salitate, de o deschidere către vescu, într-o frumoasă pre
să le aducem pe toate. Dar, drumul pe plasă d® la 12 în mai multe rînduri : 24 no noscut că are obligaţia să-şi exiperienje şi peisaje, pe zentare grafică, la Editura
de aici a plecat I.M.S.-'ul ime a celor care le pun în vîn- metri înălţime şi numai în- On tată aşteaptă iembrie, 8 decembrie şi 24 achite la timp toate obligaţii fondul unor ample dezbateri „Cartea românească*.
diat, la... 8,30!". zare marelui public. tîmplarea a făcut ca balan decembrie 1971. De fiecare le pe care 1® are faţă de asupra omului, ca o căutare
sul acesteia să nu-I arunce Septuagenarul Ştefan Lu- dată, I.P. a refuzat să plăteas stat". neliniştită a unei noi înţe IO N B A D ES C U
f în spaţiul neprotejat, dis lu, asistat la Casa de bă- că taxele spunînd că n-are Ceea ce am şi făcut.
Pentru tinerii muncitori tanţa pînă la sol fiind de trîni din oraşul Brad. aş
peste 100 metri.
teaptă de mai multă vreme
Situaţia, unică în felul ei, să fie vizitat de copiii săi :
DEVA. Pentru cei peste erul j.Gojdu" din Deva a devenise foarte critică. Sosit 0 bunătate (de inimă) prost înţeleasă
1 000 de tineri muncitori pe fost predat ..la cheie" un la faţa locului, Ion Furdui, Ştefan, Lucreţia, Remus, Eli-
care îi are, Trustul de con nou bloc ce va găzdui în- şeful instalaţiei de transport, sabeta şi Elena. Excludem Locuitorii din Sîntandrei re vînd bilete de 1,50 — Mă FALNCELE PĂDURI
faptul că tatălui îi este dor
strucţii Deva a dat în folo tr-o atmosferă prielnică şi după o scurtă discuţie cu care călătoresc la Deva, sau ria Capotescu, Iolanda Şufană
de ei, dar aceştia trebuie
sinţă în flecare an nn în civilizată alţi 250 de tineri revizorii Axente Goia şi să contribuie la întreţinerea viceversa, rămîn de foarte Tşi altele — le e greu să mear
semnat număr de cămi constructori. Gheorghe Toma, a stabilit multe ori nedumeriţi. Unele gă la casierie pentru a ridica
lui cu o sumă. derizorie. De
ne muncitoreşti. Adevăra Camerele, prevăzute cu imed.iat planul de acţiune mai bine de un an însă nici taxatoare le încasează 1,75 lei bilete corespunzătoare. Dar TREBUIE OCROTITE
te blocuri cu mal multe ni clte 2 paturi, sala de lec pentru salvarea copilului unul dintre copii nu a tre pe bilet iar altele numai 1,50
veluri unde fiecare aparta tură şl clubul destinat vizi neprevăzător. Totul trebuia cut pe la Casa de bătrîni lei. Din această cauză călăto nici controlorii (un exemplu In această primăvară sece re şl stingere a incendiilor în
ment este prevăzut cu mobi onării programelor de tele executat precis şi repede. Se din oraşul Brad, deşi s-au rii s-au obişnuit să spună că recent : Eleonora Ferenczy) toasă, pericolul Incendierii
lierul şi Instalaţiile necesa viziune şi susţinerii unor lăsase înserarea, vîntul purtat cu ei nenumărate co ultimele sînt „bune la ini nu sesizează acest aspect sau pădurilor este deosebit de raza lor de activitate de că
tre întreprinderile, instituţii
re. căminele aduc odihnă şi activităţi cultural-educative creştea în intensitate, iar respondenţe. mă". S-au interesat însă la nu vor s-o facă I Atunci pe mare. Pentru a preîntîmpina le de stat, organizaţiile ob
relaxare pentru fiecare con vor constitui fără îndoială frigul devenea din ce In ce Şi totuşi un tată mai aş I.G.C.L. Deva şi au aflat că cine să întrebăm n o i: cînd izbucnirea de incendii, Inspec şteşti şi persoanele fizice ca
structor. cadrul familial binemeritat mai pătrunzător. După o teaptă ! preţul adevărat al unui bilet vor înceta taxatoarele să-şi toratul silvic al judeţului Hu re îndeplinesc o activitate în
Aceste zile consemnează pentru (deocamdată î) viito scurtă verificare a instala pe această rută este 1,75 lei. nedoara. ocoalele silvice, o pădure | nelnstruîrea cu pri
ţiei de semnalizare, cei doi ANDREI OPREA Şi au mai aflat — indiscreţi facă „popularitate" pe banii
un nou eveniment. In carti rii familişti. seamă de întreprinderi şi in vire Ia prevenirea şi stingerea
revizori, asiguraţi cu centuri corespondent oamenii — că taxatoarelor ca statului ? stituţii au desfăşurat o Inten Incendiilor, de către unităţi
să activitate de propagandă, le organizaţiilor socialiste ca
pentru a face cunoscut cetă re execută în păduri exploa
ţenilor pericolul
incendierii
tări sau orice alte lucrări sau
Urgenţele la prestări de servici urgent nevoie de retuşur panouri, afişe, tăbliţe indica activităţi, a muncitorilor îna
montate
pădurilor. Au fost
inte de a-1 introduce în pă
toare şi avertizoare. Consilii
dure, sau neorganizarea lor
le populare au popularizat în echipe de primă interven
în rîndul sătenilor îndatori ţie înainte de începerea lu
Uneori — ne-au scris mai meşteşugăreşti „Prestarea" din „solicită produse la damigea- costum de haine în 3 zile şi să meargă joia la tîrg. Acolo cul K2, apartament 29, a so
mulţi cititori — sîntem ne municipiul Hunedoara este nă*\ nu în 15, ar fi tocmai dife îl găsesc pe şeful atelierului licitat acum 4 luni interven rile ce le revin pentru apă crului ; neinstrulrea paznici
voiţi să solicităm din motive curăţătoria chimică. Persona renţa de preţ - la care se exe de curăţătorie de la Baia de ţia instalatorului de apă pen rarea pădurilor de foc. lor de parchete în vederea
obiective ca unele prestări lul încadrat aici poate să re cută lucrarea". Criş. Dacă constată şeful că tru înlocuirea unei conducte Cu toate acestea, datorită prevenirii şl stingerii incen
de servicii să fie executate zolve orice urgenţă, pentru că Se poate, dar e într-adevăr un caz urgent, ce se crăpase în baie. Aceş unor neglijenţe la lucrările diilor ; aprinderea focurilor la
înlr-un timp cît se poate de dă dovadă de solicitudine, iar * poate să-l servească mai re tia au venit şi au reparat de de curăţare a păşunilor şi o distanţă mai mică de 100
scurt. De obicei găsim înţe unitatea este dotată cu apara nu sînt prefurl Să faci pe detecti pede. Dacă nu, în 15 zile ori fectul. Numai că peretele din grădinilor — prin arderea m de liziera pădurii, fără a-
legere. Alteori însă ni se răs tură modernă. Uneori, însă, I cum e gata. baie a rămas spart, coi toate vegetaţiei uscate — cît şi din probar-ea organului silvic sau
punde de către cei la care a- salariaţii de aici sînt nevoiţi Cooperativa meşteşugăreas vul joia la fîrg asigurările date de instalatori, nepăsarea unor cetăţeni s-au în afara locurilor special des
polăm ori că nu sînt obligaţi sâ-i informeze pe clienţi că că „Drum nou", tot din Hu acum 4 luni, cum că „o să produs cîteva incendii de pă tinate acestui scop ori pără
să ne onoreze comanda în nu le pot onora urgenţele — nedoara, execută servicii de In oraşul Brad se execută Retuşuri după venim mîine" etc., etc., etc. dure. sirea locurilor unde s-a fă
timpul dorit, ori că nu au cu şi acest lucru se întîmplă urgenţe doar la reparaţii de servicii de urgenţă la coope ★ P'entru a preîntîmpina în cut foc fără a-1 stinge ; insta
ce, invocînd fel şi fel de scu cam des — nu pentru că nu încălţăminte. Alte lucrări nu rativa „Moţul" numai la cu Instalatori viitor astfel de situaţii, în
ze şi motive. au bunăvoinţă, dar nu au se pot executa- De ce ? Iată răţătoria chimică, dar şi aco Raidul organizat la cîteva scopul ocrotirii pădurilor şi larea şi folosirea în pădure a
Pe baza semnalelor primi cum. Cînd au apă, nu au sol ce ne spune şeful de secţie lo pe... hîrtie. In practică nu Desigur, mult solicitate în din unităţile prestatoare de din dorinţa ca toţi cetăţenii utilajelor şi instalaţiilor de
te de la cetăţeni, em vizitat venţi şi invers. Apa, elemen Ion Codrea, de la atelierul de se aplică din mai multe mo privinţa urgenţelor sînt şi în servicii scoate în evidenţă să cunoască responsabilităţile exploatare fără luarea măsu
cîteva unităţi prestatoare de tul de bază pentru curăţat, croitorie, de la noul complex, tive. Vom relata unul. Cen treprinderile de gospodărie faptul că urgenţele la pres ce le revin pentru apărarea rilor de prevenire şi stinge
servicii pentru a constata «pe curge numai între orele 5-8 situat în strada Karl M arx: trul de primire e In Brad, iar tări de servicii sînt tratate fond'ului silvic de incendii, re a incendiilor, prevăzute
viu" modul în care se ono şi 13-17. Neexlstînd o altă „La noi vin clienţi să solici atelierul de curăţat în comu comunală şi locativă din ju cu indiferenţă saiu sînt ine reamintim cîteva prevederi de dispoziţiile legale.
rează (sau cum ar trebui să sursă de alimentare, în restul te lucrări urgente, dar nu le na Baia de Criş. deţ. Oamenii apelează aici xistente. Este absolut nece cuprinse în Hotărîrea Consi Aceste încălcări constituie
unor de
sar ca forul competent, res
pentru remedierea
se onoreze) urgenţele. de timp se stă, în cazul că putem onora, fiindcă nu avem — Nu avem mijloace de fecţiuni la instalaţia sanitară, pectiv Uniunea Judeţeană a liului de Miniştri nr. 2 285/ contravenţii şi se sancţionea
nu sînt alte lucrări de făcut. preţuri stabilite pentru ur transport rapide care să ducă gaz, coloana de apă etc. Me cooperativelor meşteşugăreşti, 1969. Astfel constituie con ză cu amenzi d,o la 100 Ia
însă e o altă
travenţie la normele de pre
seriaşii intervin, de regulă,
Cînd e apă, Cu solvenţii Nu au de unde-i genţe, Existînd doar tariful şi să aducă articolele clien remediază defecţiunile apoi să întreprindă de urgenţă mă venire şi stingere a incendii 3 000 Iei. deci ! Datoria
problemă.
obişnuit, nu putem amina o
Reţineţi,
ţilor de la curăţătorie la cen
suri pentru a retuşa carenţe
trul de primire — ne relata
nu sînt solvenjl procura pe plan local, iar fa lucrare mai veche numai Virginia Lungescu, responsa pleacă. Părăsesc apartamen le ce dăinuie nejustificat în lor următoarele fapte: arun noastră, a tuturor, este să
bricile chimice din judeţele
carea chibriturilor,
pentru motivul că un client
ţigărilor
întreprindem tot ceea ce este
tele, lăsînd în general lucrul
limitrofe, de la care se apro se grăbeşte. Singura justifi bila centrului de tricotaje. neterminat. De finisat urmea activitatea unităţilor meşteşu sau a altor obiecte aprinse în posibil pentru ca să nu mai
găreşti şi de care se lovesc
Unitatea cea mai solicitată vizionează, nu prea le ono care firească faţă de clienţi, — Şi totuşi cum se rezol ză să se ocupe alt salariat clienţii. păduri, fînete sau alte locuri izbucnească nici un incendiu
• — cu urgentarea serviciilor rează comenzile, pe motiv că în situaţia în care unul gră vă un caz extrem de urgent? de la I.G.C.L. lată un caz : cu pericol de incendii; ne- în pădurile din judeţul Hu
— din cadrul cooperativei nu se încurcă cu clienţi care bit doreşte să i se facă un — Ii îndrumăm pe clienţi Familia A. D din Deva. blo N. PANAITESCU luarea măsurilor de preveni nedoara.