Page 20 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5336 • DUMINICA 5 MARTIE 1972

s e c v e n ţ e In t e r n a ţ io n a l e | | s e c v e n ţ e in t e r n a ţ io n a l e

Comisia 0. N. U. pentru condiţia ! „Zilele cărţii ~1
u. r. s. s.

MOSCOVA. — La noua termocentrală din oraşul litua­ femeii şi-a încheiat lucrările i marxiste" la Paris |
nian Elektrenai, a început montarea ultimului bloc genera­
tor. După darea ei în folosinţă cu întreaga capacitate, ter­ | PARIS 4. — Corespon- j
mocentrala, cu o putere de 1.8 milioane kilowaţi, va fi una GENEVA 4 (Agerpres). — în cursul sesiunii, a fost a­ • dentul Agerpres, Paul Dia- ; Formarea Oceanului
dintre cele mai mari din partea de nord-vest a Uniunii So­ Comisia O.N-U. pentru condi­ doptat,. de asemenea, un alt } conescu, transmite : Din j
vietice. ţia femeii şi-a încheiat lucră­ proiect de rezoluţie prezentat I iniţiativa P.C. Francez şi a j Atlantic de nord
Energetica Lituaniei se dezvoltă de două ori mai ra­ rile la Geneva. Printre altele, de România, prin car? comisia i Centrului de difuzare a j
pid dedt industria republicii în ansamblu. Numai în ulti­ comisia a aprobat în unani­ solicită secretarului general j cărţii şi a presei, la Paris j Cercetători de la Univer­
mii zece ani. producţia de energie electrică a crescut de mitate proiectul d? rezoluţie al O.N.U. şi directorului ge­ j s-au deschis „Zilele cărţii i sitatea Cambridge au a­
7 ori. Acest lucru a permis să se dezvolte o serie de im­ prezentat de România şi alte neral al U-N.E.S.C.O. să acor­ j marxiste”. In clădirea fos- i juns la concluzia că forma­
portante ramuri ale industriei, cum sînt industria chimică, state, prin care se propune de o atenţie specială măsuri­ i tei gări din Piaţa. Bastiliei ! rea Oceanului Atlantic de
construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor. Adunării Generale a O.N-U. lor ce trebuie luate pentru î sint expuse operele lui I nord a început cu 230— 180
să declare anul 1975 „An In­ promovarea programelor de j Marx, Engels, Benin, pre- ! milioane de ani in urmă,
ternational al femeii". Rezolu­ educaţie pentru tineri şi ti­ j cum şi ale altor ginditori i cirul continentele Americii
VEŞTI DIN JĂRILE SOCIALISTE ţia subliniază necesitatea ca nere, ca mijloc de a se asi­ j marxişti. De asemenea, ex- | de nord şi Africii se se­
„anul 1975 să fie consacrat gura înflorirea personalităţii j poziţia cuprinde numeroase paraseră deja. Apoi, fn fa­
intensificării acţiunilor îndrep­ umane şi satisfacerea efecti­ i standuri ale unor edituri lia crestei muntoase care
R. P. MONGOLA tate spre traducerea în viată vă şi concretă a drepturilor j şi reviste din Franţa, pre- unea continentele s-a for­
mat Golful Byscaia. Cu 80
a egalităţii între sexe şi spre ce revin fiecărei fiinţe uma­ j cum şi din unele ţări so-
ULAN BATOR. — Bugetul de stat al R.P. Mongole pe sporirea contribuţiei femeii la ne. j cialiste. milioane ani in urmă o
anul In curs prevede suma de peste 214 milioane tugrici dezvoltarea naţională şi inter­ parte a crestei muntoase ca­
pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii, ceea ce depă­ naţională". Documentul subli­ Au mai fost adoptate o se­ \ Editurile din Republica re pătrundea in golf a înce­
şeşte considerabil prevederile bugetare pe 1971 la acest rie de proiecte de rezoluţie j Socialistă România expun tat să mai fie activă, iar
lui
; operele complete ale
capitol. niază importanta rolului fe­ privind necesitatea realizării i Marx, Engels şi Lenin. A- creasta principală a început
Ca rezultat al eforturilor depuse in R.P. Mongolă în meii pe plan naţional şi la riguroase a principiului retri­ \ tenţia vizitatorilor este a­ să crească în direcţia nord-
anii puterii populare, pentru imbunălătirea sistemului de soluţionarea problemelor ma­ buţiei egale pentru muncă e­ ; trasă de seria de volume estică spre Marea Labra­
ocrotire a sănătăţii, media de viaţă a crescut de peste 2,5 jore ale contemporaneităţii — gală, asigurarea respectării • „Nicolae Ceauşescu: Româ- dor. Datele anterioare ale
ori. pacea, securitatea internaţio­ drepturilor mamelor etc. măsurătorilor magnetice a­
nală şl dezarmarea. • nia pe calea desăvirşirii testă existenţa unui lanţ
i construcţiei socialiste", ti­
R. P. POLONA ! părit in limba franceză la muntos care se întinde spre
VARŞOVIA — într-un articol .consacrat modului în j Editura „M e r i d i a n e ", nord-est, dinspre partea su­
dică a golfului Byscaia, şi
care au fost realizate în Polonia sarcinile de plan pe luna : „Nicolae Ceauşescu: pentru care se curbează spre
ianuarie a.c., „Trybuna Ludu" scrie că în industrie a fost Miting în sprij'nul resta­ CADRAN j o politică de pace şi coo- nord-vest de la gurile gol­
realizat 7,7 la sută din volumul prevederilor anuale. înde­ bilirii relaţiilor diplomatice | perare internaţionala\ ti- fului Byscaia.
plinirea obiectivelor propuse în sfera investiţiilor desti­ j părit la editura „Nagel",
nate construcţiilor industriale a decurs în mod normal, în dintre Japonia şi China BONN. — Herman Gau- j şi „Nicolae Ceauşescu”, a- Aparat pentru
timp ce situaţia în ramura construcţiilor de locuinţe este tier, membru al Prezidiului \ părut sub semnătura lui
apreciată a fi cu mult mai bună decît în urmă cu un nn. TOKIO 4 (Agerpres). — In Partidului Comunist German •i M. P. Hamelet, in colecţia analiza
Subliniind că în ianuarie s-a muncit bine pe ansamblul în­ din R.F.G., a adresat tuturor j „Destine politice", a editu-
tregii economii naţionale, „Trybuna Ludu" apreciază ră capitala japoneză a avut loc social-democratilor, sindica­ j rii „Seghers a aliajelor
R.D. VIETNAM.
In prim ele zece zile ale lunii trecute, m unci­
este necesară accelerarea în continuare a dinamicii de un miting organizat de Par­ telor, precum şi membrilor j „Zilele cărţii marxiste” torii secţiei de sudură şl clocii nlre al întreprinderii de fontă
creştere în vederea obţinerii unor realizări lot mai mari. tidul Socialist, Partidul Ko- U.C.D.-U.C.S., conştienfi de i au fost inaugurate de A n- şl oţel „Thai N guyen44 au Indepli nit 60 la sută din planul lunar Laboratorul de cercetări
meito, Sohyo, Congresul Na­ programat pentru asam blarea unei părţi a furnalului nr. 3.
tional pentru restabilirea re­ importanţa tratatelor Repu­ I dre Vieuguet, membru al In fotografie: Muncitorii In timpul lucrărilor de m ontare a al firmei International Nic­
R. P. UNGARĂ blicii Federale a Germaniei ! Biroului Politic al P.C.F. hel LTD foloseşte un spec-
laţiilor diplomatice dintre Ja­ furnalului nr. 3.
BUDAPESTA. — Industria chimică este ramura cu dez­ ponia şi China şi Consiliul cu U.R.S.S. şi cu Polonia, un L_..................... — l trometru fluorescent cu ra­
voltarea cea mai dinamică în economia naţională ungară. Naţional pentru normaliza­ apel în vederea unei ac(iuni ze x realizat de firma o­
Anul acesla, întreprinderile din acest sector îşi vor spori rea relaţiilor dintre cele comune cu P.C.G. pentru o landeză Philips, pentru a­
producţia cu 19 la sută faţă de 1971 ; o dezvoltare deosebit două ţâri — anunţă agenţia grabnică ratificare a acestor [jaua Largă mişcare nalizarea unei game largi
de mare o va lua producţia de materiale plastice. „China Nouă". tratate. Perspective sumbre de aliaje de nichel şi alţi
Se prevede oa în cursul acestui an să intre în func­ Participanţii la miting şi-au de solidaritate a compuşi, fără a fi necesa­
ţiune o serie de obiective importante ale chimiei ungare, exprimat hotărîrea de a or­ MADRID. — După cum ră folosirea eşantioanelor
printre care o nouă şi modernă fabrică de polivinilclorid la ganiza mişcări largi de masă informează din Madrid a- Nordul Franţei se află în- tortelor democratice etalon. Acest lucru permite
Combinatul chimic de la Borsod, o fabrică de acid sulfu­ în favoarea promovării prie­ genlia Reuter, fostul pre­ tr-o gravă criză economică gionale a C.F.D.T. — dar re­ analizarea aliajelor indife­
şedinte al Argentinei, Juan
ric în oraşul Szolnok, iar în oraşul Leninvaros va începe teniei japono-chineze şi a Peron, aflat în prezent în şi socială, relevă săptămîna- ducerile efective previzibile rent de compoziţie. Noul
construcţia unui complex de întreprinderi chimice. restabilirii relaţiilor diploma­ capitala spaniolă, a declarat lul francez „Le Nouvel Ob- sînt de 80 000—100 000. In ROMA 4. — Coresponden­ aparat permite, totodată,
tice între cele două ţări. plus, populaţia activă spo­ tul Agerpres, Nicolae Puicen, accelerarea lucrărilor. Aşa,
că nu intenţionează să se servaleur". Cei trei piloni pe reşte anual cu aproximativ transmite: Ca ripostă la a­ de exemplu, dacă pentru
reîntoarcă în Argentina pen­ care se bazează industria n- 30 000 de tineri". analizarea chimică a trei
tru a participa la viitoarele cestei importante regiuni a După ce arată că siderur­ tentatul fascist de Ja Palmi eşantioane prin metodele
alegeri din această ţară. Franţei — cărbunele, side.- gia este şi ea afectată pe împotriva unei secţii a Parti­ obişnuite, este nevoie de
rurgia şi textilele — se cla­ măsură ce producţia de căr­ dului Comunist Italian, în Ia­ 150—500 om!ore, o analiză
TIRANA. — Ambasadorul tină. Minele de cărbuni se bune scade vertiginos, „Le analogă cu aparatul res­
Republicii Socialiste Româ­ închid una după alta şi, în Nouvel Observateur" scrie ră s-a înregistrat o largă miş­ pectiv poate fi executată
nia la Tirana, Ion Stoian, a consecinţă, producţia de căr­ că industria de textile este care de solidaritate a forţelor în numai 25 minute.
fost primit în vizită de pre­ bune a scăzut substanţial — supusă aceluiaşi proces de democratice locale şi de con­
zentare de către Melimet de Ja 30 000 tone în 1959, la dispariţie lentă, cauzat de damnare a acţiunilor neofas­ Pavaj poros
Shehu, preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri al R.P. Alba­ ciste. Sute de muncitori şl Cercetătorii din labora­
nia. A avut loc, cu acest Din presa siriin fl tineri, cetăţeni din Palmi şt toarele Institutului Fran­
prilej, o convorbire care s-a delegaţii de muncitori şi ale klin, din Philadelphia —
desfăşurat într-o atmosferă S.U.A. — au inventat şi
cordială, prietenească. 20 000 tone în 1967. Se a­ închiderea constantă a fila­ forţelor democratice din loca­ experimentat, in prezent,
preciază că, în 1975, produc­ turilor. In luna iunie, afirmă lităţile învecinate au vizitat un pavaj poros, care lasă
BERLIN. — După cum in­ ţia de cărbune va fi redusa revista, urmează să-şi în­ 6€diul Secţiei P.C.I., exprimîn- ploaia să treacă in pămînt,
formează agenţia ADN, Con­ la numai 10 000 tone, iar în chidă porţile, pentru tot­ du-şi solidaritatea cu lupla in loc să facă să fie risi­
siliul de Stat al R.D. Germa­ anul 1983, toate minele vor deauna, filatura din Fives, pită prin canalele de
ne, întrunit la Berlin, într-o fi închise. cu care prilej 1 300 de per­ antifascistă. scurgere. După cum se <i-
şedinţă prezidată de Walter Paralel, subliniază revisla soane vor rămîne fără lucru. Un grup de deputaţi comu­ nunţa recent, intr-un bu­
Ulbricht, preşedintele consi­ franceză, s-n înregistrat o re­ Acestea vor îngroşa rîndu- nişti a adresat preşedintelui letin de noutăţi din dome­
liului, a convocat cea de-a ducere a numărului mineri­ n’Ie şomerilor din Nord, al niul chimiei şi mecanicii,
4-a sesiune a Camerei Popu­ lor. Efectivul acestora a scă­ căror număr, potrivit decla­ Consiliului de Miniştri şi mi­ publicat la Washington,
lare pehtru 9 martie a.c. zut de la 240 000 în 1946, la raţiei lui Gilbert Ryon, a a­ nistrului de interne un docu­ pavajul poros este făcut
55 000 în 1970. In 1975 nu­ tins deja 40 000. Aproape ment în care se cere guver­ dintr-un nou material de
NEW YORK. — Comite­ mărul minerilor va ajunge jumătate din cei fără lucru i asfalt, care este mai ieftin )
tul pentru decolonizare al la numai 10 000. In fata a­ sint tineri pînă la 25 de ani. nului să ia măsuri ferme pen­ / decît pavajul convenţional, L
O.N.U. („Comitetul celor cestei sumbre perspective, Problema tinerilor din Nord tru prevenirea atentatelor or­ \ ce impune, in mod nece- J
24") a hotărît să organizeze minerii sînt îngrijoraţi de este, poate, mai gravă dectt ganizate şi înfăptuite de că­ (j sar, canalizare. \
in cursul lunii aprilie a.c. faptul că, pierzîndu-şi locu­ oriunde în Franţa, conchide tre grupările fasciste.
o serie de întruniri ale sale rile de muncă, esle foarte ..Le Nouvel Observateur'', a-
pe continentul african. Co­ greu, în condiţiile actuale, să rătînd că, în cursul unei an­
mitetul, care este prezidat găsească altele. Dar, ceea ce chete oficiale, întreprinsă în
de Salim A. Salim, repre­ este, poate, cel mai greu,
R.P. BULGARIA. Şantierele dc construcţii şi reparaţii navale „Ghcorghi D im itrov44 din Vam a, această zonă, s-a constatat CINEMA* RADIO *
care Îşi au originea in „Atelierele de reparaţii" înfiinţate in 1007, au fost continuu lărgite şi rec- zentant al Tanzaniei, urmea­ este recalificarea lor. „Ni că 29 la sută dintre tineri
chlpale cu utilaj modern. In lOT.'î tind lucrările dc extindere şi modernizare a şantierelor vor ză, de asemenea, să ia în s-au promis circa 65 000 de
fi term inale, şantierele „Gheorghl Dim itrov44 vor dispune tic o ba/.a tehnică de nivel mondial. noi locuri de muncă pentru doresc să-şi schimbe mese­
Paralel cu construcţia vaselor de 6 000 tone devenite deja tradiţio nalc, aici se mai construiesc vase dezbatere, săptămîna viitoa­ anul 1975 — afirmă Gilbert DEVA : Atunci l-am condam ­ DUMINICA, 5 MARTIE
dc 10 000 tone, 23 500 tone, 35 000 tone şi 75 000 tone. re, situaţia din Rhodesia. ria, iar 50 la sută nu au nici nat pc toţi la m oarte („Patria*4) ;
In fotograiie: In atelierul şantierului. Ryon, secretar al Uniunii re­ un fel de calificare. Livada din stepă („Arta") ; SI- 8,15 G im nastică pentru toţi;
MERIA: Oliver, seriile I I I 8.30 Cravatele roşii... din ju d e­
(„M ureşul44) ; HUNEDOARA :
Anna celor 1000 de zile, seriile ţul Argeş. Film serial „Fi­
ul mării". Episodul „Hoţii
I-II („Sldcrurgislul44) ; Zestrea
domniţei Raîu („Constructorul"); dc balene44;
Cu mine nu, madam („Arta"); 10.00 Viaţa satu lu i;
11.10 Să înţelegem m uzica. Fol­
economic naţional. In aceas­
CALAN:
In contextul
eforturilor
Omul orchestră („11
tică si Populară joacă Fondul naţional al re­ naţiunii algeriene de valori­ Iunie44); TELIUC: Dă-i înainte 12.00 Dc strajă Patriei;
clorul;
tă privinţă, rolul principal ii
GHELAR:
(„M inerul");
cowboi
ficare n propriilor sale bogă­
12.30 Em isiune in limba m aglila-
(„M inerul44) ;
sam urai
Ultimul
ră;
voluţiei agrare care atribuie
ţii miniere şi pelroliere, spe­
(„7
Decolarea
PETROŞANI:
14.00 T clc-sp oil;
conju­
terenurile în folosinţă coope­
16.00 P ostm cridian:
t rativelor ţărăneşti, bazate pc cialiştii români au avut un Noiem brie"); Dom iciliul LUPENI: 17.10 Film serial pentru tineret:
gal
(„Republica44);
Numeroase
rol recunoscut.
autogestiune. operaţii de prospectare a Cele şapte logodnice ale ca­ „Planeta giganţilor44;
poralului Zbrucv
(„Cultural"):
Dispunînd de nn terilori*.i coloniale, care au cerut po­ economiei naţionale sini punde unei rate de acumu­ Acest amplu evantai al e­ gazului metan, apei, petro­ Familia Toth („M uncitoresc"); 18.00 Chitare patriei. Concurs
coral interjudeţean. Parti­
LONFA: 100 dc dolari pentru şe ­
de 2 381 741 kilometri pă­ porului algerian, aflat sul» grevate masiv de interese lare interna de circa 35 la forturilor economice ale gu­ lului, s-au efectuat cu insta­ rif („Minerul"); ANINOASA: cipă: Corul Combinatului
traţi, Algeria este unul din conducerea Frontului Natio­ străine, guvernul algerian a sută. Masivilatea investiţii­ vernului algerian poate fi laţii de tip „T-50" şi ..3 DH- Fata pierdută („M uncitoresc44) ; siderurgic din Hunedoara;
corul Casei de cultură din
cele mai întinse state africa­ nal de Eliberare, numeroase întocmit un larg program de lor a fost dublată de atenţia complelat prin menţionarea 250", mi n uite de specialişti PAROŞENI: Intr-o seară un Orăştic, transm isiune dc
(„Energia44);
tren
PETKILA:
ne. Aceste vaste întinderi sacrificii umane şi materiale trecere in proprietatea sta­ care se acordă exploatării programelor puse în aplicare români şi algerieni. Diferite­ Aeroportul, seriile I-II („Mun­ la Casa dc cultură din
prezintă caracteristici de ex­ Dar jertfele n-au fost zadar tului a resurselor miniere, raţionale şi mobilizării de­ în domeniul învătăminlului. le acorduri încheiate între citoresc44); VULCAN: Fraţii Sebeş; corul Căminului
cultural din com una Mur­
E-
(„Muncitoresc") ;
URICANI:
tremă varietate — pe de o nice. La 3 iulie 1902, Alge­ hidrocarburilor, transporturi­ pline a tuturor posibilităţi­ Algeria dispune azi de Irei rele două tari au avut drept sop („7 Noiem brie44) ; BARBA- ga, corul Sindicatului U-
rezullat formarea unor spe­
parte, zona litoralului Marii ria devine stat independent. lor, asigurărilor, activităţii lor naţionale. universităţi, iar pentru com­ cialişti algerieni, precum şi TENI: Circ fără frontieră („fi zlnelor M ecanice Buzău;
Mediterane, în lungime de Prin tr-o largă majoritate, bancare, comerţului exterior. Alături de industrie — ca­ pletarea nevoilor de cadre punerea in exploatare a unor A ugust44); ORAŞTIE: Ritmuri corul dc fem ei al Căm inu­
cultural din com una
lui
Alfa Ro­
peste 1 100 km, zona care poporul a aprobat, prin re- Hotărîrile adoptate în lu­ re a absorbit 45 procente din tehnice se aplică modelul noi zăcăminte din Sahara şi spaniole şi („Patria44); („Flacăra") ; Niculiţol, transm isiune din
m eo
Juliota
cuprinde plantaţii de porto­ lercndumul clin 8 septembrie nile februarie şi aprilie 1971 fondurile do investiţii — a­ ..institutelor tehnologice", ac­ din alte regiuni ale ţării cu GEOAGIU-BAI: Start la m oşte­ Studioul dc ronccrtc al
cali, smochini, vita de vi? 1083. noua Constituţie a tă­ au avut drept rezultat eli­ gricultura a constituit în e­ cesibil tuturor persoanelor participarea unor societăţi nire; HAŢEG: Aeroportul, se­ R adiotclcviziunii;
BRAD:
etc., culturi cerealiere, pe rii, ce o instituit sistemul minarea sistemului concesi­ gală măsură un sector că­ cu pregătire medic. specializate algeriene şi ro­ riile I-II („Popular44); („Steaua 19.20 1 001 dc seri — „Intlmplărl
cu Pcti";
Castanele sint
bune
de altă parte, în sud, fiul prezidenţial. unilor asupra bogăţiilor mi­ reia i s-a acordat o deose­ România o fosl printre pri­ mâne. Caracterizate prin sti­ roşie"); GURABARZA: Preţul 19.30 T elejurnal;
nisipos al Saharei. ce ocupă Din iunie 19135. Houan niere şi de petrol ale Alge­ bită atenţie. Reforma agrară mele state care a salutat a­ mă, simpatie şi respect reci­ puterii („M inerul44); ILIA: Intre 20.10 Handbal m asculin: Romă-
a
nia—Suedia
(repriza
aproximativ 2 milioane ki­ Boumediene, oslo proşodin- riei. iniţiată are în vedere valo­ pariţia noului slal indepen­ proc, relaţiile care leagă maluri („Lumina"). Il-a), transm isiune directă
lometri pătrali. lelc Consiliului Revoluţiei şl Importanta înfiinţării ..So­ rificarea optimă a suprafe­ dent algerian. Stabilirea re­ România şi Algeria urmează din Ploieşti;
Actuala configuraţie na­ preşedinte al Consiliului ci? cietăţii naţionale pentru hi­ ţelor arabile şi a rcsurseloi laţiilor diplomatice intre o direcţie ascendentă şi de PROGRAMUL I: C.no Buletin 20.40 Astăzi c ziua ta. Program
ţională arabo-africană a Al­ Miniştri- drocarburi Sonatrach" — ca­ cele două lari a fosl îndea­ amplificare, egal favorabilă de ştiri; 6,05 Conccrd.il dim ine­ m uzical-distractiv dedicat
„Zilei fem eii";
geriei est? edificată pc un re a preluat zonele de ex­ de apă, dar în acelaşi timp proape urmată de iniţierea progresului celor două po­ ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 A- 22.40 Telejurnal;
zbuciumat trecut istoric, o- ploatare a numeroase com­ urmăreşte lichidarea traume­ unor ample legaturi de cola­ vanprcm icră cotidiană; 8,00 Su ­
marul presei; 8,08 Ilustrate m u­
lement comun şi celorlalte panii străine, constă în pon­ lor sociale şi materiale, moş­ borare, reciproc avantajoase poare, păcii şi înţelegerii zicale; 0,00 Ora satului; 10,00 LUNI, 6 MARTIE
state cu care se învecinea­ derea deosebită — 75 la su­ tenite de păturile rurale şi internaţionale. Radiom agazinul fem eilor; 10,30 15.20 Lecţii Tv. pentru lucrăto­
rii din agricultură;
ză. Facilitată de apropierea lă — pe care o ocupă hidro­ pe plan politic, economic, ILIE VASILE Pagini clasice în ritmuri m o­ 16,30—17,00 Curs de lim ba rusă.
11,00 Buletin de ştiri;
derne;
geografică, cucerirea romană în fata carburile în comerţul exte­ includerea lor în circuitul cultural, ştiinţific. 11,05 Intllnirc cu m elodia popu­ Lecţia a 5-a (reluare);
— începută înaintea înfrin- 9 rior, constituind astfel prin­ lară şi interpretul preferat; 17.40 La volan — em isiune pen­
tru conducătorii auto;
gerii Cartaginei — şi-a de­ cipalul izvor de devize ne­ 12.00 Dc toate pentru toţi; 18.00 Căminul;
13.00 Radiojurnal; 13,30 Noi în ­
pus elementele sale civili­ cesare procesului de indus­ registrări dc muzică populară; 18.40 Em isiune dc actualitate şl
zatorii pesle cele ale unoi trializare. Regiunea saharia­ 14.00 Unda veselă; 14,30 Voci, critică teatrală;
vechi populaţii băştinaşe. Obţinerea independentei nă, unde sînt localizate prin­ orchestre, m elodii; 13,00 Buletin 19.10 6 M.irtic 1945. Evocare do
de ştiri; 15,05 Muzică
uşoară:
Toma Popcscu;
Puternica expansiune ara­ politice a losl punctul de cipalele zăcăminte petrolife­ 15,15 Sport şi m uzică; 17,50 19.20 1 001 de seri — „Intlm plărl
bă, ce debutează în secolul plecare pentru edificarea u­ re, a fost in ultimii ani o­ Cină Gică Pctrescu; 18,00 Serial cu P eli44;
radiofonie pentru tinerii ascul­
VII, va lăsa însă urmele ce­ nei structuri economico via­ biectul unor masive investi­ tători; 18,30 Estrada dum inica­ 19.30 T elejurnal; m asculin: Ro­
20.00 Handbal
le mai perene- Acest fapt bile, care sa ofere naţiunii ţii de prospectare, extragere, lă; 19,00 Radiojurnal; 20,00 Ta­ m ânia—R.D.G. (repriza a
este detectabil atit prin pre­ algeriene, atît de mult timp construire de conducte pe­ bleta dc seară; 22,00 Radiojur­ Il-a );
22,10 Panoram ic sportiv;
20.30 Tcairu foileton „Muşatinii";
dominarea musulmanilor în frustrat do drepturile sale troliere şi stalii de depozi­ nal; 22,50 21.30 Steaua fără num e — Floa­
22,30 Meridiane m elodii;
ansamblul celor circa 11 mi­ fundamentale, promisele u- tare. Ca urmare a acţiunilor Moment poetic; 23,00 Meridiane rea din grădină;
lioane de locuitori ai Alge­ nci evoluţii libere şi plena­ întreprinse, Algeria a deve­ melodii (continuare); 24,00 Bu­ 22.30 „24 de orc44;
nit una din principalele pro­
letin de ştiri; 0,03—6,00 Estra­
riei, cit şi prin actualul rol re. Ca şi în alte zone alo ducătoare de petrol ale lu­ da nocturnă. 22,45 Contraste In lum ea capi­
talului.
al limbii şi culturii arabe. globului, dominaţia colonia­ mii (cu o producţie anuală
După un scurt interregn lă a inclus Algeria in clasa de 50 milioane tone). S-au
spaniol, «actualul teritoriu teritoriilor exportatoare de întreprins totodată acţiuni de
algerian a devenit parte a materii prime — în special implantare a unei industrii
imperiului otoman. a celor de natură agrară. petrochimice proprii (combi­ Mica publicitate
Deşi dispunea de imense re­
Istoria modernă o tăi ii va natul de la Arzew), precum
înregistra ulterior include­ surse mineral-petrolifere, a- şi a uneia siderurgice (com­ Caut fem eie îngrijit fetiţă 3 Vind m otocicletă I.J. cu ataş
rea, timp de aproape un se­ <.-eston nu au fost obiectul binatul de la El Hadjar). ani, telefon 7 20 10, Deva. şi circular pentru tăiai lem ne,
col şi jumătate, a Algeriei preocupării autorităţilor stră­ Planul cvadrienal (1970— Cinclş, 133.
în sistemul colonial al Fran­ ine. Dintre unităţile existen­ 1973), aflat în prezent în a­ Vinci casă liberă, apă, gaz.
Vind Skoda t 000 MB, Deva,
ţei şi prelungita rezistenta te pe teritoriul algerian pu­ plicare, are două elemente grădină. Str. Lălugărcni, nr. 2. telefon 1 13 25.
Deva.
antifranceză. ţine puteau fi calificate drept caracteristice, şi anume, rea­ ★
Dusă continuu, pe diverse industriale, majoritatea aces­ lizarea unei dinamici supe­ Vind Fiat 600, Deva, Gojdu,
Vînd casă ocupabilă imediat.
plauri, lupta pentru elibe- tora rivînd un caracter de rioare a producţiei şi, ca un Simcria, str. t Mai, 39. bloc E 21. sc. VII, ap. 116. Vi­
rea naţională va intra în prelucrare elementară sau punct consecutiv, asigurarea zibil orele 15—18.
tr-o etapă organizatorică su­ de întreţinere tehnică. unei baze solide de dezvol­
Vind convenabil casă cu curie
perioară, cu rezultate deci­ Conştient de faptul că li­ tare ulterioară. Autorităţile şi grădină. Orăştic, str. Gării. Vind Dacia 1 100, Hunedoara,
sive, la 1 noiembrie 1054. chidarea subdezvoltării nu 20 A. telefon 21 01.
Petrolul şi gazul natural nu sînt numai surse de energie ci şi materii prime pentru indus­
Următorii opt ani vor con­ se poate desfăşura cu rapi­ algeriene au alocat acestui tria modernă. Subsolul algerian abundă in aceste produse funda mentale care deschid vaste ori­ ★
Schimb apartament 3 cam ere
semna derulaiea unor grele ditate şi eficacitatea progra­ program fonduri de 27 mi­ zonturi econom iei algeriene. Vind casă. 5 cam ere, grădină, Braşov, telefon 2 30 28, eu sim i­
bătălii împotriva trupelor mată atît timp cît ramurile liarde dinari, ceea ce cores- In fotografie: Complexul de lichefiere a gazului natural de la Arzew. garaj, dependinţe. Simcria, Şo­ lar Deva central, telefon 1 10 55
seaua Naţională, 69. Deva.
Redacţia şî administraţia zîaraloll Deva. str Dr Petro Groza or. 35 Telefoane nr. 1 23 17 7 15 85 şi 1 15 88 Tiparul: întreprinderea Dotiqrafiră Deva.