Page 16 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 16
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5335 O SIMBÂTA 4 MARTIE 1972
.....—
ISEC VEN ŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE IN T E R N A Ţ IO N A L E | * | SECVENŢE IN T E R N A Ţ IO N A L E
9 4 | . , .. . 1
„0 conferinţă europeană ar servi Votul din Senat reprezintă
încheierea unui capitol deo ATLÂS
interesele generale ale păcii" CADRAN sebit de furtunos din istoria
dezbaterilor în cele
două
Camere ale Congresului S-U.A.
Suma de 3,2 miliarde,
cu
Conferinfa de presă a secretarului peste un miliard inferioară Supervid
VARŞOVIA. — In ca celei cerute de Administra în laborator
generai al O.N.U. drul manifestărilor orga ţie, este tocmai rezultatul a-
nizate în Polonia cu o ceslor furtunoase dezbateri.
In U.R.S.S., la Institutul de
VIENA 3. — Coresponden nerale ale păcii". cazia aniversării semi In luna noiembrie a anului energie atomică „Kurcea-
tul Agerpres, Petre Stăncescu, Secretarul qeneral al O.N.U. centenarului Uniunii Ti trecut, Senatul chiar respin tov" a jost realizată o
transmite: In cursul unei a, reafirmat apoi dorinţa sa neretului Comunist din sese programul de ajutor în pompă criogenică cu vid
conferinţe de presă care h o a ambele state germane să România, Ia clubul Uni totalitatea sa, numeroşi se care permite ca in labora
avut loc la Viena, secretarul fie primite în Naţiunile Unite, versităţii din Lodz a a natori pronuntîndu-se pentru tor să se realizeze acelaşi
general al O.N.U., Kurt Wald- considerînd că ele ar putea vut loc o seară consa reorientarea fondurilor. vid ca şi cel existent în
heim, a apreciat ca impor aduce o contribuţie utilă la crată acestui eveniment. spaţiul cosmic circumteres-
tantă conferinţa asupra secu activitatea organizaţiei. A fost prezentată o con- CAIRO. — Preşedintele Re tru. Cu alte cuvinte în
rităţii europene şi a declarat In legătură cu problemele lerinţă despre viata si publicii Arabe Egipt, Anwar tr-un cm cub nu rămin
că ar saluta ţinerea ei cît de ordin politic ale O.N.U., activitatea tineretului din Sadat, s-a întilnit cu mem decît citeva sute de mole
mai curind posibil. „In Euro Waldheim s-a pronunţat pen România. In continuare, brii Comitetului permanent cule de hidrogen. Pompa
pa este vizibilă o evoluţie tru o diplomaţie preventivă, au fost vizionate fil al Adunării Poporului, pen este o construcţie cilindri
pozitivă. Salut — a spus ol afirmînd că este dispus să me documentare des tru a discuta unele proble că demontabilă. Principiul
— toate eforturile întreprinse stabilească contacte directe pre România şi s-a au me politice ale ţării — ei de funcţionare se ba
pe plan regional pentru des cu guvernele interesate pen diat un scurt program anunţă agenţia MEN. zează pe congelarea mole
tindere. O conferinţă euro tru împiedicarea crizelor şi de muzică populară şi Preşedintele Sadat a vor culelor de aer.
peană ar servi interesele ge evitarea conflictelor. uşoară românească. Au bit despre responsabilităţile Pompa criogenică poate
fost prezenţi membri ai ce revin Adunării Poporului crea o rarefiere de 10 la
ambasadei române. in pregătirea frontului in minus 9 (se va scrie 10 la
tern, menţionează agenţia puterea minus 9) mm co
încheierea vizitei delegaţiei In decursul anilor In Jap on ia s-a creat un curent de opinie îm potriva bazelor am ericane sta egipteană. El a relevat, toto loană mercur. Randamen
ţionate aici. In acest context se înscriu dem onstraţiile de protest îm potriva bazelor m ilitare de la dată, importanta promovării
Yokota şi Tachikawa. experienţei democratice e tul ei este uimitor, aţin-
M.A.N. în Cehoslovacia tere SDF a venit la baza Tachik awa. Locuitorii se Îm potrivesc fo losirli bazei de către avioane în- MONTEVIDEO. — Guver giptene, bazată pe alianţa gind zeci de mii de litri
IN FOTOGItARIE : O demon straţle care a Izbucnit In m ome ntul In care o unitate de elicop
pe secundă.
(/ucit, aceasta fiind In m ijlocul o raşului, exerciţiile efectuate aici au afectat o scrie de clădiri din nul uruguayan a hotărît ca forţelor muncitoare, şi a su
PRAGA 3. — Coresponden Adunării Federale, preşedinţii Împrejurimi. moneda naţională să fie co bliniat că trebuie depuse e Darea în funcţiune
tul Agerpres, Constantin Pri- celor două Camere ale Adu tată, în funcţie de dolarul forturi în vederea consolidă 9
săcaru, transmite : Delegaţia nării, Jan Gregor, vicepre S.U.A. la 495 şi 500 pesos in rii unităţii dintre Uniunea a ecluzei
Marii Adunări Naţionale a Re şedinte al Guvernului Fede Q-N-U- Dezbateri în Comitetul special operaţiile privind importuri Socialistă Arabă, guvern şi de la Havre
publicii Socialiste România, ral, Frantisek Krajcir, prim- le şi respectiv exporturile. Adunarea Poporului.
condusă de tovarăşul Ştefan locţiitor al ministrului aface Toate tranzacţiile financiare,
Voitec, membru al Comitetului rilor externe, alte persoane o pentru definirea agresiunii în afară de cele menţionate, LA PAZ. — Ambasadorul In Franţa, in portul au
Executiv al C.C. al P.C.R., pre ficiale cehoslovace. — s-e anunţat la Montevi Franţei în Bolivia, Jean tonom Havre, a fost dată
şedintele M.A.N., care, la in Erau de fată ambasadorul Intervenţia delegatului României deo, — se vor efectua liber. Mandereau, a declarat că in funcţiune cea mai mare
vitaţia Prezidiului Adunării României la Praga, Teodor Deşi nu a fost făcută ofici guvernul francez este con ecluză maritimă din lume.
Federale a R.S. Cehoslovace a Haş, membri al ambasadei şi NEW YORK 3 (Agerpres). gure soarta, a dreptului egal lui român cu privire la conţi al paritatea pesoului fată de vins că cetăţeanul bolivian Această importantă lucra
făcut o vizită oficială, priete agenţiei economice române. — Comitetul special al O.N.U. pe care îl au toate statele la nutul definiţiei agresiunii, -el dolar, măsura guvernului u- Klaus Altmann este una şi re are caracteristicile ur
nească, în această ţară, a ple Salutînd pe oaspeţii români pentru definirea agresiunii şi-a independentă, la securitate, Ia ruguayan echivalează, de aceeaşi persoană cu crimi mătoare :
loială,
469 m lungime
cat, vineri după-amiază, spre Ia plecare, Alois Indra a mul reluat dezbaterile in jurul ra a subliniat necesitatea inten fapt, cu o devalorizare a nalul de război nazist Klaus 67 m lăţime, 24 m înălţi
patrie. ţumit, în numele Prezidiului portului prezentat de un grup apărarea teritoriului lor şi la sificării eforturilor pentru ela monedei naţionale, a cărei Bărbie, fostul şei al Gesta me. Ea va permite navelor
o dezvoltare liberă, conform
borarea unei definiţii cît mai
Parlamentarii români au fost Adunării Federale, pentru in do lucru special constituit. In cu interesele şi aspiraţiile le complete, care să întruneas rată de schimb era de 250 poului din Lyon. In acest cu deplasamentul de
conduşi, ia aeroportul Ruzyne, vitaţia făcută de preşedintele primele şedinţe au luat cuvîn- gitime ale popoarelor. El a că consensul statelor şi care pesos pentru un dolar S.U.A. sens, diplomatul francez a 250 000 tone să pătrundă in
da Alois Indra, membru al Marii Adunări Naţionale a tul reprezentanţii Franţei, Au relevat pericolul extrem de să corespundă cerinţelor sta înaintat Ministerului de Ex bazinele inferioare ale noii
Prezidiului C.C. al P.C. din României ca o delegaţie a A straliei, Uruguayului, Siriei, grav pe care îl reprezintă tornicirii unei păci durabile WASHINGTON. — Senatul terne bolivian documentele zone industriale.
Cehoslovacia, preşedintele A dunării Federale a R S. Ceho României, Canadei, Turciei, pentru omenire existenţa ar şi juste. Condiţia esenţială S.U.A. a dat, joi, aprobarea care vizează acuzarea lui
dunării Federale, Jan Marko, slovace să facă o vizită oficia Japoniei, Italiei, Irakului, Fin melor de distrugere' în masă pentru realizarea unei aseme finală mult disputatului pro Altmann, între care şi dife Descoperirea unei
membru al C.C. al P.C.C*, lă, de prietenie, în ţara noas landei, Egiptului, Angliei şi si, îndeosebi, a armelor nu nea păci este eliminarea din iect de lege privind asisten rite probe deţinute de cu
prim-vicepreşedinte al Adună tră. Ghanei, care s-au pronunţat cleare şi acumularea lor ne viata internaţională a folosi ţa pentru străinătate pe anul noscuta militantă antifascis stele neutronice
rii Federale, Vaclav David şl Vineri după-amiază delega pentru continuarea şi intensi încetată. fiscal 1971-1972. Potrivit le tă Beate Klarsfeld şi un film
Dalibor Hanes, membri ai C.C. ţia Marii Adunări Naţionale ficarea eforturilor privind ela Fidelă politicii sale consec rii forţei şi ameninţării cu fo gii, care urmează să fie îna realizat de televiziunea fran Astronomi de la Univer
al P.C.G., vicepreşedinţi al a sosit în Capitală. borarea unei definiţii general vente de solidaritate şi de losirea forţei, a politicii de intată spre semnare pre ceză, în care persoane per sitatea californiană din
dominaţie, dictat şi agresiune
acceptabile a agresiunii. sprijin fată de popoarele ca şi stabilirea de relaţii între şedintelui Nixon, fondurile alo secutate în timpul ocupaţiei Derkeley au descoperit în
- ^
fi
Şeful delegaţiei române, re luptă pentru' eliberare na state bazate pe respectarea ri cate programului de asisten naziste a Franţei au recu adincul galaxiei o sursă
lui
persoana
noscut
în
Şedinfa Biroului Executiv al ambasadorul Ion Datcu, a sub ţională, împotriva agresiunii, guroasă de către toti şi fată de tă vor totaliza 3,2 miliarde Altmann pe Klaus Bărbie, intensă de radiaţie x cu
dolari, capitolele militar şi
liniat, în cuvîntul său, că sar coloniaJismului şi imperialis toti a principiilor independen economic reprezentînd 2,6 supranumit „călăul din diametrul de 18 km care,
Prezidiului U. C. I. cina de mare răspundere în mului, România susţine cu tă tei şi suveranităţii naţionale, miliarde- Lyon". după părerea lor, este o
stea neutronică. Cercetarea
credinţată comitetului de că rie cauza justă a acestor po egalităţii în drepturi, nea
BELGRAD 3 (Agerpres). — rea rezoluţiei primei conferin tre Adunarea Generală a poare şi legitimitatea luptei mestecului în treburile inter a 10 diferite surse de raze
Agenţia Taniug anunţă că ţe a U.C.I. în legătură cu po O.N.U. este strîns legată de lor. In consecinţă, delegaţia ne, rezolvării exclusiv prin BELGRAD. — Pînă la sfîrşitul anului, Comisia pentru pro x a fost executată cu aju
la Belgrad a avut loc o şe litica agrară, precum şi pro înfăptuirea obiectivului cen română se pronunţă ferm pen mijloace paşnice a diferende bleme statutare a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia va torul unor instrumente pla
dinţă a Biroului Executiv al iectul de măsuri în vederea tral al vieţii Internationale de tru reflectarea, în cuprinsul lor internaţionale. Valabilita pregăti proiectul schimbărilor şl completărilor la Statutul sate pe o rachetă de cer
Prezidiului U.C.I., în cadrul stabilizării producţiei agrico a se pune capăt războaielor si definiţiei agresiunii, a carac tea universală a acestor prin partidului şi va propune Prezidiului U.C.I. să examineze a cetări lansate in Brazilia
la 14 iunie 1969.
Analiza
căreîa a fost examinată daren le şi a pieţei. S-a hotărît ca conflictelor armate, de a pre terului legitim al luptei pe cipii, înscrise în Carta O.N.U. cest proiect, punîndu-1 în dezbaterea publică a tuturor or datelor obţinute s-a făcut
aceste probleme să fie dezbă veni actele de agresiune şi de care popoarele coloniale o duc ca fundament al relaţiilor din ganizaţiilor Uniunii Comuniştilor, anunţă agenţia Taniug.
de seamă a Comisei Prezi cu un computer şi s-a sta
tute la cea de-a 29-a şedinţă a asigura respectarea integra pentru cucerirea libertăţii şi tre state, a fost reafirmată în Schimbăriie şi completările la Statutul U.C.I. vor reflecta,
diului U.C.I. pentru politica a Prezidiului U.C.I., convocată lă a dreptului inalienabil al independentei lor naţionale. mod solemn prin documente după cum s-a menţionat, nive Iul actual de dezvoltare a re bilit că numai obiectul
agrară cu privire la înfăptui pentru 10 martie 1972. popoarelor de a-şi hotărî sin Reafirmînd poziţia guvernu- adoptate în unanimitate de A laţiilor interne şi gradul de organizare în Uniunea Comu g x 340 plus 0 corespunde
stele
proprietăţilor
unei
dunarea Generală a Naţiunilor niştilor. j £ neutronice.
neutronice.
Unite. --------- t
Declaraţia C. C. al Partidului Un nou afenfat
fascist în Italia v *
Socialist din Chile SAPTAMINA VIITOARE
ROMA 3. — Corespondentul
Agerpres, Nicolae Puicea,
SANTIAGO DE CHILE 3 (A- rată în declaraţie — partide dicarea formării proprietăţii transmite: Un nou atentat
gerpres). — Comitetul Central le de dreapta vor să împie de stat în economie. criminal, de inspiraţie fascis
al Partidului Socialist din Chi dice poporul chilian să fie a Partidul socialist declară în tă, s-a produs joi seara la LA TELEVIZIUNE
le a dat publicităţii o decla devăratul proprietar şi bene mod categoric că, in conflic Palmi (provincia Rcgyio Cala-
raţie care denunţă Încercările ficiar al enormelor bogăţii na tul de competentă dintre pre bria) împotriva sediului orga
reacţiunil Interne, deţinătoare turale de care dispune şi ca şedinte şi Congres cu privire nizaţiei P.C.I. Atentatul a fost DUMINICA. 5 MARTIE 18,10 Timp şl anotim p !n agricul
tură ; 18,40 Voire folclorice; Pe
a majorităţii parlamentare, şi re, pînă la venirea la putere la proiectul de reformă consti comis in timp ce era în curs 8.15 G im nastica pentru t r ţ i ; drumuri dc m unte; 13,00 Oa
ale monopolurilor străine de a guvernului Unităţii Popu tuţională, prin care se împie de desfăşurare o întrunire 8.30 Cravatele roşii; 10,00 Via meni şi fapte; 19,15 Tragerea
dc
1001
a frîna actualul proces revo lare, au fost exploatate în dică trecerea în proprietatea de pre-electorală a secţiei P.C.I. ţa satului; 11,10 SA înţelegem pronoexpres; 19,20 Peti; 19,30
seri.
Intimplări cu
muzica. Folclorul ; 1.1,00 Dc stra
luţionar din ţară, transmite a profitul unor clanuri financia stat a 91 de monopoluri, nu Atentatorii fascişti au tras 6 jA patriei; 13,30 Emisiune in lim Telejurnal; 20,00 Nimic despre
genţia Prensa Latina. re. Prin acelaşi proiect se vi va accepta decît interpreta focuri de armă dintr-o maşină ba m aghiară; 14,00 Telc-sport; bărbaţi. Kopnrtaj realizat po
Prin intermediul unui pro zează atît limitarea atribuţii rea juridică a Tribunalului 18.00 P ostm cridian; 17,10 Film şantierele sistem ului de hidro
iect de reformă constituţional lor conferite preşedintelui de constituţional, care în aceas ce mergea, cu viteză redusă, serial pentru tineret; Planeta centrale de pe Som eş; 20,20 A
piatră;
de
venturi
in epoca
giganţilor; 18,00 Ciniare patriei—
aprobat de parlament — se a- Constituţia ţării, cît şi împie- tă materie deţine atribuţii ex rănind doi membri ai P.C.I. ca concurs coral interjudeţean. 20,43 Telc-cinem atoca : Afurisi
re se aflau într-un grup la in
clusive. trarea în sediul secţiei P.C-I. ParticipA corul întreprinderii dc tul dc bunic; 22,15 Omagii. E-
m uzical-litcrară;
22,35
niism ne
din
siderurgice
Construcţii
Declaraţia relevă că Unita In legătură cu aceasta, ziarul Hunedoara ; corul Casei de 24 dc ore.
tea Populară, întreaga stingă, „Unita" scrie că situaţia „de <ul tur A din OrAşlic ; co JOI. 9 MARTIE
Intensificarea Lansarea sondei Centrala Unică a Muncitori vine cu atît mai gravă cu cît rul cAminului * cultural
din com una Marga ; corul sin
i lor, federaţiile ţărăneşti, stu este evident că s-a încercat să dicalului Uzinelor m ecanice Bu- 9.00 Deschiderea em isiunii dc
dimineaţă.
Telex ;
3,05 Ritm.
mişcării spaţiale denţeşti şi celelalte organiza se atenteze împotriva P.C.I., nul ui cultural din com una Ni- tinereţe, dans (reluare) ; 9.50
zAu ; corul dc fem ei al căm i
Desene animate ; 10,00 Curs do
ţii de masă, alături de guver
atunci cînd era în curs o în
culiţcl ; 13,20 1001 de seri. In-
studenţeşti din nul popular, sînt capabile să trunire la care participau ca timplări cu Pcti; 19,30 Telejur limba engleză (lecţia a Vl-a) ;
10.30 Tele-cinem atcca. Afurisilul
m asculin;
nal ; 20,10 Handbal
drele de conducere ale feefe-
dejoace planurile
reacţiunii
de bunic (reluare) ; 12,00 T elejur
„Pioneer-10" şi să continue realizarea pro ratiei provinciale, deputaţi şi Rom ânia-Sucdia (repriza a I l-a ); nal; iu.30-17,00 Curs ele lim ba ger
20,40 AstAzi c ziua ta. Program
Spania gramului de reforme. senatori". m uzical-distractiv dedicat „Zilei mană. Lecţia a V-a — reluare i
em isiunii
do
17.30 Deschiderea
fem cli“ ; 22,40 Telejurnal.
după-am iază; 17.35 Em isiune in
MADRID 3 (Agerpres). — CAPE KENNEDY 3 LUNI, 6 MARTIE limba m aghiară; 18,35 Confrun
tări. Cum aplicăm legea ? în
Mişcarea studenţilor spanioli (Agerpres). — La cen 15.30 Lecţii Tv. pentru lucră cadrarea şi prom ovarea in
_prin care se urmăreşte să trul spaţial de la Cape torii din agricultura; ilccom an- muncă a personalului; 13,00
se determine autorităţile să a bonn Manifestaţii în sprijinul ratificării dAri pentru produeţa anului Muzică uşoară eu formaţia „Sa-
19,20
vov“ ; 13.15 P ub licitate:
acordului
1972;
Generalizarea
dopte măsuri în direcţia de Kennedy a fost lansată, global in cooperativele agrico 1001 de seri. Intimplări cu
mocratizării învălămîntului su joi seara, în direcţia pla tratatelor cu U.R.S.S. si R. P. Polonă le dc producţie; l(i,30-17,00 Curs Peti; 13,30 Telejurnal ; 20,00 Re
Tinerii despre cl
perior — înregistrează în ul netei Jupiter, sonda spa dc limba rusA. Lecţia a 5-a—re flector; 2(i,10 Pagini dc umor:
înşişi; 20,40
timele zile o nquă intensifi ţială ,,Pioneer-10“. luare ; 17,35 Deschiderea em isi Charlie Chaplln; 21,io Fotbal
unii de dupA-atniazA ; 17,40 La
care. După hotărîrea autorită Potrivit calculelor, so«n- BONN 3 (Agerpres). — La R.F. a Germaniei se pronunţă volan-em isiune pentru con Ujpest budapesta—Cehie Glas-
ţilor de a închide Facultatea Stuttgart a avut loc o impor în favoarea ratificării trata ducătorii auto; 18,00 CAminul; gnw (Cupa Cam pionilor Euro
peni ) înregistrare dc la Bu
de litere şi lilozofie din Ma da spaţială ,, Pioneer- tantă manifestaţie a populaţi telor. In contextul aceloraşi 18,45 Scena. Em isiune dc ac dapesta; 22.40 24 de orc.
tualitate şi criticA teatrală; 19,10
drid. studenţii de la celelalte 10" va ajunge în apro ei în sprijinul ratificării de preocupări, „Parlamentul stu 8 martie 1945; 19,20 luoi dc seri
facultăţi ale Universităţii ma pierea planetei Jupiter către parlamentul vest-german denţesc" al Universităţii din Intimplări cu Peti; 19,30 T ele VINERI. 10 MARTIE
drilene au organizat o serie a tratatelor cu Uniunea Sovi Karlsruhe a adoptat, recent, o jurnal; 20.00 Handbal m asculin: 3.00 Deschiderea (.‘m isiunii dc
Rom ânia-R.D.G. (repriza a Il-a) ;
Je mitinguri şi marşuri de spre sfîrşitul anului 1973 etică şi R.P. Polonă, transmi rezoluţie, difuzată sub formă R.P. MONGOLA. — In anii a d u alulu i cincinal producţia de 20.30 Teatru foileton; M uşatinii; dim ineaţă. Telex; 3,03 Panora
prolest Forţele poliţieneşti au după ce va parcurge o te agenţia TASS. Acţiuni a de apel, prin care studenţii se produse d in ’ beton armat va crcş te cu 15 la sută. De rem arcat că scria a V-a: Cumpăna vrem u mic ştiinţific (reluare) ; 9,43
Muzică populară (reluare) ; 10.00
intervenit cu brutalitate, des- distantă de un miliard semănătoare au loc zilnic şi pronunţă pentru ratificarea tra uzina de produse din beton arm at din U lan-Bator şi-a îndeplinit rilor ; 21,30 Steaua fără i I mc. Curs dc limba germană.
22,3u 24
grădină;
Floarea din
planul prim ului an al cincinalului înainte de term enul stabilit.
rhizînd focul şi rănind mai de kilometri. în alte oraşe, Iar sondajele tatelor şi în favoarea orga de ore; 22,45 Contraste in lu Lecţia a Vl-a : 10,30 Film
IN FOTOGRAFIE : Aspect de lucru de la uzina de produse
secre
mulţi studenţi Peste 30 de de opinie publică efectuate in nizării conferinţei general-eu- de beton arm at. m ea capitalului. serial : Scbasiian şi O toarte
tul epavei. Episodul
tineri au fosl arestaţi. diferite landuri vest-germane ropene pentru securitate şi lungă aşteptare; 11,00 Pagini do
După cum inlormează agen arată că majoritatea populaţiei colaborare. MARŢI, 7 MARTIE umor: Charlie Chaplin (rci'uare) :
ţia LIPI. not acţiuni s-au sem 9.00 Deschiderea em isiunii dc 11.30 Anchetă Tv. „Minori In
nalat şi în alle centre univer dim ineaţă. T elex; 9,05 Telc- derivă". Em isiune dc Mihai Sto-
ian (reluare) ; 12,20 Telejurnal;
sitare din Spania. între care şcoalA. Mişcare circulară, m iş 15,30-18,30 Tclc-şcnală; 17,30 D es
carea dc rotaţie; Analiza literară
Sr'villa. Valencia si Bilbao. Republica Democratică Su îrea resurselor ei materiale irea a 20 de noi uzine, dar ţîa de bumbac, 12 le sută a căror producţie va atinge, a poem ului „Luceafărul" dc IM. chiderea em isiunii dc după-a
dan, una dintre cele mai în şi umane. şi lărgirea capacităţilor exis din producţia de alune şi în 1975, 130 000 tone zahăr, Em inescu; 10,00 Curs dc lim m iază; 17,35 Prietenii lui Aş-
chiuţă; 18,20 Arta plastică. Cro
tinse ţări din Africa, — su Discrepantei economice tente. In acelaşi timp, un jumătate din cea de griu. fată de 80 000 în 1971. In ba rusă. Lecţia a V l-a; 10,30 nica expoziţiilor; 18,35 Stop-ea-
(reluare) ; 11,10 Film
Căminul
prafaţa sa fiind de 2 505 813 dintre Nord şi Sud i s-a a accent mai puternic este pus Recoltele obţinute la Gezira anii din urmă au fost con serial: Patru tancliişi şi un cli dru ; 13,00 Oameni şi fapte; 19,15
Demisia km p — cunoaşte un relief dăugat, ani de-a rîndul, o pe dezvoltarea fabricilor de reliefează marile posibilităţi struite fabrici de conserve 15,25 Deschiderea em isiunii dc Tragerea loto ; 13.20 1001 dc seri.
ne
(V)—reluare; 12,05 Telejurnal;
Intimplări cu P cli; 13,30 T ele
situaţie de tensiune ca ur
de dezvoltare a ţării
confecţii, încălţăminte, pro
de fructe, o rafinărie, fa
prin
extrem de variat. Din popu
laţia de 14 800 000 locuitori, mare a instigării de către duse alimentare, pe lărgirea folosirea apelor Nilului, ca- brici de medicamente. Uzina după-am iază. Fotbal U.T.A. — jurnal; dc 20,00 Cronica politică
Eugen
internă
Mândrie;
guvernului jumătate este concentrată pe de Ia Atbara produce 180 000 Tottcnham . Transm isiune di 20,15 Film artistic: Călătorie
rectă dc la Arad; 17,15 Curs
Docum entar
fantastică;
21,55
o şesime din suprafaţa ţării, tone ciment anual. dc limba franceză. Lecţia a V-a Tv: Anotimpuri în Deltă; 22.15
Poporul român a urmărit
polară;
reluare; 17,45 Steaua
argentinian îndeosebi în regiunile cen cu simpatie succesele popo 18,05 Micii m eşteri mari... clin 22.45 Din ţările socialiste.
Muzică uşoară: 22.30 24 dc ore;
trale, unde
lipsesc
marile
zone de deşert şi semide- Meridiane africanii: SI OUI rului sudanez pe drumul judeţul Prahova; 18,25 Recital
de poezie. Silvia Popovici; 18,55
BUENOS AIRES 3 (Ager- şert. Peste 80 la sută din dezvoltării sale de sine stă Pe m uzică dc Bach (Lntcrvlziu- SIMBATA. II MARTIE
3,00 Deschiderea em isiunii do
pres). — Membrii guvernului locuitori trăiesc la sate. tătoare, eforturile depuse n c ) ; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 dim ineaţă. T elex; 3,05 Film se
dc seri. Intimplări cu Peti; 19,30
arqeniinean. cu excepţia a trei După cel de-al doilea răz pentru a fi stăpîn deplin pe T elejurnal; 20,00 Scară dc tea rial : Doam na din Genova (IV );
miniştri, şi-au prezentat demi boi mondial, în condiţiile marile sale resurse materi tru : Micul Eyolf de H. Ibsen. 3.45 Dc vorbă cil gospodinele;
sia colectivă preşedintelui A- intensificării procesului do colonialişti a triburilor din reţelei de comunicaţii şi pe re brăzdează ţara de la sud ale şi umane. Delegaţia Prem ieră TV. ; 21,30 Vedete ale 10.00 Telc-cnciclopcdla (reluare);
muzicii uşoare; 22,10 Tclc-glob
loţandro Lanusse. Ceilalţi trei eliberare naţională de sub provinciile meridionale ale îmbunătăţirea navigaţiei pe la nord. Frontului Unităţii Socialiste Algeria ; 22,30 „24 dc ore*4. 10.45 Biblioteca pentru toţi...
(reluare); 11,15 Em isiune de di
din România care a partici
urmează. potrivit agenţiei jugul colonial, lupta popo ţării. Nil, a zonelor irigate, pre O altă ramură dezvoltată pat la recentul Congres de vertism ent. Clujul pe adresa
France Presse, să-şi prezinte rului sudanez a cunoscut o La 25 mai 1969, după o pe cum şi pe folosirea vastelor a economiei sudaneze este constituire a Uniunii Socia MIERCURI. 8 MARTIE dv. (sclccţiu n i); 12.15 Em isiune
dc educaţie sanitară; 12,30 T e
demisia. Au demisionat, de a puternică ascensiune. Ca ur rioadă de mari frămîntări bogăţii din sud, printre care zootehnia.Inprezent.se esti liste Sudaneze a exprimat, leju rn al, lfi.30 Deschiderea em i
politice, în Sudan este insta
semenea. guvernatorii provin mare, în perioada 1954—1956, urat Consiliul Comandamen marile cantităţi de lemn de mează existenţa a 25 000 000 cu această ocazie, sentimen 9,flo Deschiderea em isiunii dc siunii dc după-am iază; 18,35 E-
dimineaţă. T elex; 3,03 Tclcglob.
esenţă superioară.
capete de bovine şi ovine.
ciilor. tara trece sub administraţia Anual, sînt exportale 100 000 tele de prietenie ale popo Algeria (reluare); 3,25 Vedete m isiunc în limba germ ană; 18,15
Ritm, tinereţe, dans; 13,00 Cam
Hotâritea a fost adoptată de unui guvern sudanez de tului Revoluţiei, în frunte In general, economia Su de vite — cornute mari şi rului român, a urat popo ale muzicii uşoare (reluare); pionatele europene de atletism
colaboratorii preşedintelui La tranziţie, pentru ca, In sfîr- cu qeneraiul Gaafar El danului se bazează pe agri mici, şi însemnate cantităti rului sudanez deplin succes 3.50 Desen anim at; 10,00 Curs pe teren acoperit; 13.20 1001 dc
de limba franceză. Lecţia a V l-a;
nusse spre a*i permite acestuia şit, lupta seculară pentru li Numeiry. Preocupat de con cultură. „Capul de afiş'' îl de piei. in lupta pentru transformări 10.30 T elc-clncm alcca pentru co seri. Intimplări ru Peti ; 19,30
remanierea cabinetului şi po bertate naţională să fie în solidarea independentei eco deţine bumbacul, Sudanul In ce priveşte industria, social-economice şi politice pii şi tineret: Jack şl fasolea Telejurnal: 20,00 Săptăm îna In
ferm ecată (reluare); 12,00 Tele
sibilitatea elaborării unM cununată de succes la 1 ia nomice, de diversificarea a- furnizînd 30 la sulă din pro aceasta este concentrată mai progresiste, împotriva impe jurnal; 15,25 Deschiderea em isi ternaţională: 20,10 A vanprem ie
ra; 20,15 T clc-enciclopcdia; 21,00
noi oolitici eronomico-socia- nuarie 1956, cînd esle pro gricullurii, de prospectare de ducţia mondială, Triunghiul ales în capitală şi în rialismului şi neocolonialis- unii dc după-am iază. Fotbal: Film serial: Invadatorii; 21,50
le. menţionează agenţia Fran clamată independenta tării. noi bogăţii, actualul guvern Irigat de la Gezira consliluie împrejurimile sale — fila mului, penlru pare. securi Stcaua-Baycrn M iinchcn (Cupa Emisiune dc divertism ent: „Ce
ce Presse Politica guvernului Anii dominaţiei străine au a initiat cel de-al doilea 12 la sută din totalul ariei turi de bumbac, fabrici tate şi colaborare internaţi Cupelor). Transm isiune directă faceţi astă seară" ?; 22,30 Tele
„23 August”;
de la stadionul
jurnal; 22,45 Cam pionatele eu
actual a provocat un val^ de împiedicat dezvoltarea gene plan de dezvoltare economi cultivate în Sudan şi asigu de încălţăminte, de pre onală. 17.15 Curs de lim ba engleză; Lec ropene de atletism pe teren a
nemulţumire în tară, exprimat rală e ţării, au dus la jefu- că. Sint prevăzute constru- ră trei sferturi din produc- lucrat trestia de zahăr — N. BADEA ţia a V-n (reluare); 17,45 O coperit. Transm isiune dc la
şi de greva generală de 48 de viaţă pentru o idee: Fabre (II); Grcnoblc.
ore, încheiată miercuri seara.
Redac|la şl administraţia zlarnlnl t Deva, str. Dr. Petro Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17 7 15 85 şl 1 15 88. Tipa rul f întreprinderea poligrafică Deva.