Page 107 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 107
\-sr •asirgna.T.*: _ :, 7:ji^f7trui,~rvj2a:>actiî.'riRxyggriUL^C'ia •r.ri;Btn.,.ff:T^tt^'.w:ciz:2E^KU^XBnsB:8caE^::nartJ»ir;ire^rr-7'> !:Tn- *v^TiCFT -HffSMnaiKS*?* 3&ijnicmvun’C’Cii- . “ '"T" ~ . - -—.- ”- * - '• - —----
JMUI. SOCIALISMULUI @ Nr. 5 358 ® VINERI 31 MARTIE 1972
MAREA ACTIVUL»! ORGANIZAŢIEI Activitatea arhivistică
presupune obligaţii multiple
JUDEŢENE HUNEDOARA A P. t R.
pentru cei care o înfăptuiesc
(Urmare dm pag. 1) subliniind Însemnătatea excep lui judeţean de partid a eli
ţională a documentelor plena berat din funcţia de membru
rei CG. al P,C.R. din 3—5 el biroului pe tovarăşul Loan In 20 decembrie 1971, Con rente pe bază de nomencla Exploatarea minieră Lupeni,
agricultură, industria alimen noiembrie anul trecut, a pri Sîrbu, în legătură cu numirea siliul de Stat al Republicii toare, care stabilesc locul Centrala cărbunelui Petro
t ă şi ape, Gheorglie Moldt, mei Conferinţe pe ţară a se sa în altă muncâ şi a trecut fiecărui act intrat sau emis. şani, Direcţia judeţeană de
Jirector general al întreprin cretarilor comitetelor de par pe tovarăşul Nioolae Andro- Socialiste România a emis De El se adresează apoi şefilor statistică, Consiliul popular al
cretul nr. 472 privind Fondul
derii de construcţii siderurgi tid şl preşedinţilor consiliilor nache, şeful secţiei de pro Arhivistic Naţional din Repu de servicii, secţii şl alte com municipiului Hunedoara» Con
ce Hunedoara, Aurel Bulgărea, populare comunale şi a Con pagandă, din rîndul membri blica Socialistă România. partimente, care trebuie să siliul popular al municipiului
secretar al Comitetului jude- ferinţei pe ţară a cadrelor de lor supleanţi, în rîndul mem Petroşani, al oraşului Lupeni,
lean Hunedoara al P.C.R., conducere din întreprinderi şi brilor biroului Comitetului ju Noul decret reglementează re predea toate dosarele şi re al comunei Baia de Criş etc.
*îrian Costa, primarul comu centrale industriale şi de con deţean de partid. De aseme gimul arhivelor în raport de gistrele create în anul ante — unde materialele documen
nei Dobra, Pogea Brîncovea- strucţii pentru activitatea nea, plenara a cooptat în Co progresul înregistrat de acti rior la arhiva instituţiei, pre
j u , preşedintele Consiliului practică de edificare a socie mitetul judeţean de partid pe vitatea arhivistică din Româ lucrate conform prevederilor tare sînt puse în ordine, cu o
judeţean Hunedoara al sindi tăţii socialiste multilateral tovarăşii Petre Stolcan, pre nia şi de sarcinile şi perspec legale (deci inventariate pe evidentă corespunzătoare. To
catelor, Alexandru Lugojan, dezvoltate. In cuvinte izvorîte şedintele Comitetului Judeţean tivele acesteia pentru viitor. termene de păstrare). In fine, tuşi, există şi organizaţii so
directorul Trustului de con din ataşamentul profund fată pentru cultură şl educaţie so Prin formularea noţiunii de noul decret se adresează ar cialiste la care activitatea de
strucţii Hunedoara-Deva, Cle de tot ceea ce întreprinde cialistă şi Gheorghe Pavel, Fond Arhivistic National, care
ment Negruţ, prim-secretar partidul, conducătorul său, a redactor şef al ziarului „Dru cuprinde toate documentele
al Comitetului municipal de fost relevată importanţa ac mul socialismului", şi i-a ales create de-a lungul vremii. în
partid Petroşani, Ştefan Almă- tualei vizite a tovarăşului membri supleanţi ai biroului. aceasta sînt incluse atît do
şan, secretar al Comitetului Nioolae Ceauşescu în Africa, In încheierea lucrărilor a cumentele proprietate de stat
judeţean Hunedoara al P.C.R., vizită care va aduce poporu dunării activului de partid, cît şi celelalte documente
Costaclie Trotuş, director ge lui nostru noi prieteni, va ri a luat cuvîntul t o v a r ă ş u l create şi deţinute do organi hivarilor sau responsabililor arhivă şi mai ales condiţiile
neral al Centralei industriale dica şi mai mult prestigiul Ioachim Moga. zaţiile obşteşti, cultele reli cu arhiva. Aceştia au sarci de păstrare sînt nemulţumi
Hunedoara. României în lumea contempo gioase, precum şi de cetăţeni. na de a asigura ordinea şi toare. Amintim aici Consiliul
Ca mesageri aî sentimente
Vorbitorii s-au referit, În rană. lor de nestrămutat ataşament Decretul subliniază că oricare curăţenia în depozitele de popular al oraşului Simeria
deosebi, la sarcinile ce revin Din tot ceea ce s-a spus în ale comuniştilor, ale oameni In trecut, Vulcanul era cuno scut prin coloniile pensionarilor, ar fi deţinătorul unor astfel arhivă, securitatea documen — care de cîtiva ani păstrea
organizaţiei judeţene, organe dezbateri, s-a desprins hotă lor muncii hunedoreni faţă de astftzi prin arhitectonica înălţim ilor. de materiale documentare, a telor şi manipularea lor, la ză o parte din arhivă într-o
lor şl organizaţiilor de par rî rea de angajare plenară s întreaga politică Internă şl ceste documente sînt bunuri cererea celor care le solicită, pivniţă umedă, laolaltă cu
tid, de masă şi obşteşti, co organizaţiei judeţene, a co externă a partidului, ai hotă- de Interes naţional, cărora pentru rezolvarea unor lu cărbunele şi lemnele de foc,
lectivelor de muncă în actua muniştilor şi oamenilor mun statul le acordă protecţie spe crări, inclusiv pentru elibera Preparaţia cărbunelui Lu
lul cincinal — etapă care cii hunedoreni pentru a înfăp rîrii lor de a aduce o contri cială. Prevederile sale referi rea actelor de vechime în peni, Grupul 4 şantiere de
este şi trebuie să fie caracte tui toate sarcinile trasate de buţie cft mai substanţială în în tra ju to ra re toare la evidenţa, păstrarea, cîmpul muncii. In acelaşi construcţili Petroşani, U.EJL.
rizată prin îmbunătăţirea ca partid, de a obţine succese de opera de făurire a societăţii selecţionarea şi folosirea do timp, aceştia trebuie să se o Haţeg şi altoie.
litativă a activităţii în toate prestigiu în cursul acestui an socialiste multilateral dezvol I cumentelor ce fac parte din cupe de întocmirea evidentei Se ştie că istoria acestor
domeniile. Ei au dat, totodată, în activitatea economică, po tate pe pămîntul României, i DENSUŞ. In m untele Floruş, care au alăturat 15 atelaje cu F.A.N. în scopuri politice, şti materialelor documentare in ani glorioşi e întipărită în do
p înalţă apreciere vastei ac litică şi social-cultura ÎS. participanţii la adunarea acti i C.A.P. D cnsuş dispune de o anim ale celor pe care le folo inţifice şi practice se referă trate deja în depozite- cumentele de arhivă, iar dacă
m are suprafaţă de fineţe. Relie-
tivităţi desfăşurate de condu- Adunarea activului a apro vului au adoptat şl adresat I I ful terenului îngreunează însă sea C.A.P. Densuş. Infruntînd atît la materialele documen In scopul asigurării unei azi se întîmpină unele greutăţi
riscuri, pe care cooperatorii le
erea partidului, de tovarăşul bat apoi planul de măsuri şi — într-o atmosferă entuziastă, I posibilităţile de transport, m o îm pârţeau cu cei ce le ven ise tare vechi, cît şi la cele care activităţi uniforme de creare, în scrierea istoriei veacurilor
Jicolae Ceauşescu, pentru angajamentele organizaţiei ju înălţătoare — o telegramă i tiv pentru care — în toam nă — ră In ajutor, din Floruş au fost se creează în zilele noastre. evidenţă şi selecţionare a do trecute — din lipsă de docu
anspunerea în viaţă a hotă- deţene de partid, ale colecti Comitetului Central al Parti I ! mal existau aici însem nate coborite mai bine de 50 tone Noul decret cuprinde toate cumentelor, decretul prevede, mente — nu trebuie să per
fin de bună calitate
pînâ la
cantităţi de furaje din recolta
rilor Conferinţei Naţionale velor de oameni ai muncii dului Comunist Român, tovară j anilor 1970 şi 1971. locul unde puteau fi încărcate problemele activităţii arhivis- în anexe, modele de no mitem ivirea aceloraşi ne
in autocam ion şi rem orci.
— E foarte greu de
adus,
Congresului al X-Iea al hunedoreni pe anul 1972. şului NICOLAE CEAUŞESCU. i j ne-a Inform at tovarăşul Marin Furajele au fost de un mare tice şi stabileşte răspunsuri menclatoare, indicatoare, re ajunsuri pentru generaţiile
*C.R. privind perfecţionarea La punctul al doilea al or secretarul general al partidu i M filâiescu, secretarul com itetu- folos anim alelor, şl cînd m edi clare pentru toţi factorii care gistre, inventare şi alte cate viitoare.
veterinar G eorgeta
cul
Iacob,
i lui com unal de partid, nu din conlucrează în acest domeniu gorii d-3 acte* Este, credem, De aici rezultă că noua re
onomiei şi a vieţii sociale, dinii de zi, plenara Comitetu lui. şef la ferma zootehnică, spune
j cauza celor 25 km distanţă în- că pînă acum la C.A.P. Densuş de activitate. El se adresează, momentul cel mai potrivit glementare privind Fondul Ar
j tre D ensuş şl fînaţurlle Floru- n-a avut m ortalităţii afirm aţia în primul rînd, cadrelor de pentru flecare conducător de hivistic Naţional trebuie să
j şuiul, ci datorită greutăţii de-a include în mod sigur şi con conducere ale organizaţiilor întreprindere, instituţie de a determine luarea unor mă
i coborî finul de pe culm i î tribuţia adusă In hrana ani socialiste — întreprinderi, in face o analiză concretă a si suri concrete» hotărîte, car?
pentru
i caro, în urmă cu puţin timp, m alelor de furajele coborite stituţii, alte organizaţii — ca tuaţiei arhivei proprii, în ra să ducă la ridicarea activită
A cesta tste m otivul
A pianul trimestrial îndeplinit s-a apelat şi la sprijinul cetă tîriş de pe piscurile Floruşulul. re trebuie să ia măsuri ener port cu sarcinile şi răspun ţii arhivistice la nivelul mari
înfăptuiri
derile pe
lor
pe care
le
prevede
car-2 le
gice pentru evidenţa, selecţio
PETRE FARCAŞIU
ţenilor din satele Criva şl ştel»
narea şi buna păstrare n ar
Marea majoritate a
hivelor cît şi pentru ca în noul decret. între trăim- Prof. ION FRAŢILĂ
treaga activitate de arhivă să prinderilor şi instituţiilor din directorul Filiolei
Prefigurat încă de pe a- şi producţia marfă, cu 2 la în acelaşi flmip o producţie intre întrmn ritm normal, judeţ şi-au amenajat depozite judeţene Hunedoara
im ca un an de mutaţii e- sută la producţia marfă vîn- suplimentară la producţia prin constituirea arhivei cu de arhivă corespunzătoare — a Arhivelor statului
inţiale în ce priveşte cali- dută şi Încasată, dînd poşte globală da 500 000 Iei şl o
dea şi eficacitatea muncii, prevederi 800 mc stîlpi elec producţie marfă în preţ de
1 de-al doilea an al cin- trici, 1 800 m,p fîşii cu go calcul de peste un milion j In co n tu l
nalulul constituie pentru luri, 1 500 mc diverse ele lei. Conservarea şi completarea
,>ate colectivele de muncă mente prefabricate din be In rîndul colectivelor de | s o lid a rită ţii
,,le judeţului prilejul anga ton şi peste 1 000 mc agre muncă cere înscriu noi fap
jării tenace şi responsabile gate balastiere. te semnificative acum, la în A U 1 ■ ’ ■ umidităţii din sol i HUNEDOARA. — Iniţială de
»entru îndeplinirea şl depă Întreprinderea materialelor ceputul celui de-ol doilea lu hărnicie şi pasiune * i : Frontul U nităţii Socialls- | j
de
depune-
acţiunea
te,
şirea sarcinilor de plan. Or- de construcţii Bîrcea înscrie trimestru, se numără şl cel j re în contul „45", contul so- j
}anizîndu-şî judicios munca, încă din ziua de 29 martie al întreprinderii! de transpor (Urmare din pag. 1) sisteme de irigaţie făcîndu-se j lidarit&ţll Internaţionale, cu- j
largă
nobilizate şi sprijinite de suplimentarea planului tri turi auto Deva. Sarcinile tri udatul la pom- j u oaşte La o Com binatul participa- ; j
i
side-
re.
organizaţiile de partid, ne- mestrial cu 300 000 lei la mestriale la tone transpor verzi şi rondouri pe care cu plăci de beton sau utili- In cazul că timpul secetos j rurgic H unedoara num ai prin
nimărate colective de mun- producţia globală şi cu tate au fost depăşite cu 10,6 Aproape în fiecare zi pe se vor planta miile de flori. zînd foliile de polietilenă, iar va continua este imperios ne j tim brele difuzate do către co- j
ă hunedorene au raportat 150 000 lei la producţia mar via sută, la tone kilometri cu străzi şi bulevarde, in preaj în locurile unde aceste lucrări cesar ca udarea sa se facă ne : m ltetele sindicatelor din sec- 2 j
înainte de termen achitarea fă vîndută şi încasată. Pu- 1,6 la sută, la tone kilome ma zecilor de blocuri, in In alte părţi ale oraşului există din alţi ani sînt nece întrerupt şi să fie aplicată şi 1 ţii şi sectoare au fost depuse
| în contul „45M Însem nate su-
s-au dezgropat, tăiat şi să
:u cinste a prevederilor pri nînd un accent deosebit pe trice convenţionale gu 3,8 la curţile imense ale şcolilor, pat trandafirii, s-au cură sare măsuri de verificare şi la alte culturi pe măsura în- | m e de bani. O ţelarii do La :
mului trimestru. Printre a creşterea productivităţii mun sută. După cum eîntem In in parcuri, peste tot, zeci reparare a eventualelor de sămînţării şi a plantării. Nor • O.S.M. II au donat 3 050 lei, !
cestea se numără şi colec- cii, care în primul trimestru formaţi, în primul trimestru şi sute de hunedoreni de ţat zonele verzi, s-au nive teriorări. Impermeabilizarea mele de udare se calculează 2 2 m uncitorii şi ceilalţi salariaţi 2 î
uzin ale,
de Ia transporturile
i'vele de furnalişti, otelari a sporit cu 637 lei pe sala au fost transportaţi peste virste şi profesii diferite lat terenurile care s-au \n- reţelei de canale este deosebit în funcţie de rezerva de umi • peste 2 600 lei, furnaliştll — \
şi laminatorişli ai Combina riat, harnicul colectiv a pro prevederi aproape 15 900 că participă cu hărnicie şi pa săminţat cu iarbă proaspă de importantă mal ales pe te ditate existentă în sol la data ! 835 Ici, lucrătorii de la aglo- \
; m eratoare — 2 695 lei, cel do \
tului siderurgic Hunedoara, dus peste prevederi 18 000 lători kilometri. siune la acţiunile multiple tă. renurile cu textura mai uşoa udării, în funcţie de cultură i la lam inorul de 800 m m au
oaie în zorii zilei au produs bucăţi cărămizi dialit, 86 Angajarea deplină în mun organizate de către consi Dar cel mai bine poate fi ră, caracteristică solurilor a- şi de stadiul ei de dezvoltare. : depus 1 750 lei, jar salariaţii
ultimele cantităţi de fontă, tone vată şi produse din că a hunedorenilor capătă liul popular pentru înfru ilustrată această participa luviale din luncile rîurllor. Aceste norme vor atinge va i de la aprovizionare şl forje — 1
560 lei. Pînă In prezent, slde- i
1
oţel şi laminate în contul vată, suplimentînd în ace pe zi ce trece contururi tot museţarea şi mai buna gos re a hunedorenilor la ac In unităţile agricole care lori de aproximativ 400 mc pe | rurglştli hunedoreni au depus :
primului trimestru. Succesu laşi timp prevederile la pla mai trainice, fapt ce ilustrează podărire a oraşului lor. ţiunile de muncă patriotică dispun de utilaje de asper- 2 în contul ,,45‘S num ai prin
lui lor se adaugă faptele nul de export cu 45 000 bu convingător că direcţiile sta Această participare ple pentru înfrumuseţarea şi siune, se cere să âe verifice hectar în legumicultură şi de : cum părarea de tim bre, m al
meritorii ale făuritorilor de căţi cărămizi dialit şi 480 bilite la recenta Conferinţă nară îşi găseşte explicaţia gospodărirea oraşului, ac inventarul necesar ca: aripi 600 mc pe hectar la culturi : m ult de 11 400 lei.
materiale destinate construc tone vată minerală. pe ţară a cadTelor din in în două fapte care au o ţiuni care în acest an sint de ploaie» trepiede, aspersoa- le de cîmp. [ ________V. GRIGORAŞ
ţiilor. Achitarea cu cinste a o dustrie şi construcţii s-au semnificaţie comună : do m ult mai bine organizate, re etc. Importantă este trece
întreprinderea de prefabri bligaţiunilor fată de parte dovedit de bun augur pen rinţa hunedorenilor de a-şi un bilanţ care cuprinde rea la aplicarea udării cultu
tru Impulsionarea şi ridica face oraşul cît mai frum os, fapte de muncă din scurta
cate din beton şi-a depăşit nerii externi o raportează şi rilor pentru a completa defi de frorat —
rea la un înalt nivel de efi cit mai curat, pentru a se perioadă a acestei primă
sarcinile trimestriale cu 16 întreprinderea „Marmura" cientă a întregii noastre ac menţine în primele locuri veri. citul de apă din sol. Pentru
la sulă la producţia globală din Simeria, care a produs tivităţi economice. pe ţară în întrecerea pa Au fost efectuate lucrări cerealele de toamnă se reco meseriaş prefuăf
de
norma de udare
mandă
triotică. de curăţiri şi extinderi de
noi zone verzi pe o supra 300 mc/ha, avîndu-se în ve
Tocmai de aceea, in dere că în stadiul actual de Cei care lucrează ca va sta la loc ferit în. momentul
scurta perioadă care a tre faţă de peste 100 hectare, dezvoltare aceste culturi au o gonetari de front în abataje încărcării minereului. Nu
cut din această primăvară, s-au dezgropat şi tăiat mai înrădăcinare mai superficială, le întreprinderii miniere vor părăsi frontul de lucru \
mult de 50 000 de tranda
toate zonele oraşului au precum şi pentru a se putea Hunedoara sînt apreciaţi ca fără aprobarea minerului j
cunoscut o activitate inten firi şi s-au plantat peste iriga suprafeţe cît mai în tovarăşii cei mai de nădejde şef de brigadă; nu vor j
ia, Din agenda de lucru a Consiliului asociaţiei studenţeşti să ce impresionează atit 1 000 de arbuşti şi arbori tinse într-un timp cît mui ai minerilor. Pentru ca executa lucrări străine de i
ornamentali.
prin participarea masivă a scurt. O atenţie deosebită se şi vagonetarii să-şi poată procesul tehnologic. Ei nu
».tat, cetăţenilor, cit şi prin re După statisticile operati impune să fie acordată irigă îndeplini cu cinstea carac trebuie să lucreze sin- |
iX - zultatele cu care se soldea ve reiese că numai in lu rii culturilor de legume pe teristică minerilor sarcinile guri în fronturi sau locuri j
n'ţnr PREMISE ALE UNEI MAI BUNE ză aceasta. Incepind cu Pă nile februarie şi martie ce măsură ce acestea se însă- de producţie li s-au stabilit de muncă izolate, iar în ca- j
lfîn” durea Chizid, unde se for tăţenii din oraşul Hunedoa mînţează, precum şi udării o seamă de prevederi. Ast zul cînd sînt dotaţi cu lam- j
ica <d mează noi alei şi să împli ra au efectuat prin muncă plantaţiilor de pomi şi arbuşti, fel, în timpul cît se încarcă pă cu flacără deschisă, vor ;
-tu ,-en* neşte frumoasa zonă de a patriotică diverse lucrări de materialul din front, se go avea grijă ca să o manipu- j
sau ne PREGĂTIRI PROFESIONALE grement, şi terminînd cu interes gospodăresc în va pentru înfiinţarea de livezi lesc vagonetele sau maşini leze şi să o supravegheze
noi sau pentru completări de
microraionul VI, cel mai loare de peste 6 800 000 lei. goluri. In unele unităţi agri le de încărcat şi transpor cu grijă, pentru a se evita
S- dbo de nou cartier al oraşului, hu- Este un prim bilanţ deo cole de stat şi cooperatiste tat în rostogoluri, vagone incendiile.
luJ în Rej s_. tele primei sesiuni student să fi© pus în fata urmări săptămînal modul nedorenii creează, in cel sebit de rodnic care va fi tarilor le revine datoria de La I. M. Hunedoara lu
măsu- de din ene au determinat, rezultatelor obţinute în se cum se pregătesc studenţii mai propriu înţeles al cu- îm plinit cu alte realizări şi (Simeria, Strei), irigarea legu a lua toate măsurile de com crează mulţi vagonetari des
ferir'' la jdeţr*iul ul mine din siune, să se facă analiza în la seminarii, frecventa. O vintului, veşm întul de pri mai depline pentru că ac melor se bucură de atenţia batere a prafului ; mane toinici care îşi însuşesc tai
s-aî* Poilit jni* 0 de măsuri colectiv a cauzelor care au brigadă de control la nive ţiunea de înfrumuseţare şi cuvenită. Exemplul acestora vrarea vagonetelor la punc
tal 'şj pAate Ldepistării şi înlă- determinat procentul redus lul consiliului A.S. pe insti măvară, plantînd gard viu gospodărire a tuturor car trebuie urmat neîntîrziat de tele de lucru şi la locurile nele mineritului şi sc stră
rt!Ctr-if” cauzelor situaţiei* sia- de promovare. Săptămînal, tut va analiza săptămînal în preajma străzilor şi a către toate unităţile agricole duiesc să respecte întocmai
î;e la învăţătură a unor stu- la nivelul consiliilor pe fa cît© doi ani de studiu avînd leilor abia schiţate, sute tierelor Hunedoarei se află cultivatoare de legume. Plan de deversare în rostogoluri instrucţiunile de lucru. De
ele denţi. După plenara. U.A.S.R., cultăţi, comisiei profesiona în vedere toate aspectele în plină desfăşurare. se va executa numai prin felul cum vagonetarii îşi fac
care a dezbaUut tocmai pro- le se va analiza situaţia activităţii desfăşurate. Ca de arbuşti şi arbori orna taţiile noi se vor uda atît la împingere ţ pentru evitarea datoria depinde de fapt pro
jrf. blemele de ordin profesio- frecventei şi modului de noutate în stilul de muncă mentali, amenajează zone M1RCEA NEAGU plantare cît şi în cursul ve movarea lor Intr-o meserie
nai, la institutul de mine s-a pregătire a studenţilor în ca al Consiliului A.S. este fap getaţiei, acolo unde nu sînt accidentelor, vagonetarii vor superioară.
desfăşurat operativ — ne in drul procesului instructiv ca tul că se va merge în anii
formează «Eraijţ Sarica, pre şi măsurile necesare pentru de studiu şi se va controla
şedintele cons iJiului A.S. pe îmbunătăţirea oricărui caz. activitatea fiecărui student
institut — o ..şedinţă cu ac Reînnoirea panoului frun luîndu-se legătura cu cadre
tivul A.S. d© la nivelul ani taşilor e un binemeritat sti le didactice îndrumătoare, cu Permanentizarea activităţii „Intre timp, activitatea cul
lor, la care au participat ca mulent. Iniţierea, alături, a conducătorii de seminarii. Se artistice la sate se impune Cum întreţineţi flacăra ştafetei folclorice turală s-a îmbunătăţit. Că
dre din organizaţia de par unui panou al codaşilor îşi va putea urmări astfel rit aa o tendinţă necesară şi, în minul a participat cu for
tid, din conducerea institu va avea, de asemenea, o e mic atmosfera din fiecare acelaşi timp, firească pe ca maţiile artistice la.*
tului. A fost prilejul cel mai ficientă bine determinată. O an, se vor lua la timp mă ro activiştii culturali, artiştii f o l c l o r i c ă o 0
potrivi* al st.abi lirii măsuri întîlnire între conducerea surile corespunzătoare. In a amatori se străduiesc să o
Dar... P articip a^
lor privind organizarea, in facultăţilor, activul A.S. şi celaşi scop brigada îşi pro realizeze, diversifieînd-o şi „Căutătorii de comori” ? trecere nu în s e a i^ <£*
oferindu-i noi valenţe edu
tensificarea activităţii poli studenţii cu două şi trei pune controale periodice în cum muncă cultura^ ^
tice la nivelul anilor şi gru restante urmăreşte discuta cămine. cative şi d© atraetiviiate. La
pelor de studiu, tM tuturor rea la concret a situaţiei Eficienta acestei metode nivelul judeţului, Ştafeta că permanentă. Douv
activităţilor n e c e s a r unui fiecărui student. Aici e lo de lucru a consiliului A.S. folclorică „Căutătorii de co pentru prima dată cu prile brigăzilor artistice de agita că în salturi. Cu acest mod tacole nu constituie
dovadă de slabă r
bun demara] în noua peri cul potrivit pentru stabili constă în posibilitatea urmă mori" a constituit un fericit jul ştafetei folclorice), tea ţie. Echipele de teatru din de a lucra nu se împa-că re. Cu prilejul ra‘ an
prilej de plecare spre rea
oadă de pregătire. rea celor mai potrivite mă ririi situaţiei pregătirii pro I lizarea acestui deziderat. tru care pregăteşte piesa Cîmpuri-Surduc, Gurasada, nici artistul amator, nici terior întreprins aduce
„Iancu la Hălmagiu", dan
Au fost stabilite datefe şe suri de îndrumare. Cadrele fesionale, a activităţii tutu Ampla manifestare a fost şi suri, brigadă artistică, taraf, Uleş, Vica, Runcşor, Cărmă cetăţeanul spectator, iar ac rea căminului ^ jral din
dinţelor de analiză Ia nive didactice vor efectua ore ror organelor A.S. la nive este în măsură (acţiunea solişti vocali. Efectuăm re zăneşti participă la Festiva tivitatea căminului în an Turdaş era vizată pentru *
lul anilor şi grupelor, cu de consultaţii cu studenţii lul anilor de studiu, precum fiind în curs de desfăşura petiţii, dar nu ne mărginim lul teatrului sătesc", ne co samblu suferă. Niciodată nu slaba activitate pe care o
participarea membrilor (.co care au restanţe, îndrumă şi o intervenţie operativă. re) să evidenţieze, prin doar la ©le. Locul formaţiei munică Doina Nicula, direc vom avea săli pline dacă desfăşoară. Directorul Vir-
mitetului de partid pe Insti torii de grupe, cadrele di spectacolele ce se prezintă artistice este pe scenă, nu toarea căminului. oamenii, cetăţenii comunei gil Săbău a „evitat" un răs
tut, şedinţe în care fiecare dactice şi activul A.S. vor I. L. duminică de duminică, reale în scripte. De aceea, am — Din ianuarie, de cînd nu au certitudinea că la că puns. Rămînem cu asigura
min vor găsi în permanenţă
le posibilităţi, forţele artis constituit un ansamblu ar aţi participat la ştafetă, ati rea verbală a tovarăşului
mai prezentat vreun spec
tic© pe care le posedă că tistic „Mureşul", cu care tacol ? o activitate susţinută. Florescu că,^ vom primi to
minele culturale. Ce se în- prezentăm spectacole în lo La Turdaş, cu prilejul ce tuşi. Dar a’şteptăm şi mă
— Unul, cu prilejul des
tîmplă cu aceste forţe du calitate şi în judeţ. Oferim chiderii „Lunii cărţii la sa lui de-al treilea raid între suri şi dacă se poate să fie
speram
prins de redacţie,
Pe urmele materialelor publicate pă fazele de primire şi pre în felul acesta cetăţenilor te"... să-l întîlnim pe directorul şi concret©.
dare ? Răspunsuri
concrete
satisfacţia întîlnirii cu oîn-
Cert este că acolo unde
la întrebarea : Cum întreţi tecnl şi jocul popular, cîn- Şi, cam atît. Conducerea căminului cultural, Virgil există preocupare din par
Săbău. Aşteptam să ne re
In ziarul nostru nr- 5 327 ciului a citit rîndurile noas gajată, ca înlocuitoare de zile neţi flacăra Ştafetei folclo tecul patriotic etc. Creăm în căminului din Gurasada, îm latez© modul în care mun tea conducerilor aşezăminte
din 24 februarie, la rubrica tre. „Srtuaţia se datoreşte mai libere a factorului de sector rice „Căutătorii de comori" acelaşi timp şi artistului a preună cu colaboratorii săi, ceşte dînsul, cum îşi eşalo lor culturale, munca se des
am aflat din raidul între
s-a străduit să participe la
,,Am citit scrisorile dumnea multor cauze — după cum titular. ,,Acesteia t s-a făcut prins prin cîteva cămine mator posibilitatea afirmării, întrecerile organizate pe nează activitatea cultural- făşoară permanent, fără
voastră", se relatau fragmen precizeaz.ă răspunsul primit observaţie şl instructaj pen culturale. dar şi o binemeritată re- plan judeţean cu un mare artistică. (Comitetul comunal fluctuaţie. Nu se întîmpină
creere la sfîrşitul unei săp-
te din scrisoarea tovarăşului din parten oficiului P.T.T.R. tru evitarea p© viitor a aces tămîni de muncă". număr de formaţii, fapt pen de partid nu s-a străduit, nici nn fel de greutăţi. Un
Ion V. Ionescu din Hunedoa Hunedoara. In nenumărate tor nereguli. Totodată, vă in La Ilia, directorul căminu tru oare s-a depus un vo încă, să răspundă criticilor de această preocupare lip
ra, care avea mereu necazuri rînduri sosesc corespondenţe formăm că articolul (din ziar lui, Bujorel Marcu, ne rela In cadrul Ştafetei folclo lum mare de muncă în pre repetate ale ziarului. „Ghi seşte, neajunsurile iau pro
din cauza poştei — mat pre simple, cu aidresa neclară şi — n.n.) a fost prelucrat cu ta că „Intr-adevăr, pregăti rice „Căutătorii de comori", gătirea lor. Oare nu e pă nionul" s-a ţinut şi de data porţii. Şi rău este că acti
cis, i se încurcau scrisorile incompletă. fa,ot ce poate in toţi cartatorii şi factorii poş rea pentru ştafetă a celor căminul cultural din Gura- cat, după atîtea strădanii, să aceasta de noi. Nu l-am în- viştii culturali se complac
două spectacole — primirea
* rimite datorită asemănării duce în eroare pe salariatul tali, pentru prevenirea pe vii şi predarea ştafetei —, pre sada s-a prezentat cu echi nu se prezinte spectacole în tîlnit. „A plecat, după orele în această situaţie. Ei uită
jmărului blocului său cu un de la cartare, cît şi pe facto tor a unor încurcături asemă zentate în întrecere, a a pele de dubaşi din Gotha- mod regulat ? Simpla parti de la şcoală imediat la O- că la spectacolele de ştafe
itul. La sfîrşitul rîndurilor rul poştal gare distribuie nătoare" — se spune în în tea, Gurasada, Cîmpuri-Sur- cipare la întreceri nu poate răştie", a găsit explicaţia tă au avut sălile arhiplin©?
vut darul să consolideze în
.onsemnale, se exprima spe corespondenta, produeîndu-i cheierea scrisorii primite din tr-o mai mare măsură o vie duc, Cărmăzăneşti, grupul contribui la rodarea forma secretarul comitetului comu E un exemplu grăitor că cc
tătenii aşteaptă, iar obliga
ranţa că ele vor fi citite şi de greutăţi". încurcăturile recla partea oficiului P.T.T.R. Hu activitate cultural-artistiră. vocal din Gurasada, dansa ţiilor, nu poate asigura per nal de partid, Constantin ţia lor e aceea de a răs
torii din Cîmpuri de Sus, ta
dirigintele oficiului P.T.T.R. mate ziarului de către citito nedoara, semnată de şeful a Săptămînal, o dată sau de manentizarea activităţii ar Florcscu. In lipsa dînsului, punde aşteptărilor orintr-o
Hunedoara. Stoica Romulus, rul din Hunedoara; s-au dato cestuia, Romulus Stoica. două ori, au loc repetiţii cu raful reunit şi solişti. „Am tistice la nivelul căminului discutăm cu secretarul co activitate bogată, perma
care va lua măsurile necesa rat, în mod deosebit, necu Şi, fiind vorba de angaja formaţiile d© cor (care «i organizat de asemenea fa aşa cum o aştcnplă oamenii. mitetului comunal de partid, nentă. ,
re pentru lămurirea lucruri noaşterii blocurilor s şi locata mente pentru viitor, rămîne luat naştere şi a evoluat zele comunale ale întrecerii Ea înseamnă cel mult mun care ne face cunoscut că M. BODEA j
lor şi sistarea încurcăturilor. rilor de către factoî'iţa — ca să vedem cum vor fi înde
Tovarăşul diriginte al ofi re era numai provizoriu an plinite... ___________________________