Page 18 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 18
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5336 • DUMINICĂ 5 MARTIE 1972
C O M ERJU L S Ă T E S C - (Urmare din pag. 1) INSTAURAREA GUVERNULUI CONDUS
videntiâte obiectivele fiecă
rei comune, fiecărui oraş,
fiecărui municipiu, tuturor
mai modern, mai cuprinzător, localităţilor. DE DR. PETRU GR02A— VICTORIE
— In primă instanţă, ce
a stabilit comisia privind
impulsionarea mobilizării ce
tăţenilor şi accelerarea exe
mai diversificat cutării obiectivelor ? A LUPTEI ÎNTREGULUI POPOR
— Deoarece din anul de
întrecere — început Iia 1 IX
1971 — au trecut deja şase
luni şi nivelul realizărilor
— Gare sînt realizările ul măr de 30 magazine. Astfel, furilor Intrate. iVom însîsta nu se ridică la un stadiu co înfăptuirea cu succes a In amploare a luat lupta pentra lor populare împotriva poli exprime dorinţa hunedorenilor
timilor ani în ceea ce priveş La finele anului 1972 în reţea pentru organizarea în mal bu respunzător, se impune o surecţiei naţionale armate a Înlăturarea prefectului reacţio ticii reacţiunii din guvern în pentru „...instaurarea unui gu
te dezvoltarea bazei tehnico- ua cooperaţiei de consum vor ne condltiuni a comerţului impulsionare a acţiunilor de deschis drumul desfăşurării nar al judeţului Hunedoara. frunte cu generalul Rădescu vern al F.N.D., singurul capa
materiale a cooperaţiei de funcţiona un număr de peste mobil, astfel ca la toate tîr- întrecere, mai ales în loca luptei revoluţionare a mase Din iniţiativa organizaţiei ju creşte tot mai mult. Un val bil să asigure drumul spre
cOnsum, contribuţia ei la pro 100 magazine axate pe acest gurile şl bîlciuTile, cooperaţia lităţile rămase mai mult în lor pentru dezvoltarea demo deţene P.C.R., în ziua de 26 uriaş de mitinguri şi demon progres” (Arhivele statului
movarea unui comerţ modern principiu. O atenţie deosebită de consum să fie prezentă urmă. Pentru accelerare, cratică a ţării. „Răsturnarea noiembrie 1944, a avut loc le straţii de masă, prin care se Deva). In ziua de 25 februarie
la sate, a formelor aviansate se va acorda lărgirii spatiilor cu un sortiment cît mal bogat chiar «astăzi se va desfăşura dictaturii fasciste şi eliberarea Deva o impresionantă mani cerea înlăturarea majorităţii 1945, muncitorii de la Uzinele
de servire ? Ce se va face, si măririi numărului de ma de mărfuri. o largă acţiune de muncă tarii de ocupaţia străină — a festaţie, la care au participat reacţionare din guvern şi in de fier Hunedoara şi alte în
în acest sens, în 1972, în a gazine pentru comercializarea Considerăm că, prin măsuri voluntar-patriotică în toate răta t o v a r ă ş u l Nicolae peste 15 000 de oameni. Ma staurarea unui guvern demo treprinderi, împreună cu sute
nii următori ? produselor nealimentare, care le arătate, prin altele ce le Ceauşescu — au marcat în sele adunate au cerut cu in cratic a cuprins întreaga tară. de ţărani din 6atele apropia
te s-au îndreptat către primă
— După cum se ştie, coo în prezent, cu toate măsurile vom lua vom reuşi să asigu ceputul revoluţiei populare, sistenţă alungarea prefectului Sub conducerea P.C.R., orga ria oraşului, unde a avut loc
nizaţiile F.N.D. din
profascist, „care refuză să se
judeţul
peraţia de consum activează întreprinse, nu asigură o a răm o aprovizionare mai bu- LUNI ALE BUNEI antiimpcrialiste în România, încadreze în spiritul nou care nostru au pregătit mari de o adunare de protest împotri
inaugurînd o nouă etapă în
în mediul rural al judeţului provizionare în bune condi- .nă, la nivelul cererii de con dezvoltarea ţării noastre. Sub trebuie să domnească în via monstraţii de stradă în toate va politicii reacţionare duse
nostru (plus oraşele Haţeg şi tiuni a populaţiei cu tot sor sum, ştiind că în acest an vo conducerea partidului comu ţa publică („Scînteia", 1 de oraşele şi centrele muncito de Rădcscu şi pentru instau
Oraştie), aprovizionînd o timentul de mărfuri ce oferă lumul desfacerii va spori cu GOSPODĂRIRI nist, lupta antifascistă şi de cembrie 1944), şi instalarea reşti. In ziua de 11 februarie rarea unui guvern democratic.
populaţie de ceia 185 000 lo acest sector. 6,6 la sută, fată de 1971, nu eliberare naţională se dezvol noului prefect ales din rîndul 1945, ld Deva a avut loc o In fata valului revoluţionar
cuitori, printr-un număr de mai sporul de creştere repre- tă într-o largă acţiune de ma poporului, in persoana dr. Au- mare demonstraţie în care cei condus de P.C.R., planurile
401 magazine şi un număr de zenlînd suma de 38 303 mii lei. să pentru desăvîrşirea revolu gustin Almăşan, cunoscut peste 8 000 de cetăţeni din în reacţiunii au suferit un eşec.
140 unităţi de alimentaţie pu — Cum se acţionează pen localităţile judeţului, la care ţiei burghezo-democratice". luptător antifascist. După adu tregul judeţ şi-au exprimat fota). La 28 februarie 1945,
blică. In majoritatea localită Convorbire cu tovarăşul tru a ftace o mal bună servire vor fi mobilizaţi sule de ce Folosind situaţia nou crea nare, mulţimea încolonată se dorinţa pentru aducerea la guvernul Rădescu a fost silit
ţilor săteşti sînt construite a populaţiei săteşti, pentru e tăţeni. Pentru continuarea a tă prin victoria insurecţiei, îndreaptă spre prefectură, cîrma ţării a unui guvern al să demisioneze. Această vic
magazine noi, moderne, atît IOAN HAŢEGAN, ducarea cadrelor de gestionari cestei acţiuni lunile martie Partidul Comunist Român a pentru a aplica în practică ho- F.N.D. In moţiunea votată cu torie a întărit şi mai mult ho-
din fondurile centralizat?, cit $i vînzători, combaterea sus şi aprilie au fost declarate desfăşurat o intensă activita lărirea sa. Aici, fostul prefect acest prilej, se arăta : „Cu tărirea maselor populare de
şi prin contribuţia membrilor preşedintele U.J.C.C. tragerilor din avutul obştesc? „luni ale bunei gospodăriri te in vederea organizării ma baricadat în localul prefectu toate forţele noastre luptăm a lupta pentru aducerea la
cooperatori. In dezvoltarea — In lumina documentelor şi ale înfrumuseţării locali selor. La chemarea şi sub rii şi avînd sprijinul armatei pentru realizarea guvernului cîrm^ tării a unui guvern do
biazei tehnico-matcriale am a plenarei C.C. al P.C.R- din tăţilor". conducerea partidului, masele se opune, dar sub presiunea F.N.D., care va pune România rn o era tic.
vut In vedere construirea cu 3—5 noiembrie 1971 şi în co — Care ar fi obiectivele populare au trecut la exerci maselor este silit să cedeze, în rîndul popoarelor iubitoare Marile bătălii sociale, de o
prioritate a unor magazine jn Dezvoltarea bazei tehnico- operaţia de consum se desfă ce necesită o realizare mai tarea libertăţilor democratice promitînd că în ziua următoa de pace şi libertate" (Arhive amploare fără precedent, pur-
centrele comunale, contribu mnteri/ale rămîne şi in viitor şoară o largă acţiune de in I operativă, de. Urgenţă, sau pe cale revoluţionară. re va preda prefectura noului le statului Deva). In Valon tale de cele mai largi mas*
ind prin aceasta la sprijinirea în atenţia biroului executiv struire a tuturor lucrătorilor de sezon ? In vederea înmănuncherii prefect ales de popor. Cu toa Jiului, lâ Petroşani, Lupeni, ale poporului, au adus la b
sistematizării localităţilor din al UJ.C.C., insistînd pentru pentru creşterea conştiinţei — Principalele obiective tuturor forţelor progresiste în- te că demisia i-a fost primită, Vulcan, Petrila, au avut loc. martie 1945 la putere guver
mediul rural. Numai în cursul construirea unor importante socialiste, apărarea integrităţii şi lucrări ce vor fi atacate tr-un singur şuvoi revoluţio el a continuat să se crampo la 15 februarie a aceluiaşi an, nul de largă concentrare de
anului 1972 se vor da In func obiective, ca depozite în Deva avutului obştesc, respectarea chiar de «astăzi, vizează ri nar, P.C.R. a militat pentru neze de scaunul prefectorial, adunări şi demonstraţii de mocratică în fruntea căruia se
ţiune un număr de peste 30 şi Orăştie, construirea unor eticii şi echităţii socialiste. In dicarea nivelului estetic al realizarea unui larg front al semnînd a doua zi, în mod stradă în care cei peste 20 OO'i afla dr. Petru Groza. „Instau
unităti comerciale, dintre oare supermagazine în Vata de acest sens, lumar au loc con localităţilor, prin plantarea tuturor forţelor sociale şi po abuziv, un comunicat. Dar, de participanţi au cerut un rarea primului guvern din is
amintim supermagazinele din Jos, Geoagiu-Băi, Supercoop sfătuiri de producţie cu toii arborilor şi arbuştilor orna litice democratice. La 26 sep temîndu-se de furia maselor, guvern al F.N.D. Pe panourile toria ţării în care clasa mun
localităţile Zam, Băita, Criş- în oraşul Orăştie, complex de lucrătorii, în cadrul cărora se mentali, alinierea gardurilor, tembrie 1944, partidul comu a fost nevoit să fugă, predînd ce le purtau manifestanţii se citoare are rolul conducător
totul subprefectului, care la
cior, Geoagiu, două complex© alimentaţie publică la Ilia, ba dezbat atît probleme legato zugrăvirea faţadelor imobile nist a dat publicităţii cunos rîndul său a încercat diferi putea citi : ..Jos generalul Ră- — arată tovarăşul Nicola»
comerciale în oraşul Orăştie, ză de agrement la Mintia şi de indicatorii economici, se lor, curăţarea şi reamenaja- cutul „Proiect de platformă al te manevre pentru tergiversa descu", „Vrem g u v e r n Ceauşescu — a constituit o
restaurantul Izvor — Aurel altele. popularizează unele acte nor rea zonelor verzi, curăţarea Frontului National Democrat", rea lucrurilor. In această si F.N.D.!". Cu ocazia unui tirg mare victorie a luptei revolu
Vlaicu, ceainărie, magazin — Ce măsuri se vor între mative cere interesează co curţilor şi incintelor într9- pe care l-a propus tuturor for tuaţie, la 30 noiembrie, o de săptăminal ce a avui loc la ţionare din România, asigu-
Haţeg, s-a organizat o înlru-
pentru desfacerea pliantelor prinde pentru realizarea in merţul cooperatist, cît şi alte prinderilor, instituţiilor, cvar- ţelor democratice din tară, legaţie din partea F.N.D., com nire la care au participat 300 rînd dezvoltarea democratică
medicinale şi artizanat, la dicatorilor economici ai cir reglementări cu privire la talurilor de locuinţe, gospo constituind, prin conţinutul pusă din 30 persoane, s-a pre de ţărani, la aceasta fiind şi progresistă a societăţii
Deva, spatii comerciale la culaţiei mărfurilor pe anul respectarea regulilor genera dăriilor cetăţenilor. său, un program de luptă ca zentat din nou la prefectură, noastre". Această cucerire a
parterul blocurilor din locali 1972 ? le de comerţ, lo t în cadrul a — In angajamentul Jude racteristic etapei desăvîrşirii unde „în urma atitudinii ho- prezenţi şi reprezentanţii mun deschis drum liber unor pro
tăţile Ilia, Dobra, Certeju de — Pe lîngă sporul de vîn- cestora se pun în discuţia lu ţului nostru sînt cuprinse şl revoluţiei burghezo-democra tărîte a acestora, subprefectul citorilor din Valea Jiului, pre funde transformări revoluţio
Sus şi Geoagiu, magazine u- zări ce va fi realizat pe sea- crătorilor, se popularizează obiective de amploare, ce tice. semnează actele de predare a cum şi noul prefect, dr. Au- nare în viaţa economică şi
niversiale cu bufet In localită mia creşterii spatiilor comer cei care prin nesocotirea ac înglobează valori mai mari. Ca şi în întreaga tară, ma prefecturii" („Zori noi", 3 de gustin Almăşan. In ultimele social-politică a ţării noastre,
ţile Vorta şi Lăpuşnic, iar ciale, ca urmare a dării în telor normative ou ajuns în Ce se întreprinde pentru sele populare din judelui Hu cembrie 1944). In aceeaşi zi,
prin contribuţia membrilor co folosinţă a unor noi magazine, situaţia de a fi deferiţi justi realizarea lor ? nedoara au avut un aport zile de guvernare a lui Ra- facili tînd folosirea puterii de
operatori se vor construi ma cit şi a modernizărilor ce se ţiei. — Adevărat, sintem obli deosebit la lupta împotriva noul prefect şi-a luat postul descu, pe străzile oraşului Hu stat în interesul transformări
gazine în localităţile : Căinel, vor face, o atenţie deosebită gaţi, noi, toţi cetăţenii, să ne reacţiunii, pentru alungarea în primire. Impunerea unor nedoara au fost răspîndite ma lor revolutionar-democratice.
Cărmăzăneşti, Sirbi, Uleş, se va acorda lărgirii spatiilor Pentru ridicarea calificării prefecţilor şi primarilor reac reprezentanţi ai poporului în nifeste tipărite de Comitetul pentru care poporul nostru
Lunca Moţilor, Teiu şi Măgu comerciale existente, în ve lucrătorilor se desfăşoară la mobilizăm cu toate forţele ţionari şi alegerea în locul lor organele locale ale puterii de judeţean al F.N.D. care che lupta în acea etapă.
ra. Toate magazinele ce vor derea extinderii comerţului cu toate nivelurile un proces de la înfăptuirea lucrărilor — a unor elemente democratice stat constituie începutul înlo
instruire, în care scop se vor
ştranduri, baze sportive, zo
fi date în folosinţă în acest confecţii, mobilă, bunuri de ne de agrement etc- — pen provenite din rîndul poporu mau „...pe loti cetăţenii de Prof. ION FRAŢILA
an vor fi organizate pe prin folosinţă îndelungată, mărfuri preda cicluri de lecţii în tot lui. La 4 noiembrie 1944, la cuirii aparatului de stat bur- mocraţi din Hunedoara şi jur" directorul Filialei judeţene
cipiul modern de servire, prin din grupele menaj, electro cursul anului. To4 în scopul tru realizarea cărora s-au Petroşani, în cadrul unui mi ghezo-moşieresc. la adunarea populară din Hunedoara a
organizat şantiere, iar orga
laplicarea formelor avansate tehnice, uz casnic, uz agricol, întăririi răspunderii în mun nizaţiile cu responsabilităţi ting organizat de partidul co Dezaprobarea şi ura mase 25 februarie unde urma să se Arhivelor statului
în
că a lucrătorilor noştri,
de comerţ. chimicale şi altele. Pentru munist, an fost înlăturaţi pri
completarea fondului de marfă cadrul adunărilor generale să pe «această linie vor trebui i
In programul de moderniza teşti gestionarii prezintă dări să vegheze cu atenţie ca 1 marul şi ajutorul de primar
te a reţelei comerciale sînt se vor prelua de la sectorul de seamă în fata membrilor munca să se desfăşoare con reacţionari, în locul lor fiind
Cuprinse unităţile comerciale de prestări servicii — produc cooperatori, care analizează form datelor-termen fixate, aleşi doi reprezentanţi ai
ţie a cooperaţiei de consum,
din Orăştie şi Haţeg, din co bunuri în valoare de peste 27 activitatea acestora, contribu să urmărească şi să partici F.N.D. Peste două zile, la Concurs „Cine
munele Crişcior, Băita şi Dd- milidane lei. Se va insista ind şi prin aceasta la înlătu pe la buna desfăşurare a lu Lupeni, în cadrul unei adu 0 carte - un dar
bra, care vor fi organizate pe pentru scurtarea căilor de cir rarea deficientelor constatate. crărilor cuprinse în sarcinile nări, a fost ales în funcţia de
culaţie, promovind şi în con ştie, cîştigă1'
principiul autoservirii şi ex Convorbire realizată de fiecărei localităţi. primar un reprezentant al par
tinuare extinderea tranzitului
punerii deschise, în această organizat care va reprezenta GH. I. NEGREA tidului comunist. O deosebită fi Martie BAIŢA. La Şcoala gcrterălă
acţiune fiind cuprinse un nu 39,1 la sută din volumul măr de 10 ajil (lin com una Bălţa,
sub îndrum area organizaţiei
U.T.C., s-a desfăşurat, zilele
La colţul străzii, floră- Preferinţele lor decid. Da trecute, In prezenţa a peste
reasa te Opreşte şi-ţi intin- că le cunoşti. O carte ? 130 clovi şi tadre didactice,
faza pe şcoalA a concursului
de un bucheţel de flori Poate fi Eminescu — gen „Cine ştie, cîşlig.V* pc te
Pe urmele materialelor publicate albe, cu miros reavăn de „Poezii**. Tolstoi — „Război m a „Pagini din lupta şi m un
pădure. II cumperi cu zim- Şi paceH> Stancu — „Des ca uteclştllor pentru construi
betul pe buze, gîndindu-te culţ**. G. Sand — „Povestea rea soclctAţil socialiste In pa
tria noastră*1.
„Critica a fost justă. la destinatar — omul drag, vieţii mele**, ori „Răpirea târi-concurs şi-au adus apor
La reuşita acestei m atiifcs-
cu care pleci la
braţ in
GiocondeV* a lui \V. Losch-
fiecare dimineaţă, care te burg, „Păpuşarul*' lui 1. tul reprezentanţii ciştigători
al fazcldr pe clase şi organi
Air luat măsuri prompte" întimpină în prag pentru Danes, „Cordovanii“ ha tuziaste ale colegilor, s-ati în
zaţii, câre, tn aplauzele en
că... s-a grăbit să ajungă
Ion Lăncrănjan, „Fructele
înaintea la aaesă. Ca să te iernii“ a lui B. Clauvel, trecut în cunoştinţe privind
„Pe dos...” se intitula o no Mai mulli cetăţeni din di aştepte. „Punct şi contrapunct** a trecutul glorios de ImpiA şl
m uncă al tineretului din pa
tă apărută de curlnd in ziarul verse localităţi rurale ale ju Acum, în prag de pri lui Huxley, ori „Flăcările" tria noastră sub Conducerea
nostru, în care era criticat deţului ne-âu sesizat despre măvară, scena ne-a deve lui Radu Tudoran... partidului.
fnodul cum se face aprovizio desele defecţiuni ce apâr în nit familiară. Cile mii de Dar, ar trebui citată o In urma răspunsurilor ex a c
narea cu ţigări specialităţi la funcţionarea iluminatului pu ghiocei jiu s-au făcut me întreagă listă a cărţilor ca- te dale de cei 9 concurenţi
şi
unele unităţi ale cooperaţiei blic. După ce ziarul nostru sagerii prieteniei, ai res re-ţi stau la îndemină. Pe la întrebările obligatorii juriul
de consum. Răspunsul condu a abordat aceste probleme, pectului şi ai afecţiunii! Şi după faza de baraj, cîşti-
declarat
concursului a
cerii U.J.C.C. a sosit la re conducerea I.R.E. Deva ne-a cîte mii nu vor purta din care Iţi vei aşterne dedica gători, In urma punctajului
ei
Tot preferinţele
ţia ?
dacţie şi prin el sintem infor trimis următorul răspuns : acea zi de 8 a lui măr hotărăsc. Dacă le cunoşti. obţinut, pc elevii: Luciana
maţi : „La cabana turistică „Datoria noastră este de a în ţişor sentimente de caldă Rămîne doar să treci pe la Florea (locul I), Camelia Pol- i
lak (locul II)
şi Olivia Lazăr
„Corbu" există în stoc ţigări locui becurile arse din 45 în preţuire la adresa tovară librărie, la oricare din ju (locul III).
Cabinet, Litoral, Lido, Della, 45 de zile. Urmărim cu aten şei de muncă, a soţiei, ma deţ sau la standurile cu Este de apreciat faptul că
Diplomat, specialităţi care se ţie ca acesle termene sa fie mei. Pentru că ne-am o cărţi special amenajate. Şi. la etapa de masă a acestui j
află şi în depozitul I.J.E.Coop. respectate,, pentru ca ilumina bişnuit ca în acea zi, în în drum spre casă, să te concurs au fost angrenaţi de
In legătură cu lipsa de ţigări tul public să funcţioneze nor chinată femeii de pe toate opreşti in colţul străzii, să către organizaţiile tl.T.C. un
de la bufetul din Bulzeştii de mal. Aşa am procedat şi în meridianele Terrei, să ofe adaugi cărţilor un buche num ăr mare de elevi.
Jos, au fost luate măsuri de localităţile Sălişte şi Ţărătel, rim flori şi cite un dar. O ţel din acela de flori albe
rezolvare. Astfel, a doua zi de unde au fost primite cele poşetă, o geantă, un album ori violete. cu miros rea IOAN GROZA
după apariţia articolului in mai recente sesizări despre foto, un pix sau o mapă ? văn de pădure. activist U.T.C.
ziar, au fost expediate aces modul defectuos în care func
tui bufet ţigări Naţionale, Mă- ţionează iluminatul public".
răşeşti, Carpaţi. Vom avea in
atenţie mereu aceste proble
me pentru a nu se mai crea
nemulţumiri în rîndurile con
sumatorilor". — se spune in PE Ş A N T IE R E L E I.C .S . HUNEDOARA
încheierea răspunsului. Acţionăm cu răspundere
loan Colişar, din Săcărtmh, La construcţia noilor o astfel de medii periculoasa explozie, fără existenta unui desfăşoare printr-0 q î i j ă
a depus o cerere la I.R.E. De pentru perfecţionarea biective industriale, la lucră să se interzică cu desăvîrşi- permis de lucru cu foc. De deosebită. Aceasta presupu
va pentru a i se schimba con rile de reparaţii capitale a îe la toate locurile de mun asemenea, nu este admisă ne în mod obligatoriu ca
torul electric de la domiciliul ■ B B n V B ■ H R S BEI marilor agregate siderurgice, că ce prezintă aceste carac sudarea conductelor, apara muncitorii şi supraveghetorii
său. Dar, din luna octombrie în ateliere sau la alte nu teristici. Faptul trebuie re telor, instalaţiilor purtătoare lor să nu efectueze conco
1971, a fost amînat mereu, activităţii întreprinderi: meroase locuri de muncă din ţinut cu toată atentia de lu de gaze, vapori, lichide, aer mitent suduri electrice şi cu
deşi achitase şi taxa pentru cadrul întreprinderii de con crătorii I.C.S.H„ întrucît o flacără. Sarcini suplimentare
lucrarea respectivă. După in strucţii siderurgice Hunedoa bună parte din activitatea sub presiune, precum şi ce- revin sudorilor nutogeni. Pe
tervenţia ziarului, conducerea ra, îşi desfăşoară activitatea lingă faptul că în timpul cît
I.R.E. Deva răspunde : „Au (Urmare din pag. 1) tori, iar cadrele de conducere penlru înlăturarea neajunsuri un mare număr de sudori. nu se lucrează trebuie să re
fost luate măsuri ca pînă la să fie mai mult prezente la lor. Practic, se poate spune că ducă flacăra, să o protejeze,
1 martie a.c. contorul elec locurile de muncă, să rezolve Cel de-al doilea an al cin lucrările de sudură se exe EXECUTAREA DE să n-o aşeze pe obiecte şi
tric de Ia domiciliul lui loan ficientă a tuturor problemelor cu răspundere problemele ca cinalului este prin excelenta cută pe toate şantierele, la materiale combustibile şi să
Colişar, din Sâcărîmb, să fie producţiei. Intre altele, ne-am re privesc condiţiile de mun un an al perfecţionării calita obiective care prezintă o o observe permanent, aceas
schimbat". gîndit ca pentru redresarea că şi de viată ale minerilor. tive, al ridicării eficientei. A- deosebită însemnătate pentru tă categorie de sudori tre
activităţii extractive la mina In acest sens, am hotărit să («easta impune ca sporurile economie, pentru bunul mers buie să dea cea mai mare a
Glielar să se intensifice săpa asigurăm calificarea unui nu cantitative şi calitative să se al producţiei. De aici şi ne tenţie buteliilor cu oxigen,
rea puţului nr. 3, execuţia lu măr de 100 muncitori şi ridi obţină în mai mare măsură cesitatea ca toate aceste lu înaintea înşurubării la bute
în contul crărilor de deschidere şi pre carea nivelului de pregătire pe seama creşterii productivi crări să se desfăşoare în lie a vcntilului rcductor, a
gătiri la orizonturile XI şi XII,
tehnico-profesională la 2 000
cesta trebuie temeinic veri
condiţii de securitate depli
tăţii muncii, fapt ce ne obliga
solidarităţii precum şi îmbunătăţirea flu de salariaţi, sa urgentăm con la măsuri energice pentru fo nă pentru a nu genera in ficat. Eventualele defecţiuni
xului de transport în subte
se
cendii care, atunci cind
strucţia de locuinţe şi cămi
la ventilole buteliilor nu se
internaţionale ran. La mina Teliuc, mai mul ne la Ghelar etc. De aseme losirea raţională a capacităţi produc, au consecinţe de o DE vor remedia pe loc ci bute
de
lor productive, a forţei
te măsuri vizează accelerarea
nea, din iniţiativa comitetului
mare gravitate pentru inte
liile vor fi trimise la fabrica
HÂRAU. AnlnKaţi db lucrărilor de deviere a riului nostru de partid am lansat muncă, amplificarea organiză gritatea bunurilor materiale încărcătoare. Tot ca o obli
rii ştiinţifice, îmbunătăţirea a
profunde sentimente u Cer na, pentru punerea mai ra acţiunea „Nici un vagonct de provizionării tehnico-materia- şi viata oamenilor. Iată de gaţie revine şi instalarea
mane, tot mai mulţi pidă in circuitul economic a minereu rebutat" şi vom în le, întărirea ordinii şi disci ce, cunoaşterea temeinică, lor se desfăşoară în locuri le aflate sub tensiune elec buteliei la cel puţin 5 metri
pionieri se alătură celor unor importante rezerve de cepe acţiunea educativă „La plinei. Accent deosebit vom însuşirea în totalitate şi a sau în apropierea unor agre trică. depărtare do qeneratorul de
mari in acţiunea iniţia minereu de bună calitate. Pen sfat cu ortacii". pune pe reducerea consumu plicarea riguroasă a norme gate şi instalaţii care ema înaintea începerii oricăror acetilenă. In ce priveşte ge
tă de Frontul Unităţii tru creşterea productivităţii Abordînd cu răspundere sar rilor specifice, a tuturor chel lor şi regulilor de lucru la nă gaze sau substanţe infla lucrări In încăperi sau locuri neratorul şi aici se impun o
| Socialiste, de depunere muncii avem în atentie extin cinile ce revin colectivelor în tuielilor de producţie, pe res efectuarea sudurilor consti mabile. închise, se va proceda la în seamă de reguli, intre care :
| In contul solidarităţii derea încărcării mecanice în treprinderii în acest an, sîn- pectarea riguroasă a discipli tuie o îndatorire de maxi Desigur, împrejurările în depărtarea materialelor com interzicerea fumatului şi lu
I internaţionale — „con- abataje şi creşterea indicilor tem siguri că există toate nei economico-financiare. mă importantă pentru toţi care efectuarea sudurilor bustibile din apropierea, crului ai foc deschis In mai
i tul 45\ de utilizare a maşinilor, a condiţiile şi posibilităţile ca Toate acestea sînt în ulti lucrătorii din această mese poate provoca explozii sau punctelor de lucru. Aceste puţin do 10 metri distantă,
Detaşamentele de pio plicarea metodelor de mare în 1972 întreprinderea să ob mă instanţă probleme de con rie, pentru şefii de echipe, incendii sînt mult mai nume materiale vor fi îndepărtate folosirea generatorului nu
nieri de la şcolile ge randament Ia Ghelar şi extin ţină rezultate bune în între ducere ale organizaţiilor de maiştri şi şefii de loturi de roase şi cu grad de pericu obligatoriu la cel puţin 10 mai cu supapă de siguranţă,
nerale din Păuliş şi derea rambleierii hidraulice cere. Aceasta presupune în partid, comitetului oamenilor la I.C.S. Hunedoara. lozitate diferit. Preîntâmpina metri de locul sudurii. Tot in timp ce clopotul trebuie
la Teliuc, creşterea vitezelor
Hărău au hotărit să or de avansare în abataje, galerii mod necesar ca planul de pro muncii, ale tuturor salariaţi Este cunoscut că unul din rea tuturor acestor cauze şi în cadrul operaţiilor pregă să fie liber de orice greutăţi
ganizeze diferite mani şi suitori. ducţie să se realizeze în mod lor noştri. cele mai mari pericole pen executarea lucrărilor de su titoare se Include verifica pentru a. ridica forţat pre
festări cui tural-ar tist ice ritmic, ştiut fiind din expe Angajamentele mobilizatoare tru izbucnirea incendiilor îl dură în deplină securitate rea amănunţită a întregii a siunea.
— spectacole — pe cmc îmbunătăţirea generală a ac rienţa anilor trecuţi că orice asumate în întrecere, clima constituie prezenţa vaporilor impun din partea muncito paraturi de sudură şi reme Respectarea tuturor nor
să le prezinte în loca tivităţii noastre se leagă di tul favorabil de muncă exis sau gazelor inflamabile care, rilor, şefilor de echipă, maiş dierea eventualelor defec melor şi regulilor de preve
lităţile lor sau in comu rect de întărirea disciplinei, rămînere în urmă cere efor tent în întreprindere, reali in amestec cu aerul sau oxi trilor şi inginerilor cunoaş ţiuni, se va verifica etan nire a exploziilor şi incen
nele învecinate, iar organizarea superioară a pro turi suplimentare, suprasoli zările bune obţinute în acest genul în anumite proporţii, terea temeinică şi respecta şeitatea arzătorului, iar la a diilor are, aşadar, o impor
sumele realizate să le ducţiei şi pregătirea profesio cită oamenii, maşinile, utilaje an autentifică concluzia că, poate provoca explozii deo rea strictă a unor reguli de pariţia celui mai mic semn tantă deosebită. Prin aceas
depună în contu! soli le, instalaţiile. De aici rezidă realmente, în al doilea an al sebit de violente. Fata de o deosebită importantă. In pri de neetanşeitate se va între ta, se asigură siguranţa de
darităţii internaţionale. nală a muncitorilor şi maiştri asemenea situo|ic, este nor mul rînd. trebuie retinut că rupe lucrul. plină la executarea suduri
Pină acum, pionierii din lor. In acest scop am preco nevoia de a crea condiţii op cincinalului minerii din Poia mal — iar normele în vigoa nu este permisă executare.i După încheierea operaţiu lor, lucrări de bază in des
Hărău an depus deja în niza! a( ţiuni menite să inten time de lucru la fiecare bri na Ruscăi se vor alinia în rin- re subliniază — ca executa lucrărilor de sudură in locuri nilor de pregătire, executa făşurarea intensă a activită
„contul 45'* aproape 500 sifice activitatea educativă, gadă, sector, exploatare, de a dul colectivelor cu cele mai rea lucrărilor de sudură în cu pericole de incendiu şi rea lucrului va trebui să se ţii pe şantiere.
lei. interveni cu promptitudine bune realizări.
îndeosebi a tinerilor munci