Page 12 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5334 VINERI 3 MARTIE 1972
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E | S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E |
g e n e v a Lucrările sesiunii Co Vizita delegaţiei parlamentare ! C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului ţ
Agendă Suprem şi guvernul sovietic au felicitat j ATLAS
mitetului pentru dezarmare economică române in Cehoslovacia pe realizatorii staţiei „Luna-20“ J
GENEVA 2 (Agerpres). — trei medii, cu un tratat care Şi soarele are
Comitetul pentru dezarmare să prevadă şi prohibirea ex MOSCOVA 2 (Agerpres). — U.R.S.S. — se arată In tele calote polare
de la Geneva, care şi-a reluat perienţelor nucleare subtera RITM ACCELERAT AL PRAGA 2. — Coresponden nească, au fost discutate as Comitetul Contrai al P.C.U.S., gramă. scrisoare adresată
Lntr-o
lucrările In sesiunea de pri ne. Un asemenea acord ar CONSTRUCŢIILOR IN tul Agerpres, C. Prisăcnru, pecte legale de activitatea Prezidiul Sovietului Suprem Intr-un raport publicat
măvară, a ţinut, joi, o nouă putea, o spus delegatul ca SLOVACIA transmite : Preşedintele Re desfăşurală în cele două ţări şi guvernul sovietic i-au fe C.C. al P.C.U.S., Prezidiului recrut in S.U.A. intr-un
buletin al N.A.S.A. se ara- i
Anul acesta, volum ul lucră
şedinţă ; au luat cuvîntul re nadian, sa frîneze cursa înai- rilor de construcţii in Slova publicii Socialiste Cehoslova in construcţia socialistă, s-au licitat pe toţi participanţii la Sovietului Suprem şi guver \ omenii ai /v./i.o./i. se ara-
nului sovietic, participanţii la
prezentantul Canadei, Georqe mărilor nucleare şi să reducă cia va creşte cil 10,3 la sută, ce, Ludvik Svoborla, a primii, evidenţiat posibilităţile parla crearea staţiei automate „Lu- experiment au relevat că în l tă că şi Soarele are „calo- i
Ignatieff, şi al Marii Britanii, riscurile radioactivităţii. în com paraţie cu anul trecut, joi dimineaţa, la Hradul din mentelor ambelor ţari de a na-20" şi la realizarea zboru / lele sale polare", similare ^
lordul Lothian. Vorbitorii au Sesiunea de primăvară n iar ccl al investiţiilor capita Praga, delegaţia Marii Adu acţiona in direcţia întăririi re lui ei, anunţă agenţia TASS. făptuirea cu succes a progra ’ cu cele ale Păminlului şi i
le va cunoaşte un spor de 13,4
apreciat suspendarea experi Comitetului pentru dezarmare Ia sulă. Pentru realizarea a- nări Naţionale a Republicii laţiilor de colaborare şi coo In telegrama de felicitare mului de zbor al staţiei „Lu- planetei Marte.
na-20" a confirmat marile po
enţelor nucleare subterane ca are înscrise pe agenda de lu ceslci sarcini, se prevede ca, Socialiste România, condusă perare între România şi Ce se arată că programul stabilit sibilităţi ale aparatelor auto Deşi ele nu sint atit de \
productivitatea
una din principalele probleme cru patru categorii de proble in Slovacia, construcţii să de tovarăşul Ştefan Voitec, hoslovacia. a fost îndeplinit integral, iar mate pentru cercetarea spaţiu reci ca cele ale planetelor i
m uncii
in
ce trebuie să preocupe comi me : măsuri relative la în crească in anul 1972, in medie, membru al Comitetului Exe In aceeaşi zi, membrii dele toate sistemele de bord, pre menţionate, temperatura '
tetul pentru dezarmare. Şeful cetarea cursei înarmărilor nu cu 7,4 la sută. cutiv al C.C. al P.C.R., pre gaţiei Marii Adunări Naţiona cum şi complexele terestre lui cosmic şi obţinerea de in lor este estimată la un mi- \
delegaţiei canadiene s-a pro cleare şi la dezarmarea nu şedintele M.A.N. le, condusă de tovarăşul Şte de dirijare şi control alo zbo formaţii ştiinţifice de pe su / lion de grade, ceea ce re- i
fan Voitec, au fost primiţi la
nunţat pentru completarea A cleară ; măsuri cu caracter R.F.G. TNCEARCA La primire erau de faţă A- Comitetul Central al Partidu rului au funcţional cu preci prafaţa Lunii. Oamenii de şti \ prezintă jumătate din tem- ?
inţă,
constructorii,
inginerii, i peratura „normală“ a Soa- )
cordului de la Moscova, din nenuclear ; alte măsuri cola RESTRÎNGEREA lois Indra, membru al Prezi lui Comunist din Cehoslova zie. Noua izbîndă a ştiinţei ş\ • relui, un sfert din aceea a i
1963, privind interzicerea ex terale ; dezarmarea generală AFLUXULUI DE DEVIZE diului C.C. al P.C. din Ceho cia de tovarăşii Josef Kempny tehnicii sovietice în cerceta tehnicienii şi muncitorii par
s-au \ zonelor de turbulenţă şi a ,
ticipanţi la experiment
Guvernul vest-germ an a a-
perienţelor nucleare în cele şi totală. doplat o lmtărirc care obligă slovacia, preşedintele Adună şi Vasil Bilak, membri ai Pre rea Lunii şi a spaţiului cos angajat să-şi concentreze toa I zecea parte din tempera- )
rii Federale, Jan Marko, prim-
firm ele re îm prum ută capita zidiului, secretari ai C.C. al mic constituie un rezultat al : tura centrelor dc erupţie a ^
luri străine pentru investiţii, vicepreşedinte al Adunării Fe muncii entuziaste a clasei te eforturile şi priceperea
în vnloare de peste 2 m ilioa derale, Vaclav David şi Da- P.C.C., Alois Indra, membru muncitoare, a oamenilor de pentru îndeplinirea sarcinilor \ petelor solare. i
al Prezidiului C.C. al P.C.C.,
In Comisia 0. N. U. pentru condiţia femeii ne de m ărci, să depună la libor Hanes, vicepreşedinţi ai preşedintele Adunării Fede ştiinţă, constructorilor, ingi trasate de partid şi guvern în
Banca federală 40 Ia sută din
sum a totală creditată. Măsura Adunării Federale, preşedinţii nerilor şi tehnicienilor sovie ce priveşte construirea de noi Serviciu telefonic
i Intră în vigoare retroactiv de celor două Camere ale Adu rale. tici, care întîmpină cea de-a aparate destinate cercetării şi automatizat între
In cadrul întîlnirii, desfăşu
Adoptarea unei rezoluţii la 1 ianuarie a.c. Purtătorul a nării Federale, Jan Pudlak, rate într-o atmosferă tovără 50-a aniversare a creării cuceririi spaţiului cosmic.
de cuvint al guvernului
şeful Cancelariei prezidenţiale.
precizat că această măsură so şească, au fost discutate pro Belgia şi Japonia
Încadrează în eforturile între Era prezent ambasadorul
prezentate de România îestrînge afluxul de devize, în României la Praga, Teodor bleme privind stadiul actual Un serviciu telefonic pe
prinse de R.F.G. pentru
a
al relaţiilor româno-cchoslova-
conform itate cu deciziile a- Haş. care a ce, perspectivele lor de dez Evoluţia stafiilor automate \ de-a-ntregul automatizat a l
In timpul primirii,
GENEVA 2 (Agerpres). — Paula Andrei, a subliniat ne (loptatc în decem brie 1971 de decurs intr-o atmosferă priete voltare. l fost dat in funcţiune intre *
Fondul Monetar Internaţional
Comisia pentru condiţia fe cesitatea ca U.N.E.S.C.O. să privind instituirea noilor pa sovietice „Marte-2" şi „Marfe-3" ' Belgia şi Japonia. Abona- \
meii — cu sediul la Geneva se preocupe mai mult de di rităţi m onetare. ţii din ambele ţări pot e- t
— a adoptat o rezoluţie pre feritele aspecte ale educaţiei fectua direct convorbirile, }
fără intervenţia
zentată de România prin ca tinerilor şi, In special, a ti SENATUL S.U.A. A România la Tîrgul Internaţional de la Cairo MOSCOVA 2 (Agerpres). — de praf, că temperatura so fără intervenţia telefonis- )
re solicită secretarul gene nerelor femei, ţinînd cont de APROBAT Staţiile automate sovietice lului — la o adîncime de cî- tei, care era necesară îna- \
ral al O.N.U. şi directorul problemele specifice ele aces DEVALORIZAREA CAIRO 2. — Coresponden şi membri ai unor misiuni di „Martc-2" şi „Marte-3“ îşi teva zeci de centimetri — nu inte de realizarea acestei i
DOLARULUI
general al U.N.E.S.C.O. să a tei categorii umane. Trebuie Senatul S.U.A. a aprobat tul Agerpres, Nicolae N. Lu- plomatice dc la Cairo. continuă evoluţia pe orbite depinde, practic, de alternan legături. i
corde o atenţie specială mâ continuate eforturile, a decla miercuri seara, cu 86 de vo pu, transmite : In numele pre Republica Socialistă Româ circummarţiene. Pînă miercuri, ta zilelor şi nopţilor marţie- *
lurilor ce trebuie luate pen rat vorbitoarea, în vederea turi, contra 1, devalorizarea şedintelui Republicii Arabe nia participă cu o expoziţie „Marte-2" efectuase 127 de ne. Totodată, s-a stabilit că | Oraşe renumite prin \
tru promovarea programelor educării tinerilor în spiritul cu 7,89 la sută a dolarului a- Egipt, Anwar Sadat, premierul generală de mărfuri. Totalizînd rotaţii, iar „Marte-3" — şapte limita inferioară a ionosferei
merlcan şl, In relaţie, creşte
de educaţie pentru tineri şi datoriei ce-i incumbă pe plan rea preţului aurului de la 35 Aziz Sedky a inaugurat, joi, 0 suprafaţă de 800 metri pă rotaţii în jurul Planetei Roşii. lui Marte se află la înălţimea ? trăinicia căsniciilor \
tinere, ca mijloc de a asigu social. Este necesar, de ase la 38 dolari uncia. După cum Tîrgul internaţional de la traţi, expoziţia prezintă apa Intre cei doi sateliţi artifi de 80-110 km. In apropierea i i
asupra
do
ştie,
se
m ăsurii
ra înflorirea personalităţii u menea, ca în munca de edu devalorizare de drept a dola Cairo, ediţia 1972. La ceremo rate electrotehnice şi electro ciali ai lui Marte şi Pămînt lui Marte, concentraţia de e \ Oraşele din nordul Po- ’
mane şi satisfacerea efectivă care să aibă în vedere creş rului S.U.A. s-a căzut de acord, nice, autoturisme „Dacia- se menţine legătura prin ra lectroni sporeşte brusc, ea i Ionici şi-au cucerit q bu- \
$i concretă a drepturilor ce terea. şi formarea tineretului In decem brie 1971, în cadrul nie au participat membri ai 1 300", tractoare de diferite dio. Staţiile continuă să cer micşorîndu-se apoi treptat, pe i nă faimă prin trăinicia l
revin fiecărei fiinţe umane. în spiritul respectului pentru conferinţei de la W ashington guvernului egiptean, miniştri tipuri, autocamioane, autouti ceteze şi să fotografieze su măsura creşterii distantei fa l căsniciilor întemeiate aici. ?
ţărilor
a
reprezentanţilor
In intervenţia sa, reprezen drepturile fundamentale ale m embre ale grupului „celor ai economiei din unele ţări litare, produse chimice, obiec prafaţa planetei, să studieze ţă de planetă. i Datele statistice indică ccl )
tanta ţării noastre, Florica omului. 10". reprezentate la Tîrg, precum te de uz casnic, produse ali atmosfera marţiană şi carac După cum informează agen y mai mic număr dc divor- ^
mentare şi obiecte de artiza teristicile spaţiului cosmic ţia TASS, programul de ac \ furi şi cel mai mare nu- ^
nat. Multe din aceste produse perimarţian. A fost recepţio tivitate a staţiilor ,, Marte-2" i măr de decoraţi cu meda- \
vor fi exportate în Republica nat un marc volum de infor şi „Martc-3“ — pe orbitele ; lin „Pentru căsnicie iude- .
Arabă Egipt, în baza acordu maţii ştiinţifice preţioase. dc sateliţi artificiali ai Plane ’ lungală" în oraşele din a- î
Pe malul drept al fluviului independentei şi suverani \ ceasiă zonă a ţării. Nu- \
de REPUBLICII POPULARĂ CIMII
de la care şi-a tras şi nu tăţii statelor. rilor economice româno-eglp- Astfel, specialiştii au consta tei Roşii — se apropie dv l mai in luna ianuarie, de ,
mele, Republica Populară Animată de sentimente de tene încheiate în ultimul timp. tat, în urma încetării furtunii sfirşit. J exemplu, la Gdansk. astfel 1
Congo, cu o populaţie solidaritate şi prietenie faţă \ dc medalii au fost iamina- ^
1 000 000 locuitori, se întin de popoarele tinerelor ţări 1 le la 40 de perechi care
de pe o suprafaţă de 342 000 africane, care păşesc pe dru \ şi-au sărbătorit, în luna \
kmp, de Ia Oceanul Atlantic Partidului Congolez al Mun brica de ciment de la Lou- mul edificării unei noi socie Proteste împotriva acţiunilor S.U.A. de sabotare (j respectivă, nunta de aur. ^
pînă la graniţa cu Africa cii şl promulgarea noii Con tete. tăţi, al consolidării indepen
Centrală, mărginindu-se la stituţii, au reprezentat eve Agricultura continuă să denţei şi suveranităţii, Re i Din coarne de ren \
vest cu Gabon şi Camerun, nimente cruciale pe drumul fie ramura de bază a econo publica Socialistă România a Conferinţei cvadripartite de la Paris
iar la est şi sud-est cu Re transformărilor social-econo- miei, ooupînd 85 la sută din a recunoscut, printre primele \ , ţ
publica Zair. mice, progresiste menite să populaţia activă a Congou- state, noua Republică Con PARIS 2 (Agerpres). — A Statelor Unite şi-a continuat presă Eliberarea. delegaţia i Rănit mortal, renul are i%
Descoperit în 1482 de por întărească alianţa clasei lui. Suprafaţa cullivabilă în go. De atunci, raporturile genţia VNA informează că bombardamentele asupra R.D. Guvernului Revoluţionar Pro * o singură grijă piuă in cli- ’
tughezul Diego Cao, Congo sumează în prezent 54 700 dintre cele două ţări s-au delegaţia guvernului R.D- Viet Vietnam — în pofida protes vizoriu ol Republicii Vietna \ })a ciad moare : să nu a- \
a cunoscut dominaţia colo muncitoare cu ţărănimea. hectare, fiind folosită în spe dezvoltat continuu. După ce nam la Conferinţa cvadripar- tului exprimat de delegaţia mului de Sud şi-a exprimat L lingă paniintu! cu coarne- t
nială portugheză cu tot cor In scopul dezvoltării unei cial pentru arahide, trestie în 1966, între Bucureşti şi tită de la Paris în problema guvernului R.D-V. la întru protestul, intr-o declaraţie, în 1 le. Animalul işi preţuieşte '
tegiul ei de cruntă şi sînge- Brazzaville au fost stabilite Vietnamului a dat publicităţii nirea din 24 februarie legătură cu poziţia delegaţiei \ podoaba capilară ca şi cind \
roasă exploatare. In secolul relaţii diplomatice la rang de o declaraţie în care protes — iar delegaţia ameri S.U.A. de a sabota conferinţa l ar fi conştient de valoarea (
XIX, dominaţia portugheză In faţa hărţii ambasadă, între cele două tează împotriva acţiunilor cană a refuzat să parti şi faţă de acţiunile america sa. Şi intr-adevăr oamenii
este Înlocuită de cea fran ţări au fost iniţiate vizitele S.U.A. de sabolare a confe cipe la şedinţa din 2 martie. ne de intensificare a războiu A folosesc in scopuri nobile i
ceză. reciproce la diferite niveluri, rinţei, subliniind că aviaţia După cum anunţă agenţia de lui. l 1 valoroasele coarne de ren.
In R.P. Mongolă, s-au creat
După cel de-al doilea răz oare au creat noi şi noi oca i ferme specjale pentru ir i-.?- A
boi mondial, ca rezultat al industrii proprii, în 1969 a de zahăr, palmieri, arbori de zii favorabile pentru apro \ teren renilor, iar cind a
luptei maselor populare, în fost proclamat solemn prin ca( ao şi cafea. fundarea cunoaşterii şi apre . reşlia ajung la maturitate,
septembrie 1958, Congo de cipiul naţionalizării mijloa Activitatea constructivă pe cierii reciproce, strlngerii le ) li se ia de pe <'<ip preţina-
vine stat autonom în cadrul celor de producţie. Au fost scara întregii ţări a dus Ia găturilor de colaborare. Prin l sa podoabă, fără ca anima
comunităţii franceze, iar în oprite eliberările de noi li proclamarea, în 1970, a anu tre acordurile semnate pînă i Iul să fie san'iţii'al ; din
1960 obţine independenţa, cenţe firmelor străine pentru lui dezvoltării economice in în prezent menţionăm col de ' coarnele de ren cate fabri-
fiind admis în O.N.U. Ade exploatarea masivelor fores tensive, preşedintele Marien cooperare economică şi teh \j cat preţiosul produs farma-
vărata libertate a fost însă tiere (50 ia sută din terito N'Gouabi precizînd cu acest nică, cel de colaborare cul- ( ceutic — pantocrhiul, me- it
cucerită trei ani mai tîrziu, riu) — hotărîndu-se, totoda prilej că numai într-un ase tural-ştiinţifică şi cel co
în 1963, după înlăturarea de tă, ca prelucrarea materia menea context pot fi promo mercial pe termen lung. 1 dicament folosit de medici tr
la putere, de către masele lului lemnos să se facă inte vate independenţa, suverani Stadiul actual al colaboră \ in cazuri de anemic gene- y
populare, a regimului reac gral în sectorul de stat. tatea, îmbunătăţirea nivelu rii pe planuri multiple din l raia, de slăbire a muşchiu- i
lui cardiac şi de hiperten-
ţionar, favorabil cercurilor Perioada de după elibe lui de trai al maselor. In a tre cele două ţări îndreptă \ siune arterială. FA este fo- \
neocolonialiste. In anii care rare a însemnat pentru eco cest scop, bugetul naţional ţeşte speranţa că viitorul t losit, cu rezultate mir acu- l
au urmat, a devenit defini nomia ţării şi înzestrarea cu a prevăzut investiţii care relaţiilor dintre România şi / loasc, şi în ('azul unor boli /
toriu pentru această ţară întreprinderi noi : două fa s-au cifrat la 1,5 miliarde Republica Populară Congo
voinţa poporului său de a se brici textile, două fabrici de franci africani, faţă de 700 este deschis valorificării tot ) de rinichi şi ale organelor \
l digestive
emancipa, de a trăi liber în zahăr, o fabrică de bere şi milioane în anul precedent. mai largi a posibilităţilor de \
tr-o ţară independentă, lipsi una de rafinare a uleiului înfăptuirile pe plan intern colaborare în interesul am
tă de servituti. ale Congoului au fost con belor popoare, în interesul
Crearea Consiliului Naţio de palmier, hidrocentrala de jugale cu o politică de pace, păcii şi colaborării interna
nal Revoluţionar, organul pe rîul Djoue, cu o capaci prietenie şi colaborare intre ţionale.
suprem al ţării, înfiinţarea tate de 12 milioane kWh, fa popoare, pentru respectarea EUGENIA CRISTEA Lansarea sondei
spaţiale „Pmneer-10“ ,
Bom bardam entele am ericane pe teritoriul R.D. Vietnam continuă
cu Interm itenţă din luna decern brie 1971.
In fotografic: Alertă pe vasul unităţii a V il-a undeva in largul
coastelor R.D. Vietnam. amînată din nou
TOKIO. — Fostul ministru de externe, Masayoshi Ohi-
ra, in prezent preşedinte al Comitetului Politic al Partidu CAPE KENNEDY 2 (Ager
lui Liberal-Democrat de gu\ernămint, a cerul premierului D I N L U M E A C A P I T A L U L U I pres). — Existenţa unor < u-
Eisaku Sato ,,să abordeze in mod serios problema norma Noi acte de violenţă în Irlanda de renţi puternici de maro alti
lizării relaţiilor Japoniei cu R.P. Chineză**. Guvernul ac tudine a obligat Agenţia spa
tual, a spus Ohira, trebuie să manifeste mai mullă hotărire ţială americană să amine din
in dorinţa de a începe convorbirile cu R.P. Chineză. Ciocniri între BELFAST 2 (Agerpres). — lentă explozie — cea mai pu nou, pentru a treia oară, de
Extinderea mişcării greviste In ultimele 36 de ore, în Ir ternică semnalată în Irlanda la începutul săplăminii, lansa
studenji şi polifie landa de Nord s-<au produs de Nord din toamna anului rea sondei spaţiale „Pioncer-
noi acte de violenţă. La Bel- 1969 — a provocat rănirea a 10" în direcţia planetei Ju-
BERLIN. — Erich Honec- LONDRA. — Convorbirile la Madrid ARGENTINA capăt inflaţiei şi să se apli fast, doi membri ai forţelor peste 80 de persoane. Un nu piter, prevăzută iniţial pen
ker,. prira-secretar al C.C. al dintre preşedintele Franţei, ce o politică economică in auxiliare de ordine din Ul- măr de 26 de chioşcuri şi pră- tru luni, 28 februarie. In prin
P.S.U.G.,, i-a primit, joi, pe Georges Pompidou, şi pri MADRID 2 (Agerpres). — BUENOS AIRES 2 (Ager sprijinul celor ce muncesc. ster au fost ucişi miercuri, iar \ ălii au fost complet distru cipiu, următoarea tentativă a
Nicolae Ghenea, ambasador mul ministru al Marii Brita La Madrid s-au produs mier pres). — Greva generală de în cursul nopţii următoare doi se, iar 20 au fost grav ava fost fixată pentru 3 martie la
extraordinar şi plenipoten nii, Edward Heatli, vor avea curi noi ciocniri violente 48 ore, declanşată marţi Ia BELGIA tineri — în vîrstă de 14 şi 16 riate. aceeaşi oră (01,25 GMT). dar,
loc in zilele de 18 şi 19 mar între studenţi şi poliţie cu ani — au fost victimele unui
ţiar al Republicii Socialiste chemarea Confederaţiei Ge In alte zone din Irlanda de întrucît perspectivele de ame
tie, la Chequers — reşedin prilejul mitingului organizat BRUXELLES 2 (Agerpres). schimb de focuri între ele Nord s-au semnalat, de ase
România în Republica Demo ţa de vară a şefului guver de studenţi în sprijinul unor nerale a Muncii din Argen — In Belgia se extinde gre mente înarmate şi un grup de menea, o serie de atacuri te liorare a condiţiilor climate
crată Germană, in legătură nului britanic. revendicări privind reforma tina (centrală sindicală care va declanşată în urmă cu o militari britanici. roriste întreprinse de elemen rice sint slabe, este posibil ca
sistemului de învăţămîn*. numără 3,5 milioane de mem La Londondcry a fost comis te înarmate împotriva forţelor „Pioneer-lO" să-şi ia zborul
mmm Zeci de studenţi au fost a bri), s-a încheiat cu victoria săptămînă în sectorul indus un nou atentat. In cursul nop nord-irlandeze de ordine şi a spre Jupiter la o dată ceva
Cadran a Cadran restaţi. Autorităţile au holă- parţială a greviştilor. Guver triei petroliere. La Anvers, ţii do miercuri spre joi, o vio militarilor britanici. mai îndepărtată.
au încetat lucrul, în total,
rit închiderea, pe o durală
m nedeterminată, a facultăţilor nul argentinian a anunţai 80 la sută dintre muncitori,
de filozofie şi litere. Inci miercuri o hotărire prin ca iar In Bruxelles — 50 la su
cu apropiata plecare defi BONN. — In cadrul unei dentele sint considerate re se fixează un plafon al
nitivă în patrie a ambasado conferinţe de presă organi drept cele mai violente de tă. Greviştii cor îmbunătăţi
rului român. zate la Bonn, unde a sosit Id tulburările produse la U- preţurilor la unele articole rea generală a condiţiilor do • CINEMA
pentru o vizită oficială în niversitntea din Madrid şi în de consum. Măsura vine
Cu acest prilej, n avut ioc cadrul turneului său prin muncă şi viaţă. Pînă acum,
0 convorbire, care s-a des mai multe capitale vest-eu- alte centre universitare spa numai în parte în întîmpi- patronatul a refuzai să satis DEVA : Atunci l-am condam Nicolae Suciu şl LIII Castel; 9,00 Desclilderea em isiunii de
făşurat într-o atmosferă cal ropene, cancelarul federal al niole produse în urmă cu naree revendicărilor greviş facă revendicările sindica nat pe toţi la moarte („Patria"); 10,45 Potpuriuri din operete; dim ineaţă. Telex;
dă, prietenească. Austriei, Bruno Kreisky şl-a şase săplămîni. tilor, care cer să se pună tului. Livada din stepă („Arta") ; SI 11.00 Buletin dc ştiri; 11,05 Mu 9,05 Mai aveţi o Întrebare? —
MBRIA : Măsura riscului („Mu
Cum a apărut om ul şl ci
zica popoarelor; 11,15 Pe tem e
1 exprimat speranţa în înche reşul") ; H UNED O A RA: Anna juridice; 11,25 Cintcee şl pre vilizaţia? ;
MOSCOVA- — Leonid ierea unul acord între ţara celor 1 000 de zile, seriile lucrări corale; 12,00 Discul zilei; 9,45 Muzica u şoară;
Brejnev, .secretar general al sa şi Piaţa comună lărgită. I-II („Siderurgistul"); Haiducii Udo Jiirgcns; 12,15 Recital (le 10.00 Curs dc lim ba germană
(„Constructorul");
O
CAL AN:
(lecţia a 5 -a );
C.C. al P.C.U.S., l-a primit, mul orchestră („11 Iunie"); operă; 12,30 Intîlnire cu m elo 10.30 Film serial „Sebastlan şl
dia populară şi interpret ui pro
Joi, pe Mujibur Rahman, /pri RABAT. — In Maroc 6-a TELIUC: Dă-i Înainte cowboy ferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 secretul epavei".
(„Minerul");
D e
PETROŞANI:
mul ministru al Republicii desfăşurat miercuri referen colarea („7 N oiem brie"); Dom i Avanprem ieră cotidiană; 13,30 11.00 Portretul unui regizor:
Scrisori către copii (...sem nale
Bangladesh, aflat în vizită dumul asupra proiectului de ciliul conjugal („Republica"); de scriitori); 13,40 Melodii do K ozlnţcv (II) — film do a
cum entar
— producţie
tn Uniunea Sovietică, anun constituţie, prezentat naţiu LUPENI: Castanele sint bune ieri şi de azi; 14,00 Com pozito studiourilor sovietice;
(„Cultural"); LONEA: 100 de do
ţă agenţia TASS. In timpul nii, la 17 februarie, de re lari pentru şerif („M inerul"); rul săptăm înii B61a Bartdk; 11.30 Pagini de um or: CharUo
C haplln;
convorbirii, care a avut loc gele Hassan a! II-lea. ANINOASA: Aeroportul, seriile 14,44 Cîntccc populare eu Tiţa 12.10 Telejurnal;
Bălăşolu;
Ştefan şl Dum itru
cu acest prilej, eu fost exa Rezultatele oficiale, date I-II („M uncitoresc"); PETRILA: 15.00 Buletin de ştiri; 15,05 Ra- 15,30—16,30 T clc-şcoală;
(„M uncitoresc");
minate probleme privind publicităţii ,ţoî dimineaţa la. Fata pierdută Fraţii („M,uncito- dioanchcta econom ică; 15,30 17.30 D eschiderea em isiunii
VULCAN:
dezvoltarea relaţiilor dintre rosc"); URICANI: Orologiul Pagini din m uzica de estradă; după-am iază;
Rabat, arată că în favoarea 16.00 Radiojurnal; 16,15 Noi În 17.35 PrietenU Iul Aşchluţft —
Uniunea Sovietică şi Repu proiectului de constituţie au K rem linului („7 N oiem brie"); registrări realizate în studiou em isiune pentru cel m ici;
BARBATENI:
Circ fără fron
blica Bangladesh, precum şi votat 4 434 869 de alegă tieră („6 August"); ORAŞTIE: rile noastre de fanfara repre 18,15 Rrîntîlnlre cu surorile
Fircca;
zentativă a arm atei; 16,35 S o
unele probleme Internaţio tori, din totalul de 4 863 995 Ritmuri spaniole („Patria") ; lişti de m uzică populară; 16,50 38,45 Maroc — film docum entar;
18.35 Stop-cadru;
Alfa Romeo şi Julieta („Flacă
nale de interes reciproc. înscrişi pe listele electorale. ra"); GEOAGIU-BAI: Start la Publicitate radio; 17,00 Pentru 19.10 Tragerea Loto;
patrie; 17,30 Microrecital Harry
m oştenire; HAŢEG: Apa ca Bclafonte; 17,40 Radiocabinct dc 19.20 1 001 de seri: P ovestea lui
un bivol negru („Popular") ; inform are şi docum entare; 18,00 Rum cajs (13);
BRAD : Trimis extraordinar Orele serii; 20,00 Tableta (le 19.30 Telejurnal;
(„Stcajua roşie") ; GURABAR- seară; 20,05 Zece m elodii prefe 20.00 Cronica politică Internă de
TEL AVIV. — Preşedintele Comitetului Central al Par ZA : Aşteptarea („Minerul") : rate; 20,40 Din pilnia gram ofo Eugen Mândrie;
tidului Comunist . din Israel, Moshe Sneh, a de ILIA: Săptăm înă nebunilor nului: violonistul Nicolae Bul- 20.10 Handbal m asculin: R om â
cedat la 1 martie, anunţă agenţiiile Reuter şi France Pres- („Lumina"). că; 20,55 Ştiinţa la zi; 21,00 Re nia—Iugoslavia — repriza
a II-a;
se. Moshe Sneh, născut în anul 1909, a intrat în 1948 în vista şlagărelor; 21,33 Concertul 20,40 Film artistic: „Bătrlna
pentru oboi şi orchestră de Do-
rîndurile Partidului Muncitoresc Unit din Israel şi a con Num ărul şom erilor in R.F. a Germaniei a ajuns la 269 000. acesta fiind numărul şom erilor m cnico Cim arosa; 21,45 Cintă pianină" — producţie a
dus aripa de stingă a acestuia, caro s-a alăturat Partidului totali, fără a se socoti cei par ţiali, care sint forţaţi să m uncea scă un număr redus dc ore, cu PROGRAMUL I: 6,00 Muzică grupul vocal fem inin „Mioriţa"; studiourilor Iugoslave;
cauza reducerii producţiei In unele ram u ri industriale.
salariu] diminuat din
Comunist în 1954. A fost ales membru al Biroului Politic Recent, uzinele siderurgice HAGEN-ECKESEY din Sud-W eslfalia au anunţat că-şi vor reduce pro şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; 22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert 22.20 Drumuri In Istorie. Acel
m eşteri geniali de pe Cc-
de scară; 22,55 M om ent p‘oetic;
al C.C. al Partidului Comunist, iar ulterior a devenit pre ducţia din aprilie 1972 concediind aproxim ativ jum ătate din mun citoril existenţi, ceea ce va a 8,0o Sumarul presei; 9,30 Me 23.00 Concert de scară (conti tăţuia;
pA m im ului
rom ânesc
moria
şedintele Comitetului Central al P. C. din Israel. fecta circa 400 de familii de mun citori. (reluare); 10,05 Interpreţi dc nuare); 24,00 Buletin dc ştiri; 22.35 „24 de ore";
In fotografic: M uncitori ai u zin ei Eckesey dem onslrînd îm potriva concedierilor. Pe pancarte
Moshe Sneh era, de asemenea, membru al Parlamentului sc poate citi: „Dorim să ne păstrăm locurile do muncă", „Dorim ca locurile dc muncă să m uzică populară; 10,30 CIntă 0,03—6,00 Estrada nocturnă. 22,50 Din ţările socialiste: U.R.S.S.
israelian. nc fie asigurate".
Beddclla «i adminHiratla elarulul i Deva. Dr. Petia Grora ni. 35. Teleloano nr. 1 23 17, 7 15 85 «I 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva.