Page 17 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 17
Proletari c/ln toate fărlle unlfl-văI
NOI NUMERE Expoziţia oferă vizitatoru
DIN COLECŢIA lui o serie de documenle,
fu] manuscrise, scrisori, tablouri
. „JUDEŢELE PATRIEI" de epocă şi obiecte persona
Editura Academici conti le care ilustrează, cronologic,
nuă să publice noi numere principalele momente din
din colecţia „Judeţele pa viaţa şi activitatea renumitu
triei". Recent, a apărui mo lui om de ştiinţă.
-Vî.;-!
nografia judeţului Sălaj, ca Intr-o cameră separată, se
re prezintă, prin intermediul află „Biblioteca Iorga", bi
unui bogat material docu bliotecă ce găzduieşte în
mentar, relieful, clima, vege prezent aproape toate cele
taţia şi fauna, dezvoltarea e 1 250 de volume şi mare
conomică şi socială a aces parte din cele peste 25 000
tui judeţ. In acest an, mai de articole şi studii elabo
sînt prevăzule să vadă lu rate de-a lungul vieţii sale
mina tiparului lucrări despre şi care prezintă un real in
judeţele Bistrita-Năsăud, Ba teres ştiinţific şi documentar
penlru cercetători şi cititori.
cău, Constanta, Iaşi, Mureş,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR [) Tulcea, Suceava, Bihor.
De la debutul său, care ** S-A ASFALTAT DRUMUL
avut loc în urmă cu un an,
colecţia menţionată însumea JEBEL - CEACOVA
ză monografii despre jude
ţele Hunedoara, Ilfov, Vran- S-a încheiat asfaltarea dru
ANUL XXIV. NR. 5336 DUMINICA 5 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cca, Vîlcea, Buzău, Braşov, mului Jebel—Ceacova, im
Gorj, Ialomiţa şi Sibiu. portantă arteră rutieră care
leagă numeroase localităţi
CASA MEMORIALĂ din această parte a judeţului
cu şoseaua naţională ce stră
.....; Deviza fiecărui colectiv de munca: ^ * ' „Intelectualitatea— participantă activă „NICOLAE IORGA" bate cîmpia Banatului. De a
ŞI-A REDESCHIS
semenea, sînt în curs de as
PORŢILE faltare drumurile Jimbolia —
la transpunerea în viaţă a programului Complet reamenajală şi Grabaţ — Lenauheim şi Şag
„lira o MAŞINI ŞI NICI UN UTILAI reorganizată, Casa memorială — Peciul Nou — Giulvăz,
educaţional elaborat de partid" „Nicolae Iorga" din Boto Remelea Mare — Bazoş şi
Coşlei — Balinţ.
Lungimea
şani, în care marele savant
RANDAMENTUL PLANIFICAT, şi-a petrecut, alături de ma arterelor de circulaţie as
faltate din judeţul Timiş va
ma şi fratele său, copilăria
„Intelectualitatea satelor şi
___ * " * oraşelor din judelui Hunedoa educaţie comunistă elaborat şi o parte din adolescentă, creşle pînă la sfirşitul anu
cunoscute
dc parlid, a făcut
NICI UN MINUT NELUCRATI* ra — participantă activă la celor prezenţi linele sarcini şi-a redeschis porţile. lui cu peste 50 km.
transpunerea în viată a pro de majoră responsabilitate ce
gramului do educaţie comu le revin din documentele par
nistă elaborat de partid'* — a tidului nostru, modalităţile în Plenara Consiliului U.A.S.R.
Acţionăm cu răspundere ceasta n fost tema dezbătută, care intelectualitatea îşi poate
aduce contribuţia Ia ridicarea
ieri după-amiază, în sala fes
tivă a Liceului ..Aurel Vlai-
In ziua de 4 martie a avut
rii şi la dezvoltarea orizon
cu" din Orăşlie, în cadrul în- nivelului general al cunoaşte loc plenara Consiliului Uniu loc pe marginea raportului
prezentat de tov. Traian Şte-
lîlnirii tovarăşului Lazar Da- tului spiritual al oamenilor nii Asociaţiilor Studenţeşti fănesru, preşedintele Consiliu
vid,
muncii.
secretar al Comitetului
pentru perfecţionarea judeţean de partid Hunedoara, rat într-o atmosferă de anga din România consacrată anali lui U.A.S.R., secretar al C.C.
Inlilnirea, care s-a desfăşu
al U.T.C., au evidenţiat că, pe
zei activităţii educative, des
cu intelectualii ce
activează
pe raza oraşului Orăşlie şi în jare, de profund ataşament la făşurate de asociaţiile studen fondul dinamizării vieţii noas
tre social-polilice, generat
în
pentru
ţeşti în semestrul I,
comunele învecinate. politica partidului nostru, s-a dezvoltarea răspunderii stu întreaga ţară de programul
In cuvîntul său, tovarăşul încheiat cu un frumos pro denţilor faţă de pregătirea partidului do educare comu
activităţii întreprinderii Lazar David a apreciat apor neri artişti amatori din Orăş- profesională şi politică şi nistă a maselor, al aplicării
gram artistic susţinui de ti
tul intelectualilor
din oraşul
măsurilor cu privire la per
transpunerea în viaţă a pla
cu vechi tradiţii do cultură şi
zenţi la întilnire au luat par
din împrejurimi la transpune tie. Seara, intelectualii pre nului de măsuri privind îmbu fecţionarea procesului de în-
vătămint, semestrul I a mar
nătăţirea structurii şi conţi
rea în viată a programului de te la o reuniune distractivă.
Exigenta muncitorească, ati de conducere din industrie şi tivului, noi dăm prioritate a nutului învătămîntului supe cat creşterea contribuţiei or
tudinea matură, plină dc gri construcţii. nalizei aspectelor negative rior, aprobat Ia începutul fi ganizaţiei tineretului %universl-
jă fată de bunul mers al ac Reflectarea eforturilor şi care au grevat activitatea în nului universitar de Comite tar, la formarea unor specia
tivităţii întreprinderii, dorinţei preocupărilor in această direc treprinderii, măsurilor ce se Mecanizatorii tul Executiv al C.C. al P.C.R. lişti cu o înaltă calificare, cn
şi fermitatea colectivă dc a ţie este cuprinzător contura impun in al doilea an al cin La lucrările plenarei au luat o temeinică pregătire politică,
ridica producţia la colc supe tă în bilanţul cu care colecti cinalului. In acesl sens, noi La Atelierele centrale Criş- Pentru o mai parte tovarăşii Miu Dobrescu, hotărSti să contribuie cu toate
rioare de perfecţionare şi efi vele noastre au încheiat pri considerăm că în raport cu cior, boblnatorui Aurel Ncagu sînt la datorie membru supleant al Comite forţele la făurirea societăţii
cientă sînt caracteristici rare mul an al cincinalului. In în posibilităţile, cu potenţialul se face cunoscut pentru ca bună satisfacere GURASADA. La coope tului Executiv al C.C. al P.C.R., socialiste multilateral dezvol
litatea reparaţiilor ce Ic ex e
de multă vreme domină puter treprinderea noastră s-a rea material şi uman de care dis cută Ia transform atoarele de rativa agricola din Gura- Marţian Dan, prim-secretar al tate.
nic activitatea colectivelor de lizat suplimentar o producţie punem există mari rezerve ne- inaltă tensiune. a cerinţelor sacla — nc-a informat pri C.C. a 1 U.T.C., ministru pen ■ Plenara a aprobat programul
tovarăşul
com unei,
marul
la întreprinderea minieră Hu marfă in valoare de 4,2 mili valorificatc. In uncie perioade Emil Brînda — desfăşura tru problemele tineretului, de activităţi al Consiliului'
nedoara. Faptul este firesc şi oane lei, concrclizată în im s-au constatat abateri de la rea lucrărilor agricole de prof. univ. Alexe Popescu, ad U.A.S.R., pentru semestrul a!
îşi are originea în frumoasele portante cantităţi do mine disciplina tehnologică şi de populaţiei primăvară a fost pregăti junct al ministrului educaţiei II-lea.
tradiţii minereşti statornicite reu, dolomită, calcar. Sub ra muncă, repartizarea defectuoa tă în mod tem einic. Ca şi învătămîntului ; au partici In încheierea lucrărilor ple-'
urmare, !a timpul potrivit
în Poiana Ruscăi, în holărîrcn portul eficientei, consemnăm să a efectivelor pe suprafeţe Noi Terenuri j DEVA. Ca urmare a s-a declanşat şi terminat pat, de asemenea, activişti de
minerilor noştri de a înde economii suplimentare la pre dc producţie, slaba organizare creşterii numărului de Insăminţarca culturilor tim partid, dc stat, ai U.T.C. narei, a luat cuvîntul tovară
plini exemplar sarcinile Ira- ţul de cost de 258 000 lei şi a lucrului în abataje, insufi comenzi înregistrate Ja purii — respectiv a ovă Dezbaterile, care au avut şul Miu Dobrescu. ţ
z u 1 u i pe cele 1G hectare
sale de partid prin programul reducerea cu 0,9 lei a chel cienta folosire a maşinilor de sportive croitoriile pentru femei planificate. In aceste zile
actualului cincinal, de a ac tuielilor la 1000 lei producţie încărcat, aprovizionarea neco şi a orarului neadecvat se lucrează la pregătirea
marfă. respunzătoare cu materiale şi ORAŞTIE. In parcul terenului pe cele 30 dc
ţiona cu responsabilitate în mare din oraşul Orăşlie pentru cuprinderea în hectare care au fost fer
Fireşte, palela realizărilor piese do schimb. De aseme tregului număr de soli tilizate şi vor fi plantate
spiritul indicaţiilor date dc to a fost terminată con M L „Cîntare
este mult mai largă. Apreciind nea, s*au înregistrat depăşiri citante. conducerea co cu cartofi. Pentru a pre
varăşul Nicolae Ccauşcscu la că aclivul rezultatelor d:n 1071 de 8—30 la sută ale consumu strucţia a două terenuri operativei meşteşugă găti o bază tem einică re
hectare
Conferinţa pe ţară a cadrelor îmbogăţeşte experienţa colec lui de lemn de mină, cazuri sportive, pentru tenis reşti „Mureşul" din De coltei, pe 70 de îngrăşă
s-au
adm inistrat
dc evacuare din subteran a de cimp şi volei. Inau m inte organice. lată-ne, in sfîrşit, în faţa le încredinţăm mandatul
unor minereuri de slabă cali gurarea lor oficială a va a introdus de cîtva O contribuţie substanţia confruntării corale care o nostru, al hunedorenilor, au
tate. Existenta acestor anoma avut loc zilele trecute, timp munca pe două lă la huna desfăşurare a
lii s-a resimţi! mai ales la cind timpul călduros a schimburi la cîteva uni lucrărilor dc sezon pe o- a n g a ja t. în competiţie cele făcut adevărată risipă de
E.M. Ghclar şi Uzina de pre permis disputarea unui tăţi cu acest profil Ast gonre şi-o aduc m ecaniza maî bune formaţii din ţara. dăruire şi pasiune in pre
torii, din rîndul cărora se
parare Teliuc. meci de volei între fel, se lucrează pe două evidenţiază Miron Costoa, Avem cinstea ca la aceasta gătire. Confruntarea care-i
Pentru anul în curs, cind două echipe de tineri. schimburi Ia sectiia con a Rcnuis şi Romi Bolea şi întrecere de înalt prestigiu aşteaptă pe corişti nu este
fecţii din
tricotaje
alţii.
trebuie să sporească produc Acoperite cu asfalt şi complexului de croitorie artistic sâ fim reprezentaţi deloc uşoară, dor nici de
ale bunei gospodăriri, ale tivitatea muncii cu 4 la sută ampla&ate intr-un loc i i de pe str. dr. P. Groza de două formaţii hunedo- netrecut. Ei îşi cunosc „p u
substanţial
şi să se reducă
de mare afluenţa a pu-
şi Ia secţia de croitorie
cheltuielile de producţie, este
firesc şi necesar ca în aten blicului, cele două te- j j pentru femei din com rene: Corul de la Orâştie terile". Le vom aprecia
vor
renuri
sportive
- care a intrat în al doilea
măiestria azi la oro
18,
plexul situat pe str. M.
ţia comitetului oamenilor mun
înfrumuseţării localităţilor cii, a organizaţiilor noastre de găzdui în viitor valo- i J Kogălniceanu din Deva. veac de activitate prodi cind Sebeşul intră in emi
roase confruntări com-
Pe viitor se preconi
gioasă - şi Corul I.C.S.H -
partid să stea soluţionarea e-
sie directă in reţeaua de
şi
petiţionale de tenis
volei, şi chiar întreceri j ! zează trecerea la mun continuator demn al cinte- televiziune.
LAZAR FILIP viu disputate între echi- i ca pe două schimburi PENTRU 24 ORE
secretarul comitetului de şi în alte unităţi ale co cului brigadierilor Hune Le urâm coriştilor hune-
Interviu cu tovarâşu! SABIN BOTICIU, pe*.. ad-hoc, formate j Vreme In curs de răcire u doreni care ne reprezintă
partid operativei, pentru o cit şoară, cu cerul variabil. Vin- doarei socialiste.
vicepreşedinte al Comitetului executiv dr. ing. NICOLAE ZAVOIAN : din cei care doresc ; mai bună satisfacere a tul va sufla potrivit din sud pe scena concursului, suc
al Consiliului popular judeţean directorul I.M. să-şi folosească timpul ; şi sud-est. T em pera'ara m i Aceste lapidare cărţi de ces deplin şi cit mai mul
nimă va fi cuprinsă Intre m i
Hunedoara j liber într-un mod util j cerinţelor populaţiei. nus 3 şl 2 grade, iar cea m a vizită ale formaţiilor cărora te... puncte I
: sănătăţii. j xim ă Intre 4 şl 10 grade.
Comisia judeţeană penlru — Prin ce se caracterizea (Continuare în pag. a 2-a)
urmărirea şi îndrumarea în ză acţiunile întreprinse în
trecerii patriotice a analizai, acest an pentru continuarea
în şedinţa se de ieri, stadiul bunei gospodăriri şi înfru
lucrărilor înfăptuite pina în museţării localităţilor jude
prezent, rezultatele obţinute, ţului nostru ? PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII
şi a stabilit măsurile pentru — Inlrucîl sîntem angajaţi
impulsionarea realizării an prin chemarea lansată de ju
gajamentelor asumate în ac deţul nostru, în acest an ne SERALE DE MARXISM-LENINISM
ţiunea do bună gospodărire revin sarcini şi obiective
şi înfrumuseţare a localităţi deosebite ce trebuie realiza
lor. te. Este suficient să amintim LUNI, 6 MARTIE 1972:
Problemele discutate au, că, prin angajament, valoa Economic, anul II. predare, in sala Centrului militar ju
desigur, o importantă deo rea lucrărilor ce vor fi c- deţean ;
sebită pentru populaţia ju fectuate prin muncă patrio Economie, anul III, dezbatere la documentele Conferinţei
deţului nostru, cu atît mai tică se ridică la 240 milioa cadrelor din întreprinderi industriale şi de construcţii,
maro cu cit sîntem angajaţi ne lei. îndeplinirea acestui în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza'1;
— prin Chemare-a la între angajament impune o largă Construcţie de parlid, anul I. dezbatere. în sala Cabinetu
cere lansată de către Consi mobilizare »a tuturor cetăţe lui judeţean de partid ;
liul popular al judeţului Hu nilor, a organizaţiilor de Filozofie, anul III. predare. în sălile Şcolii generale „Dr.
nedoara către ţoale judeţele masa componente alo Comi Petru Groza" Deva ;
patriei — să îndeplinim c- siei judeţene pentru urmări Istorie, anul I. predare, în sala mică a Consiliului popular
xemplar şi la 'termen sarci rea şi îndrumarea întrecerii judeţean.
nile asumate prin chemare* patriotice. In acest scop,
Pentru a cunoaşte aceste pentru îndeplinirea sarcini MARŢI, 7 MARTIE 1972:
probleme în detaliu, am so lor ce revin consiliilor popu Economie, anul I. dezbatere. în sălile Şcolii generale „Dr.
licitat tovarăşului Sabin Bo lare, s-a făcut instruirea tu Petru Groza" Deva ;
t ici u, vicepreşedinte al Co turor preşedinţilor şi secre Construcţie de partid, anul II. dezbatere. în sălile Şcolii ge
mitetului executiv al Consi tarilor comitetelor executive nerale ..Dr, Petru Groza" Deva ;
liului popular judeţean, să alo consiliilor populiare, in Filozofie, anul I. predare, în sala Cabinetului judeţean de
partid ;
ne furnizeze unele date pri structaje în care au fost e- Etică, anul I, predare, in sala mică a Consiliului popular
vind stadiul şi cerinţele im judeţean ;
puse de larga acţiune pen N. STANCIU Etică, anul III. predare, in sala Comitetului judeţean al
tru buna gospodărire şi În Scliim bul condus de Ioan Bunâlaşu, de la sectorul I al minei Vulcan, la oltcva m inute dupA ieşirea din şut. U. T. C.
frumuseţare a localităţilor. (Continuare in pag. a 2-a) Foto: V. ONOIU Programul pentru toate secţiile Începe la ora 18,00.
D EP LA S A R EA PE O G OARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI «* - •
9 SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Cu fiecare zi ce trece, pri întreţinere a ogoarelor sau în- crările agricole de primăvară probleme deosebite la însă- podăresc, avînd în vedere (ă
măvara intră tot mai mult in sămintările, iar la culturile de în comuna Sintămăria-Orlea mînţări, realizarea planului la planul de cultură se cunoaşte
drepturile ei depline. Existînd cereale păioase «au fost admi ne-nu fost furnizate de către unele culturi se află totuşi nu de o săptămînă—două, ci Declaraţia Comisiei politice Proteste împotriva noilor
condiţii favorabile efectuării nistrate îngrăşăminte chimice. tovarăşii Ioan Dumitru, secre sub semnul incertitudinii. de luni de zile. bombardamente americane
lucrărilor agricole în cîmp — Fată de posibilităţile exis tarul comitetului comunal de Cauza ? Secretarul comitetu Declanşarea lucrărilor agri
respectiv a acţiunilor de pre tente, lucrările nu s-au de partid, şi Casian Faur, prima lui comunal de partid şi pri cole s-a făcut cu „încetinito a C.C. al P.C. din Chile asupra R. D. Vietnam
gătire a terenului şi insămin- clanşat însă peste tot cu am rul comunei. Intre altele am marul ne spuneau că pentru rul" şi în raza de activitate HANOI 4 (Agerpres). —
jării culturilor timpurii — se S.M.A* Cirneşti. Directorul u- Un purtător de cuvînt al Mi
impune ca centrul de greuta nitătii, inginerul Ioan Bogdan, SANTIAGO DE CHILE 4 şi să-l împiedice, totodată, pe nisterului Afacerilor Externe
te al activităţii cooperatorilor ne relata că dfcar în cîteva (Agerpres). — Partidul Comu preşedintele Salvador Allen- al R.D. Vietnam a dat publi
şi mecanizatorilor să fie de IMPERATIV MAJOR ÎN AGRICULTURĂ cooperative, printre care cel? nist din Chile cheamă poporul de să-şi exercite prerogativei? cităţii o declaraţie de protest
plasat pe ogoare, acolo unde din Toteşti, Ciula Mare şi să dea o ripostă hotărîtă u conferite de către Constituţie. în legătură cu noile bombar
se hotărăşle soarta recoltei. Ostrov, s-a început pregătirea neltirilor r^acţiunii, car? se o- Reactiunea caută, de aseme damente americane asupra te
Acţionîndu-se în lumina a- ploarea şi promptitudinea aş reţinut că la cooperativele a culturile de sfeclă furajeră şi terenului pentru însămînlări. punc actualului proces revo nea, să blocheze prin inter ritoriului R.D. Vietnam, cfec-
ccstui imperativ — ne spunea teptate, avînd solicitări abia gricole din Sintămăria-Orlea, trifoliene, cărora le sînt re luţionar,din ţară. Intr-o decla mediul Congresului — care luate la 1 şi 2 martie a.c. In
inginerul Ioan Medrea, direc pentru jumătate din parcul Sînpetru şi Bărăşti s-a termi zervate peste 100 hectare, nu Menţinerea timpului favora raţie a Comisiei polilico a în acluala sa componentă nu
torul Staţiunii pentru mecani de tractoare. De altfel, edifi nat însămînţarea ovăzului pe s-a asigurat încă sămînţa ne bil permite ca toate forţele C.C. al P.C. din Chile, data mai refleclă relaţiile politice declaraţie — relatează agen
ţia VNA — se arată că avi
mecanice din unităţi să fie
zare a agriculturii din Haţeg cator este şi faptul că nu s-a toate cele 24 de hectare pla cesară. Cu toate că a sosit folosite din plin la efectuarea publicităţii, se arată că, prin actuale — legea privind ma oanele americane au atacat
—, intr-o scrie de cooperative' însămînţat nici 50 la sută din nificate. Terenul s-a ogorît vremea ca seminţele respecti lucrărilor agricole de primă intermediul unui aşa-zis „pro jorarea salariilor oamenilor provincia Quang Binh şi une
agricole s-a trecut la pregă suprafaţa destinată culturilor din toamnă, iar de cîteva zi ve să-şi găsească locul în sol, vară. Pentru a asigura obţi iect de reformă constituţiona muncii în raport cu nivelul de le regiuni din zona demilita
tirea terenului şi la însămîn- timpurii* Necesitatea urgentă le s-a început întreţinerea a nu se ştie încă data cînd şi dc trai. rizată.
ţarea ovăzului. Printre unită rii lucrărilor agricole este răturilor prin discuiri. Inter unde vor fi procurate cantită nerea unor recolte sporite la lă", aprobat în Congr?s, par Docum?ntul atrage alentia
ţile cooperatiste unde s-au cit se poate de evidentă dacă locutorii remarcau totodată ţile de care este nevoie (?). hectar, se impune însă ca din tidele de dreapta, care deţin asupra intensificării acţiunilor M.A-E. al R.D.V. condamnă
partea consiliilor populare co
declanşat acţiunile pentru se are în vedere că rezerva preocuparea pentru fertilizarea Cunoscînd efectul negativ al munale, a conducerilor C.A.P., majoritatea parlamentară, în sediţioase ale grupărilor reac aceste noi acte agresive şi
pregătirea unor baze temeini scăzută do umiditate acumu terenului, în toate unităţile şi tărăgănării însămînţărilor, es cearcă să înapoieze foştilor cere guvernului american să
ce recoltei se numără cele lată în sol se pierde cu re brigăzile — cu excepţia bri te de maximă însemnătate ca cadrelor tehnice şi a şefilor ţionare şi atacurilor acestora pună capăt imediat şi defini
din Sintămăria-Orlea, Unirea, peziciune în cazul cînd nu găzii din Ciopeea — fiind în timpul cel mai scurt po secţiilor de mecanizare să c- exploatatori întreprinderile tre împotriva programului econo tiv tuturor acţiunilor care a
Bărăşti, Haţeg, Băieşti, Săla- sînt aplicate măsuri de păs transportată în cîmp întreaga sibil să se găsească o soluţie xlste o preocupare mai sus cut? în proprietate de stat, mic guvernamental prin mij tentează la suveranitatea şi
deplasării
ţinută în vederea
şu de Jos şi altoie. In coo trare a acesteia. cantitate de îngrăşăminte or corespunzătoare pentru ieşi bunuri ale întregului popor, locirea partidelor de dreapta. securitatea Republicii Demo
perativele amintite s-au înce Cîteva detalii în legătură ganice. Deşi la prima vedere rea din acest impas care se în cîmp a centrului de greu crate Vietnam.
put acţiunile de fertilizare, cu modul cum au demarat lu s-ar părea că nu se ridică numeşte lipsă de spirit gos tate al întregii lor activităţi.