Page 108 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 108
Z cW
r
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 358 • VINERI 31 MARTIE 197.
BDBBICBR9E — — ■ 3 I E I ■ M M M H W M W W W n B I M
VIZITA PREŞED!STBJ 1 DECLARAŢIE COMUNA ROMÂNO-TANZANIANÂ întreprinderea
CORSILIU DE STAT, t electrocentrale Deva
Secretarul general al Parti de nealiniere şi sprijinul a ţia unirii t/uturor forţelor Comerţ şi Dezvoltare ce se
M A E CEAUŞESCU, dului Comunist Român, pre cordat în apărarea drepturilor frontului an ti imperiali st şl a va ţine In Chile. ANGAJEAZĂ
dintre
dezvoltării cooperării
omului şi eliberarea teritorii
şedintele
Consiliului de Stat
Preocupate de existenţa, în
lor oare se mal află sub do
ele, aceasta
constituind o
al Republicii Socialiste Româ
nia, Nicolae Ceauşescu, îm minaţia rasială sau colonială. Condiţie pentru triumful luptei diverse părţi ale lumii, a u pentru E.C.E. Mintia următoarele categorii de I
nor focare de tensiune şi răz
iD SUDAH preună cu doamna Elena cunoştinţă cu deosebit inte lor împotriva politicii de do boi, cele două părţi şi-au ex personal :
Partea tanzaniană a
luat
agre
minaţie, Intimidare şi
Ceauşescu, a efectuat o vizi
primat solidaritatea activă cu
tă oficială de partid şi de stat res de experienţa, eforturile siune, împotriva politicii de lupta dreaptă a popoarelor • operatori cazane şi turbine cu abur I
în Republica Unită Tanzania, şi realizările poporului ro folosire a forţei sau a ame din Indochina împotriva a
Sosirea ia Khartum la invitaţia preşedintelui Re mân, sub conducerea Partidu ninţării cu forţa, pentru era gresiunii americane şi au re • electricieni exploatare centrale şi staţii
publicii Unite Tanzania, Mwa- lui Ooraunîst Român, în ope dicarea completă a colonia afirmat sprijinul lor faţă de • electricieni pentru întreţinere i
ra jde edificare a societăţii so
(Urmare din pag. 1) să la. dispoziţia oaspeţilor. In Hmu Julius Kambarage Nye- cialiste multilateral dezvolta lismului şi neocolonialismu propunerile de pace ale R.D.
drum, grupuri masive de lo rere, între 27 şi 30 martie lui, pentru impunerea în re Vietnam şi Guvernului Revo O maşinişti la maşini fixe de transport
naşti şi sudaneze. SInt Into cuitori al capitalei salută cu 1972. te, de ridicare a nivelului de laţiile dintre state a princi luţionar Provizoriu al Repu
viaţă şi a conştiinţei socia
nate imnurile de stat ale prietenie pe solii tării noas în timpul vizitei, înalţii oas liste a oamenilor muncii, dînd piilor cu aplicaţie universală blicii Vietnamului de Sud. • maşinişti pentru terasamente
României socialiste şi Suda tre, aplaudă îndelung pe cel peţi au vizitat lacul Manyara, ale dreptului internaţional, Ele au subliniat necesitatea
nului, în -timp ce răsună 21 doi şefi de stat. Sute şi sute craterul Ngoro-Ngoro, Uni o înaltă apreciere politicii ex- pentru asigurarea respectării retragerii necondiţionate a • lâcâtuşi pentru întreţinere şi reparaţii
salve de artilerie. Preşedinte de steaguri — româneşti şi versitatea din Dar Es Salaam, tern$ principiale a României, drepturilor popoarelor de a trupelor S.U.A. şi ale aliaţi • muncitori necalificaţi
le Nlcfolae Ceauşescu, pe un sudaneze — împodobesc ora Fabrica textilă «Prietenia- , precum şi solidarităţii şi spri dispune în mod liber de bo lor lor din această regiune,
podium de onoare, primeşte, şul : „Bun venit preşedintelui Muzeul naţional şi unele jinului concret acordat miş găţiile naţionale şi de a de pentru ca popoarele vietna
alături de Gaafar Numeiry, Ceauşescu", „Sudanul salută locuri din jurul capitalei. Pre cărilor de eliberare naţională cide de sine stătător asupra mez, laoţian şi cambodgian Informaţii suplimentare se pot obţine la ser
raportul comandantului gărzii, pe preşedintele român"', „Tră tutindeni, preşedintele Nicolae şi statelor din Africa în lupta căilor dezvoltării lor economi să-şi poată hotărî singure ca viciul personal-învâţâmmt al întreprinderii, te
lor pentru obţinerea şi con-
dujpă care, însotlt de şeful iască prietenia româno-suda- Ceauşescu, doamna Elena siolidjarea independenţei. ce şi sociale. lea dezvoltării lor politice, lefon 11150 int. 215.
statului «udanex, trece în re neză“ — sînt urări în limbile Ceauşescu şi personalităţile Cele două părţi au consta Cele două părţi an subli economice şl sociale, în con
vistă ostaşii care prezintă ar română şi arabă, care se văd care l-au Însoţit s-au bucurat tat cu satisfacţie că relaţiile niat că toate ţările lumii, in formitate cu drepturile lor le
mele. pretutindeni, alături de por de o primire călduroasă, sim dintre Republica Socialistă diferent de mărimea şi poten gitime. (123)
Cei idol şefi de stat şi so tretele celor doi şefi de state. bol al sentimentelor de stimă România şi Republica Unită ţialul lor, poartă răspunderea
Cu privire la Orientul A
ţiile lor, Împreună cu perso Atmosfera proprie unui ma şi prietenie pe care poporul Tanzania se întăresc şi se pentru destinele păcii şi secu propiat, cele două părţi au
rităţii internaţionale. In acest
nalităţile române şi sudaneze, re eveniment, care a fost re tanzanian le nutreşte faţă de dezvoltă continuu, în folosul context, ele eu subliniat ro apreciat că perpetuarea situa
levată cu pregnantă de presa
s-au îndreptat apoi spre Pa sudaneză. poporul român, expresie a do reciproc al celor două ţări. lul activ care revine ţărilior ţiei din această zonă repre
latul Poporului, reşedinţa pu (Agerpres) rinţei de ridicare pe o treaptă He au apreciat rolul pe oare mici şi mijlocii ale lumii, zintă o ameninţare la adresa Cooperativa de con*
superioară a cooperării din l-au avut în această direcţie pentru atingerea acestor obi păcii şi securităţii internaţio
tre cele două ţări. contactele şi schimburile din ective. nale şi s-au pronunţat cu ho-
Dineu oferit de preşedintele Preşedintele Consiliului de ultimii ani, îndeosebi vizita Subliniind dorinţa ţărilor tărîre pentru soluţionarea Ve{(
Stat al Republicii Socialiste efectuată în Republica Socia lor de a contribui la înfăp grabnică a conflictului pe ca
România a transmis populaţiei listă România de către Ras tuirea şi garantarea păcii şi
Gaafar Mohammed Numeiry capitalei Republicii Unite hidi Kawawa, primul ministru, securităţii internaţionale, pre le paşnică, In spiritul rezolu ANGAJEAZĂ URGENT:
ţiei Consiliului de Securitate
Tanzania, Dar Es Salaam, în al doilea vicepreşedinte al şedintele Nicolae Ceauşescu un gestionar pentru bufetul din Mun<
Cu prilejul vizitei pe care logiei, şi celelalte persoane o tregului popor tanzanian, un Republicii Unite Tanzania. din 22 noiembrie 1967, pentru
şeful statului român o Între ficiale care îl însoţesc pe şe salut călduros din partea po Secretarul general al Parti şi preşedintele Julius K. Nye retragerea trupelor israeliene un brutar calificat pentru brutăria din
prinde în Sudan, preşedintele ful statului român în călătoria porului român. dului Comunist R o m â n , rere au reliefat marea impor de pe teritoriile arabe ocupa Mic.
tanţă a aşezării raporturilor
Gaafar Mohammed Numeiry sa în ţările africane. Secretarul general al Parti Nicolae Ceauşescu, şi pre interstatale pe baza strictei te, respectarea suveranităţii Salarizarea conform H.C.M. 914/196
şi doamna Busein Numeiry. Din partea sudaneză au dului Comunist Român, pre şedintele Partidului Uniunea respectări a principiilor inde şi integrităţii teritoriale a tu
au oferit joi seara un dineu participat prim-vicepreşedinte- şedintele Consiliului de Stat Naţională Africană din Tan- pendenţei şi suveranităţii na turor statelor din zonă şi Informaţii suplimentare la sediul co
în cinstea preşedintelui Con Ie republicii, Abubakr Awa- al Republicii Socialiste Româ ganika, Mwalimu Julius Kam- ţionale, neamestecului în tre pentru rezolvarea problemei de consum Veţel, telefon 20.
siliului de Stat, Nicolae dallah, secretarul general al nia, Nicolae Ceauşescu, a a barage Nyerere, au subliniat burile interne ale altor state, populaţiei palestiniene con
Ceauşescu. şi a tovarăşei Uniunii Socialiste Sudaneze, vut convorbiri cu preşedinte dreptul fiecărui partid de a-şi egalităţii în drepturi şi avan form aspiraţiilor sale legitime.
Elena Ceauşescu. Maamoud Awad Abu Zeid şi le Republicii Unite Tanzania, stabili politica internă şi ex tajului reciproc, excluderii fo Cei doi preşedinţi au apre
Au fost Intonate imnurile Osman Abu al Găsim, mem Mwalimu Julius K. Nyerere, ternă în mod independent, losirii forţei şi ameninţării cu ciat că înfăptuirea dezarmării
pornind de la cerinţele legi
de stat ale celor două ţâri. bri ai Biroului Politic al la care au participat: lor generale ale dezvoltării folosirea forţei, soluţionării generale şi, In primul rînd, a
U.S.S., Mamsour Khalod, mi pe cale paşnică a probleme celei nucleare constituie o
La dineu, care s-a desfăşu — din partea română t Ion sociale şi pe baza analizei
rat într-o atmosferă cordială, nistrul afacerilor externe, Ah- Păţan, membru al Comitetu condiţiilor şi particularităţilor lor litigioase. sarcină deosebit de importan în tr e p r in d e r e a
zilelor noastre şi s-au
tă a
au luat p arte: Ion Pătan, med Abdel Raliman Al Akib. lui Central al Partidului Co concrete ale ţării sale, adu- Părţile au reafirmat ataşa declarat pentru iniţierea unor
vicepreşedinte al Consiliului ministrul industriei şi mine munist Român, vicepreşedinte cîndu-şi în acest fel contribu mentul lor profund faţă de
de Miniştri, ministrul comer lor, Ibrahim Moneim Mansour, al Consiliului de Miniştri, mi ţia la cauza internaţionali stă dreptul inalienabil al tuturor măsuri eficiente în această di d e In d u s trie
Părţile au
recţie.
subliniat,
ţului exterior, Corneliu Mă- ministrul economiei. nistrul comerţului exterior, a luptei împotriva imperialis popoarelor de a-şi hotărî sin totodată, avantajele pe care
nescu, ministrul afacerilor ex In timpul dineului, preşedin Corneliu Mănescu, membru al mului, pentru pece, libertate, gure soarta* şi au declarat că locală Orăştie
tele Gaafar Numeiry şi pre Comitetului Central al Parti ţările şi popoarele lor vor a le-ar reprezenta pentru în
terne, Bujor Almăşan, minis şedintele Nicolae Ceapşescu independenţă naţională şi so corda, în continuare, sprijin treaga omenire dirijarea în
trul minelor, petrolului şi geo au rostit toasturi. dului Comunist Român, minis cialism. moral, politic şi material scopuri paşnice a resurselor STR. NICOLAE TITULESCU
trul afacerilor externe, Bujor
în timpul vizitei, delegaţia
Almăşan, membru al Comite română de partid a avut dis luptei popoarelor din Angola, folosite astăzi în lume in NR 20, JUDEŢUL
tului Central al Partidului Co cuţii frăţeşti cu partidul Mozambic, Guineea - Bissau, domeniul militar. HUNEDOARA
încheierea convorbirilor oficiale munist Român, ministrul mi T.A.N.U. şi Partidul Afro-Shi Namibia şi alte teritorii de Cele două părţi îşi expri TELEFON NR. 190
nelor, petrolului şi geologiei, razi şî s-^a căzut de acord să pendente, pentru lichidarea a mă convingerea că statornici
Ion Drînceanu, ambasadorul dezvolte în continuare rela supririi coloniale, pentru cu rea unui climat de securitate Vinde imediat
româno-tanzaniene Republicii Socialiste România ţiile dintre ele şi Partidul Co cerirea independenţei naţio şi cooperare în Europa va
în Republica Unită Tanzania, munist Român. nale şi înfăptuirea aspiraţiilor influenţa pozitiv asupra păcii din stoc, întreprinderilor
Joi dimineaţa, s-au încheiat, şedinte al republicii, Rashidi lor legitime de libertate şi şi destinderii în întreaga lu
Cei doi conducători au a-
la Palatul prezidenţial din Mafaume Kawawa, prim-mi- Gheorghe Oprea, membru su preciet că schimbul de infor progres social. me. Ele au reliefat progrese pe baza de comanda fer
Dar Es Salaam, convorbirile nistru, al doilea vicepreşedin pleant al Comitetului Central maţii şi experienţă între cele Părţile au condamnat fără le înregistrate în această di ma — scaune tip nr. 4 050
al Partidului Comunist Român,
oficiale dintre preşedintele te al republicii, H. A. Ja- două partide este deosebit de rezerve politica de apartheid recţie pe continentul euro şi 4 051 lustruite, etajere
Consiliului de Stat al Repu mal, ministrul comerţului şi consilier al preşedintelui Con util pentru mai buna cunoaş şi discriminare rasială clin Re pean, care au creat condiţii pentru cărţi.
siliului de Stat, Ştefan Andrei,
blicii Socialiste România, industriei, Aboud Jumbe, mi membru supleant al Comite tere reciprocă, dezvoltarea In publica Sud-Africană şi Rho- propice pentru pregătirea şi (113)
Nicolae Ceauşescu şi pre nistru de stat la Cabinetul tului Central al Partidului Co continuare a relaţiilor de desia, reafirmînd hotărîrea lor convocarea cît mai curînd po
şedintele Republicii Unite primului vicepreşedinte, W. prietenie şi cooperare dintre de a sprijini rezoluţiile Na sibil, cu participarea tuturor
Tanzania, Julius K. Nyerere. Chagula, ministrul afacerilor munist Român, prim-adjunct cele două partide, ţări şi po ţiunilor Unite prin care se statelor interesate, pe baze
al şefului secţiei internaţiona
La convorbiri au participat economice şi dezvoltării pla poare şi serveşte intereselor cere să se pună capăt unei egale şi în toate fazele, a
— din partea română : Ion nificate, I. Elinuwinga, mi le a Comitetului Central al tuturor forţelor antiimperia- asemenea politici inumane, conferinţei general-europene.
Partidului Comunist
Român,
Pătan, vicepreşedinte al Con nistrul apelor şi energiei, liste. Ei au hotărît să conti care reprezintă o ameninţare
Subliniind necesitatea întă
siliului de Miniştri şi minis Thabit Kombo, preşedintele Constantin Mitea, membru su nue şi să diversifice întîlniri- pentru pace şi securitate în ririi rolului şi eficacităţii întreprinderea de gospodărie
pleant al Comitetului Central
trul comerţului exterior, Cor comerţului şi industriei şi se al Partidului Comunist Român, le la toate nivelurile, pe linie Africa şi în lume. Ele au rea
neliu Mănescu, mininstrul a cretar general al Partidului consilier al preşedintelui Con de partid şi pe linia organiza-, firmat sprijinul lor deplin şi O.N.U., ca instrument pentru |
menţinerea păcii şi promova
facerilor externe, Bujor Almă Afro-Shirazi (Zanzibar), J. Ma- siliului de Stat, Vasile Răuţă, ţiilor de masă. In acest scop, hotărît pentru lupta popoare rea colaborării internaţionale, comunală şi locativă Deva
şan, ministrul minelor, petro lecela, ministrul afacerilor ex adjunct al ministrului comer ei au convenit să se stabi lor africane din aceste ţări.
lului şi geologiei, Ion Drîn- terne, G. D. Msuya, ministrul ţului exterior, Florian Stoica, lească un program concret de Cei doi preşedinţi au rea părţile au exprimat satisfacţia ANGAJEAZA
pentru restabilirea drepturilor
ceanu, ambasadorul României finanţelor, D. A. Nkembo, se director general adjunct în colaborare, informare recipro firmat solidaritatea militantă legitime ale Republicii Popu
în Tanzania, Ştefan Andrei, cretar principal la Cabinetul că şi schimburi de delegaţii. a Republicii Socialiste Româ — doi ingineri constructori pentru funcţia de
Constantin Mitea, Gheorghe preşedintelui, A. B. Nyakyi, Ministerul Comerţului Exte Partea română şi-a expri nia şi Republicii Unite Tan lare Chineze la Naţiunile U şef serviciu tehnic şi şef serviciu producţie, un
considerînd acest act
rior, şi Valeriu Tudor, consi
nite,
Oprea, consilieri ai preşedin secretar principal la Ministe lier în Ministerul Afacerilor mat satisfacţia faţă de acre zania cu lupta statelor din ca o contribuţie la creşterea tehnician pentru instalaţii ca diriginte de şan
telui, Vasile Răută, adjunct al rul Afacerilor Externe, H. Externe. ditarea de către guvernul Re Africa şi alte regiuni ale lu eficientei organizaţiei. Ele au tier, un tehnician principal mecanic şi un teh
ministrului comerţului exte IMbita, secretar naţional exe — din partea tanzaniană : publicii Unite Tanzania a u mii pentru apărarea şi conso declarat, de asemenea, că,
rior. R. M. Kawawa, prim-ministru nui ambasador în România ; lidarea independenţei, dezvol pentru ca O.N.U şi alte orga nician pentru construcţii prin concurs.
tarea economică şi socială de
Din partea tanzaniană — cutiv al partidului T.A.N.U., şi al doilea vicepreşedinte al ambele părţi doresc ca o am sine stătătoare, pentru înfăp nisme internaţionale să-şi Mai angajează :
au lost prezenţi: Abeid A- D. Mloka, ambasador în Mi R.U. Tanzania, A. Jamal, mi basadă să fie înfiinţată la tuirea năzuinţelor lor vitale. poată îndeplini complet obiec
mani Karume, prim-vi ce pre nisterul Afacerilor Externe. Bucureşti, la timpul potrivit. — sudori-instalatori, instalatori termici,
nistrul comerţului şi indus Cei doi preşedinţi au con Ei au evidenţiat rolul tot mai tivele privind menţinerea pă
triei, Aboud Jumbe, ministru statat cu satisfacţie că rapor important al statelor africa cii şi realizarea prosperităţii nico-sanitare şi gaze
Plecarea din Dar Es Salaam de stat la Cabinetul primului turile bune şi frăţeşti existen ne în abordarea şi soluţiona în lume, este necesar ca în — zidari
ale
rea problemelor majore
W. Chaguta,
vicepreşedinte,
aceste organizaţii să fie apli
ministrul afacerilor economice te între România şi Tanzania contemporaneităţii, în lupta cat principiul universalităţii. — şoferi gradul C şi D
Joi dimineaţa, s-a încheiat gardă a prezentat onorul. To înregistrează un curs ascen împotriva politicii de domina
vizita oficială a conducătorului varăşul Nicolae Ceauşescu a şi dezvoltării planificate, I. E- dent şi, în efortul lor de a ţie imperialistă, colonialistă şi Cele două părţi au exprimat încadrarea şi salarizarea se asigură
partidului şi stalului nostru, trecut apoi în revistă garda linawinga. ministrul apelor şi le consolida, ei au exprimat neocolonialistă. In acest con convingerea că vizita secreta H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de onoare aliniată pe aero energiei, Thabit Kombo, pre voinţa comună de a extinde text, au evocat contribuţia rului general al Partidului
în Tanzania, contribuţie de port. şedintele comerţului şi indus schimburile comerciale, coo pozitivă a Organizaţiei Unită Comunist Român, preşedintele
seamă la adîncirea cunoaşte In continuare, preşedintele triilor şi secretar general al perarea economică şi tehni ţii Africane. Consiliului de Stat al Repu
că pe baze reciproc avanta
rii reciproce, la amplificarea Nicolae Ceauşescu şi tovară Partidului Afro-Shirazi (Zan- joase. In scopul valorificării Republica Socialistă Româ blicii Socialiste România,
zibar), J. Malecela, ministrul
raporturilor de prietenie şi şa Elena ' Ceauşescu, împreu posibilităţilor existente, ei au nia şi Republica Unită Tan Nicolae Ceauşescu, In Repu
G D.
externe,
cooperare dintre România şi nă cu preşedintele Julius K. afacerilor ministrul finanţelor, convenit ca organele de spe zania apreciază că reducerea blica Unită Tanzania şi con
Msuya,
Tanzania, la cauza înţelegerii Nyerere, vin în fata tribu D. A. Nkembo, secretar prin cialitate din cele două ţări să şi lichidarea decalajelor din vorbirile purtate cu acest pri întreprinderea
şi colaborării internaţionale. nei oficiale. Rînd pe rînd îşi cipal la Cabinetul preşedinte întreprindă măsuri concrete tre ţările In curs de dezvol lej cu Mwalimu Julius K.
O vizită scurtă, dar densa, iau rămas bun de la tovară lui, A. B. Nyakyi, secretar în direcţia realizării acţiuni tare şi cele avansate repre Nyerere, preşedintele Repu de reţele
avînd ca şi cele efectuate în şul Nicolae Ceauşescu şi to principal la Ministerul Aface lor de cooperare în cît mai zintă o sarcină urgentă pen blicii Unite Tanzania, repre
Algeria, Republica Cenlrafri- varăşa Elena Ceauşescu, mi rilor Externe, H. Mbita, se multe domenii, îndeosebi în tru progresul umanităţii, con zintă o contribuţie de seamă electrice Deva
cană, Republica Populară Con nistrul afacerilor externe, cretar naţional executiv al sectoarele: minier, industrie solidarea .păcii şi lărgirea co la adîncirea cunoaşterii re
go, Republica Zair şi Zambia John Malecela, comandantul partidului T.A.N.U., D. Mloka, uşoară, agricol, alimentar, ma operării internaţionale. Cele ciproce, la dezvoltarea relaţi
ilor de prietenie şi cooperare
un definitoriu caracter po forţelor populare de apărare ambasador în Ministerul Afa terialelor de construcţii, pre două părţi îşi exprimă con ANUNŢĂ
litic. de lucru- Programul ei ale Tanganikăi, generalul Sa- cerilor Externe. cum şi In domeniul asistenţei vingerea că depăşirea acestei dintre cele două ţări şi po
a (prilejuit cunoaşterea unor rakikya, ministrul comerţului tehnice şi al pregătirii cadre situaţii necesită eforturi sus poare, precum şi la înţelege
especte esenţiale din munca şi industriei, H. A. Jamal, mi In cadrul convorbirilor, ca lor. ţinute din partea fiecărui stat rea internaţională. In ziua de 20 aprilie a.c., ort
şi realizările poporului tanza- nistrul comunicaţiilor şi lu re s-au desfăşurat într-o am Cele două părţi şi-au ex pentru punerea în valoare a P r e ş e d i n t e l e Nicolae loc la sediul I.R.E. Deva EXl tOl
biantă cordială, de prietenie
nian, angajat în făurirea unei crărilor publice, J. M. Lusin- primat dorinţa de a înfiinţa bogăţiilor naturale şi resurse Ceauşescu, doamna Elena AUTORIZAREA ELECTRICIENIL
şi de înţelegere mutuală, cei
economii independente, în e de, ministrul de Interne, S. A. doi preşedinţi s-au informat siocietăţi mixte în diferite do lor umane, Înlăturarea piedi Ceauşescu, personalităţile ca Detalii privind examenul df
dificarea .unei 'noi orinduiri Masvvanya, ministrul resurse reciproc asupra procesului de menii de interes comun, ceea cilor şi discriminărilor în re re l-au însoţit au exprimat
sociale. Convorbirile româno- lor naturale şi turismului, H. ce va. constitui o nouă formă laţiile economice interstatale, cordiale mulţumiri pentru obţine de la I.R.E. Deva —
tanzaniene la nivel înalt, des Makame, ministrul econo dezvoltare economică şi so de cooperare economică între precum şi extinderea coope calda ospitalitate ce le-a fost la secţiile şi centrele de dis'
cială din cele două ţări, au
făşurate în spiritul dorinţei miei şi planului, W. Cha- analizat stadiul şi perspecti cele două ţări. rării internaţionale. Ele au rezervată de către poporul Au fost difuzate instrucţit
reciproce de a dezvolta rela gula, ministrul apărării, E. vele relaţiilor româno-tanza •In timpul vizitei ei fost subliniat necesitatea creşterii tanzanian şi conducătorii săi. marii consumatori industrie
ţiile dintre cele două ţări Jn Sokoine, alţi membri ai semnat programul de schim contribuţiei Organizaţiei Na Secretarul general al Parti
multiple sfere de interes co guvernului tanzanian, per niene şi au făcut un schimb buri culturale pentru anii ţiunilor Unite şi traducerii în dului Comunist Român, pre exploatează, proiectează ş
de păreri cu privire la situa
mun, au dus Ia finalizarea u sonalităţi marcante ale vie ţia Internaţională. 1972—1973. De asemenea, a practică a măsurilor stabilite şedintele Consiliului de Stat lectrice.
nor proiecte de cooperare in ţii publice şi obşteşti tan- fost semnat un acord privind în cadrul celui de-al doilea al Republicii Socialiste Româ Electricienii care pase
J,ictie, la semnarea, unor zaniene, precum şi Ion Drîn- Partea română a apreciat desfiinţarea vizelor. deceniu al O.N.U. In vederea nia, Nicolae Ceauşescu, a in pinâ la 1 ianuarie 1969
* care vor ridica p3 ceanu, ambasadorul României realizările considerabile do- Procedînd la un larg schimb intensificării sprijinului acor vitat pe preşedintele Republi
superioară colabo- în Tanzania, şi membrii am bîndite de poporul tanzanian, de păreri privind situaţia in dat statelor In curs de dez cii Unite Tanzania, Mwalimu xaminare în vederea of
’O-tanzaniană. S-a basadei. sub conducerea guvernului ternaţională, cei doi preşe voltare, indiferent de orlndui- Julius K. Nyerere, să efec
rd asupra inten La scara avionului, tovară şi partidului T.A.N.U., în e dinţi au saos In evidenţă că rea lor socială sau zona geo ■ ■ n a n B B B n v
sificării tor româno-tan şul Nicolae Ceauşescu şi to forturile sale de a Îmbunătăţi în lumea contemporană creş grafică din care fac parte. In tueze e vizită oficială în Re
zaniene pe. ia de partid. varăşa Elena Ceauşescu sînt condiţiile economice, cultura te în mod pregnant rolul şi acest context, cele două părţi publica Socialistă România.
le şi sociale ale tuturor ce
Schimburile du păreri în pro salutaţi de Abeid Amâni Ka tăţenilor, pe calea socialismu influenţa forţelor păcii, demo au relevat rolul important ca Iiyvlteţia a fost acceptată cu
craţiei şi progresului. Ei au
blemele politice internaţiona rume, prim-vicepreşedinte al lui, prin sprijinirea pe fose subliniat necesitatea de a se re revine apropiatei Conferin plăcere, data vizitei urmînd
le au relevat dorinţa ambelor republicii, şi Rashidi Mafau le proprii, precum şi politica acţiona perseverent în direc ţe a Naţiunilor Unite pentru a fi stabilită ulterior. Intreprinder jdărie
ţări de fc-$i spori eforturile me Kawawa, prim-ministru.
pentru curmarea politicii im al doilea vicepreşedinte al NICOLAE CEAUŞESCU, JULIUS K. NYERERE,
perialiste de forţă şi dictat, republicii. fere tor general ol Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Unite Tanzania comunală * Jrăştie
Preşedintele Julius K. Nye
pentru lichidarea -olonialis- rere şi celelalte personalităţi preşedintele ConsWhilui de Stat
muluî, neocolonialismului şi ol RepubVIcN Socialiste România pier
rasismului, pentru respectarea tanzaniene Îşi «iau rămas bun
de la membrii delegaţiei ro
dreptului fiecărui popor de a ANG/ r A :
hotărî de sine stătător, calea mâne — Ion Pătan, Corneliu — Diriginţi r sau tehnician
Mănescu, Bujor Almăşan, Şte
DKVA: Steaua sudului (ri P a
portaj;
dezvoltării sale politice şi so- tria") ; Parada circului („A rta*); 18.00 Frumos curgi Argeş la va
cial-economice. fan Andrei, Constantin Mitea, SIMERIA: Castanele sint bune CINEMA mTELEVIZIUNE susţinut de principal con
le. Program
Gheorghe Oprea. („Mureşul") ; HUNEDOARA : ansam blul artistic „Dacia"
Oameni sobri şi ponderaţi, In finalul ceremoniei, pre Steaua sudului („Slderurgis- al sindicalului Uzinelor de — Tehnici,
gram de m elodii populare;
tanzanienii au rezervat con şedintele Tanzaniei îşi ia ră tul"); IntDnire La vechea m os gust"); ORAŞTIE: Castanele 10.00 Curs dc lim ba germ ană. autoturism e din P iteşti; — Şef de
(„Patria"); Greşeala
sint bune
ducătorului partidului şi sta mas bun de la tovarăşul chee („Constructorul**) ; CA- fatală („Flacăra"); GEOAGIU- Lecţia a 9-a; 18.20 Arta plastică. Expoziţia — Maga;
LAN: Croimvell — seriile I-II
tului nostru» celorlalţi oaspeţi Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa („11 Iunie"); TELIUC: Serala BAI: Sunetul m uzicii — seriile 10.30 Film serial: Scbastian şi consacrată sem icentenaru — Insta! ilziri centrale cat.
lui U.T.C.;
I-II; HAŢEG: Olivcr — seriile
secretul epavei.
Episodul
români, remarcabile manifes Elena Ceauşescu. Cei doi şefi („Minerul"); PETROŞANI: A- I-II („Popular"); BRAD: Voi „Morsan nu răspunde !"; 18,35 Stop-cadru;
tări simpatie şi stimă — o de stat se îmbrăţişează cor lunci i-ara condam nat pe toţi sări din nou peste băltoace 11.00 Pagini dc um or: Epoca 19.00 Oameni şl fapte: Fraţii IV-V ;
(„7
Ia m oarte
N oiem brie");
Petrescu — reportaj;
de piatră;
nouă mărturie a preţuirii de dial, îşi strîng mîinile cu Sprijlnlţl-1 pe şerif („Republi („Steaua roşie"); GURABARZA: 11,25 TeJe-universitatea; 19.15 Tragerea Loto; — Sud jen, cat. IV-V ;
Secretul
planetei
m aim uţelor
cere se bucură poporul ro căldură. ca"); LUPENI: D ecolarea („Cul („Minerul"); ILIA: Marele 12,10 Telejurnal; 19.20 1001 dc seri: Fabule de La — Lă' j. IV-V ;
Tlck, tlck,
mân, partidul nostru şi con La ora 10,00 (ora locală, 9,00 tural"); LONEA: ANINOASA: sem n albastru („Lumina") • 16,00—17,00 Tele-şcoAlă. Fontaine — „Broasca şl — Zi
tick („Minerul") ;
şobolanul";
ducătorul lor, t o v a r ă ş u l ora Bucureştiului), avionul Băieţii din strada Păi („Munci Vechi cet&ţl de scAun (Is 19.30 Telejurnal.
Nicolae Ceauşescu. toresc"); PETRILA: Noaptea toria R om ân iei); Ediţie specială. Lucrări a — Ş ;u şi fără vechime,
prezidenţial românesc deco nunţii in ploaie („M uncitoresc"); 9,00 D eschiderea em isiunii; M işcarea circulară. O scila gricole de prim ăvară;
Ceremonia de rămas bun a lează de pe aeroportul din VULCAN: Secretul planetei 9,05 Mai aveţi o întrebare ? ţii arm onice. (Fizică). In 20.00 Cunoaşteţi legile 7; Co şi salarizare conform
programat mai întîi onorurile Dar Es Salaam spre Khartum, m aim uţelor („M uncitoresc"); U- Antim atcrie — A ntigravi- ajutorul candidaţilor la 20.15 Film artistic: „Cocoriţa"; H.C .egii nr. 12/1971.
21.45 Revista literară Tv.;
concursul dc adm itere;
(„7 No-
IîICANI: După vulpe
militare. Au fost intonate im a şaptea capitală înscrisă în jcmlirieu) ; BARBATENI: Ma- taţle — Viteze superlum i- 17.30 D eschiderea em isiunii de 22.30 24 dc orc;
nlce 7;
nurile de stat ale României programul vizitei tovarăşului ycrling — seriile I-n („6 Au 9,45 La poalele Tim pel — pro după-am iază. Re 22.45 Din ţările socialiste? . f <in>
Satul
contem poran.
şi Tanzaniei. O unitate de Nicolae Ceauşescu în Africa.
Redacţia st administraţia ilarului i Deva, str, O i ,PetruGruia, u , 83, Telefoane rî, {3317, 7 ÎS 85 ,1 1 15 88. — Tiparul, întreprinderea po
/H&îkii. ■t * rv.