Page 21 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 21
Proletari din toate fărlle, uniţi-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe ambasadorul II.R.S.S.
Luni, 6 martie a.c., tovară traordinar şi plenipotenţiar al
şul Nicolae Ceauşescu, secre U.R.S.S. la Bucureşti, la cere
tar general al Partidului Co rea acestuia.
munist Român, preşedintele
Consiliului de Stat al Repu Cu acest prilej a avut loc
blicii Socialiste România, a o convorbire care s-a desfă
primit pe Vasili Ivanovici şurat într-o atmosferă tovără
Drozdenko, ambasadorul ex şească.
Pentru producerea legumelor timpurii
In judeţul Timiş a început ducţie din Lovrin. Diniaş,
din plin semănatul şi plan Peciul Nou au plantat cu
tatul în cîmp al legumelor cartofi timpurii mai mult de
timpurii. La Genad, Diniaş, 100 ha
Peciul Nou, Lovrin, Recaş, In acest an, legumiculto
Cărpiniş şi Jimbolia au fost rii din judeţul Timiş şi-au
ANUL XXIV. NR. 5337 MARJI 7 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI însămînţate cu mazăre, cea propus să livreze peste
85 00 tone legume şi 8 500
pă, usturoi şi alte culturi
tone cartofi timpurii.
peste 500 ha, respectiv 25
O bună parte din produc
la sută din terenurile rezer ţie de legume timpurii va
fi realizată în cele 36 ha
vate legumelor din prime a
LA FIECARE BENEFICIAR VREMEA pariţie. In acelaşi timp coo sere, precum şi pe cele 100
ha solarii.
perativele agricole de pro
PENTRU 24 ORE
din plănui Vremea va fi călduroasă, cu „Muzee cu caracter etnografic-sociologic
in primul cerul variabil; Izolat va ploua.
anual VIntul va sufla potrivit cu din România"
Intensificări pină la tare din Muzeul Brukenthel din ţinu tă grafică, volumul
trimestru de investit» sud şi sud-vest. Temperatura Sibiu a editat de curînd, constituie prima lucrare c t-
minlmA va fi cuprinsă intre
m inus 1 şi 1 grad, iar m axi sub egida Academiei de Şti re prezintă întreaga reţea a
muzeelor etnografice in aer
ma între 8 şl 11 grade. inţe sociale şi politice şi a liber din tara noastră cu
Consiliului Culturii şi Edu
1_Ă FIECARE CONSTRUCTOR PENTRU URMĂTOARELE caţiei Socialiste, un volum problematica lor complexă.
bilingv — română şi -engle El grupează o selecţie de
DOUA ZILE ză — intitulat „Muzee cu studii, semnate de prestigi
Vremea va fi scliimbAtoare, caracter etnografic-sociologic oase personalităţi ştiinţifice
din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi
din România".
cu cerul mai m ult noros. Tem
COLABORAREA FACTORILOR DE RÂSPONDERL porar va ploua. Vintul va Apărut într-o frumoasă din alte centre.
sufla potrivit de vest.
CONDIŢIONEAZĂ FINALIZAREA IN SĂPTAMÎNA POMICULTURII
IREPROSARILA a oriectivelor Mobilizare largă la
Investiţiile, noile capacităţi din Simeria — declară ingi par probleme legate de exe efectuarea lucrărilor în livezi
productive trebuie realizate nerul Gheorghe Zudor, direc cutarea obiectivelor în aşa
ireproşabil, eficacitatea lor torul uzinei. De doi ani, sec fel încit activitatea de bază
trebuie să fie maximă — sună ţia de reparat vagoane este să nu fie stinjenită, dar re Este binecunoscut că ju milor, prin aplicarea raţiona privind contribuţia la finali
unul din principalele impera un vast şantier, volumul in zolvarea optimă a aspectelor deţul nostru dispune do con lă a tăierilor şi a tratamen zarea acestui deziderat. *n
tive puse în discuţia Confe vestiţiilor pentru dezvoltarea in care are loc extinderea ca diţii deosebit de favorabile telor fitosanitare. Eficienta scopul punerii lor în valoare
rinţei pe ţară a cadrelor de capacităţii secţiei cunoscînd pacităţii — le-aş numi parti dezvoltării pomiculturii, pre activităţii desfăşurate în po s-au întreprins şi continuă să
conducere din întreprinderi, cel mai înalt nivel de la în- culare — stă numai în puterea cum şi de o tradiţie valoroa micultură este convingător se întreprindă o serie de ac
centrale industriale şi de con de mobilizare a colectivelor să în această privinţă. Un reliefată de exemplele oferi ţiuni. In afară de acţiunile
strucţii. noastre. Planurile minuţios în argument care susţine afirma te de cooperativele agricole desfăşurate în cadrul decadei
Pentru o (leplinA funoţionalita te a cazanului de locom otiva, tocmite, colaborarea fructuoa ţia este şi faptul că, pentru din Romoşel şi Geoagiu unde, propagandei agricole, o deo
supapa de siguranţă. are un rol im portant. Conştient de acest — Acest deziderat al dez să cu constructorul permit sebită importanţă prezintă or
lucru, m ontatorul Nicolae Păilu rean de la U.M.M.R. Simeria voltării întregii noastre eco Discuţie cu ca d re a fructifica mai deplin Te- deşi nu au fost epuizate toate
depune multă pricepere şi liărni cie la executarea reparaţiei su înscrierea în graficele de e sursele economice existente rezervele, în anul trecut s-a ganizarea săptăminil pomicul-
papei. nomii stă şi în faţa Uzinei de conducere xecuţie şi pină la ora actuală în C.A.P., în perioada de du înregistrat un beneficiu net turll în perioada 6—13 martie
mecanice de material rulant modul de desfăşurare a lucră pă încheierea cooperativizării de 155 000 şi respectiv 53 000 «a.c. Declanşarea din plin a
de la U .M .M .R . rilor e în măsură să ofere cer agriculturii s-au înfiinţat plan lei- lucrărilor care condiţionează
titudinea că la finele primului Pe ansamblul judeţului însă soarta producţiei de fructe şi
S im eria trimestru 25 la sută din pla taţii noi pe suprafeţe însem dezvoltarea patrimoniului po
La reamenajarea nul anual de investiţii va li nate, tontul acestora repre- rezultatele obţinute în pomi micol a fost precedată de in
cultură nu s-au situat la ni
zentînd peste 65 la sută din
Inovaţii cu mari eficiente economice îndeplinit.
terenului pentru irigaţii — Vă aflaţi în anul de fi terenurile ocupate cu livezi. velul posibilităţilor şi al ce struirea teoretică şi practică
Inovatorii de la Com calculate de circa 1 200 000 De menţionat că un sprijin rinţelor, unităţile agricole ră- a pomicultoritor şi a coope
GEOAGIU. Duminică, 5 fiinţarea uzinei. Scopul volu nalizare a tuturor obiectivelor substanţial în realizarea plan minînd datoare la fondul de ratorilor privind efectuarea
martie a.c., peste 100 ţărani binatul siderurgic Hunedoa lei. Tot ca rezultat al miş- j mului mare de investiţii ÎI re vizează sporirea capacită taţiilor a (ost primit, prin stat cu cîteva mii tone de plantărilor, a tăierilor, ferti
cooperatori din Geoagiu au ra, care au ocupat primul cării de inovaţii, la Oţelă- i constituie sporirea capacităţii ţii secţiei de vagoane. Mai creditele acordate, din partea fructe Cauzele randamentu lizarea, săpatul şi aplicarea
participat Ia reamenajarea loc pe judeţ în întrecerea ria Martin nr. 2 s-a perfec- i noastre productive de aproa mult, sînt prevăzute termene lui nesatisfăcălor al livezilor tratamentelor fitosanitare.
terenului pentru irigaţii. desfăşurată anul trecut, ţionat sistemul de alimen- j pe 3 ori, ceea ce va determi de punere in funcţiune şi pen- stalului. sînt cunoscute. Astfel, la
Acţiunea se înscrie în efor continuă să-şi aducă un a tare a cuptoarelor cu dolo- • n i ca, începînd cu anii vii ^ tru trimestrul III. Actualul Firesc era ca odată cu ex Succesul lucrărilor ce tre
turile de a valorifica mai port preţios la promovarea mită. tori, o mare pârte din activi rilm de lucru- garantează ter tinderea livezilor să crească C.A.P* Zdrapţi, Brad, .Mării-, buie realizate ■ în livezi este
deplin potenţialul de pro noului în producţie. De la cabinetul tehnic al i tatea de reparaţii a vagoane minarea obiectivelor ? — a şi preocuparea conducerilor neşti, Dîncu Mic, Unirea şi nemijlocit hotărî! de modul
ducţie al cooperativei agri O recentă inovaţie apli combinatului am fost infor- j lor pentru calea ferată să se dresăm întrebarea inginerului cooperativelor, a cadrelor altele, o parte din livezile cum consiliile populare co
cole. cată in sectorul de aglome maţi că în primele două j polarizeze la Simeria. Gheorghe Temian, şeful servi tehnice şi a cooperatorilor pentru înfiinţarea cărora s-au munale şi conducerile G.A.P.
O contribuţie de seamă la rare a minereurilor de fier luni din acest an s-au apli- j Probleme deosebite intervin ciului mecanic şef. pentru ridicarea continuă a făcut investiţii de ordinul ze se preocupă de mobilizarea
realizarea lucrării pe mai din combinat, privind îmbu cat deja în secţiile de pro- j încă de pe acum, finalizarea — In primele două luni ale gradului de rentabilitate a a cilor şi sutelor de mii de largă a cooperatorilor, a tu
mult de 50 de hectare şi-au nătăţirea utilizării unor ma ducţie 15 inovaţii şi raţio- j obiectivelor noastre fiind pre anului, planul nostru de in cestora, deziderat ce se în iei nu au intrat încă pe rod, turor ţăranilor la muncă, de
adus-o cooperatorii Vasile şini şi instalaţii, conduce la nalizări cu o eficienţă e- \ văzută pentru sfîrşitul acestui vestiţii a fost îndeplinit ire- făptuieşte prin efectuarea în deşi trebuia să producă fruc răspunderea pe care o mani
Zaharie, Ion Cherechcş, Ioan creşterea producţiei de a conomică de peste 4 milioa- | an. Evenimentul ne găseşte, atit ILIE COJOCARU condiţii ireproşabile a lucră te de cîtiva ani, deoarece festă locuitorii satelor faţă de
Gîrjob, Antonie 11 ieşi şl glomerat fieros şl Ia reali ne lei economii postcalcu- pe noi ca beneficiar, cît şi pe s-a neglijat îngrijirea lor. De buna gospodărire a potenţia
a'lţii. zarea unei economii ante- late. constructor, angrenaţi într-o rilor de fertilizare, a arături asemenea, la C.A.P. Bobîlna, lului productiv al localităţilor,
febrilă activitate. Desigur, a- (Continuare in pag. a 2-a) lor şi săpatului 1n jurul po Vaidei, Clopotiva, Ohaba, Je- de grija pe care ei o dove
ledinţi, Ocoliş etc. producţia desc pentru valorificarea su
plantaţiilor a fost diminuată perioară a resurselor econo
simţitor ca urmare a ignoră mice existente în fiecare co
rii măsurilor de combatere a mună.
m irn k MEMORIE Au început împăduririle eroziunii solului sau a dău ganizează în această săptămî-
Desigur, acţiunile ce se or
nătorilor, a necompletării go
lurilor şi nelucrării solului în
nă trebuie să fie susţinute în
livezi. continuare printr-o participare
I
I V
V
secretarului
In
cuvînlarea
in co n su l „clmRt patrier de primavara general al partidului, tovară de masă la efectuarea în con
diţii superioare a întregului
şul
Ceauşescu,
In
Nicolae
Congresul al doilea al volum de lucrări care deter
mină producţia de fructe. Ast
Hotănţi să folosească din prii ale unităţilor silvice, U-N.C.A.P., cît şi în rezoluţia fel va fi posibilă ridicarea
Sule de hunedoreni, din ritate în primul rind penlru zenţi în sala Casei de cultu au avut o bună comportare plin timpul prielnic de lu din judeţ. Se creează 500 adoptată de forumul ţăranilor permanentă a eficienţei inves
Orăştie, din Hunedoara şi f ă au reuşit să ..răzbată" — ră din Sebeş. in concurs. Este adevărat, n- cru din aceste zile, silvicul hectare plantaţii de răşinoa cooperatori, s-a subliniat ne tiţiilor făcute în pomicultură
din întregul judeţ, iubitori cum spunea unul dintre ei Petru Pavel, directorul Ca supra calităţii au avut o oa torii din judeţul nostru au se, repede crescătoare, pen cesitatea sporirii eforturilor şi asigurarea unei contribuţii
ai artei corale, au ţinut să — pină în această etapă. sei de cultură din Orăştie: recare influentă şi condiţiile început împăduririle de pri tru lemn de celuloză, pre pentru creşterea producţiei mai substanţiale la aprovizio
fie prezenţi duminică în sa Apoi, am aplaudat pentru ,,După părerea mea, corul din această sală. Aş spune măvară. Pină acum s-au văzute a fi întreţinute in de fructe în vederea satisfa narea populaţiei cu fructe-
la Casei de cultură din prezenta meritorie în con nostru s-a comportat bine. că piesele trebuiau mai bine deschis in raza de activita condiţii speciale pentru a a cerii depline a cerinţelor de
Sebeş, pentru a încuraja ce curs, pentru modul în care S-a văzut că oamenii au alese, la nivelul posibilităţi te a ocoalelor silvice Baia junge la stadiul de exploa consum ale populaţiei. Unită Ing. MIRCEA SILVESTRU
le două formaţii care ne-au au interpretat cele şase pie muncit mult, că s-au străduit lor interpretative ale coru de Criş. Dobra, Haţeg, Geoa tare intr-un timp cu jumă ţile agricole din judeţul nos director general adjunct la
reprezentat în coa de a doua se, indiferent de notare. şi, cred, efortul lor a dus la rilor, că trebuiau mai mult giu, Pui şi Simeria peste 20 tate mai scurt decit păduri tru dispun de mari rezerve
etapă a concursului coral Pentru că, aşa cum ne-am o bună prezentare în con lucrate şi bine finisate, să şantiere, unde lucrează mai le obişnuite. Direcţia agricolâ judeţeană \
interjudetean „Chitare pa putut convinge fiecare, a curs. Rămine să ne pregătim exprime în concurs poten mult de 1000 de muncitori. La realizarea in timpul
triei". Şi, la ora la care fost o prezentă meritorie cu şi mai multă asiduitate, tele reale ale formaţiilor. ]n numai citeva zile au şi optim, cit există mai multă
Sebeşul se pregătea pentru tocmai prin masivitatea for ca să obţinem rezultate şi Cele două formaţii sînt to fost plantate zeci de hec umiditate in sol, a planului
intrarea în emisie, emoţiile maţiilor, prin omoqenitate şi mai bune“. tuşi valoroase, cu posibili tare. de împăduriri, caro repre
erau deopotrivă încercate do armonie, prin calităţile de Cornel Covaliov, secreta tăţi foarte mari. Dacă se Anul acesta, se acordă o zintă o creştere de 20 la su Î N P A G I N A A III-A
corişti şi ^spectatori. Apoi, care cele două formalii au rul comitetului de partid de munceşte cu perseverenţă, în atenţie deosebită executării tă faţă de anul trecut, sînt
cind reflectoarele s-au a- la I.C.S.H. : ..Personal sint scurt timp vor putea atinge in condiţii calitative spori chemaţi să-şi aducă contri
:?rins, am urmărit cu toţii, dat dovadă. Susţinem acest mulţumii do comportarea performante mult mai înalte. te a lucrărilor de refacere buţia prin muncă voluntar-
adevăr pentru că le-am vă
unii din sală alţii în fata corului nostru în concurs. Vasile Bota, profesor de şi îmbogăţire a patrimoniu patriotică şi tinerii, in spe ■ Fotbalul în actualitate
zut „la lucru", pe viu sau Cred însă ca rezultatul ex muzică, metodist : „Forma lui forestier. Pe aproape în cial cei din localităţile mai
micului ecran, evoluţiile ce
prin intermediul televizoru primat în puncte putea fi ţia corală din Orăştie a cîn- treaga suprafaţă de 2 000 de. apropiate de zonele prevă
lor două coruri hunedorene, mult mai bun. Prezentele vii hectare, prevăzută a fi îm zute a fi împădurite. Unele
lui, şi ne-am format fiecare tat destul de bine. Cred însă
care aveau mandatul repre toare vor confirma acest lu că jiu s-a tinut cont in in pădurită in campania de organizaţii U.T.C. din judeţ B Programul returului
dintre noi părerile noastre.
zentării în acest concurs al cru". primăvară, se plantează pu- şi-au anunţat deja partici
Am solicitat cîteva aseme S. POP ieţi de specii răşinoase cu parea la această valoroasă
valorilor artistice. Am fost Adrian Mişeii, regizor de mare valoare economică, acţiune.
alături de corişti, i-am a nea păreri, la sfîrşitul emi studio la televiziune : „Du realizaţi in pepinierele pro A. ZAHARIE G Cupa României
plaudat cu căldură şi since siunii, unor tovarăşi pre pă părerea mea, formaţiile (Continuare Tn pag. a 2-a)
Un număr do 1 620 de per lungime de 4 km de drum.
soane — din care 1 000 erau în cadrul acţiunilor de muncă patriotică In fruntea acţiunii au fost
elevi — din oraşul Călan şi deputatul Adam Curuţ, cetă
satele aparţinătoare, au par ţenii Simion Căliman, Luca
ticipat duminică la o amplă Ştef, Simion Rus şi alţii.
acţiune de muncă patriotică Participare masivă,
pentru executarea unor lu In satul Homorod aproape
crări de amenajare şi înfru o sută de cetăţeni cu 56 de
museţare a localităţilor. Ce atelaje au transportat 120
tăţenii în frunte cu deputa rezultate deosebite mc balast pe drumuri, au aş
ţii, elevii cu profesorii şi di- ternut mai bine de 360 mc
riginţii lor, au efectuat lu de piatră, ce fusese trans
crări a căror valoare se ri portată pe drumuri cu cîle-
dică la peste 30 000 lei. Ast de salariaţi ai uzinei „Victo banistic al oraşului In care va zile înainte. De aseme
fel, au fost greblate şi cu ria" au efectuat lucrări de trăiesc şi muncesc". nea, au construit 4 podeţe
răţate 20 ha zone verzi si curăţenie în interiorul uzinei peste văi şi pîrîuri.
tuate în oraşul nou şi oraşul şi împrejurimile acesteia. ★ Animatorii acţiunilor au
vechi Călan şi pe şoseaua Numărul podelelor din satul fost deputaţii Nicodim Pascu
de legătură dintre ele. In a Grid a crescut, tot duminică, In ultimele zile, cetăţenii şi Ana Munteanu, cetăţenii
celeaşi zone au fost plantaţi cu încă două. din satele comunelor Geon- Ioan Bucur, Simion Todea,
250 de pomi ornamentali, 100 ..Asemenea acţiuni, declan giu şi Vata de Jos şi-au in Ioan Pascu şi alţii.
dintre aceştia — mesteceni, şate în oraşul nostru odată tensificat eforturile pentru Un mare număr de locui
tei etc. — fiind aduşi direct cu începutul primăverii — continuarea şi finalizarea ac tori din Vata de Jos — 200
din pădure. De asemenea, arăta tovarăşul Romulus Mu- ţiunilor gospodăreşti şi de elevi de la şcoala generală,
au fost plantate 200 de săl reşan, vicepreşedinte al Con înfrumuseţare a satelor în 100 salariaţi de la întreprin
cii pentru consolidarea ta- siliului popular Călan — vor care trăiesc. Astfel, sătenii derile şi instituţiile de pe
luzului, executîndu-se şi alte roza comunei, alţi cetăţeni —
lucrări. La digul construit a continua şi în perioada ce din Bozeş au muncit la re au muncit duminică la între
nul trecut, prin care a fost urmează, cu precădere în zi parat de drumuri şi con ţinerea zonelor verzi pe o
barat rîul Strei, s-au execu lele de duminică. Ele sînt o struiri de podeţe. Mai mul(i suprafaţă de 2 500 mp; la a
tat lucrări dc consolidare cu dovadă a hărniciei locuito de o sută de cetăţeni cu 57 menajări de spatii verzi pe
plăci din prefabricate pe o rilor, exprimă dorinţa lor de de atelaje au transportat pe 450 m p ; au reparat 1,5 km
Corul Casei de cultură din Orăştie. drum ; au desfundat şanţuri
distantă de 20 ml. Peste 150 creştere a potenţialului ur ste 140 mc de piatră pe o pe o lungime de 500 ml.