Page 2 - Drumul_socialismului_1972_03

— ■— n i ii m mi i mii mm mu i 11 a .■sau^jsaz^jsmm » MHBBIimiMliWM
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5332 • MIERCURI 1 MARTIE 1972
x sa
r
Dialog permanent cu cetăţenii, control

riguros al îndeplinirii sarcinilor FF Atunci i-am condamnat Muzica

pe toţi la moarte'* Eta mal găsesc In colecţia „Discul pentru 1 toţi" cllcva
In acea zi, de mijloc de fe­ mentele şl contractarea execu­ Gonsllîul popular poartă primarul, comitetul executiv Înregistrări aşteptate in flecare fonotocă: recitalul barito­
bruarie, la Boşorod se desfă­ ţiei pentru toate obiectivele un permanent dialog cu cetă­ au căutat să‘ transforme şi a- nului Nicolac Hcrlca, In două din cele mal reuşite roluri
Sevilla"
opera „Bărbierul
ale sale:
din
din
Figaro
de
şura o activitate intensă. Se soclal-culturale ce se realizea­ ţenii. Locul lui este adunarea dunărlle de partid şi sesiunile Rossinl şi Tonlo din „Pa laţe" de Lconcavallo. Aceeaşi co­
lucra la modernizarea reţelei ză în acest an» ie Tîrsa şl populară, adunarea circum* într-un dialog mai direct. Ma­ lecţie păstrează veritabilul docum ent m uzical al artei pia­
de transport al energiei elec­ Prihodişte au fost acoperite scrlpţlel sau a satului. In ase­ terialele prezentate în adună­ C ro n ic a filmului nistice rom âneşti — Înregistrarea „Rapsodiei române" (le
virtuoasei
pianiste
Franz Llszt în Interpretarea
Aurelia
trice şi Iluminatului public. noile localuri de şcoală, care menea adunări au fost dezbă­ rile generale, în sesiuni sînt Clonca — prima purtâtoa ro Ia noi, în 1931, a acordurilor
Lucrătorii cooperaţiei de con­ vor avea ambele şl locuinţe tute obiectivele stabilite în mal concrete, cu adresă la oa­ acestei chintesenţe folclorice rom âneşti care c rapsodia lui
sum se ocupau — în timpul pentru învăţători... Avem în­ planul de măsuri al activului meni, cu critică dar şi cu re­ Proza lui Tltus PopovicI are prietenia cu Ipu cristalizează In Liszt.
Transpunerea m uzicală, în sonorităţi diafane, ce cores­
cit unităţile nu erau In orar să şl uneie greutăţi cu coope­ comunal de partid şl în pla­ cunoaşterea autocritică a pro­ deschideri deosebite faţă de le ­ sufletul lui noţiunea dc bine, punde atm osferei de fee ric a spectacolului cu piesa lui
confruntată cu răutatea colţoasă
de deservire — de achiziţio­ rativa agricolă de producţie... nul economic al consiliului priilor deficienţe şi scăpări. gile m orfologiei cinem atografice. a celor care se cred exponenţi Shakcspcaro „Visul unei nopţi dc vară" — versiunea m uzi­
„Setea" şl „Străinul" au dovedit
narea de la populaţie de ouă Comuna Boşorod stătea bi­ popular. Aici li s-a spus oa- De fapt, în discuţiile purtate, acest lucru în suficientă măsUrâ. absoluţi al virtuţilor. Băiatul în ­ cală aparţinind Iul M cndelssohn Bariholdy c oferită de
şi alte produse cu plata pe atît secretarul comitetului co­ Un argum ent in plus aduce, In vaţă din cele întîm plate că o­ orchestra sim fonică a Filarm onicii Naţionale din Varşovia
loc, Ia consiliul popular pri­ munal de partid, tovarăşul Pe­ acest sens, film ul „Atunci i-am m enia este adesea aparentă, as- prin interm ediul „D iscului pentru toţi".
cunzlnd
de
fiară, In
moravuri
condamnat
pe toţi la moarte",
marul şl secretarul dădeau au­ tru Rusu, cît şi tovarăşul Ie­ versiunea cinem atografică a bi­ timp cc condiţia umană mizeră,
dienţe, rezolvau diferite pro­ ronim Grecu n-au ocolit de­ necunoscutei nuvele „Moartea lui luată in batjocură, poate vehicu­
bleme ale cetăţenilor, se con- ficientele din activitatea Ipu". Calităţile literare alo nu­ la o puritate sufletească inega­ Spectacole
sfătuiau cu delegaţi veniţi de C.A.P., de care, în lumina velei nu Ie analizăm midi,. So labilă. a c i | \j ■ b
Două Interpretări, cele ale lui
însă,
ne
cade,
să
la Deva în legătură cu electri­ Rezoluţiei Conferinţei pe tară de virtuţile scenariului ocupăm Amza Pellca (Ipu) şi Cristian şo - in Sibrarsi
sem nat
ficarea satelor de munte, cu a secretarilor comitetelor de de autorul nuvelei, scenariu care fron (băiatul), reţin atenţia in „Cîntec, joc şi voie bună"
silvicultori» achizitori, cu de­ partid şi preşedinţilor consi­ transpune m aterialul epic po mod deosebit. Naturaleţea, sim ­ spectacolul ansamblului ar­ IVlihai Ralcn. Prelegeri de
din
tistic „Doina Gorjului"
putaţi. liilor populare comunale, se plan cinem atografic cu o rem ar­ plitatea im presionantă a Iu) Tg. J iu — va traversa în a­ estetică. Inedite In conştiinţa
Amza Pellca anunţă m aturitatea
„Atunci l-am
cabilă fidelitate.
— Cum reuşiţi să vă ne cu acoperirea cu contracte menilor ce se va construi, ce fac vinovate lntr-o oarecare condam nat pe toţi la moarte" artistului, Iar firescul ferm ecător publică, ((arsurile dc estetică
descurcaţi în noianul de pro­ a angajamentelor de animale se va electrifica, care este bu­ măsură şl comitetul comunal este, înainte de toate, expresia al tinârului Cristian Şofron spul­ ceste zile numeroase locali­ generală sau specială ţinute
bleme cu care este confruntat şl produse către fondul cen­ getul consiliului popular, pla­ de partid şi consiliul popular. unul protest net faţă de agre­ beră m itul copllului-m lnune cu tăţi ale judeţului : Vulcan, dc Mlhal Halea la Iaşi şl
consiliul popular comunal : tralizat asumate în adunarea nul de producţie al C.A.P., ce La Consiliul popular al co­ sivitatea unor Instincte ascunso autentice argum ente artistice. Aninoasa, Lonea, Petroşani, Bucureşti aduc, prin publica­
sub fragila spoială a civilizaţiei.
Filmul lui Serglu
Nicolacscu
electrificare, îmbunătăţiri fun­ activului de partid din Ianua­ s-a propus cu privire la con­ munei Boşorod există şi o e­ In film , ca şi în nuvelă, avem ne va reprezenta anul acesta la Orăştie, Deva, Simeria. rea lor, o contribuţie în sem ­
ciare, contractări şl achiziţii, rie. La porci se încheiaseră tractări şi achiziţii, la îmbu­ videnţă de sinteză bine pusă dc-a face cu două ipostaze de Canncs. Avem convingerea că La Hunedoara, IIia, Dobra, nată la definirea personalităţii
lucrări edilitare, planuri, si­ contracte cu producătorii pen­ nătăţiri funciare etc. In adună­ la punct şl utilă. Ea este con­ m anifestare ale Instinctelor dez­ „Atunci i-am condamnat pe toţi mesajul cîntecului bănăţean autorului lor, la Întregirea fi­
lănţuite. Există Intll
la moarte" va însenina îndeajuns
forma
a-
tuaţii ?... centrată într-un registru în cclui fenom en istoric dezastruos de mult în prestigioasa cursă va fi adus de ansamblul fol­
tru 351 capete, la bovine adul­ rile populare se prelucrează şi zionom iei contribuţiei rom â­
— Trebuie s“ă ne descurcăm! te şi tineret bovin pentru 195 se explică documentele de care sînt defalcate obiective­ care este războiul. Acesta esto pentru faim osul „Palm e d’Or". cloric *îl Casei de cultură neşti la studiul estetic univer­
cadrul propice apariţiei celei de-a
de aceea sîntem aleşi să co­ capete, la lînă pentru 6 500 kg, partid, hotărîri, legi, precum le ce stau în fata comunei pe doua Ipostaze: laşitatea notabi­ AL. COVACI din Lugoj. sal. îngrijit de cunoscnitul es­
ordonăm treburile comunei — la lapte pentru 22 350 litri. In şi măsuri curente luate pe luni, trimestre şi semestre şi lităţilor care 11 sacrifică pe Ipu. tetician Ion Paseadi, Însoţit
ne-a răspuns tovarăşul Iero- ce priveşte combaterea băl­ plan local. pe activităţi j impozite şi taxei Din punct de vedere um an, di­ dc un bogat studiu introduc­
nim Grecu, primarul. Avem, tirii apel se executaseră 7,5 — Vă închipuiţi, într-o co­ contribuţia în bani şi muncă ; ferenţele celor două m anifestări tiv şi note. volum ul dczvâlulc,
alo aceluiaşi instinct de distru­
intr-adevăr, multe planuri, km de şanţuri şi canale din mună cu localităţi atît de dis­ electrificări rurale i munci pa­ gere sînt neescnţiale pentru că alaiuri de cunoscuta erudiţie,
multe sarcini. Pentru a le cu­ 12 km cit sînt planificaţi, iar persate, cît timp ar trebui triotice | sarcini la fondul de Îndărătul lor stă adevărul cum ­ fineţe, lărgim e de spirit a a­
prinde, în fiecare luni dimi­ lucrările de igienă pe păşuni primarului ca să stea de vor­ stat i comerţul şl achiziţiile j plit al cruzimii nem ăsurate. utorului şi capacitatea sa con­
Există In film ul lml Serglu Nl-
neaţa ne întîlnim biroul per­ erau în plină desfăşurare (a­ bă cu toii cetăţenii interesaţi sarcinile economice ale C.A.P., colaescu o scenă de neuitat ca­ structiva, forţa dc sistem ati­
manent al comitetului execu­ ceste lucrări au fost repartiza­ deefi i-ar aştepta numai la activităţile social-coilturale. re lum inează poate cel mai pu­ zare şl sinteză. D icalom ia es­
tiv al consiliului popular, sa­ te pe familii, loturile fiind consiliul popular sau s-ar de­ Această evidenţă dă posibili­ ternic disproporţia morală dintre tetică generală, estetica spe­
lariaţii consiliului şi stabilim marcate cu ţăruşi). plasa din casă în casă ? In tate să se acţioneze din timp nebunul satului si locuitorii Ipo­ cială, estetica m uzicală, a ar­
criţi. Ipu e invitat la o masă
ce avem de făcut. Planurile Cum procedează consiliul adunarea populară am posibi­ acolo unde se constată rămî- copioasă, fiind adem enit să-şl a­ telor plastice, antropologia
personale de activitate pe o popular pentru mobilizarea litatea să stau fală în fată, să neri în urmă, să se concen­ sum e vina omorlrll neam ţului. filozofică sau teoria succesu­
săptămînă sînt pe, probleme cetăţenilor la achitarea înda­ discut cu o masă mare de treze aici — pentru un anu­ Şl Ipu se decide să-şl salveze lui slnt tem e de cert Interes
şi pe termene. Am reuşit să toririlor care le revin faţă de mit limp — activitatea princi­ consătenii, dovedind, astfel, o su­ ştiinţific dar şi de distinsă
perioritate morală categorică fa­
rezolvăm deja, în linii gene­ societate, la muncă pentru ri­ oameni şi stau cu ei la discu­ pală a consiliului popular. ţă de aceia care o viaţă întreagă şl necesară cultură generală.
rale, ceea ce ne-am prevăzut dicarea în continuare a nive­ ţie pînă se lămuresc proble­ Desigur, în activitatea pri­ l-au lumilit.
întreaga poveste
încărcată
(le
să contribuim la fondul cen­ lului edilitar-gospodăresc al a­ mele — a ţinut să precizeze marului, a consiliului popular un dram atism Intens îşi polari­ o
tralizat de produse, să organi­ cestei comune, care anul tre­ tovarăşul Ieronim Grecu. mai sînt şi unele minusuri. zează sensurile In jurul figurii
zăm In amănunt lucrările de Poate ar trebui ceva mai in­ lui Ipu — termen de antiteză Robert Dottrcns, Institutori
îmbunătăţiri funciare, să asi­ cut a ocupat sub acest aspect Secretarul de partid, biroul tens antrenate comisiile per­ etică faţă de caracterul strimb ieri, educatori m llne. Com­
gurăm documentaţia, amplasa­ locul I pe Judeţ ? comitetului comunal de partid, manente, mai'ales cea pentru al grupului de Intelectuali din pendiu avizat al naşterii şi
sat. Aceste sensuri m oralizatoa­
agricultură şi silvicultură. Cu re sînt percepute de băieţelul evoluţiei funcţiei didactice în
sensibil, receptiv la toate schim ­ timp şl spaţiu, volum ul re­
toate acestea, aici există o ex­ asiupra destinului lui Ipu. Con­ cunoscutului pedagog Robert
planează
care
clim atului
bările
perienţă valoroasă de modul
Dottrcns
se constituie ca o
Ştafeta folclorică Fabrica le-a cum trebuie să lucreze consi­ cluziile pe caro băiatul le tra­ argum entată pledoarie pentru
ge coincid cu o staţie Im portan­
tă a drumului său dc m aturiza­
em anciparea Institutorului în
‘j schimbat liile populare. re. Experienţele trăite delim i­ Scenă din film raport cu exigenţele evoluţiei
tează In conştiinţa copilului va­
„Căutătorii de comori" destinele I. MIRZA lori morale care se leagă de per­ societăţii contem porane.
sonaje concrete. Nu întlm plător
(Urmare din pag. 1)
0 nouă afirmare contopit definitiv cu cea a
fabricii. Neregulile an „năşi" ambiţioşi şi perseverenţi
a folclorului autentic informează maistrul — n-au
— Aceşti oameni — ne
făcut nici o absenţă de la E destul să-ti arunci ochii grame (caielele), de se plîn- lichior extra — cere nu se Dar trebuie să fie şi bună. pînă la depozitele şi condu­
Etapa desfăşurată Ia Rlblţa a Joc de doi din Rlblţa, Ţarina intrarea in funcţiune a fa­
marcat un salt calitativ In valo­ de la Abrud In 7 variante, două bricii... într-o vitrină e unei unităţi geau apoi gestionarii că n-au cere — stau sus pe rafturi. Iar obligaţia de a o controla şi cerea I.J.E.Coop. Rău este că
rificarea folcioruliiii din zona jocuri dc doi din Zarand şi al­ comerciale pentru a-ti formu­ ce face cu atît belşug de mar­ Nici un fel de ţuică, nici un recepţiona Ii revine dumnea­ sînt mulţi, dar şi mai rău este
Zarandulul. Argum entele acestei tele. Posesor al unor Înalte ca­ Un asemenea amănunt la o primă părere despre cel fă, pînă atunci... deficitară. fel de vin nu se pot cumpăra lui, gestionarului. Ca şi cea că-s ambiţioşi, perseverenţi.
aprecieri constau in cuprinderea lităţi Interpretative tlnârul tara- spune foarte multe. Chiar sau despre cei care îi poartă de aici. de a folosi paharele gradate. Vom motiva această afirmaţie
tuturor celor 6 sate cu form aţii gotist Vasile M ihăiesc a adKis In dacă uneori a fost greu, Vom spune doar că magazi­
proprii, pe de o parte, iar pe scenă o doină şl Joc m oţesc, Iar chiar dacă muncitorii au a­ de grijă. Dacă îi treci şi pra­ nul din Buceş are în Ioan Co- La fierărie lipsesc mal mul- Dar se pare că a uitat de a­ spunînd că nereguli ca cele de
de altă parte, prin aducerea in solistele Lucia Manea, Volchiţa gul, intri în vorbă cu vînză- drin un gestionar priceput, ceste obligaţii şl este mai mal sus menţionate am con­
fâţa unul entuziast public a u­ Stanciu, Elena Onea şl Viorica vut cîteodată necazuri, ei torii, eventual mai şi tîrgu- harnic, interesat în a face o mult »decît* ned€$ar să i se statat nu o dată chiar în ma­
nor elem ente şi valori folclori­ Indrieş au interpretat cu m ăies­ n-au uitat fabrica. ieşti cîte ceva, părerea se Raid prin unităţi reamintească. Inclusiv cea gazinele despre care am scris
ca autentice,- specifice zonei, co­ trie clntcce specifice Zarandulul. — Eu m-am stabilit in bună aprovizionare şi servire.
m unei Itlblţa. Publicul num eros Ceea ce a scăzut din valoarea cristalizează de-a binelea. Dar trebuie sprijinit în munca igienică, adică mătura şi ser­ azi. Şl se vede treaba că cei
prezent la faza ştafetei a urm ă­ spectacolului a fost prezenţa ‘ — această întreprindere — ne-a sa. Nu aşa cum s-a procedat comerciale din vitul nu se împacă dacă nu vizaţi nu Iau măsuri de re­
rit cu viu Interes cele 6 gruriuri şl de această dată — a unor mărturisit Dumitru Mihăi- te-ai spălat pe mîini. Simplu zolvare.
de formaţii artistice. Satul Dium- solişti care au adus In faţa pu­ lă — şi n-am de gind s-o DEALURILE VOR RÂMÎNE cu cîteva luni în urmă, cînd
brava de Sus a adus, prin cel blicului m elodii şl eînteeo din părăsesc. Aici mi-am înte­ nu i se onorau nici pe de­ Buceş, Burjuc şi ca bună ziua... In asemenea condiţii se im­
8 m esageri al artei străbune, o Argeş, din Banat, de largă cir­ parte comenzile. ★ pune o intervenţie promptă,
sultă de m elodii m oţeşti cîntate culaţie „culese" de la radio saţu meiat o familie, mi-am fă­ NEARATE ? Neregulile văzute în unită­ eficace a conducerii U.J.G.G.,
ta fluier. Atenţia a fost reţinută televizor, cind dispun de obice­ cut un rost in viaţă, am de­
apoi de cele 5 form aţii de dan­ iuri de o adevărată valoare fol­ venit om in cel mai adine Nu adresăm întrebarea ţăra­ UN CAIET DE CERINŢE ţile prin care am trecut au o Intensificare a muncii con­
suri din satele Dum brava de Jos. clorică cum este „Nunta din te articole — şină pentru roti, mai mulţi „naşi*. Incepînd cu crete, în teren, a organelor
Crlşan, Ulbâreştl, Rlbicloara şl Crlşan". inţeles al cuvintului. Cum nilor din satele comunei Bu- AMĂR1T Şl MAI MULTE de exemplu — dar nici ges­ unii vtnzători şl gestionari, sale de îndrumare şl control.
Rlblţa. Din repertoriul lor bogat O atitudine străină m odulul de aş putea să renunţ la a- ceş, din alte sate de deal şi continuînd cu merceologi şl
am reţinut: Ţarina de la Găina, respectare a regulam entului şta­ ceste bucurii ? munte, ci conducerii coopera­ tionarul nu le-a cerut, necu-
Ţarina de la Abrud, Invirtlta din fetei folclorice „Căutătorii de Cuvinte. asemănătoare am RAFTURI GOALE... conduceri de cooperative şl OH. I. NEGREA
Dumbravă; Bătuta ca la Crlşan, com ori” a avut-o căminul cultu­ ţiei de consum din judeţ. Oa­ noscînd dimensiunile acesto­
Sub stejar, toate Jocuri m oţeşti, ral (lin com una Bala de Criş, auzit şi de la alţi munci­ menii abia aşteaptă să iasă cu ra...
flecare formaţlo aduclnd ceva care nu a participat Ia schim bul tori. Este şi firesc. Puţind plugul pe coaste. Dar plugul Magazinul sătesc din Bur-
nVU In m işcarea şl redarea spe- de ştafetă pentru că directorul să desfăşoare o activitate fără fier nu taie. Pără fier de juc l-am vizitat la puţină vre­ Pregătiri pentru concursul coral
clflcfuliii folclorului din Bătui căm inului cultural Moga Eugen me după ce se terminase in­ „DACA VĂ PLACE, BINE,
respectiv, s -a detaşat însă for­ a contractat pentru dupâ-amlaza utilă societăţii, ei trăiesc plug de coastă. Şi aşa ceva a-
m aţia din Rlblţa care se. Înscrie acelei zile nu mal puţin dc două satisfacţii depline. Ne des­ devenit o raritaie. incredibil, ventarul. Aşa că neorînduia- DACA NU...“ Interjudeţean „Cîntare patriei"
In rlndul celor mal dinam ice şl spectacole cu ansamblul de cin- părţim de aceşti oameni cu dar aşa este. Fierul de plug la o vom pune pe seama a­
com plete form aţii de amatori din tece şl dansuri din Baia de Cxlş speranţa de a-i mai revedea. de coastă şi caietele. Două cestuia. Pe seama gestionaru­
Judeţul nostru. Consemnăm ca In satele Curechl şl Bucureşcl. lui Ionel Costea vom pune La bufetul din Zam, ges­ ORAŞTIE. Corul Casei Ionescu, „Serenada", de
o notă pozitivă faptul că toate deşi participarea la ştafetă era — Dar nu aici! — preci­ articole pe cale de a deveni tionat de Ştefan Han, cîtiva de cultură din Orăştie, ca­ Clprlan Porumbescu şi „Vi­
form aţiile s-au pregătit cu se­ obligatorie. zează inginerul Anton piese de muzeu. Parcă dealu­ caietul de cerinţe, ce are tre­ re se pregăteşte intens pen­ ne Strelul de la munte'1, de
riozitate, sub Îndrumarea atentă Tinerii şl vîrstnicii din com u­ Tocaci, şeful secţiei prefa­ rile nu s-âr mai ara şi caii nu cut în el doar trei articole consumatori cer bere. îndrăz­
a Instructorilor, ceea ce explică na Bala de Criş care fac efor­ bricate. In curind vom avea — ceea ce înseamnă că nu nesc să se uite la sticle îna­ tru etapa a Il-a a con­ Ludovic Paceag.
de fapt com portarea bună In faţa turi pentru m enţinerea formaţiei s-ar mai potcovi. inte de a consuma, ca nu cursului coral iuterjudele- Alături de corul între­
publicului. lor, merită toată stima dar ati­ o nouă linie tehnologică Dar să nu dăm prea tare cu i se dă atenţie — şi faptul că cumva să aibă berea depu­ an „Cîntare patriei'1, a con­ prinderii de construcţii si­
Revelaţia spectacolului a fost tudinea ostentativă. sfidătoare pentru producerea elemen­ fierul de plug pentru magazi­ nu a putut găsi comenzile în certat recent în fata publi­ derurgice din Hunedoara,
taraful reînfiinţat Bub bagheta chiar a directorului căm inului telor din beton cu deschi­ nul din Buceş. Aşa am făcut care zicea că a cerut tot ce neri, corpuri străine.
Beptegenanulul şl talentatului cu­ cultural trebuie să stea In a­ deri foarte mari, de 24 me­ Gestionarul (care mătura a­ cului din localitate, precum corul Casei de cultură din
legător al m elodiilor populare tenţia com itetului comunal de o dată cu sarea Ia Băiţa şi cu nu avea în magazin. O altă gale după tarabă lasă mătu­ şi pe scena clubului munci­ Orăştie va evolua în ca­
moţeşti* Aurei r C oif.. Formaţia partid şi Comitetului pentru cetl- tri. Execuţia lor va fi în­ toresc din Cugir* Spectato­
de muzică populară a adus în tură şi educaţie socialistă al Ju­ credinţată unor oameni de caietele la Nucşoara. Astfel, cotă de nereguli revine con­ ra, prinde paharele, serveşte drul celei de a Il-a etape a
scenă clntece vechi, clem ente i- deţului, organe chem ate să ia nădejde, destoinici, cura­ am reuşii să-i supărăm pe mai ducerii I.J.E.Coop Deva. Deşi şi iar mătură) se înfurie: „Da­ rii au aplaudat cu căldură concursului duminică, 5
nedlte ale unor melodii cunos­ măsuri care să ducă la îm bună­ că vă place, bine, dacă nu clntecele „Sub flamura lu­ martie 1972, pe scena Ca­
tăţirea activităţii cultural-educatl- joşi. Pe aceştia îi avem în marii comerţului. Şi unde n-au în Burjuc nu există bufet, din
cute, specifice, locale. Cetăţenii vc în comuna Bala de Criş. echipa lui Dumitru Mihăi- lăsaţi-o că o vînd la alţii. Be- minii", de Ion D. Chirescu. sei orăşeneşti de cultură
au ascultat cu o deosebită satis­ lă... început a trimite cu vagoane­ magazinul sătesc lipsesc bău­ rea-i căutată". „Dorul muncii-, de Nelu utu CaKao
facţie clntecele Cimpoiul moţilor, CONSTANTIN PURCILEAN le (sarea) şi cu sutele de kilo­ turile. Doar cîteva sticle de Foarte bine dacă e căutată.
Dezvoltarea economico-so- contribuţie determinantă la Dincolo de această creştere Creşterea numărului munci­ judeţului. Pe municipii $1 ora­ rilor învaţă, îşi lărgesc conti­ mărul mediu de clase absol­ tul faţă de cauze socialismu­
cială a societăţii noastre so­ făurirea bazei tehnico-econo- numerică trebuie să desprin­ torilor în judeţele rămase în şe creşterile au avut loc du­ nuu orizontul cunoaşterii, în vite de un muncitor va fi de lui, nobilul sentiment al soli­
cialiste cunoaşte — după cum mice a noii orînduiri, la pro­ dem o seamă de mutaţii cali­ urmă din punct de vedere e­ pă cum urmează: Petroşani cursuri, şcoli de calificare, li­ circa 10. darităţii şi întrajutorării —
o evidenţiază realităţile — un gresul general al României tative structurale în evoluţia conomic şi o răspîndire teri­ — cu 5 400 ţ Hunedoara — cu cee de cultură generală şi de In perioada făuririi socie­ care s-au dovedit a fi în mo­
continuu progres, o dinamică socialiste. Ea, în alianţă cu ţă­ şi afirmarea clasei noastre torială mai uniformă a clasei 4 350; Haţeg — cu peste 2 000; specialitate, în şcoli tehni­ tăţii socialiste multilateral dez­ mentele cele mal grele con­
ascendentă deosebit de susţi­ rănimea şi 'celelalte pături muncitoare. In primul rînd, în muncitoare pe judeţe repre­ Orăştie — cu 2 600; Simeria ce. O asemenea preocupare voltate, clasa muncitoare va fi ştiinţa de sine a întregii noas­
nută, dacă o raportăm la sca­ muncitoare, a înfăptuit — sub anii construcţiei Socialiste h zintă un factor deosebit de — cu 2 000. Judeţul Hunedoa­ pentru studiu există şi în în­ implicată prioritar în toate tre naţiuni. Conştiinţa înaltă
ra actualei evoluţii umane. conducerea partidului — de- avut loc un proces continuu important de progres social, ra ocupă, de fapt, primul loc treprinderile şi pe şantierele deplasările din structura so­ ce caracterizează clasa mun­
Perfecţionarea continuă a or­ săvîrşirea revoluţiei burghe- de concentrare a clasei mun­ afirmarea în fapt a rolului pe ţară în ce priveşte pon­ din judeţul nostru. Această cială a României. Creşterea ei citoare, atitudinea şi compor­
ganizării societăţii, a întregii zo-democratice, asigurînd dez­ citoare în unităţi economice clasei muncitoare pe întregul derea muncitorilor în totalul creştere a pregătirii profesio­ reprezintă principalul factor tamentul ei faţă de tot ceea
activităţi economice, cultura­ voltarea democratică şi pro- mari, In puternice detaşamen­ teritoriu â! tării. Subliniind salariaţilor. nale şi culturale a clasei mun­ al omogenizării societăţii ce priveşte progresul neîntre­
le, educativei sociale are in­ qresistă a societăţii noastre, te. De exemplu, între anii trăsăturile definitorii ale so­ Importante deplasări au a- citoare, coroborată cu introdu­ noastre. Aşa cum arăta tova­ rupt al societăţii socialiste,
fluente determinante în înflo­ care a pregătit o nouă etapă 1950—1970 numărul mediu d'e cerea progresului tehnico-ştiin- răşul NIcolae Ceauşescu, ca faţă de bunurile pe care le-a
rirea naţiunii şi antrenează în evoluţia societăţii — etapa muncitori care revine la o tifie în procesul de producţie, urmare a creării de noi centre creat poporul, răspunderea ca­
multilateral iniţiativele şi e­ revoluţiei socialiste, a făuririi întreprindere republicană a reprezintă premisa înlăturării orăşeneşti „vor avea loc re şi-o asumă în organizarea
nergiile creatoare ale maselor economiei socialiste unitare, crescut de la 484 la 1 263 j In a^yfortil celor ce stydiază evolutive a contradicţiilor, schimbări puternice în struc­ şi desfăşurarea vieţii economi­
largi populare. Clasa munci­ încă din anii de începuturi ale peste 52 la sută din totalul deosebirilor dintre munca fizi­ tura societăţii noastre, ceea ce şi sociale îşi au izvorul în
toare — clasă conducătoare — construcţiei socialiste, clasa muncitorilor lucrînd în uni­ că şi cea intelectuală. ce va duce la creşterea şl mai situaţia sa de proprietară (îm­
îşi îndeplineşte în această am­ muncitoare s-a afirmat drept tăţile cu peste 2 000 de mun­ în învăţămînfyl de partid Deosebit de important pen­ accentuată a rolului clasei preună cu întregul popor) a
plă operă cu cinste misiunea clasa diriguitoare în stat, ca­ citori. In al doilea rînd, © tru mersul înainte al societă­ muncitoare ca forţă principa­ mijloacelor de producţie, de
sa istorică. re a înţeles să poarte răspun­ dată cu afirmarea Industriei ţii este activizarea politică a lă în întreaga viaţă economi­ producătoare principală a bu­
Expunerea secretarului ge­ derea pentru dezvoltarea so­ ca. pivot al progresului între­ cietăţii socialiste multilateral vâit loo în structura pe sexe, clasei muncitoare. In prezent, că şl socială". nurilor materiale şi de bene­
neral al . partidului la consfă­ cietăţii, a producţiei mate­ gii economii, clasa muncitoare dezvoltatei tovarăşul NIcolae pe vlrste $i în calificarea peste 24 la sută din numărul Creşterea rîndurilor munci­ ficiară a rodului muncii sale,
tuirea de lucru a activului de riale, potrivit cerinţelor de e­ a trecut la situaţia de organi­ Ceauşescu arăta că „„.avem muncitorilor. Ponderea femei­ muncitorilor sînt membri ai torilor se va înfăptui în aceas­ în vasta activitate de educa­
partid din domeniul ideologiei, mancipare a poporului nostru, zatoare şl conducătoare a pro­ în vedere repartizarea Justă lor în totalul muncitorilor a Partidului Comunist Român, tă etapă în primul rînd pe ţie revoluţionară, marxist-leni-
al activităţii politice şl cul- a imperativelor socialismului ducţiei societăţii. Această si­ pe teritoriu a forţelor de pro­ crescut de la 27,0 la sută în faţă de 14 la sută în 1960. Pe calea deplasărilor directe de nistă desfăşurată de Partidul
tural-educative dă o interpre­ şi comunismului. A fost o op­ tuaţie l-o conferă dezvoltarea ducţie, care să creeze condi­ 1960 la 31 la sută în 1968, judeţ, din cei peste 71 000 populaţie agricolă în ramurile Comunist Român. Muncitorii,
tare ştiinţifică procesului o­ ţiune izvorîtă din situaţia o­ detaşamentelor muncitoreşti în ţii de lucru pentru oamenii cu tendinţe de creşteri Simţi­ membTl de partid, peste 41 000 neagricole. Important este că, oamenii muncii, în general,
biectiv care a dus, în perioa­ biectivă în care se găsea cla­ toate ramurile producţiei ma­ muncii din toate zonele ţării. toare în viitor. Dacă în 1950 sînt din rîndul muncitorilor. concomitent cu reducerea nu­ au asigurate condiţii pentru
da construcţiei soicaliste, la sa noastră muncitoare după teriale, inclusiv în agricultură. 6ă asigure şi din punct de ve­ muncitorii calificaţi reprezen­ Clasa muncitoare va cunoaş­ merică & ţărănimii, vom asis­ participarea realmente efecti­
creşterea numerică şi calita­ preluarea mijloacelor de pro­ Astăzi, de piidă, puternicul dere social prezenţa clasei tau circa 60 Ia Sută din tota­ te noi şi importante transfor­ ta la un amplu proces de ridi­ vă, nemijlocită, directă la
tivă a clasei noastre munci­ ducţie, cît şl din conştiinţa ei detaşament al mecanizatorilor muncitoare din toate Judeţe­ lul muncitorilor, în 1970 pro­ mări In actuala etapă de fău­ care a nivelului tehnia şl de conducerea economiei, a vieţii
toare, măsurile întreprinse sau politică înaintată, consecvent are un rol de prim ordin în le"'. centul a ajuns la peste 82 la rire a societăţii socialiste cultură a acesteia. Vor spori sociale, a treburilor de stat şi
iniţiate de partid în acest sens revolutionarST*^ organizarea producţie! agrico­ Politica ştiinţifică a partidu­ sută. multilateral dezvoltate. Prin cerinţele de ridicare a cali­ obşteşti.
pentru etapa în oare am pă­ înfăptuirea politicii de in­ le. In al treilea rînd, transpu­ crearea a peste 1 milion noi ficării lucrătorilor agricoli i Dezvoltarea numerică şi ca­
şit — făurirea societăţii so­ dustrializare a modificat sub­ nerea cu fermitate în viaţă a lui nostru, de repartizare ra­ Industrializarea socialistă, locuri de muncă, numărul munca agricolă va căpăta tră­ litativă a clasei muncitoare,
cialiste multilateral dezvolta­ stanţial tabloul social al ţării. politicii partidului de reparti­ ţională a forţelor de produc­ concentrarea muncitorilor în muncitorilor va ajunge în sături tot mai apropiate de spiritul revoluţionar şl atitu­
te. «»...în toate măsurile de In 1970, numărul muncitorilor zare raţională a forţelor de ţie, este confirmată pe deplin mari unităţi înzestrate cu teh­ 1975 la circa 4,8 milioane, cele ale muncii Industriale i dinea nouă care o propagă în
perfecţionare a conducerii so­ a atins 3 838,9 mii, ceea ce producţie pe teritoriul ţării de realităţile judeţului Hune­ nică modernă, Introducerea pe ceea ce va Însemna peste 1/2 se vor reduce treptat deose­ viaţa economică, socială şi
doara. Numărul
muncitorilor
cietăţii noastre — subliniază reprezenta aproape 78 la sută â dus la sporirea fiUmărului scară largă în procesele teh­ din totalul populaţiei ocupate birile dintre Industrie şi agri­ culturală a ţării constituie ga­
tovarăşul Nicolne Ceauşescu din totalul salariaţilor şi a­ de muncitori în toate Judeţele, a crescut numai în ultimii nologice a cuceririlor revolu­ şi aproape 4/5 din totalul cultură, dintre oraş şi sat. ranţia înfăptuirii măreţelor
ţiei tehnico-ştiintifice au avut
zece ani cu aproape
30 000.
— pe prim plan stă clasa proape 43 la sută din popu­ iar în interiorul lor la creş­ şi au o influentă determinan­ salariaţilor. Concomitent, va sarcini stabilite de Congresul
muncitoare, clasa cea mai îna­ laţia integrată în producţia terea gradului de urbanizare Este util de relevat că numă­ tă în ridicarea nivelului gene­ Deplasările calitative ce au al X-lea pentru această etapă,
rul minerilor şi sidârurgiştilor
intată a societăţii noastre, materială şi spiritulă. Pe ra­ ce are largi implicaţii po­ — detaşamente principale ale eontînua procesul de ridicare avut loo în sinul clasei mun­ principala premisă a creşterii
principala forţă productivă, muri ale economiei din tota­ litice şi sociale asupra întregii clasei muncitoare hunedorene ral al cunoştinţelor profesio­ a nivelului de calificare a citoare sînt reflectaţe în înal­ rolului conducător, organiza­
care a dovedit că ştie să-şi în­ lul muncitorilor 47,3 la sută populaţii. In prezent, 18 din — a crescut în ultimii zece nale, tehnice şi culturale ale muncitorilor, ajungînd ca în ta conştiinţă politică, în tră­ tor şi mobilizator al Partidului
deplinească in mod minunat erau prezenţi în industrie, 15,5 cele 39 judeţe ale ţării au ani cu peste 7 500, reprezen- clasei muncitoare. Se poate 1990 toţi muncitorii să fie Comunist Român în toate do­
rolul său de conducător al în­ la sută în construcţii, 9,8 la 100 000—200 000 de salariaţi, tind peste 58 îa sută din to­ afirma cu certitudine că săturile ce o caracterizează — meniile de activitate.
tregii noastre naţiuni". sută în agricultură, 7,8 la sută ponderea reprezentînrho mun­ practic calificaţi, far ca urma­ capacitatea de organizare, pa­
Clasa muncitoare a adus o în transporturi. citorii. talul muncitorilor din industria imensa majoritate a muncito­ re a generalizării liceului, nu­ triotismul socialist, ataşamen­ ILIE CUIBAC