Page 13 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 13
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe ziaristul egiptean
fiamdy Fouad
In după-amiaza zilei de vi Hamdy Fouad, redactor Ie zia Le întrevedere a participat
neri, 3 martie 1972, tovarăşul rul „Al Ahram", care face o tovarăşul Paul Niculcscu-Mi*
Nicolae Ceauşescu, secretar vizită în tara noastră. Cu n- zii, membru al Comitetului E
general al Partidului Comu cest prilej tovarăşul Nicolae xecutiv, al Prezidiului Per
nist Român, preşedintele Con Ceauşescu a acordat ziarului manent, secretar al C.C. al
siliului de St-at, a primit pe egiptean un interviu. PC.R.
In întîmpinarea semicenfertaruluâ U.T.C.
Entuziasta
a tovarăşului loachim Moga
ANUL XXIV. NR. 5335 SIMBATA 4 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
REDUCEREA CHEITUIEIIIOR MATERIALE DE PRODUCŢIE După primele cu tineretul hunedorean
două luni:
Hunedoara — cetate de foc
lele Chizidului. Fiecare cără
Gheorghe, inginer constructor.
şi vatră de legendă — păşeş til Ioan Făiniş, oţelar, Maici rit minunatul oraş de la poa
te în ritm viguros, ca toate Teodor Blaga, miner şef de midă din marea zidire a Hu
Succese de seamă localităţile ţării, pe drumul brigadă, Stela Stoica, elevă, nedoarei socialiste grăieşte
SA REFLECTE VALORIFICAREA EFORTULUI PROPRIU în îndeplinirea dezvoltării multilaterale a pa nirii cu primul secretar al nunatul nostru tineret". în
de la sine în legătură cu mi
şi-au exprimat bucuria întîl
socialiste.
Hunedoara
triei
Vorbitorul a subliniat,
Comitetului judeţean de par
respiră prin toti porii săi e
sarcinilor de plan nergie şi lumină şi pulsează tid, cu ceilalţi oaspeţi. Ei şi-au continuare, grija permanentă
pe care o poartă partidul nos
manifestat totodată dragostea
fără întrerupere otel şi fontă
în puternica inimă de otel a neţărmurită şi recunoştinţa tru tineretului, talentul şi hăr
in industria tării. In marele combinat, la profundă faţă de Partidul Co nicia tinerei generaţii, anga
Una dintre problemele majore ale actualului cin întreprinderea de construcţii munist Român, de conducăto jată plenar pe vastul şantier
al edificării patriei socialiste
cinal, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu judeţului siderurgice, la I.M. Hune rul său iubit, tovarăşul Nicolae multilateral dezvoltate. „Noi
la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere şi a doara, în celelalte uni Ceauşescu, pentru condiţiile ştim că tineretul nostru este
reprezentanţilor oamenilor muncii din industrie şi tăţi industriale şi în instituţii, deosebite create tineretului în caracterizat de o mare sete d^
construcţii, o constituie reducerea cheltuielilor mate Acţionind cu abnegaţie şl pretutindeni se munceşte cre scopul afirmării sale depline inedit — a spus tovarăşul loa-
riale de producţie, ca factor hotărîtor pentru creşterea fermitate în lumina sarcinilor ator, pretutindeni se armoni în toate domeniile de activi
eficienţei întregii activităţi economice, sporirea veni stabilite la Conferinţa cadre zează talentul, priceperea şi tate, angajîndu-se să nu-şi chim Moga. Prin esenţa sa,
viitorul este inedit dar contu
tului naţional şi, în consecinţă, ridicarea bunăstării lor de conducere din între hărnicia oamenilor Hunedoarei. precupeţească eforturile pen rurile sale sînt adine percep
oamenilor muncii. prinderi şl centrale industri G 000 tone oţel şi 1 500 tone tru realizarea şi depăşirea sar tibile si se grefează puternic
Problema incumbă de la sine o gamă largă de co ale şl de construcţii, colecti laminate date peste plan în cinilor încredinţate, să mun
respondenţe între elementele activităţii productive, in vele de muncă din judeţul primele două luni ale acestui cească şi să înveţe mai temei pe dorinţa de progres a tine
ştim
retului. De asemenea,
nic incit să poată răspunde
diferent dacă aceasta este privită prin prisma anali nostru obţin pe zi ce trece an — iată doar două cifre ca prin fapte demne încrederii a că tineretul este conştient de
zei macroeconomice sau microeconomice. Cu atît mai realizări de prestigiu în mun re ilustrează vrednicia şi faptul că cerinţa cea mai ar
mult, acolo unde se decide soarta producţiei, redu ca avîntată pe care o desfă dăruirea în muncă a hunedo- cordate de partid. zătoare a vremurilor noastre
cerea cheltuielilor materiale reprezintă însăşi direc şoară pentru îndeplinirea e renilor. A luat apoi cuvîntul tovară
ţia principală de acţiune pentru atingerea unei înal xemplară a sarcinilor de plan. In acest context de preocu şul Ioachim Moga. Vorbitorul este să producem mai mult şi
te eficienţe economice, însăşi raţiunea modului de a Rezultatele primelor două pări multiple, angajante, pen s-a referit la semnificaţia a mai ieftin, la un nivel calita
semicentenarului
niversării
tiv înalt- Aceasta este singu
munci. luni din cel de al doilea an tru realizarea sarcinilor de ra condiţie pe temelia căreia
La Uzina „Victoria" din Călan aceste aspecte au al cincinalului sînt concluden majoră importantă din acest U.T.C., la etapele cele mai im pot fi înfăptuite obiectivele
portante ale participării tine
constituit încă din anii trecuţi prilejul unei angajări te. In această perioadă, pe al doilea an al cincinalului
a întregului colectiv, au determinat luarea unor mă ansamblul industriei din ju 1971-1975, un eveniment cu retului român la diferite ma noastre de viitor. Pentru a
suri, în urma cărora reducerea cheltuielilor materiale de], s-a depăşit planul pro rezonantă istorică îşi aşteap nifestări de activitate revolu ceasta însă trebuie să învăţăm
de producţie să se producă în special pe seama efor ducţiei globale cu 52 000 000 tă aniversarea. Este vorba de ţionară, a evocat nume de croi cu sîrguinţă, să cunoaştem si
tului propriu al uzinei. * lei, cea mai mare parte din sărbătorirea unei jumătăţi de utecişti căzuţi în lupta lor să stăpînim agregatele şi ma
— Căile prin care putem acţiona asupra reducerii acest spor de producţie fiind veac de la crearea organizaţi dreaplă pentru libertate si o şinile, să cunoaştem cu ma
cheltuielilor de producţie sînt multiple — mărturiseş ob(inută pe seama creşterii ei revoluţionare a tineretului viaţă mai bună. A fost relie ximum de operativitate tot
te contabilul şef al uzinei. Cert este că în urma măsu productivităţii muncii. Şi de — Uniunea Tineretului Comu fată activitatea revoluţionară ccca ce se întîmplă nou în
premergătoare
domeniul în care
muncim.
a tineretului din judeţul Hu
nist. Perioada
rilor întreprinse am prevăzut pentru 1972 reducerea data aceasta siderurgiştii din acestei aniversări este marcată nedoara, care a dat elocvente
acestora cu 1,4 milioane lei, în condiţiile în care pla Hunedoara şi Călan îşi ono pilde de eroism şi patriotism, Ingăduiţi-mi, dr-agi tovarăşi,
nul fizic va fi depăşit cu 1 000 tone fontă şi peste 400 rează renumele cu fapte no de multiple şi variate acţi să vă îndemn cu toată
tone piese turnate pentru maşini, utilaje şi piese de tabile. In cele două luni el au uni prin care tineretul îşi e înscriind neşterse pagini de căldura să învăţaţi şi să
schimb pentru industria metalurgică. dat peste plan 6 000 tone o talează talentul şi cunoştinţe glorie în istoria poporului cunoaşteţi, să gîndiţi şi să ac
— De pildă, sublinia tovarăşul Doinei Frenţoni, in ţel, 450 tone cocs, 4830 tone le — în producţie şl pe şanti român. „Putem aprecia cu de ţionaţi ca adevăraţi oameni ai
ginerul şef al uzinei, aplicînd un nou tip de gură de fontă, 1 500 tone laminate şi erele muncii patriotice, Îşi ma plin temei — a spus primul se secolului nostru, formaţi de
vînt la furnale vom reduce consumul specific de me alte produse. Şi alte colective nifestă dragostea şi ataşamen cretar al Comitetului judeţean partid. Învăţătura tenace şi e
tal. Tot pentru furnale am prevăzut şi reducerea con de muncă din industria Ju tul fată de partid, îşi expri de partid — că organizaţia re ficientă este pentru noi toţi o
sumului de cocs pe tona de fontă, iar în final preco deţului se prezintă cu rezul mă deschis gîndurile şi năzuin voluţionară a tineretului a sarcină de partid, iar pe un
nizăm o economie de cocs de peste 2 000 tone. La tate bune. Datorită muncii de ţele, hotărirea de a duce mai fost, este şi va fi pentru par plan mai larg — o înaltă în
cocserii o atenţie deosebită vom acorda reducerii puse pentru valorificarea e departe, peste ani, flacăra re tid o adevărată şi continuă pe datorire patriotică. Ea ne es
consumul-ui specific de cărbune pentru toate produse ficientă a unor rezerve, s-au voluţionară a înaintaşilor. pinieră de cadre, un sprijin de te arma puternică şi de neîn
le cărbunoase, unde ne gîndim ca prin aplicarea pla dat peste prevederile planu O acţiune de amploare, de nădejde în făurirea năzuinţe locuit pentru a putea rezolva
nului de măsuri întocmit să reducem consumul de lui 1 900 tone fier tn mi osebit de interesantă şi de en lor întregii noastre naţiuni". în chip magistral problemei©
cărbune la cocs fluidizat cu peste 100 kg de cărbune nereu marfăf 3 480 mc buş tuziastă, a avut loc ieri după- Apoi a adăugat : prezentului şi a lua cu asalt
faţă de consumul realizat anul trecut. f* teni, 250 mc cherestea, 1 660 amiază la Hunedoara. Tinerii ,,Noi, tineri sau vîrstnici, cei problemele tot mai complexe
— Nici celelalte compartimente ale activităţii — a mc prefabricate din beton, din Cetatea de foc i-au pri ce avem fericirea de a trăi şi ale viitorului".
adăugat tovarăşul Gavrilă Szanlo. şeful serviciului importante cantităţi de pro mit în mijlocul lor, cu dra munci pe meleagurile străve O masă compactă de pio
planificare — nu le-am neglijat. Printr-o rezolvare duse din mase plastice. între goste şi bucurie, pe tovarăşii chiului ţinut al Hunedoarei, nieri — peste 600 la număr —■
mai bună a problemelor legate de transportul uzinah prinderile industriale au de loachim Moga, membru al purtăm în suflet încărcătura a pătruns în marea sală a ca
vom evita pierderile de cocs şi semicocs provocate păşit planul producţiei marfă C.C. al P.C.R., prim-sccretar al preţioasă a unei mari tradi sei de cultură, aducînd, prin
în timpul transportului. vlndută şi încasată cu Comitetului judeţean de par ţii a înaintaşilor noştri. Sîn urale şi ovaţii, prinos de re
ILIE COJOCARU Secţia I locom otive a U.M. M.R. Slmerla. Sectorul de cazan- 35 000 000 lei şi au livrat la tid, Gheorghe Vasiu, prim-sc tem de asemenea, purtătorii cunoştinţă partidului părinte,
Rerie. Ecliipa condaisft tle G heorghe BAtrîna m ontează armatura export produse In valoare de cretar al Comitetului munici neabătuţi ai unui nesecat pa pentru copilăria lor fericită,
(Continuare in pag. a 2-a) la un cazan de locom otivă. Foto : V. ONCIU 10 milioane lei valută peste pal de partid Hunedoara, Vio- trimoniu de pricepere Şi hăr lipsită de griji.
sarcinile stabilite. rel Faur, prim-secretar al Co nicie pe care avem înalta da
mitetului judeţean Hunedoara torie s-o punem în slujba pa In cinstea oaspeţilor, în în
al U.T.C. triei socialiste. cheierea întîlnirii, tinerii ar
La intrarea în monumentala Noi nu sîntem numai urma tişti amatori de pe raza mu
Gazetele de perete) clădire a casei de cultură, şii lui Horea, ai lui Avram nicipiului Hunedoara — elevi
în concurs D EM AR AJ M AI A LE R T LA E F E C T U A R E A oaspeţii au fost întîmpinati cu lancu, lucru care ne sporeş şi ansamblul „Haţegan-a*' — au
prezentat un frumos şi bogat
căldură de un mare număr de
te mîndria, ci sîntem şi con
tineri — olelari, mineri, con tinuatorii vrednici ai acelora program artistic care a cu
Zilele trecute a avut loc structori, elevi şi studenţi, ti prins un reuşit montaj literar-
Ia Casa de cultură a sindi L U C R Ă R I L O R A G R I C O L E ! ce au sfărîmat munţii între
catelor din Petroşani o întîl- neri din detaşamentele de a Bumbeşti şi Livezeni şi au muzical dedicai patriei şi par
nire de lucru a reprezentan In ultimele zile, condiţiile le. De asemenea, referindu- părare a patriei, de locuitori deschis drum de legătură cu tidului, eroinei uteciste Donca
ţilor colectivelor de redac climatice au fost deosebit se la demarajul lucrărilor prafeţele rămase nearate tarea culturilor timpurii — ai oraşului. sudul ţării, Sîntem continua Simo, melodii de muzică
ţie a gazetelor de perete şl de favorabile declanşării lu de sezon in unităţile din ra din toamnă, iar la Dineu ovăz, mazăre, măzăriche —, In cadrul întîlnirii, care s-a torii acelora ce au înăltat populară, balet clasic şi mo
satirice, prilejuită de înche crărilor agricole în cîmp — za consiliului intercoopere- Mare s-a încheiat adminis la semănatul legumelor ver desfăşurat într-o atmosferă ti furnalele şi otelăriile Hune
ierea fazei municipale a efectuării arăturilor, pregăti tist Orăştie, inginerul Ioan trarea a 16 tone superfos- deţuri — salată, spanac, pă nerească, insuflelitoare, uteciş- doarei, ai acelora care au fău dern, dansuri populare.
concursului şl a bilanţului rii terenului şi însămînţării lurian, preşedintele consiliu fat pe terenul destinat cul trunjel şi altele, precum şt
activităţii desfăşurate po culturilor din prima urgen lui respectiv, ne-a relatat turii porumbului. la încheierea grabnică a a
parcursul unui an. ţă. In cooperativele agricole că la C.A.P. Căstău şi Orăş Răspunzînd solicitărilor co răturilor pe toate suprafeţe
La întilnire au luat parte uncie cadrele tehnice şi con tie s-a încheiat semănatul operatorilor, mecanizatorii de le rămase neogorlte. Efectu
tovarăşii David Lazăr, secre siliile de conducere au urmă ovăzului şi în majoritatea la C.A.P. Ilia, Sîrbi şi Bră area arăturilor impune să se
tar al Comitetului judeţean rit îndeaproape starea tere cooperativelor se acţionează nişca lucrează intens la pre aibă în vedere condiţiile
Hunedoara al P.C.R., Cle nului şi au asigurat din vre la întreţinerea ogoarelor. gătirea terenului pentru în- specifice din această primă
ment Negruţ, prim-secretar ! me condiţii pentru realiza Sustinînd afirmaţia, tovară sămîntarea culturilor tîrzii vară, adincimoa de executa
al Comitetului municipal Pe- rea la un nivel corespunză şul Sabin Băişan, secretarul sau la fertilizarea ogoarelor. re trebuind sa fie mai mică,
troşanl al P.C.R., secretari ai tor a acţiunilor de care de Comitetului comunal de par Aspeclcle relatate pun în iar din agregat să nu lip
comitetelor de partid, oră pinde soarta recoltei, în pri tid Mărtineşti, ne spunea că evidentă faptul că s-au cro sească grapele, astfel putîn-
şeneşti şi din unităţile eco mele zile ale acestei săptă- la cooperativa agricolă din at premise favorabile mobili du-se evita pierderea unor
nomice importante, pre mîni s-a ieşit pe ogoare cu Mărtineşti s-a început însă- zării largi a forţelor la rea cantităţi mari de apă din
şedinţi ai comitetelor sindi forţe sporite, ceea ce permi mîntarea mazării pe cele 50 lizarea în cele mai bune sol. Deoarece timpul se men
rondiţii a lucrărilor agricole.
catelor, secretari ai comite te ca umiditatea acumulată de hectare pianificatc, iar In vederea pregătirii unei ţine deosebit de favorabil
telor U.T.C. în sol să fie folosită din la Jeledinti s-a trecut la în- baze temeinice viitoarei re se impune ca, în fiecare lo
Cu acest prilej a fost a plin. sămîntarea ovăzului. Paralel colte se impune ca în aces calitate, consiliile populare
tribuit locul I pe municipiu Printre primele cooperati cu aceasta, o parte din trac te zile să se treacă în toate comunale şl conducerile uni
colectivului de redacţie al ve agricole în care s-a tre toarele aflate la C.A.P. Măr- cooperativele agricole la tăţilor agricole să mobilize
gazetei de perete de la E.M. cut la semănatul ovăzului se lineşti se folosesc la pregă îngrijirea ogoarelor de ze toate forţele existente la
Petrila, locurile II şi III co numără cele din Boz, Bretea tirea patului qerminativ şi toamnă şi a culturilor de finalizarea în condiţii optime
lectivelor de redacţie de la j Mureşană, Ilia, Brănişca şi alte efectuarea ogoarelor pe su cereale păioase, Ia însămîn- a lucrărilor agricole de pri
E.M. Lupeni şl E.M. Lonea. j măvară.
Acţiuni de amploare şi susţinute pentru C Î N T A R E P A T RIEI
Succes deplin solilor artei
dezvoltarea fondului forestier
corale hunedorene I
9 Luna împăduririi — prilej de mobilizare larga a ridicării permanente a poten Pregătirile in vederea rurile căminului cultural
ţialului productiv al fondului
cetăţenilor la refacerea pădurilor forestier. In acest scop — s-au participării corului de la O- din Marya, judeţul Caraş- Aspect de la întilnirea tineretului din m unicipiul Hunedoara cu tovarăşul Ioachim Moga.
jalonat măsurile ce trebuie a răştie şi corului I.C.S.H. la Severin, sindicatului Uzine
© Se acorda prioritate sporirii ponderii râşinoase- a doua etapă a concursului lor mecanice Buzău şi corul
plicate, în esenţă ele vizînd
lor interjudeţean „Cintare pa de femei al căminului cul
împădurirea suprafeţelor in triei" se apropie de sfîrşit. tural din Niculiţel — jude S i i l i N f l INTERNAŢIONALE
© Campania de primâvarâ se afla în desfăşurare complet regenerate natural, a In aceste zile ele au cunos ţul Tulcea.
suprafeţelor rămase ncregene- cuţi cum era şi firesc, o de
Pînă mîine, cînd Sebeşul
O contribuţie de seamă la er prin creşterea an de an n rate de pe urma tăierilor, o osebită intensitate. Pe „u- se va afla în emisie, mai
dezvoltarea în rRm susţinut suprafeţelor reimpădurite, ur- unor poieni şi goluri, precum merii“ celor două formaţii sînt de-acum doar ore mar Mesajul Consiliului Mondial al Păcii
a economiei noastre naţionale mărindu-se totodată îmbună şi a terenurilor degradate. apasă o sarcină care nu-i PENTRU 24 ORE
şi la satisfacerea In condiţii tăţirea proporţiilor între specii In acelaşi timp, se urmăreşte deloc uşoară, aceea a re cate ca într-o veritabilă nu V rem ea se va răci uşor. Ce
cit mai bune a cerinţelor — extinzînd pe cele valoroa substituirea unor arborete prezentării cu cinste a ju mărătoare inversă de emo rul va fi mai mult noros. L o „Săptămîna infernaţionlă de
multiple ale populaţiei este se şi repede crescătoare şi slab productive cu specii de deţului Hunedoara in aceas ţii. Emoţii nu numai pen cal va ploua slab, iar la m u n
chemată să şi-o aducă şi sil ţinind seama de necesitatea mare valoare economică şi re tă competiţie de prestigiu. tru corişti şi dirijori, ci te va ninge. Vintul va sufla solidaritate cu Indochina"
vicultura. In vederea înfăptu rezolvării problemei lemnu pede crescătoare, extinderea Membrii celor două forma pentru noi toţi care dorim potrivit din sud-vest. T e m p e ra
tu ra m in im ă va fi
cuprinsă
irii acestui deziderat este im lui pentru celuloză. răşinoaselor in afara arealu ţii sînt învestitura de în din toată inima ca şi de a Intre m inus 2 şl 2 grade, Iar j HANOI 3 (Agerpres). — constituit cea mai largă ma
perios necesar ca, în lumina Multiplele utilităţi pe care lui lor natural, cit şi crearea credere pe care hunedorenii ceastă dată hunedorenii să cea m axim ă între 4 şl 7 grade, j După cum informează agen nifestare internaţională de so
sarcinilor stabilite de Con le îndeplinesc pădurile — a- unor culturi speciale pentru le-au creditat-o. Au făcut fie aceia cărora să li se o ţia VNA, Secretariatul Con lidaritate cu lupta eroică a
gresul al X-lea al partidului, sigurînd producţia de lemne, producerea lemnului de celu dovada în concertele pre fere podiumul învingători PENTRU URMĂTOARELE siliului Mondial al Păcii a popoarelor indochineze, spri
să se acţioneze energic şi să protecţia debitelor de apă şi loză la cicluri mici de produc zentate, în repetiţii unde se lor — punctele necesare DOUA ZILE adresat comitetelor naţionale jinind dreptul legitim al a
pentru pace din toate ţările
sporească preocuparea pentru a solului împotriva eroziunii, riozitatea şi pasiunea pen promovării in etapa urmă apelul de a organiza, intre cestora de a-şi hotărî singur**
conservarea, apărarea şi dez creînd cadrul natural pen ţie. Acţiunile respective se în tru cintec, strădania şi spi toare. Vreme sclilmbătoare. cu ec- i 13 şi 19 martie, „Săptămîna soarta. Apelul cheamă la mo
voltarea fondului forestier, a- tru dezvoltarea unor numeroa treprind în vederea modifică ritul colectiv s-au înmă Hunedorenii sînt alături rul mai m ult noros. Vor că- i internaţională de solidaritate bilizarea celor mai largi pă
sigurînd un control sever a se specii de plante ce se fo rii compoziţiei pădurilor pc nuncheat ca intr-o armonie. de voi. dragi corişti, vă dea ploi tem porare. Vintul va : cu Indochina". In mesajul turi ale opiniei publice din
supra respectării normelor de losesc în industria alimenta ing. EMIL MAIORESCU Mîine, la orele 18, vom împărtăşesc emoţiile şi vă sufla potrivit din nord-vest. ■ lume pentru popularizarea ho-
exploatare impuse de necesi ră, chimică, cit şi pentru vî- vedea cele două formaţii urează din inimă succes de T em p eratu ra minimă va oscila ! Consiliului Mondial al Păcii tăririlor Adunării de la Ver
tatea gospodăririi judicioase nătoare şi recreere — fac să Directorul Inspectoratului hunedorene pe micul ecran plin. Reprezentaţi-ne cu Intre minus 4 şi m inus un j se arată că recenta Adunare sailles şi pentru a exprima
a pădurilor. In acelaşi timp. se amplifice simţitor sarcini silvic Hunedoara-Deva în transmisiunea directă cinste, aşa cum le stă hu- grad. iar cea m axim ă între • Mondială pentru pacea şi in solidaritatea popoarelor din
ţările respective cu lupta po
un accent deosebit se pune le ce revin silvicultorilor şi de la Sebeş, alături de co nedorenilor bine. 2 şi G grade. dependenta Indochinei, care poarelor indochineze împotri
pe refacerea fondului foresti tuturor cetăţenilor In vederea fContinuare în pag. a 2-a)
a avut loc la Versailles, n va agresiunii imperialiste.