Page 14 - Drumul_socialismului_1972_03

5S25HX
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5335 ® SiMBÂTÂ 4 MARTIE 1972
mWBBDE—W —

Intelectualul - participant activ Consultaţii juridice la

social-culturaBă a comunei centrele de documentare

In cuvintarea rostită In re şi documentare existente Consultaţiile juridice au
Una din problemele larg acestor îndatoriri cetăţeneşti. Aprob întru totul cerinţa s-ar putea crea condiţii de ca­ încheierea lucrărilor plena­ în municipii şi oraşe, se or­ loc o dată pe săptămlnă, pe
dezbătute la prima conferin­ Am avut cazuri cînd, pen­ formulată de secretarul gene­ zare pentru actualii navetişti. rei din 3-—5 noiembrie 1971, ganizează consultaţii juridi­ localităţi după cum urmea-
ţă pe ţară a secretarilor co­ tru întocmirea caracterizărilor ral al partidului nostru, tova­ In Ilia sînt blocuri tovarăşul Nicolae Ceauşescu ce pentru toţi oamenii mun­ ză : la Deva — - joi între o-
mitetelor comunale de partid necesare obţinerii de noi gra­ răşul Nicolae Ceauşescu, ca de locuinţe, iar în prezent so arăta : „Trebuie să judecăm cii care doresc să li sg ex­ rele 16—18 la sediul consi-
liului popular municipal j la
şi fi primarilor a fost activi­ daţii în învătămînt, a procese­ „învăţătorii, profesorii si cei­ află în construcţie un nou oamenii nu după vorbe şi plice conţinutul şi sensul Hunedoara — marţi între o-
tatea desfăşurată de organi­ lor verbale de inspecţie în lalţi intelectuali de la sate bloc al Intelectualilor, astfel declaraţii ci după fapte, du­ dispoziţiilor legale în vigoa­ rele 17—19 la clubul Side-
zaţiile de partid, de toti fac­ vederea prezentării la defini­ să ia parte într-o măsură mal că problema spaţiului de ca­ pă felul cum realizează In re sau să clarifice unele pro­ rurgistul ; la Petroşani —
torii educaţionali privind edu­ tivat sau la gradul II, unele mare şl mai organizat la des­ zare este practic rezolvată. In Comunistul Iuliu Blaj — practică hotăririle şi legile bleme privind raporturile de
carea şl formarea conştiinţei cadre didactice nu puteau pre­ făşurarea întregii munci cui- asemenea împrejurări menţi­ lftc&luş la ateliciit •! m ecanic al statului, după felul cum se
socialist? a ţărănimii. zenta concret că ar fi activat tural-educative"* Consider în­ nerea navetismului se poate minei U iicani. unu' dintre su ­ ocupă do soluţionarea pro­
Din documentele acestui înalt (într-un an calendaristic) în să că acest îndemn ar trebui explica numai prin ambiţiile tele fie muncitori pentru care blemelor care privesc bu­
„calitatea" a devenit principa­
forum reiese că, deşi s-au ob­ cadrul căminelor culturale în recepţionat si de intelectualii subiective ale celor în cauză. lul atribut nl muncii. năstarea şi fericirea întregu­
ţinut unele rezultate In acti­ vederea ridicării nivelului cul­ din municipii şi oraşe, deoa­ In aceste cazuri ar trebui In­ lui popor. Nu trebuie să fa­
vitatea cultural-educativă la tural al maselor de oameni ai rece prezenta acestora la sa­ tervenit mult mai hotărît din cem nici o concesie de In
sate, aceasta nu s-a desfăşu­ muncii, în mijlocul cărora tră­ te ar fi binevenită, cunoscu! partea organelor în drept şi principiile noastre de via­
rat la nivelul cerinţelor şi iesc şi muncesc. Mulţi se mîn- fiind faptul că ridicarea nive­ în primul rînd a consiliilor Manifestări prilejuite de ţă. Să nu admitem nici o a­
forţelor existente în fiecare dresc cu activităţi culturale de lului general de cultură al populare comunale pentru batere sau încălcare a hotă-
comună. Concluzia este vala­ acum 5-10 ani, Iar cînd sînt satelor, educarea socialistă a curmarea acestui fenomen. rîrilor şi legilor statului". muncă pe care le au în uni­ luni între orele 17—19 la
bilă şi pentru comuna Ilia, un­ solicitaţi să organizeze vreo ţărănimii presupun o largă Consider că prin realizarea ,Luna cărţii Semnificaţia acestor cuvin­ tăţile socialiste. casa de cultură ; le Lupeni
de îşi desfăşoară activitatea activitate culturală în pre­ participare a intelectualităţii în practică a măsurilor preco­ W1 te formulate de secretarul Consultaţiile juridice se — miercuri între orele
peste 70 de intelectuali — zent răspund „să mai facă şi noastre la această muncă. nizate cu ocazia acestei con­ la sate" general al partidului expri­ acordă gratuit de către ju­ 17—19 ; la Vulcan — joi
mă în profunzime înalta în­
învăţători, profesori, medici, alţii, eu am făcut destul la Măsurile preconizate de con­ ferinţe, precum şl a celor ce datorire a fiecărui cetăţean rişti şi cadre de specialita­ între orele 17—19; la Pe-
ingineri agronomi — dar a că­ timpul m eu\ Aşa s-a ajuns în ferinţa pe tară a secretarilor se vor lua în viitor pe baza S-a încheiat „Luna cărţii de a cunoaşte, de a respecta te în probleme de muncă şi trila — vineri între orele
ror participare efectivă la situaţie cînd un cadru didac­ comitetelor de partid şi pre­ propunerilor făcute, se va a­ la sate". Ultima perioadă a şi de a aplica cu strictele salarizare, axîndu-se in 17—ig i,a clubul sindicatelor
viata social-culturală a comu­ tic refuză să prezinte o con­ şedinţilor consiliilor comunale junge la creşterea substanţială acestei ample manifestări hotăririle şi legile poporu­ principal pe încheierea, exe­ din localităţile respective.
nei noastre a fost, putem spu­ ferinţă la căminul cultural pe privind lichidarea navetismu- a rolului intelectualului în a programat intîlniri ale u­ lui, de a lua atitudine com­ cutarea şi desfacerea con­ Acordarea acestor consul­
ne, nesatisfăcătoare. Dacă în motivul că mal sînt şi alţii lui intelectualilor. crearea viaţa satelor, la sporirea con­ nor scriitori cu locuitorii cî- bativă, comunistă faţă de în­ tractului de muncă, transfer, taţii juridice este sprijinită
satele cu un număr mal redus care nu au făcut acest lucru, condiţiilor pentru stabilirea a­ tribuţiei acestuia în realiza­ torva comune din Judeţ. călcarea legalităţii socialiste. vechime în muncă, continui­ de Asociaţia juriştilor, ur-
de intelectuali prezenta acesto­ Iată de ce mă raliez tuturor cestora în comune sînt bine­ rea grandiosului program de Astfel, scriitorii timişoreni In contextul acestor dezi­ tate, acordarea sporului de mlnd să se studieze posibi­
ra In realizarea sarcinilor so- secretarilor de partid şi pri­ venite* Şi în Ilia sînt mulţi educaţie socialistă elaborat de Mircca Şerbăncscu, Octavi- derate menite să contribuie vechime, ajutor pentru inca­ litatea organizării unor ase­
cial-culturale şi obşteşti este marilor care la conferinţă au intelectuali navetişti, în marea plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 an Metea, George Drumur, la popularizarea permanentă pacitate temporară de mun­
mai intensă, acolo unde sînt luat atitudine critică fată de lor majoritate rupţi de viata noiembrie 1971. Noi, cadrele Ilene Moka şi Hans Moka a hotărîrilor şi legilor sta­ că, concediu de odihnă, n- menea consultaţii şi în ora­
însă mai multe forte, unde ar asemenea intelectuali (care se social-culturală a comunei didactice, avem datoria să do­ s-au întîlnit cu cetăţenii din tului, la cunoaşterea lor de locatio de stat pentru copii, şele Brad şi Orăştie.
trebui să ardă puternic făclia mai găsesc încă în număr noastre. Ei constituie în ace­ vedim prin fapte că sînlem nu Lăpuşnic, Gurasada. Batiz către oamenii muncii, înce- litigii de muncă şi alic pro­
nestinsă a culturii întîlnim, destul de mare) ce nu parti­ laşi timp şi un „nod al dis­ numai buni specialişti în obi­ şl cu tineri din municipiul pind din 6 martie a.c. In ca­ bleme de legislaţie a mun­ VIOREL POP
din păcate, o sustragere, să-I cipă în mod corespunzător la cordiei" pentru cei localnici, ectul ce-1 predăm, ci şi edu­ Hunedoara. drul centrelor de informa­ cii. jurist
spunem aşa, de la îndeplinirea munca educativă din comună. care, la orice solicitare, î ti catori comunişti, atît în şcoa­ Membrii cenaclului literar
răspund : „De ce numai noi lă cît şi în societate. ..Ritmuri** din Deva Aurc-
localnicii, ce noi avem salarii lian Sîrbu, Petru Sefcr, Eu­ profesionale, fostul ucenic
mai mari ?" Prof. SILVIU CERCEA gen Evu, Remtis Rednic şi Treptele afirmării Innn Nicula — pentru că
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII Cauzele navetismului nu tre­ membru al biroului Ghcorghe Constantin Nal- despre el este vorba — se
buie căutate întotdeauna nu­ Comitetului comunal de j^jrtld din au citit din creaţiile prezenta printre colegii de
SERALE DE MARXISM-LENINISM mai în faptul că în comună nu ILIA proprii in cadrul întîlnir 1 lor Sînt mai bine de zece ani descopere „enigmele“ muncii odinioară intr-o nouă ipos­
din
cu iubitorii de poezie
LUNI 0 III 1972 localităţile RoşcanJ, Rapol- de cind printre cei care sus­ din adincuri. tază. Aceea de medic stoma­
tolog. La reîntilnirea cu bă-
Economie, anul II, predare In sala Centrului militar Jude­ tu Mare şl Sălaşu Superior. ţineau examen de admitere La absolvirea şcolii profesi­
puţin
ieşii a povestit mai
ţean; Aceste Sntîlniri s-au bucu­ la Grupul şcolar profesional onale ii găsim printre elevii despre perioada studenţiei de
Economie, anul III, dezbatere la documentele Conferinţei Concursul de admitere în Instituţiile rat de o largă participare a din Gurabarza se afla şi un buni. ceea ce îi oferă posi­ la Cluj, dar a vorbit mai
imediate,
bilitatea angajării
cadrelor din întreprinderi industriale şl de construcţii, în locuitorilor care au pus di­ tinăr din satul Hărţăgani cc mult despre hotărirea şi am­
sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza ; militare de învătămînt verse întrebări scriitorilor impresiona la început doar la unul din sectoarele l.M. biţia lui de a munci in mij­
Ilarza. Nu se teme de mun­
Construcţie de ,partid, anul I, predare in sala Cabinetului Ju­ Ministerul Forţelor Arma­ în legătură cu creaţia lor. prin statura sa atletică. ca la ort, de problemele care locul foştilor săi ortaci.
deţean de partid ; te organizează concursuri — pentru ofiţeri dirijori Au mai fost organizate Hotărirea pentru alegerea interveneau la puţul Valea A$a se face că astăzi, prin­
Filozofie, anul III, ipredatre în sălile Şcolii generale Dr. Petru de admitere, pentru anul militari intre 1 şi 9 iulie concursuri gen „Cine ştie, meseriei nu-i dăduse clipe de Morii. Ambiţia şi dorinţa de tre cei care se îngrijesc de
Groza Deva ; şcolar 1972/1973, în urmă­ 1972 : cîştigă'* pe tema „Romanul nelinişte şi ezitare. Doar îşi afirmare. îl slăjnnesc conti­ sănătatea oamenilor de la
Istorie, anul I, predare în sala mică a Consiliului popular toarele instituţii militare de — pentru ciclul profesio­ actual — oglindă a omu­ petrecuse copilăria intre bă- nuu, posibilităţile îl ispitesc, Gurabarza se află şi minerul
Judeţean ; invăţămint : nal între 28 august şi 8 lui societăţii socialiste11 ieşi din tală-n fiu. Ş-apoi în­ iar unele sacrificii fireşti de odinioară, comunistul
MARŢI 7 III 1972 liceele militare, anul L septembrie 1972. în localităţile Luncoiu săşi casa părintească nu era nn-l împiedică să urmeze, şi Ioan Nicula care ca medic
Economie, anul I, dezbatere în sălile Şcolii generale Dr. Pe­ între 15 iunie şi 3 iulie Tinerii care doresc să de Jos, Pui şi Gurasada, departe de mină, ceea ce. fi să termine şi cursurile liceu­ stomatolog se străduieşte in
tru Groza Deva ; 1972. participe la concursul de precum şl pe tema „Cinci oferise nu o dală prilejul sa lui seral din Gurabarza. permanenţă să fie cit mai
Construcţie de partid, anul II, predare în sălile Şcolii gene­ Şcolile militare de ofiţeri admitere la una din aceste decenii de muncă şl luptă admire, minerii la intrarea ...Cind anul trecut, la în- util celor din rindul cărora
rale Dr. Petru Groza Deva ; activi intre 1 şi 9 iulie instituţii militare de învă- sub steagul P.C.R/' Ia că­ sau ieşirea din şut. Adeseori tilnirea după zece ani, s-a fă­ s-a ridicat.
Filozofie, anul I, predare în sala Cabinetului judeţean de 1972. ţămînt vmr depune cereri minul cultural Bucurcşci. ii însoţea pînă la gura băii
partid ; Facultăţile tehnice din de înscriere la centrele mi­ Biblioteca comunală din ])rivind cu nesaţ jocul de cut un bilanţ al desăvirşirii VASILE RUDE5CU
Etică, anul I, predare în sala mică a Consiliului popular ju­ Academia Militară şi Insti­ litare judeţene pe raza că­ Orăştioara de Sus a orga­ lumini al lămpilor in bezna
deţean ; tutul m ed ico-farm aroru tic rora domiciliază, pînă la nizat o seară literară „Pur­ galeriei, incercind un senti­
Etică, anul III, predare în sala Comitetului Judeţean al Bucureşti, secţia militară, tători de flamuri revoluţio­ ment de. regret că era prea
U.T.C. ; între 3 şl 20 iulie 1972. data de 20 aprilLe 1972. nare" şl două discuţii la i mie şi nu putea intra şi el.
Programul pentru toate secţiile Începe la ora 18,00. Şcolile militare de maiştri Detalii suplimemtare pot masa rotundă pe temele ! Reducerea cheltuielilor
Anii au trecut insă şi prin
şl subofiţeri Intre 28 august fi cerute de la centrele mi­ „Sentimente, pasiune, prie- j înscrierea pentru calificare
şi 8 septembrie 1972. litare Judeţene (municipale). tenie" şl „Ce vom citi din j In meseria de miner făcea
Şcoala militară de muzi­ literatura română In 1972 ?". j primii paşi spre tainele gale­
Acţiuni de amploare şi susţi- că : (Agerpres) NICULINA RAŞINARU; zi de subteran a început să materiale de ptoducţie
prima
riilor, iar o dată cu
economice,
de
ridi­
nule pentru dezvoltarea (Urmare din pag. 1) care întregii trepte superioare
ţei
pe
„Pre­
Din discuţiile purtate cu ca­
a
activităţi.
dre cu funcţii de răspundere vederile planului cincinal
de reducere a acestor cheltu­
din uzină, aflăm că o impor­
fondului forestier tantă atenţie se va acordaşi ieli materiale trebuie conside­
reducerii consumului
unor
rate ca m in im p rîn tr-o mai
produse — recent asimilate bună gospodărire a materiilor
— cum ar fi cocsul metalur­ prime şi materialelor, prin u­
(Urmare din Daq. 1) osebi a tineretului. Cel mal gic în brichete tip furnale — tilizarea completă a capacită­
mare volum de acţiuni se va produs care s? importa pînă ţilor de producţie, este posi­
ansamblul economiei, In sen­ executa In campania de pri­ anul trecut. La acest produs, bil ca sarcinile stabilite să fie
sul creşterii In următorii ani măvară, ocoalele silvice avind sînt prevăzute reduceri de cu mult depăşite" — sublinia
a ponderii răşinoaselor c;u întocmite planurile tehnico-or- 25-35 kg la tona de fontă, secretarul general al partidu­
cel puţin 13 la sută faţă de ganizntorice şi asigurate con­ fată de nivelul realizat în tri­ lui- Este deci necesar ca şi co­
situaţia actuală. diţii favorabile desfăşurării din mestrul IV al anului 1971. mitetul nostru de partid, comi­
Un aport substanţial la fi­ plin a acţiunii în cursul luni­ — Esenţial în activitatea tetul oamenilor muncii să
nalizarea unor asemenea dezi­ lor martie, aprilie şi mai, în noastră pe linia reducerii chel­ stabilească măsuri concrete şi
derate majore revine şi silvi­ funcţie de zona în care se să acţioneze cu răspundere
află deschise şantierele. tuielilor materiale de produc­
culturii din judeţul nostru, ţie este preocuparea comitetu­ pentru reducerea cheltuielilor
care administrează peste 44 Acţiune cu adinei semnifi­ lui de partid pentru întrona­ de producţie. Principala rezer­
la sută din suprafaţa totală caţii, evidenţiind înalta răs­ rea unei discipline şi respon­ vă trebuie s-o constituie as­
pundere patriotică şi cetăţe­
cuprinsă Intre limitele de ho­ sabilităţi privind buna gospo­ tuparea căilor de risipă, valo­
nească a fiecărui om,
luna
tar. In structura actuală răşi- împăduririlor se declanşează dărire a materiilor prime şi rificarea deşeurilor, utilizarea
noasele se găsesc lntr-o pro­ capacităţilor în conformitate
în climatul efervescent de materialelor — spunea tovară­
porţie cu mult sub media pe valorificare deplină a tuturor şul Ionel Hodorog, secretarul cu prescripţiile tehnologice.
tară, Iar arboretele slab pro­ resurselor economice, de fruc­ comitetului de partid pe uzi­ Sînt resurse care pot fi atra­
ductive acoperă mari suprafe­ tificare eficientă a potenţia­ nă. Pentru că aşa după cum se în circuitul nostru produc­
ţe, ceea ce Impune efectuarea lului productiv al tării noas­ sublinia tovarăşul Nicolae tiv numai prin formarea la
unui important volum de lu­ tre. In contextul acestui im­ Ceauşescu la Conferinţa pe ta­ fiecare muncilor a unei inal-
crări de împădurire, acordînd perativ se vor înscrie şi efor­ ră a cadrelor de conducere te responsabilităţi Sn muncă.
prioritate răşlnoaselor — spe­ turile silvicultorilor şi ale lo­ din industrie şi construcţii, De aceea, în prezent acţionăm
cie valoroasă şl mult mai re­ cuitorilor din judeţul nostru, gospodărirea eficientă a ma­ prin agitaţia noastră vizuală,
zistentă la atacul dăunători­ care îşi vor aduce o contri­ Moderna cantină, aparţini nd Liceului m inier Deva, asigura elevilor com plexului şcolar din Dealul Patului un meniu varint, teriilor şl materialelor este u­ prin programul „De vorbă cu
lor (Insecte, ciuperci). S-a sta­ buţie sporită la dezvoltarea precum şl o b u n i deservire. Foto : V. ONOIU na din cele mai însemnate re­ conştiinţa" tocmai spre mate­
bilit ca în viitor ritmul la fondului forestier al patriei. surse de creştere a eficien­ rializarea acestor probleme.
împăduriri să crească în me­
die, anual, cu 1 300 hectare
fot* de realizările din anii an­
teriori, răşlnoasele ocupînd 97 fierarului utecist Andrei Kan­
la sută în structura împăduri­ do din Pelrila, în plină şedin­
rilor ce se vor face. Avind ţă. este descoperită de călie
în vedere sarcina suplimenta­ organele siguranţa conduce­
ră ce revine judeţului, s-a rea organizaţiei l .T.C, din
Valea Jiului. Utecista Ileana
stabilit m pe o suprafaţă de
lozse, Sn vîrslă do 19 ani, ca­
400 hectare împăduririle să U.T.C. era la locuinţa tînă- mult pe Jos, pe biciclete sau zaţiei tineretului din Aninoasa unei rânze al cărei triumf nu do cercetare au fost nevoile re conducea şedinţa, a avui
se efectueze prin contribuţia rului Andrei Kando din Petri- prin căruţe sau maşini oca­ Statutul Uniunii Tineretului erau siguri că-l voi apuca în să facă adevărate investiga­ doar atita timp să înghită bu­
voluntară a cetăţenilor, înde- la. localitate mai puţin su­ zionale’ (pentru a nu fi prinşi) Muncitoresc şi Intelectual din cursul vieţii lor. Dosarele de ţii pe la Cluj, Bucureşti şi în cala de birlic mototolită pc
pravegheată de către organele — relatează organele de sigu­ România. Potrivit statutului, u­ arhivă vorbesc de multe ase­ alte părţi din tară penlru a-i caro erau trecute numele to­
siguranţei. Din luna octom­ ranţă. Cu prilejul alegerilor, niunea avea un caracter edu­ menea exemple ce nu pot fl cunoaşlc numele. varăşilor de legătură şi ale ce­
brie 1931 şi pînă în luna candidaţii sînt insă aruncaţi cativ. Scopul uniunii era „ri­ lăsate sub tăcere; veneraţia „Era o adevărată plăcere să lorlalţi utecişti. 8 utecişti, îm-
Ianuarie 1932, uteciştii au des­ în închisori. Muncilorimea dicarea stării culturale a ti­ şi dragostea fierbinte fată de lucrezi cu ea — îşi aminteşte picună cu comunistul Pop
| L u cră ri pe păşuni făşurat o vastă activitate de hunedoreană, condusă de co­ neretului muncitor, dezvolta­ cei care şi-au sacrificat via­ tovarăşa Elena Bălan, membră Ştefan sînt arestaţi pe loc.
propagandă şi agitaţie comu­ munişti, nu întîrzie să dea ri­ rea simţului de solidaritate ta pentru noi o cer să fie scoa­ de partid din ilegalitate. 11 i Atît in timpul cercetării pre­
nistă prin cuvîntările ţinute posta cuvenită. Prin manifes­ prlntr? membrii săi şi edu­ cum şi după condamnarea
şi fîn e fe In faţa minerilor şl a ttnri-i te se face apel „tinerilor mun­ carea lor în spiritul socia­ se la lumină ; faptele lor glo- inspira multă încredere, sigu­ lor definitivă, uteciştii sînt
ranţă şi curaj". Mai mult dc-
rioaso vor trăi mereu In con­
! retului, prin manifeste şi bro­ citori şi ţărani în vederea e- list..." La Aninoasa, 40 de ti­ ştiinţa fiecărui tinăr. cît atît, astfel o caracterizează mereu maltrataţi şi supuşi u­
BEJAN. In vederea creş- \ In 1930 este atestată cu şurile răspîndite. îndeosebi însăşi sentinţa ei de condam­ nor chinuri groaznice, dar de
\ terii producţiei de furaje pe j certitudine existenţa, unui co­ sărbătorile de lamă le-au pri­ nare, din care ne îngăduim a la nici unul dintre ei nu se
j păşuni şi fineţe, la coope- ; mitet raional al Uniunii Ti­ lejuit dese întîlnlrl cu tine­ cita următoarele : „Acuzata, obţine nici o informaţie în
j rativa agricolă din Bejan j neretului Comunist în judeţul retul muncitor. In acest răs­ cu ocoşimca răspunsului la plus în afară de ceea ce s-a
; — ne-a informat tovarăşul j Hunedoara. Uteciştli trec la timp mai mulţi tineri s-au ho­ File din istoria celor 5 decenii interogatoriul luat în şedin­ putut constata la fata locului
; Aurel Maler, preşedintele ; activitate pretutindeni. La Hu­ tărît să devină membri ute- ţă, a recunoscut că a încer­ de către organele siguranţei.
j unităţii — s-au întreprins j nedoara, Simeria şl la minele cişti, iar conducerea organiza­ cat să răspindească printre De-a dreptul emoţionante sint
i o serie de acţiuni pentru i din Valea Jiului, în anul 1930, ţiei a dobîndit o experienţă muncitorii din Valea Jiului documentele de arhivă care
i curăţarea vegetaţiei . lem- j 6e răspîndesc manifeste folositoare, devenind mai ma­ de trăiri manifeste cu care a şi fost ne dezvăluie comportarea lor
ale partidului comunist şi lupte revoluţionare curajoasă, demnă.
i noase nefolositoare, pentru j tură în întreprinderea acţiuni­ prinsă, că a cunoscut conţinu­
prin care muncitorii şl ti­ lor. Călăii siguranţei au stăruit
distrugerea muşuroaielor şl tul acelor manifeste şi că a­ mult asupra ulecistului Andrei
ameliorarea suprafeţelor de­ neretul erau chemaţi la lup­ Blocul muncltoresc-ţărănesc vea de gînd să facă propa­ Kando, fiind posesorul casei
gradate. Cele peste 260 tă împotriva exploatării capi­ a depus la alegerile din 1931 gandă pentru reînfiinţarea conspirative şi ca urmare de­
iieclare pajişti pe care sînt taliste. din judeţul Hunedoara, pentru liberării tovarăşilor Almăşan, neri muncitori au fost înscrişi La Îl septembrie 1930, tînă- sindicatelor unitare şi pentru ţinea cele mai multe informa­
r,La adunările ce »e ţineau camera deputaţilor, lista nr. 7, Gombo şi Kokossy aruncaţi în în această organizaţie, educa­ pregătirea revoluţiei care să
necesare astfel de lucrări ra Debora Roitman a fost ţii privitoare la activitatea si
au fost repartizate pe coo­ — consemnau organele sigu­ avind ln frunte pe dr. Augus- închisoare". ţia „tinerilor făcîndu-sc de că­ surprinsă de către organele ducă la răsturnarea actualei conducerea organizaţiei U.T.C.
peratori şl crescători de a­ ranţei — tinerii propovăduiau tin Almăşan, urmat de Viliam La l august 1931, prin zeci tre conducătorii muncitorimii siguranţei cu ] 400 de mani­ ordini de stat şi înfiinţarea din Valea Jiului. Repetatele
nimale. ; doctrinele comuniste". De ase­ Kokossy, Bacso Ştefan, Gom- de manifeste ale partidului sau preşedinţii secţiilor de feste comuniste asupra sa pe statului proletar socialist. bătăi şi schingiuiri şi netra-
menea, „se vorbea despre e­ bo Samullă, Vlad Simion, Lu- comunist, tinerii erau chemaţi partid (social-democral — Chiar în apărare cind s-a dat
Trecînd Ia realizarea obl- i ca Pamfil, Solomon Gheorghe, care intenţiona să le răspîn- cuvîntul acuzatei, aceasta a tarea adecvată şi la timp a
ectivelor stabilite, !n ulti- j liberarea comuniştilor ce se a­ să demonstreze împotriva ex­ n.a.) o dată pe săptămină, pre­ dească intre muncitorii din tinut să facă educaţie că nu­ leziunilor provocate jiu deter­
ina perioadă de timp, coope- j flă prin închisori şi de am­ Kerekes Bela şl Huszar Ioan. ploatării patronale şi ieşirea cum şi d? persoanele desem­ Valea Jiului. Acestei tinere i minat în cele din urmă înro­
nistie generală de Ieşirea din Uteciştli au răspîndit, în pe­ „pe calc revoluţionară din nate pentru educaţia tineretu­ mai prin revoluţie se poate a­ larea din viată la 30 iunie
ratorii au aplicat măsuri de ! criza economică*. Uteclştii a­ rioada de pregătire şi desfă­ criza economică". „Tinerii şi lui, venite de la Bucureşti" — s-au încredinţat redactarea şi junge la întronarea în Ro­
ameliorare a potenţialului j veau o legătură strînsă cu şurare a alegerilor, manifeste femeile muncitoare sînt ex­ difuzarea manifestelor de că­ mânia a stărilor de lucruri ce 1933 a tînărului comunist An­
productiv al păşunilor şl j cercurile de femei, cu „Ajuto­ comuniste la Deva, Hunedoa­ ploataţi în mod sălbatic prin preciza o notă informativă. tre organizaţiile locale de par­ domnesc azi în primul stat drei Kando.
fîneţelor pe mal mult de j Aceste citeva informaţii ne tid şi ale- tineretului comunist. socialist al proletarilor din Faptele lor de eroism şi
rul muncitoresc român". In ra şl Simeria. Ei au ţinut o raţionalizarea capitalistă. Voi fac să înţelegem cu cită tru­ Deci avea o mare răspunde­ spirit de sacrificiu constituie
100 hectare, lucrările aflîn- j mod deosebit se semnalează legătură slrînsă cu conduce­ munciţi 12-13 ore pe zi pe un dă. cu c? spirit de jerfă şi de­ re şi cunoştea mulţi tovarăşi Uniunea Sovietică. Acuzata exemple de curaj şi bărbăţie,
du-se în plină desfăşurare, | acţiuni de ajutorare a copii­ rea organizaţiei comuniste ju­ jumătate de preţ" — erau lo­ votament a activat prima ge­ din activul de partid cu caro insă declară că nu se simte de fierbinte patriotism, de
terminarea acestora fiind \ lor săraci, a orfanilor şi vădu­ deţene, fiindu-lc încredinţate zincile cu care tinerii utecisti neraţie de utecişti de pe me­ lucrase direct. Cu toate insis­ vinovată, deoarece nu poartă dragoste faţă rle partid şi de
niri o vină prin aceea că h
j pre\azută pînă la începe- velor celor decedaţi în urma diferite misiuni. „Tinerii co­ se alăturau maselor muncitoa­ leagurile noastre, al cărei ide­ tentele organelor de siguran­ căutat să răspindească ideile popor, care însufleţesc nslă/i
j rea din plin a însămînţărl- masacrului de la Lupeni din munişti trimişi curieri în di­ re, participind la demonstra­ al a fost realitatea existentă ţă, mai pe urmă alo organelor sale pentru răsturnarea stalu­ şi vor continua să însufleţeas-
6 august 1929. ferite localităţi pentru pro­ ţiile din I august 1931. azi în tara noastră. Ei au reu­ ră în lupta si munca lor ge­
i lor de primăvară. ; de anchetă judiciară, aceas­ lui capitalist şi pentru a veni
Ln Valea Jiului, locul de a­ pagandă şi inmînarea cores­ Cu doi ani mai tir/iu, în şit să-şi călească voinţa si tă tînără nu şi-a divulgai nici neraţiile do tineret.
dunare al conducerii locale a pondentei, se transportă mai 1933, s-a găsit asupra organi­ răbdarea, consacrînrlu-şi viata numele ei propriu. Organele In ajutorul nuinriiorilor". NIC Ol AE VVARD:03ER
La Îl ianuarie 1032, in casa