Page 106 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 106
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 353 @ VINERI 31 MARTIE 1972
Ol
D Â R E D E S E A M Ă
asupr activităţii Comitetului judeţean Hunedoara a
prezentată de tovarăşul loachim Moga
(Urmare din pag. 1) maf ales calitative. Am rfimaj asm! trecut fri judeţ 14 în face în timp util şi după ce obiective şi atingerea para fie valorificate în cel mai manifestă încă deficienţe în de propagandă — a importan
datori economiei naţionala In treprinderi care au depăşit rinţele reglementărilor în vi metrilor proiectaţi la terme scurt timp, prin contribuţia organizarea şi controlul înde tei actualului cincinal în fău
trează atenţia asupra proble anul trecut cu Importante cheltuielile materiale de pro goare, că deseori contractarea nele stabilite, sporirea în in muncă a locuitorilor sa plinirii hotărîrilor ; nu toţi rirea societăţii socialiste mul
melor de fond, adoptă măsuri cantităţi de cărbune brut şi ducţie cu 73 milioane lei, iar şi livrarea utilajelor nu co ritm mal susţinut a producti telor, printr-un efort mai sus membrii organelor respective tilateral dezvoltate, mobiliză
eficiente. De asemenea, am metale neferoase, placaje din 13 unităţi au depăşit preţul respunde cu cerinţele grafi vităţii muncii şi reducerea ţinut din partea specialişti de partid participă efectiv la rii oamenilor muncii hunedo-
reuşit să antrenăm consiliile marmură, buşteni, lemn de de cost planificat cu 54 mili celor de execuţie, că pe şan cheltuielilor materiale de pro lor. rezolvarea sarcinilor, nu in reni la îndeplinirea sarcinilor
populare, sindicatele, organi mină, carne, lapte şi alte pTO- oane lei. Una din principalele tiere utilajele şi forţa de ducţie, îmbunătăţirea calităţii Nu de mult timp am înce tervin operativ pentru înlă puse de partid în etapa ac
zaţiile U.T.C. să-şi sporească duse. cauze ale acestor neajunsuri muncă nu sînt folosite întot produselor. Trebuie să facem put o nouă campanie agrico turarea lipsurilor. tuală. Drept rezultat al aces
contribuţia în ansamblul acti Restantele de cere am vor este aceea, că în multe între deauna raţional, că apar go totul pentru folosirea comple lă t cea din primăvara aces Biroul Comitetului judeţean tei activităţi ideologice pe
vităţii politico-organizatorlce bit au fost generate îndeosebi prinderi — mai cu seamă la luri în aprovizionarea locu tă a capacităţilor de produc tui an. Ea a fost precedată de partid este conştient că nu multiple planuri sînt iniţiati
desfăşurată de organizaţia ju de activitatea defectuoasă Centrala cărbunelui Petroşani, rilor de muncă şi risipă de ţie, înlăturarea neajunsurilor de măsuri care să asigure o a reuşit să acorde tuturor or vele izvorîte din numeroase
deţeană de partid pentru mo desfăşurată la minele Dflja şi C.M.N. Deva, I.M. Hunedoara materiale — toate acestea do din aprovizionare şi desface mai bună folosire a forţei de ganizaţiilor de partid spriji colective de a fi model de
bilizarea oamenilor muncii la Vulcan, U.E.I.L. Haţeg, între şi U.V. Călan — se manifestă vedesc că organizaţiile de re, instaurarea unei discipline muncă, a pămîntului şi utila nul şi îndrumarea necesară trăire socialistă şi am adău
îndeplinirea hotărîrilor parti prinderea de industrializarea insuficientă preocupare pentru partid, conducerile unităţilor ferme în domeniul consumu jelor. Sîntem datori să acţio pentru creşterea rolului adu ga şi suportul moral care
dului şi statului. Ca rezultat cărnii Deva, întreprinderea de normarea ştiinţifică a consu rilor materiale şi al relaţiilor năm energic, pe toate planu nărilor generale. In unele or le-a îndemnat pe unele colec
al succeselor dobîndite, jude industrializarea laptelui Sime murilor, urmărirea lor opera de construcţii şi beneficiare contractuale, pentru pregăti rile, pentru a executa toate ganizaţii de partid din mu tive să lanseze chemări la
ţului nostru i-a revenit cinstea ria, I.P.V.I.L.F. Deva. Princi tivă şi intervenţia hotărîtă de investiţii nu se achită cu rea cadrelor necesare şi folo lucrările în timp optim şi de nicipiile Deva, Hunedoara, întrecere pe ramuri.
de a chema la întrecere în a pala responsabilitate faţă de pentru respectarea acestora. toată răspunderea de sarcini sirea lor raţională. Este ne bună calitate, pentru că acum Petroşani, oraşele Călan, Si Invăţămîntul de partid pen
cest an toate celelalte consi aceste stări de lucruri o poar Va trebui ca toate organi le ce le revin în acest impor aşezăm bazele recoltei pe ca meria, comunele Bretea Ro tru anul 1971—1972 a fost or
lii populare judeţene. tă organizaţiile de partid, con zaţiile de partid, comuniştii tant domeniu de activitate. Ca cesar ca organele şi organi re o aşteptăm la toamnă. Or mână, Pui, Gurasada, Romos, ganizat într-o concepţie mai
In sfera preocupărilor co ducerile acestor unităţi. In puşi să conducă întreprinderi, urmare a acestor neajunsuri, zaţiile de partid, sindicalele şi ganizaţiile de partid de la Zam, Sîntămăria-Orlea şi al unitară şi mai cuprinzătoare,
mitetului judeţean se circum întreprinderile respective şi-au secţii, sectoare, să se preocu cu toate depăşirile globale, la conducerile unităţilor econo sate, consiliile populare co tele, sînt cazuri în care se punîndu-se în centrul activită
scriu măsuri şi acţiuni tot mai făcut loc carenţe în organi pe stăruitor de punerea în va unele întreprinderi sarcinii? mice şi de construcţii să se pre munale, conducerile unităţi . pierde din vedere aspectul ţii lui şi propagandei prin
consecvente pentru ridicarea zarea şi conducerea produc loare a tuturor rezervelor de de plan nu au fost realizate ocupe mai îndeaproape de crea lor agricole cooperatiste şi educativ al adunărilor gene conferinţe studierea creatoare
conţinutului activităţii ideolo ţiei pe care organizaţiile de care dispune judeţul pe linia integral în anul 1971. Trebuie rea celor mai bune condiţii de de stat trebuie să organizeze rale, nu se urmăresc rezulta a operelor clasicilor raarxism-
gice, întărirea muncii politice partid nu le-au sesizat şi com creşterii eficienţei economice. să arălăm că cel mai mare muncă şi de viaţă, să asigu mai bine munca, aşa îneît să tele practice ce se obţin ca leninismului, aprofundarea ho-
de masă, popularizarea, bătut Ia timp, nu au îndrep In această ordine de idei pre volum de lucrări restante pe re desfăşurarea activităţii de fie folosite din plin fiecare urmare a unor analize ce se tărîrilor şi documentelor Con
cunoaşterea şi aplicarea hotă- tat împotriva lor opinia co ocuparea primordială trebuie anul trecut au fost în execu producţie în deplină siguran zi bună de lucru, fiecare uti fac. gresului al X-lea al P.C.R.,
rlrilor partidului şi legilor muniştilor, a oamenilor mun să se axeze pe creşterea în ţia I.C.S.H. — unitate cunos ţă şi de securitate a muncii, laj agricol, fiecare atelaj. Comitetul judeţean, organe ele plenarelor Comitetului
statului, pentru întărirea răs cii. Trebuie spus că la aceste ritm m.ai susţinut a producti cută pentru prestigiul rezulta obligînd în acelaşi timp între Tovarăşi, le şi organizaţiile de partid Central, a legilor statului, a
punderii, ordinii şi disciplinei neajunsuri concură şi insu vităţii muncii. Or, rezultatele telor sale în organizarea, con gul personal la respectarea In domeniul muncii organi au avut şi au în atenţie con expunerilor tovarăşului Nicolae
în producţie şi viata socială. ficienta exigenţă a conduce din primele două luni ale a ducerea şi efectuarea lucrări strictă a N.T.S. Avem în ve zatorice, ne-am preocupat cu ducerea şi îndrumarea consi Ceauşescu. In prezent se
S-a acordat şi se acordă o a- rilor centralelor cărbunelui cestui an, cînd abia ne-am lor. Deficienţe serioase se dere în primul rînd unităţile prioritate şi consecvenţă de liilor populare, organizaţiilor desfăşoară o largă acţiune
tentie sporită muncii de se Petroşani şi minereurilor ne încadrat. în acest indicator, a perpetuează de multă vreme miniere, siderurgice, de trans creşterea rolului conducător de masă şi obşteşti. Totuşi, în pentru dezvoltarea activităţii
lecţionare, creştere şi promo feroase Deva, C.E.I.L. Deva, rată că mergem pe o linie — şi la grupul de şantiere porturi. al organelor şi organizaţiilor activitatea unor organe şi la cabinetele de ştiinţe socia
vare e cadrelor, ridicării ni Direcţiei generale pentru agri mai ales în unităţile miniere T. C.M.M. Petroşani, care cu Stimaţi tovarăşi, de partid, îmbunătăţirea sti organizaţii sindicale se mani le şi răspîndirea cunoştinţelor
velului de cunoştinţe profe cultură şi industrie alimenta şi forestiere — combătută cu destulă uşurinţă amînă unele Datorită ajutorului primit, lului şi metodelor lor de festă fenomene de formalism ştiinţifice, în cadrul cărora
sionale şi de cultură ale sala ră, precum şi a unor organe tărie de conducerea partidu lucrări şi dovedeşte un slab creşterii preocupărilor comi muncă, mutarea centrului de şi inerţie ; ele nu intervin o funcţionează centre sau punc
riaţilor. Atît la comitetul ju tutelare. In acelaşi timp, co lui nostru, aceea de a suplini simţ gospodăresc în utilizarea tetului judeţean, ale organelor greutate al întregii activităţi perativ în toate cazurile pen te de informare şi documen
deţean olt şi la organele şi mitetele municipale şi orăşe lipsurile organizatorice prin forţei de muncă, a utilajelor şi organizaţiilor de partid, a în organizaţiile de partid, la tru rezolvarea problemelor ce tare pentru activitatea poli
organizaţiile de partid şi de neşti de partid au acceptat suplimentarea forţei de mun şi materialelor. gricultura noastră a făcut paşi locurile unde realmente se le ridică producţia, îmbunătă tico-educativă.
masă, centralele industriale, prea uşor justificări şl pro că şi a fondului de salarii, fă Anul acesta ne găsim, cu însemnaţi pe calea dezvoltării înfăptuiesc măsurile elaborate ţirea condiţiilor de muncă şi Biroul Comitetului Judeţean
întreprinderi, unităţile agri misiuni ale conducerilor aces ră a asigura creşterea cores investiţiile, într-o situaţie ca şi modernizării, reuşindu-se şi se hotărăşte soarta produc sociale ale salariaţilor. Orga de partid a militat cu consec
cole şl instituţii s-a acţionat tor unităţi, fără a adopta o punzătoare a productivităţii re nu poate fi justificată. Deşi ca în anul trecut producţia ţiei materiale, de întărirea nizaţiile U.T.C. — deşi au venţă pentru îmbunătăţirea
pentru promovarea principiu poziţie intransigentă. muncii. Avem în vedere si timpul a fost favorabil, în ia globală, producţiile de grîu, responsabilităţii şi poziţiei co venit cu unele iniţiative valo activităţii agitatorilor, a mun
lui muncii colective, lărgirea In ceea ce priveşte folosi tuaţia de la exploatările mi nuarie şi februarie s-a reali porumb, cartofi, sfeclă de za muniştilor în muncă şi socie roase — sînt încă deficitare cii de la om la om, a agita
democraţiei muncitoreşti şi rea capacităţilor de producţie niere din Valea Jiului, I. M. zat numai 11,1 la sută din hăr etc. să se îndeplinească şi tate. S-a statornicit, în peri în abordarea eficientă a pro ţiei vizuale, creşterea comba
cooperatiste, pentru punerea create prin mari eforturi <îe Hunedoara, I.M. Barza, unită chiar să se depăşească. In oada analizată, tot mai mult blemelor majore ale tineretu tivităţii muncii politice în ge
in valoare a experienţei şi investiţii, trebuie să recunoaş ţile C.E.I.L. Deva, întreprin planul anual \ la unele între I.A-S. s-au obţinut peste pro practica democratică a con lui : educaţia prin muncă şi neral, prin extinderea gaze
Iniţiativei creatoare. tem că, deşi avem capacităţi derea de industrie locală Ha prinderi cum sînt: I.M. Hune ducţiile medii planificate la sultării membrilor organelor pentru muncă, întărirea spi telor satirice, îmbunătăţirea e
doara, Uzina
„Victoria" Că
ţeg, U.M.M.R. Simeria şi al
Ansamblul activităţii politi noi, moderne, ele nu sînt u tele. In aceste întreprinderi lan", F.C. Orăştie, I.R.E.H., hectar mal mult cu 640 kg de partid şi de stat, a comu ritului revoluţionar, munci misiunilor staţiilor de radio-
ce şi organizatorice, acţiunile tilizate toate la nivel compe — ca dealtfel şi în celelalte Direcţia judeţeană P.T.T.R., grîu, 427 kg porumb şi 5 296 niştilor, a muncitorilor, ţăra toresc în întreaga masă a ti ficare, a brigăzilor artistice de
întreprinse şi măsurile apli titiv iar pe de altă parte, din — trebuie acordată o mai ma O.J.T. rezultatele fiind cu kg cartofi, iar în C.A.P. s-au nilor şi intelectualilor, soli- neretului. La fel în activita agitaţie şi altor forme şi mij
cate, eforturile depuse de co cauza slabei întreţineri şi re re atenţie factorilor care con mult sub media pe judeţ. A realizat în plus faţă de pre citîndu-le contribuţia la fun tea consiliilor populare se mai loace care şi-au dovedit efi
lectivele de muncă s-au ma paraţii, a exploatării neraţio duc la productivităţi mărite. ceasta atît din cauza benefi vederi cfte 207 kg grîu, 183 damentarea hotărîrilor şi ela fac simţite deficienţe în con cienţa. Considerăm însă că
terializat în ridicarea gene nale a unor agregate, insta In mod deosebit atragem a kg porumb, 1 500 kg cartofi borarea unor măsuri realiste ducerea industriei locale, activitatea pe care o desfă
rală a vieţii economice şi so laţii şi maşini au loc întreru tenţia asupra folosirii depli ciarilor, cere n-au asigurat pî- şi aproape 5 200 kg sfeclă de — practică ce s-a extins şi gospodărirea localităţilor, dez şoară organizaţiile de partid,
cial-cu Ltur ale a judeţului. In peri, accidente şi chiar avarii, ne şi cît mai Judicioase a foT- nă la începutul anului docu zahăr la hectar. Recoltele ob în activitatea consiliilor po voltarea prestaţiilor către de masă şi obşteşti, instituţii
această perioadă, judeţul Hu soldate cu pierderi importan ţel de muncă, a capacităţilor mentaţiile necesare decît pen ţinute anul trecut la unele pulare, sindicatelor şi celor populaţie, dar — îndeosebi — le culturale şi învăţămlnt pen
nedoara a adus o contribuţie te de producţie sau rebuturi. de producţie şi a timpului tru 90 la sută din volumul de culturi — grîu, porumb, sfe lalte organizaţii de masă şi în valorificarea resurselor lo tru ridicarea nivelului activi
importantă la progresul mul Se manifestă, de asemenea, maxim de lucru, perfecţionă investiţii, cît şi din cauza clă de zahăr, cartofi — arată obşteşti. cale. Concluziile conferinţei tăţii ideologice, politice de
tilateral al patriei socialiste. deficiente în realizarea ritmi rii tehnologiilor şi mai bunei constructorilor, care nu şi-au că şi în condiţiile de sol şi Fără îndoială, toate acestea pe ţară a secretarilor comi masă şi cultural-educative,
Ne-am realizat şi depăşit pre că a producţiei, în aprovizio organizări a mundi. organizat temeinic activitatea. climă ale judeţului nostru se au condus la dezvoltarea de tetelor de partid rşi preşe poate şi trebuie să cunoască
vederile planului cincinal narea tehnico-materială a for Organizaţiile de partid, con pot obţine recolte bune. mocraţiei şi întărirea vieţii dinţilor consiliilor populare în continuare îmbunătăţiri.
1966—1970, ajungînd sa ne maţiilor de lucru, la acorda O problemă de mare actua ducerile şantierelor de con interne de partid. Comitetele comunale trebuie să consti Este nevoie să milităm pentru
situăm printre judeţele frun rea asistenţei tehnice în pro litate, cu influenţă directă a strucţii au datoria să manifes Făcînd însă o analiză criti municipale, orăşeneşti şi co tuie o călăuză în activitatea ca toate cadrele de conduce
taşe ale ţării. cesul de producţie şi respec supra eficienţei economice — te o mai susţinută preocupa că şi autocritică a activităţii munale, organizaţiile de par de viitor a tuturor consiliilor re să respecte în mod exem
tarea N.T.S. Cea mai carac subliniată de conducerea par re pe linia extinderii acordu trecute, constatăm că în timp populare, inclusiv a Consiliu plar legislaţia socialistă, să
In anul 1971, am avut de teristică situaţie privind ne- tidului — şi care a făcut o lui global, a folosirii depline ce unele cooperative au obţi tid din întreprinderi, insti lui popular judeţean. Con
înfăptuit sarcini care au în îndeplinirea ritmică a planu biectul unor analize şi tuţii şi din agricultură şi-au siliile populare, cooperaţia determinăm organele de ’stat
trecut în amploare şi com lui de producţie persistă la studii în organizaţiile de paT- a utilajelor, instalaţiilor şi a nut cîte 3 000—4 000 kg grîu sporit răspunderea pentru ţi meşteşugărească şi de con să intervină mai categoric
pentru apărarea avutului ob
şi porumb, cîte 15 000—20 000
forţei de muncă. Trebuie lua
plexitate tot ceea ce am rea exploatările subordonate Cen tid şi sindicat, comitetele şi nerea cu regularitate a plena sum, cooperativele agricole
lizat în trecut. Constatăm că tralei cărbunelui Petroşani, consiliile oamenilor muncii, te cele mai eficiente măsuri kg cartofi şi 12 000—18 000 kg relor şi adunărilor generale, de producţie trebuie să se o ştesc. Comitetul judeţean, toa-,
legume la hectar
te organele şi organizaţiile de-
altele cu
organizaţia noastră de partid, C.E.I.L, Deva, U.M.M.R. Sime- adunările generale ale sala — atît de constructori, cît şi manifestînd grijă pentru asi cupe cu mai multă răspun partid trebuie să acorde mai
organele şi organizaţiile de ria şi altele. Deficienţe se riaţilor o constituie îmbună de beneficiari — în vederea condiţii similare nu au reali gurarea cadrului şi elementu dere de producerea unei ga multă preocupare pentru edu
partid din întregul judeţ au rioase în organizarea muncii, tăţirea continuă a calităţii reducerii duratei de execuţie zat producţii nici măcar la lui necesar exprimării des me mai largi de bunuri de carea membrilor de partid, a
reuşit să mobilizeze şi să în acordarea asistenţei tehni produselor. Colectivele unită şi atingerii în cel mai scurt nivelul planului. Aşa cum s-a chise a schimbului de opinii, larg consum, de extinderea cadrelor în spiritul înaltelor
conducă cu competenţă co ce, golurile în aprovizionarea ţilor economice hunedorene timp a parametrilor proiectaţi, subliniat şi la congresul pentru stimularea criticii şi prestărilor de servicii către cerinţe pe care le pune ca
lectivele de oameni ai muncii locurilor de muncă, neajunsu au făcut progrese în această îmbunătăţirii calităţii lucră U.N.C.A-P., toate rezervele de autocriticii în problemele ma populaţie, de dezvoltarea ac litatea de comunist. Comite
la realizarea sarcinilor ce au rile în funcţionarea utilajelor privinţă, dar trebuie perseve rilor şi reducerii costurilor sporire a producţiei agricole jore ale vieţii politice, eco tivităţilor industriale la sate, tul judeţean pentru cultură
revenit în primul an al ac şi instalaţiilor sînt dteva din rat şi mai mult. de execuţie. trebuie puse pe deplin în va nomice şi social-cul turale. domenii unde încă avem ră- şi educaţie socialistă, sindica
tualului cincinal economiei şi cauzele care n-au găsit încă Situaţia economico-financia Unităţile de transporturi fe loare. Or, privindu-ne activi Considerăm important de re mîneri în urmă.
tele, organizaţiile U.T.C. să
vieţii sociale a judeţului. Sar soluţionare din partea Cen ră a unor întreprinderi a fost roviare şi auto trebuie să tatea prin prisma acestei ce ţinut faptul că dezbaterile din Există desigur şi alte ne dovedească mai multă iniţia
cinile de plan :pe 1971 au fost tralei cărbunelui Petroşani şi influenţată negativ şi de în desfăşoare o activitate mai in rinţe, trebuie să arătăm că nu lunile august-septembrie a tivă în organizarea upor ac
realizate şi substanţial depă a conducerilor exploatărilor, registrarea unui volum ridicat tensă pentru a satisface pe mai putem argumenta, la in supra activităţii politico-ide- ajunsuri în munca organiza tivităţi educative legate de
şite la producţia globală şi şi deci au dus la nerealizarea de cheltuieli neeconomicoa.se, deplin cererile producţiei, a- finit, că sîntem .un judeţ in ologice precum şi adunările torică. Avem organizaţii de popularizarea şi explicarea
marfă, întregul spor obţinîn- planului de producţie. datorită neTespectăril contrac sigurînd în acest fel aprovi dustrial şl să solicităm din pentru dări de seamă şi adu partid care dovedesc o slabă politicii interne şi externe a
du-se pe seama creşterii pro Avem compartimente în în telor economice, Imobilizării zionarea şi livrarea ritmică a altă parte acoperirea necesa nările activelor comitetelor combativitate, în unele ca partidului şi statului noştri:
ductivităţii muncii. Indus treprinderi, centrale şi direcţii fondurilor în stocuri supre- produselor şl în acelaşi timp rului de produse agroalimen- comunale de partid au zuri trec cu vederea neajun educării în spiritul moral
tria hunedoreană a pus judeţene, care funcţionează normative, locaţii, rebuturi şi utilizarea mai bună a capaci tare. exercitat — prin problema surile ce se manifestă în socialiste e populaţiei, mai
la dispoziţia economiei naţio defectuos, avem unele cadre declasate, defecţiuni în apro- tăţilor de transport. La rîndul Avem toate condiţiile să a tică şi modul de abordare — munca şi viaţa de partid, nu Ies Ia căminele culturale. 1
nale, în primul an el actua oare se rezumă numai Ia so vizi o n are a t e hn ico -mat er ia I ă, lor, marii beneficiari — C.S.H-, sigurăm în mai mare măsură o influenţă pozitivă asupra rezolvă cu responsabilitate asemenea, organizaţiile
lului cincinal, peste prevederi, luţionarea scriptică a proble în organizarea şi conducerea Centrala cărbunelui Petroşani, satisfacerea necesarului de activizării membrilor de par problemele ridicate de comu partid au posibilitatea
29 760 tone cărbune net, 180 melor tehnice şi organizato producţiei. Probleme mei a U. V. Călan — trebuie să ma consum de legume şi cartofi tid, au determinat creşterea nişti, de oamenii muncii. Tre iosească mai eficient î
milioane kWh de energie e- rice pe care le ridică produc parte pe această linie s-au ri nifeste mai multă înţelegere din cadrul judeţului. Se im combativităţii faţă de neajun buie să recunoaştem că şi ac mîntul ideologic, propa
Qectrică, 2 610 tone cocs, 33 800 ţia, nu se deplasează la faţa dicat şi continuă să se (ridice pentru folosirea raţională a pune însă ca în fiecare coo suri, dîndu-le acestora un mai tivitatea ce se desfăşoară la de partid şi celelalte n
tone fontă, 38 300 tone oţel, locului, nu stăruie pentru a Ia „Marmura" Simeria, „Vi parcului de vagoane, a tutu perativă şi în fiecare I.A.S., pronunţat caracter de şcoală municipii, oraşe şi comune ce politico-ideolog ,J p
14 900 tone laminate, 650 mc le soluţiona competent şi o- dra" Orăştie, unităţile de In ror mijloacelor de transport. fiecare cooperator şi ţăran să de educaţie comunistă. Ele cu comisiile pe probleme este propagarea în mase cor.
cherestea, 134 tone produse peraţiv, aştepttnd soluţii de-a dustrie locală şi în alte între se preocupe de creşterea pro s-au caracterizat prin dezba în unele locuri deficitară. ţiei materialist-ştiinţ
din mase plastice, 11 970 mc gata. Insuficiente sînt preocu prinderi. Cu ocazia recentelor adu teri deschise, critici directe, Comitetul judeţean, comite spre lume, pertru *e:
prefabricate din beton şi alte pările pentru perfecţionarea In acţiunea de auto utila re nări generale ale salariaţilor ducţiei. In acelaşi timp, să se propuneri valoroase pentru tele municipale, orăşeneşti, oamenilor de ’b m
produse. Planul de investiţii tehnologiilor de lucru în une a unităţilor, de satisfacere în s-au dezbătut temeinic pro acorde mai multă atenţie lu îmbunătăţirea întregii activi comunale, din întreprinderi şi concepţiilor m
şî construcţii-montaj s-a reali le sectoare de activitate, ca proporţie cît mai mare a ne blemele legate de îndeplini crărilor în pomicultură, sector tăţi politice, economice şi so instituţii au datoria să acţio
zat integral, fiind puse în de exemplu Ia producţia pie voilor Interne de utilaje şi rea cu răspundere a sarcini care poate aduce mari veni ciale. Acest climat, de anali neze cu mai multă fermitate In domeniUi 'ţăml
funcţiune toate obiectivele selor de schimb în atelierele instalaţii, piese de schimb şi lor, s-au reevaluat posibilită turi. ză combativă, de intransigen pentru ridicarea la un nivel de stat este net să i
planificate. proprii ale întreprinderilor, la subansambluri cu forţele pro ţile, rezervele Interne şi s-au Pe linia folosirii cu maximă ţă faţă de lipsuri va trebui să calitativ superior a tuturor corde o atenţie *tă o
La obţinerea acestor succe secţia de placaje de marmu prii ale întreprinderilor, rezul stabilit angajamente care vor eficienţă a întregului fond fie stimulat şi dezvoltat în laturilor muncii organizatori nizării activităţii \. ctive
spe
funciar, în judeţul nostru a
elevilor şi .studenţi*
se şi-au adus contribuţia toa ră SimeTia, în depozitele de tatele nu se ridică încă la asigura participarea judeţului continuare prin punerea în ce. Trebuie să se imprime toratul şco ar judeţean bui-
te colectivele de muncă din materiale ale minelor, în ca nivelul cerinţelor şi posibi nostru Ia eforturile întregului fost iniţiat un bogat program dezbaterea comuniştilor a u muncii de partid un caracter să asigure- o mai bun olo'
judeţ- O menţiune aparte se riere şi balastiere, în secţiile lităţilor noastre. Cu prea popor pentru sporirea avuţiei de lucrări de îmbunătăţiri nor probleme care să se a mai exigent; să crească răs sire a atelierelor-şco. a
cuvine muncitorilor, ingineri de cărămizi ale industriei lo multă uşurinţă cerem şi mai naţionale şl ridicarea nivelu funciare cu obiective precise. dreseze conştiinţei, rolului şi punderea pentru organizarea microbiobazelor, în gene. a
lor şi tehnicienilor, organizaţi cale şi alte locuri de mun ales motivăm că se întîmpi- lui de civilizaţie al oamenilor In multe locuri însă nu se poziţiei comuniştilor în soci şi desfăşurarea adunărilor ge activităţii practice a elev.
ilor de partid, de sindicat şi ale că. De fapt, este pe deplin va nă greutăţi în achiziţionarea muncii. S-a stabilit, de ase mobilizează forţele locale la etatea socialistă. nerale, aplicarea hotărîrilor
organelor superioare şi pro
U.T.-G., conducerilor de la Com labilă şi la noi aprecierea se acestora, că sînt materiale in menea, ce trebuie să facem realizarea sarcinilor stabili Aşa după cum am mai ară prii, studierea şi generaliza Un accent deosebit va ti
binatul siderurgic Hunedoara, cretarului general al partidu dispensabile producţiei şi a pentru a materializa sarcinile te, obiectivele aflîndu-se abia tat, prin adoptarea unui stil rea experienţei înaintate, în bui să fie pus pe ridicarea
U.V. Călan, exploatările mi lui că, în ce priveşte orga vem nevoie mare de ele, dar de plan şi angajamentele. A în faza de proiect. de muncă viu şi dinamic, s-a tărirea calitativă a rîndurilor nivelului predării ştiinţelor
niere Lupeni şi Petrila, I.M. nizarea ştiinţifică a producţiei, în acelaşi timp preocuparea vem, în această privinţă, un La congresul ţărănimii coo îmbunătăţit legătura nemijlo partidului, îmbunătăţirea mun sociale în şcolile de toate
Barza, I.E.C. Deva, Fabrica după un început promiţător, pentru a Le produce este încă ghid de o inestimabilă valoa peratiste, în cuvîntarea secre cită a comitetului judeţean cii de selecţionare şi promo gradele, pe educarea politico-
chimică Orăşlie, întreprinde am trecut această activitate redusă, cu toate că dispunem re în indicaţiile concrete cu tarului general al partidului cu organele şi organizaţiile vare a cadrelor, acordarea u ideologică a cadrelor didacti
rea de prefabricate din beton vitală pentru o economie mo de posibilităţi tehnice şi ma prinse în cuvîntarea tovară şi în rezoluţia adoptată, se de partid, conducerile organi nui sprijin mai substanţial tu ce, elevilor şi studenţilor, pe
educarea
moral-cetăţeneasca,
Bîrcea, întreprinderea de in dernă pe un plan secundar al teriale în cele rmai multe ca şului Nicolae Ceauşescu la arată că se cer eforturi susţi zaţiilor de masă, cu oamenii turor organizaţiilor de masă, patriotică şi ateist-ştiintifică,
dustrie locală Orăştie, con preocupărilor noastre. Am zuri, mai ales la unităţile mi Conferinţa pe ţară a cadrelor nute pentru a înfăptui progra muncii din industrie, agricul obşteşti şi de stat, soluţionării în spiritul dragostei faţă de
structorilor de la Termocen vrea să se reţină că aseme niere, siderurgice şi de ma de conducere din întreprinderi mul naţional de dezvoltare a tură şi din alte domenii de
trala Deva şi de la Trustul nea deficiente se răsfrîng ne teriale de construcţii. Faptul şi centrale industriale şi de zootehniei. Situaţia realizării activitate. Sprijinul acordat în mai bune conditiuni a se patrie, faţă de partid, faţă do
tradiţiile de luptă ale clasei
sizărilor şi scrisorilor oame
de construcţii din Deva, pen gativ asupra condiţiilor de că pe total Judeţ am realizat construcţii, în sarcinile preco efectivelor şi a producţiilor a contribuit Ia întărirea răs nilor muncii. muncitoare.
tru contribuţia lor substanţia muncă, folosirii timpului de în 1971 o producţie destinată nizate de rezoluţia conferin de lapte şi carne la noi, în punderii acestora pentru bu
lă adusă la obţinerea acestor lucru, generează fluctuaţie auto utilării de abia de 14,3 ţei. Este necesar ca organiza judeţ, nu se ridică la nivelul nul mers al activităţii gene Tovarăşi, Stimaţi tovarăşi,
frumoase rezultate, pentru mare a forţei de muncă. milioane lei, iar indicii de u ţia judeţeană de partid, orga cerinţelor. Aceasta se dato- rale, creşterea prestigiului şi Activitatea ideologică, po Facem astăzi bilanţul unei
răspunderea cu care înţeleg Tovarăşi, tilizare a maşinilor-unelte au nele şi organizaţiile de par reşte în bună parte unor ne a rolului de conducător poli litică şi cultural-educativă de perioade de intensă activitate
să îndeplinească sarcinile ce fost de 70,8 da sută în secţiile tid, consiliile oamenilor mun ajunsuri în organizarea re tic al organizaţiilor de partid. masă, problemele învăţămîn- do partid. Rezultatele obţinu
Aşa cum
s-a
subliniat la
Ie revin. Conferinţa pe ţară a cadrelor de bază şi de 59,4 la sută în cii să ia asemenea măsuri ca producţiei şt selecţiei, în fu Ca urmare a activităţii des tului de stat au făcut obiec te de organizaţia noastră ju
Aşadar, rezultatele pe care cele auxiliare — fată de 75 re să asigure realmente întă rajarea şi îngrijirea animale făşurate de organele şi orga tul unei am-ple şi aprofundate deţeană sînt de natură să ne
le-am evidenţiat ne-au dat po din industrie şi construcţii, la sută şi respectiv 60 la su rirea rolului întreprinderilor lor. Ţinînd seama de deficien nizaţiile de partid s-au obţi dezbateri în plenara Comite bucure. Avem în faţă un pro
sibilitatea să începem bine şi prevederile actualului cinci tă, cît sînt sarcinile minime ca unităţi de bază ale activi ţele existente, se cer luate nut rezultate bune şi în cu tului judeţean de partid clin gram multilateral, care po
anul 1972, fapt atestat de de nal pun un accent deosebit — demonstrează ca prisosinţă tăţii de producţie, a respon măsuri energice şi hotărîte priveşte întărirea numerică şi septembrie anul trecut, pre larizează toate sectoarele de
păşirea, în lunile ianuarie şi pe creşterea mai accelerată rezervele mari pe care le a sabilităţii lor pentru realiza pentru producerea şi folosi calitativă a rîndurilor parti cum şi într-o recentă analiză activitate, toate energiile vi
februarie, a producţiei globa a eficienţei economice şi per vem. rea şi desfacerea produselor. dului. De la conferinţa pre a biroului. S-au analizat sar tale ale naţiunii. Conducerea
le industriale planificate. fecţionarea calitativă a în Ce ne-am propus în acest Sîntem datori să sporim efi rea raţională a întregului sor cedentă s-au primit în par cinile ce ne revin în lumina partidului, secretarul nostru
timent de furaje, punînd ac
Tovarăşi, tregii activităţi. In acest con an în domeniul autoutilării şi cienţa controlului şi îndrumă tid peste 7 500 muncitori, ţă programului de educaţie so general ne-au pus In faţă ja
text, biroul Comitetului jude
Stă în firea lucrurilor şi a ţean de partid a întreprins autodotării este, de asemenea, rii, să urmărim cu perseveren centul pe creşterea producţiei rani, ingineri şi tehnicieni, cialistă, a expunerilor tovară loane de o inestimabilă va
vem datoria — aşa după cum cu mult sub posibilităţi. Este şi îmbunătăţirea calităţii a profesori, studenţi şi alţi In şului Nicolae Ceauşescu la loare teoretică şi practică.
am desprins din cuvîntarea multiple acţiuni pentru deter necesar ca în cel mai scurt ţă îmbunătăţirea activităţii e- cestora, pe ridicarea potenţia telectuali. La 15 martie a.c. consfătuirea de lucru din iu Avem totodată responsabili
tovarăşului (Nicolae Ceauşescu minarea nnei preocupări spo timp să se revizuiască şi îm conomico-financiare a unităţi lului păşunilor şi fîneţelor efectivul organizaţiei judeţene lie şi la plenara din 3—5 no tatea majoră că, în perioada
la recenta Conferinţă pe ţară rite din partea organizaţiilor bunătăţească programele, dar lor, pentru a lichida practici naturale, suprafeţe care exis era de peste 72 000 comunişti, iembrie 1971. A fost adoptat ce urmează, organizaţiilor de
a cadrelor de conducere din de partid, conducerilor între mai ales 6ă *e urmărească le birocratice, fermul arÎ6tica tă cu prisosinţă. din rîndul cărora peste 57 la de către comitetul judeţean partid, tuturor oamenilor
întreprinderi şi unităţile in prinderilor, a colectivelor, permanent aplicarea lor rigu de prisos, tendinţele de for Considerăm că neajunsuri sută sînt muncitori. un plan de măsuri cuprinză muncii din judeţul nostru le
dustriale şi de construcţii — pentru gospodărirea cu maxi roasă, să se ia toate măsurile malism, în scopul creării u le care se manifestă în unele Nu putem trece însă cu ve tor, într-o viziune de perspec revin sarcini deosebit de im
să ne examinăm activitatea cu mum de eficienţă a mijloa pentru ca, începînd cu acest nui sistem Informaţional eco unităţi agricole sînt urmare derea faptul că în domeniul tivă, privind îmbunătăţirea tu portante. Ne-am propus să ne
exigenţă şl răspundere co celor de producţie, creşterea an, să se asigure din produc nomic operativ şi eficient. a unui stil defectuos de lucru muncii şi vieţii interne de turor laturilor educaţionale, mobilizăm toate eforturile, pu
munistă, să ne dezvăluim des mai accelerată a productivită ţie proprie d t mai mult din Aţi reţinut, desigur, cerin al comitetelor comunale de partid mai persistă unele ne plan întregit apoi cu obiec terea şi capacitatea de mun
ţii muncii, reducerea substan
chis propriile neajunsuri, cau ţială a cheltuielilor de pro necesarul pieselor de schimb, ţa ca organele Judeţean, mu partid, al consiliilor populare ajunsuri care, dealtfel, au tive ce derivă din concluziile că, experienţa muncitorească,
zele lor şi să chibzuim cu ducţie şi în mod deosebit a subansambtelor şl utilajelor, nicipale şi orăşeneşti de par comunale — titularele de fost relevate şi cu prilejul reieşite din documentele ple resursele materiale şi umane
maturitate asupra a ceea ce consumurilor specifice de ma organizîndu-se în acelaşi timp tid, organizaţiile de partid să plan în agricultură —, al con dezbaterilor privind activita narei C.C. al P.C.R. din no pentru înfăptuirea exemplară
avem de făcut pentru ca mun o cooperare mai strînsă între acţioneze cu mai multă ho- ducerilor unităţilor, • care tea politico-ideologică, de e iembrie anul trecut. a politicii înţelepte a partidu
ca noastră să răspundă pe terii prime şi materiale. lărîre pentru perfecţionarea n-au reuşi/t să stăpâneas ducare marxist-leninistă a Perioada care s-a scurs de lui, pentru rezolvarea cu sucr
de-a-ntregul înaltelor cerinţe Cu toate că avem realizări întreprinderile din judeţ. stilului şi metodelor de con că şi să organizeze in membrilor de partid, precum la apariţia documentelor din ces a măreţelor obiective sta
Cu /privire la desfăşurarea
calitative ale actualului cinci în acest sens, trebuie să sub activitătiii de investiţii trebuie ducere, în concordanţă cu mod corespunzător întrea şi în cadrul adunărilor gene lunile iulie şi noiembrie este bilite de Congresul al X-!ea
nal, ale etapei pe care o stră liniem că ne aflăm încă în să arătăm că deşi realizările sarcinile complexe din econo ga activitate de producţie. A rale şi plenarelor lărgite pen caracterizată prin preocupări al partidului — obiective ca
batem. Privind în acest spi urmă faţă de sarcinile puse globale ale anului trecut ne mie. Aceasta presupune să gricultura noastră are mari tru dări de seamă ce au avut asidue pentru desfăşurarea re deschid luminoase perspec
rit şi examinînd cu atenţie de cincinal, faţă de nivelul satisafe, mai există şi în acest avem în permanenţă în cen rezerve nefolosite, mai ales loc în organizaţiile de partid. activităţii ideologice şi poli- tive României socialiste, în
situaţia economiei judeţului, obţinut în ţările cu economie trul atenţiei realizarea ritmi în zootehnie şi pomicultură. In unele locuri — îndeosebi tico-cducative pe un front tregului popor, pe drumul săui
constatăm că — deşi pe an avansată şi, în ultimă instan domeniu o serie de neajun că a prevederilor planului pe Adunările generale ale cetă la nivelul unor comitete co larg. Acţiunile întreprinse pe
samblu avem rezultate bune ţă, faţă de pretenţiile noastre suri. Faptul că pregătirea con 1972 la toate sortimentele, pu ţenilor şi ale cooperatorilor muna le, al celor din exploa linia propagandei de partid au neabătut spre culmile în§It<*
— înregistrăm unele rămlneri asupra ridicării nivelului de diţiilor necesare execuţiei lu au evidenţiat o seamă de re tările miniere, unităţile fo fost subordonate explicării — ale prosperităţii şi civilizaţiei1
în urmă atît cantitative, cît trai. Este anormal că am avut crărilor de investiţii nu se nerea în funcţiune a noilor surse care pot şi trebuie să restiere. de construcţii — se prin toate mijloacele noastre socialiste.