Page 21 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 21

Proletari  din  toate  fărlle,  uniţi-vă!                Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu


                                                                                                                                                                                                a  primit  pe  ambasadorul  II.R.S.S.

                                                                                                                                                                                                  Luni,  6  martie  a.c.,  tovară­  traordinar  şi  plenipotenţiar  al
                                                                                                                                                                                                şul  Nicolae  Ceauşescu,  secre­  U.R.S.S.  la  Bucureşti,  la  cere­
                                                                                                                                                                                                tar  general  al  Partidului  Co­  rea  acestuia.
                                                                                                                                                                                                munist   Român,   preşedintele
                                                                                                                                                                                                Consiliului  de  Stat  al  Repu­  Cu  acest  prilej  a  avut  loc
                                                                                                                                                                                                blicii  Socialiste   România,   a   o  convorbire  care  s-a  desfă­
                                                                                                                                                                                                primit   pe   Vasili   Ivanovici   şurat  într-o  atmosferă  tovără­
                                                                                                                                                                                                Drozdenko,   ambasadorul  ex­  şească.







                                                                                                                                                                                                         Pentru  producerea  legumelor  timpurii

                                                                                                                                                                                                   In  judeţul  Timiş  a  început   ducţie  din  Lovrin.   Diniaş,
                                                                                                                                                                                                  din  plin  semănatul  şi  plan­  Peciul  Nou  au  plantat   cu
                                                                                                                                                                                                  tatul  în  cîmp  al  legumelor   cartofi  timpurii  mai  mult  de
                                                                                                                                                                                                  timpurii.  La  Genad,  Diniaş,   100  ha­
                                                                                                                                                                                                  Peciul  Nou,  Lovrin,  Recaş,   In  acest  an,  legumiculto­
                                                                                                                                                                                                  Cărpiniş  şi  Jimbolia  au  fost   rii  din  judeţul  Timiş  şi-au
            ANUL  XXIV.   NR.  5337                                                   MARJI  7  MARTIE  1972                                                          4  PAGINI  -   30  BANI     însămînţate  cu  mazăre,  cea­  propus   să   livreze   peste
                                                                                                                                                                                                                              85 00  tone  legume  şi  8 500
                                                                                                                                                                                                  pă,  usturoi  şi  alte  culturi
                                                                                                                                                                                                                              tone  cartofi  timpurii.
                                                                                                                                                                                                  peste  500  ha,  respectiv  25
                                                                                                                                                                                                                                O  bună  parte  din  produc­
                                                                                                                                                                                                  la  sută  din  terenurile  rezer­  ţie  de  legume  timpurii  va
                                                                                                                                                                                                                              fi  realizată  în  cele  36  ha
                                                                                                                                                                                                  vate  legumelor  din  prime  a­
                                                                                   LA  FIECARE  BENEFICIAR                                                             VREMEA                     pariţie.  In  acelaşi  timp  coo­  sere,  precum  şi  pe  cele  100
                                                                                                                                                                                                                              ha  solarii.
                                                                                                                                                                                                  perativele  agricole  de  pro­
                                                                                                                                                                        PENTRU  24  ORE
                                                                                                                                          din  plănui               Vremea  va  fi  călduroasă,  cu     „Muzee  cu  caracter  etnografic-sociologic
                                                                           in  primul                                                                              cerul  variabil;  Izolat  va  ploua.
                                                                                                                                              anual                VIntul   va   sufla   potrivit   cu                din  România"
                                                                                                                                                                   Intensificări  pină  la  tare  din   Muzeul   Brukenthel   din   ţinu tă   grafică,   volumul
                                                                           trimestru                                                    de  investit»              sud  şi  sud-vest.  Temperatura   Sibiu  a  editat  de   curînd,   constituie  prima  lucrare  c t-
                                                                                                                                                                   minlmA  va  fi  cuprinsă  intre
                                                                                                                                                                   m inus  1  şi  1  grad,  iar  m axi­  sub  egida  Academiei  de  Şti­  re  prezintă  întreaga  reţea  a
                                                                                                                                                                                                                              muzeelor  etnografice  in  aer
                                                                                                                                                                   ma  între  8  şl  11  grade.   inţe  sociale  şi  politice  şi  a   liber  din  tara  noastră   cu
                                                                                                                                                                                                  Consiliului  Culturii  şi  Edu­
                                                                              1_Ă  FIECARE  CONSTRUCTOR                                                              PENTRU  URMĂTOARELE          caţiei  Socialiste,  un  volum   problematica  lor   complexă.
                                                                                                                                                                                                  bilingv  —  română  şi  -engle­  El  grupează  o  selecţie   de
                                                                                                                                                                          DOUA  ZILE              ză  —  intitulat  „Muzee   cu   studii,  semnate  de  prestigi­
                                                                                                                                                                    Vremea  va  fi  scliimbAtoare,   caracter  etnografic-sociologic   oase  personalităţi  ştiinţifice
                                                                                                                                                                                                                              din  Bucureşti,  Cluj,  Sibiu  şi
                                                                                                                                                                                                  din  România".
                                                                                                                                                                   cu  cerul  mai  m ult  noros.  Tem ­
                                                                         COLABORAREA FACTORILOR DE RÂSPONDERL                                                      porar  va  ploua.   Vintul  va   Apărut   într-o   frumoasă  din  alte  centre.
                                                                                                                                                                   sufla  potrivit  de  vest.
                                                                                      CONDIŢIONEAZĂ  FINALIZAREA                                                             IN  SĂPTAMÎNA  POMICULTURII



                                                                                   IREPROSARILA a  oriectivelor                                                                 Mobilizare  largă  la



                                                                         Investiţiile,  noile  capacităţi   din  Simeria  —  declară  ingi­  par  probleme  legate  de  exe­  efectuarea lucrărilor în livezi
                                                                        productive  trebuie   realizate   nerul  Gheorghe  Zudor,  direc­  cutarea  obiectivelor  în   aşa
                                                                       ireproşabil,  eficacitatea   lor   torul  uzinei.  De  doi  ani,  sec­  fel  încit  activitatea  de  bază
                                                                        trebuie  să  fie  maximă  —  sună   ţia  de  reparat  vagoane   este   să  nu  fie  stinjenită,  dar  re­  Este  binecunoscut   că  ju­  milor,  prin  aplicarea  raţiona­  privind  contribuţia  la  finali­
                                                                        unul  din  principalele  impera­  un  vast  şantier,  volumul  in­  zolvarea  optimă  a  aspectelor   deţul  nostru  dispune  do  con­  lă  a  tăierilor  şi  a  tratamen­  zarea  acestui  deziderat.   *n
                                                                        tive  puse  în  discuţia  Confe­  vestiţiilor  pentru  dezvoltarea   in  care  are  loc  extinderea  ca­  diţii   deosebit  de  favorabile   telor   fitosanitare.   Eficienta   scopul  punerii  lor  în  valoare
                                                                        rinţei  pe  ţară  a  cadrelor   de   capacităţii  secţiei   cunoscînd   pacităţii  —  le-aş  numi  parti­  dezvoltării  pomiculturii,   pre­  activităţii  desfăşurate  în  po­  s-au  întreprins  şi  continuă  să
                                                                        conducere  din   întreprinderi,   cel  mai  înalt  nivel  de  la  în-  culare  —  stă  numai  în  puterea   cum  şi  de  o  tradiţie  valoroa­  micultură   este   convingător   se  întreprindă  o  serie  de  ac­
                                                                       centrale  industriale  şi  de  con­                          de  mobilizare   a  colectivelor   să  în  această  privinţă.   Un   reliefată  de  exemplele  oferi­  ţiuni.   In  afară  de  acţiunile
                                                                        strucţii.                                                   noastre.  Planurile  minuţios  în­  argument  care  susţine  afirma­  te  de  cooperativele  agricole   desfăşurate  în  cadrul  decadei
              Pentru  o  (leplinA  funoţionalita  te  a  cazanului  de   locom otiva,                                               tocmite,  colaborarea  fructuoa­  ţia  este  şi  faptul  că,  pentru   din  Romoşel  şi  Geoagiu  unde,   propagandei  agricole,  o  deo­
            supapa  de  siguranţă.  are  un  rol  im portant.   Conştient   de   acest   —  Acest  deziderat  al  dez­              să  cu  constructorul   permit                                                             sebită  importanţă  prezintă  or­
            lucru,   m ontatorul  Nicolae  Păilu  rean   de  la  U.M.M.R.   Simeria   voltării  întregii  noastre  eco­  Discuţie  cu  ca d re                    a  fructifica  mai  deplin  Te-   deşi  nu  au  fost  epuizate  toate
            depune  multă  pricepere  şi  liărni  cie  la  executarea  reparaţiei  su ­                                             înscrierea  în  graficele  de  e­  sursele  economice   existente   rezervele,  în  anul  trecut  s-a   ganizarea  săptăminil  pomicul-
            papei.                                                      nomii  stă  şi  în  faţa   Uzinei   de  conducere           xecuţie  şi  pină  la  ora  actuală   în  C.A.P.,  în  perioada  de  du­  înregistrat  un  beneficiu   net   turll  în  perioada  6—13  martie
                                                                        mecanice  de  material  rulant                              modul  de  desfăşurare  a  lucră­  pă  încheierea  cooperativizării   de  155 000  şi  respectiv  53 000   «a.c.   Declanşarea  din  plin  a
                                                                                                          de  la  U .M .M .R .      rilor  e  în  măsură  să  ofere  cer­  agriculturii  s-au  înfiinţat  plan­  lei-          lucrărilor  care  condiţionează
                                                                                                                                    titudinea  că  la  finele  primului                           Pe  ansamblul  judeţului  însă   soarta  producţiei  de  fructe  şi
                                                                                                              S im eria             trimestru  25  la  sută  din  pla­  taţii  noi  pe  suprafeţe  însem­                      dezvoltarea  patrimoniului  po­
                La  reamenajarea                                                                                                    nul  anual  de  investiţii  va  li   nate,  tontul  acestora  repre-   rezultatele  obţinute  în  pomi­  micol  a  fost  precedată  de  in­
                                                                                                                                                                                                 cultură  nu  s-au  situat  la  ni­
                                                                                                                                                                  zentînd  peste  65  la  sută  din
                                              Inovaţii  cu  mari  eficiente  economice                                              îndeplinit.
            terenului  pentru  irigaţii                                                                                              —  Vă  aflaţi  în  anul  de  fi­  terenurile  ocupate  cu  livezi.   velul  posibilităţilor  şi  al  ce­  struirea  teoretică  şi  practică
                                              Inovatorii   de   la   Com­  calculate  de  circa  1  200 000                                                       De  menţionat  că  un  sprijin   rinţelor,  unităţile  agricole  ră-   a  pomicultoritor  şi  a  coope­
              GEOAGIU.    Duminică,  5                                                                fiinţarea  uzinei.  Scopul  volu­  nalizare  a  tuturor  obiectivelor   substanţial  în  realizarea  plan­  minînd  datoare  la  fondul  de   ratorilor   privind   efectuarea
            martie  a.c.,  peste  100  ţărani   binatul  siderurgic  Hunedoa­  lei.  Tot  ca  rezultat  al  miş-   j  mului  mare  de   investiţii  ÎI   re  vizează  sporirea  capacită­  taţiilor  a  (ost  primit,   prin   stat  cu  cîteva  mii  tone  de   plantărilor,  a  tăierilor,  ferti­
            cooperatori  din  Geoagiu  au   ra,  care  au  ocupat   primul   cării  de  inovaţii,  la  Oţelă-   i  constituie  sporirea  capacităţii   ţii  secţiei  de  vagoane.   Mai   creditele  acordate,  din  partea   fructe   Cauzele  randamentu­  lizarea,   săpatul  şi  aplicarea
            participat  Ia  reamenajarea    loc  pe  judeţ  în   întrecerea   ria  Martin  nr.  2  s-a  perfec-   i  noastre  productive  de  aproa­  mult,  sînt  prevăzute  termene            lui  nesatisfăcălor  al  livezilor   tratamentelor  fitosanitare.
            terenului   pentru   irigaţii.   desfăşurată   anul   trecut,   ţionat  sistemul  de  alimen-   j  pe  3  ori,  ceea  ce  va  determi­  de  punere  in  funcţiune  şi  pen-  stalului.  sînt   cunoscute.   Astfel,   la
            Acţiunea  se  înscrie  în  efor­  continuă  să-şi  aducă  un  a­  tare  a  cuptoarelor  cu  dolo-   •  n i  ca,  începînd  cu  anii  vii­ ^  tru  trimestrul  III.   Actualul   Firesc  era  ca  odată  cu  ex­      Succesul  lucrărilor  ce  tre­
            turile  de  a  valorifica  mai   port  preţios  la  promovarea   mită.                    tori,  o  mare  pârte  din  activi­  rilm  de  lucru-  garantează  ter­  tinderea  livezilor  să  crească   C.A.P*  Zdrapţi,  Brad,   .Mării-,   buie  realizate  ■ în  livezi  este
            deplin  potenţialul  de  pro­   noului  în  producţie.       De  la  cabinetul  tehnic  al   i  tatea  de  reparaţii  a  vagoane­  minarea  obiectivelor ?  —  a­  şi   preocuparea   conducerilor   neşti,  Dîncu  Mic,  Unirea  şi   nemijlocit  hotărî!  de  modul
            ducţie  al  cooperativei  agri­   O  recentă  inovaţie  apli­  combinatului  am  fost  infor-   j  lor  pentru  calea  ferată  să  se   dresăm  întrebarea  inginerului   cooperativelor,   a   cadrelor   altele,  o  parte  din   livezile   cum  consiliile  populare  co­
            cole.                           cată  in  sectorul  de  aglome­  maţi  că  în   primele   două   j  polarizeze  la  Simeria.  Gheorghe  Temian,  şeful  servi­  tehnice  şi  a   cooperatorilor   pentru  înfiinţarea  cărora  s-au   munale  şi  conducerile  G.A.P.
              O  contribuţie  de  seamă  la   rare  a  minereurilor  de  fier   luni  din  acest  an  s-au  apli-   j  Probleme  deosebite  intervin   ciului  mecanic  şef.  pentru  ridicarea  continuă   a   făcut  investiţii  de  ordinul  ze­  se  preocupă  de   mobilizarea
             realizarea  lucrării  pe   mai   din  combinat,  privind  îmbu­  cat  deja  în  secţiile  de  pro-   j  încă  de  pe  acum,  finalizarea   —  In  primele  două  luni  ale   gradului  de  rentabilitate  a  a­  cilor  şi  sutelor  de  mii  de   largă  a  cooperatorilor,  a  tu­
            mult  de  50  de  hectare  şi-au   nătăţirea  utilizării  unor  ma­  ducţie  15  inovaţii  şi  raţio-   j  obiectivelor  noastre  fiind  pre­  anului,  planul  nostru  de  in­  cestora,  deziderat  ce  se  în­  iei  nu  au  intrat  încă  pe  rod,   turor  ţăranilor  la  muncă,  de
            adus-o  cooperatorii  Vasile    şini  şi  instalaţii,  conduce  la   nalizări  cu  o  eficienţă  e-   \  văzută  pentru  sfîrşitul  acestui   vestiţii  a  fost  îndeplinit  ire-  făptuieşte  prin  efectuarea  în   deşi  trebuia  să  producă  fruc­  răspunderea  pe  care  o  mani­
             Zaharie,  Ion  Cherechcş,  Ioan   creşterea  producţiei  de  a­  conomică  de  peste  4  milioa-   |  an.  Evenimentul ne găseşte, atit   ILIE  COJOCARU  condiţii  ireproşabile  a  lucră­  te  de  cîtiva  ani,   deoarece   festă  locuitorii  satelor  faţă  de
            Gîrjob,  Antonie   11 ieşi  şl   glomerat  fieros  şl  Ia  reali­  ne  lei  economii  postcalcu-   pe  noi  ca  beneficiar,  cît  şi  pe                                             s-a  neglijat  îngrijirea  lor.  De   buna  gospodărire  a  potenţia­
             a'lţii.                        zarea  unei  economii  ante-  late.                       constructor,   angrenaţi  într-o                            rilor  de  fertilizare,  a  arături­  asemenea,  la  C.A.P.  Bobîlna,   lului  productiv  al  localităţilor,
                                                                                                      febrilă  activitate.  Desigur,  a-  (Continuare  in  pag.  a  2-a)  lor  şi  săpatului  1n  jurul  po­  Vaidei,  Clopotiva,  Ohaba,  Je-   de  grija  pe  care  ei  o  dove­
                                                                                                                                                                                                 ledinţi,  Ocoliş  etc.  producţia   desc  pentru  valorificarea  su­
                                                                                                                                                                                                 plantaţiilor  a  fost  diminuată   perioară  a  resurselor  econo­
                                                                                                                                                                                                 simţitor  ca  urmare  a  ignoră­  mice  existente  în  fiecare  co­
                                                                                                                                                                                                 rii  măsurilor  de  combatere  a   mună.
                                           m irn k   MEMORIE                                                                           Au  început  împăduririle                                 eroziunii  solului  sau  a  dău­  ganizează  în  această  săptămî-
                                                                                                                                                                                                                                 Desigur,  acţiunile  ce  se  or­
                                                                                                                                                                                                 nătorilor,  a  necompletării  go­
                                                                                                                                                                                                 lurilor  şi  nelucrării  solului  în
                                                                                                                                                                                                                               nă  trebuie  să  fie  susţinute  în
                                                                                                                                                                                                 livezi.                       continuare  printr-o  participare
                                                                                                                                                    I
                                                                                                                                                               I V

                                                                                                                                                                            V
                                                                                                                                                                                                                 secretarului
                                                                                                                                                                                                   In
                                                                                                                                                                                                      cuvînlarea
                             in co n su l „clmRt patrier                                                                                           de  primavara                                 general  al  partidului,  tovară­  de  masă  la  efectuarea  în  con­
                                                                                                                                                                                                                               diţii  superioare  a  întregului
                                                                                                                                                                                                 şul
                                                                                                                                                                                                              Ceauşescu,
                                                                                                                                                                                                                          In
                                                                                                                                                                                                     Nicolae
                                                                                                                                                                                                 Congresul   al   doilea   al   volum  de  lucrări  care  deter­
                                                                                                                                                                                                                               mină  producţia  de  fructe.  Ast­
                                                                                                                                        Hotănţi  să  folosească  din   prii  ale  unităţilor   silvice,   U-N.C.A.P.,  cît  şi  în  rezoluţia   fel  va  fi  posibilă   ridicarea
                Sule  de  hunedoreni,   din   ritate  în  primul  rind  penlru   zenţi  în  sala  Casei  de  cultu­  au  avut  o  bună  comportare   plin  timpul  prielnic  de  lu­  din  judeţ.   Se  creează  500   adoptată  de  forumul  ţăranilor   permanentă  a  eficienţei  inves­
              Orăştie,  din   Hunedoara  şi   f ă  au  reuşit  să  ..răzbată"  —   ră  din  Sebeş.  in  concurs.  Este  adevărat,  n-   cru  din  aceste  zile,  silvicul­  hectare  plantaţii  de  răşinoa­  cooperatori,  s-a  subliniat  ne­  tiţiilor  făcute  în  pomicultură
              din  întregul  judeţ,   iubitori   cum  spunea  unul  dintre   ei   Petru  Pavel,  directorul  Ca­  supra  calităţii  au  avut  o  oa­  torii  din  judeţul  nostru  au   se,  repede  crescătoare,  pen­  cesitatea  sporirii   eforturilor   şi  asigurarea  unei  contribuţii
               ai  artei  corale,  au  ţinut  să   —  pină  în  această  etapă.   sei  de  cultură  din  Orăştie:   recare  influentă  şi  condiţiile   început  împăduririle  de  pri­  tru  lemn  de  celuloză,  pre­  pentru   creşterea   producţiei   mai  substanţiale  la  aprovizio­
               fie  prezenţi  duminică  în  sa­  Apoi,  am  aplaudat   pentru   ,,După  părerea  mea,   corul   din  această  sală.  Aş  spune   măvară.   Pină  acum   s-au   văzute  a  fi  întreţinute   in   de  fructe  în  vederea  satisfa­  narea  populaţiei  cu  fructe-
               la  Casei   de   cultură   din   prezenta  meritorie  în  con­  nostru  s-a  comportat   bine.   că  piesele  trebuiau  mai  bine   deschis  in  raza  de  activita­  condiţii  speciale  pentru  a  a­  cerii  depline  a  cerinţelor  de
              Sebeş,  pentru  a  încuraja  ce­  curs,  pentru  modul  în  care   S-a  văzut  că  oamenii   au   alese,  la  nivelul  posibilităţi­  te  a  ocoalelor  silvice  Baia   junge  la  stadiul  de  exploa­  consum  ale  populaţiei.  Unită­  Ing.  MIRCEA  SILVESTRU
               le  două  formaţii  care  ne-au   au  interpretat  cele  şase  pie­  muncit  mult,  că  s-au  străduit   lor  interpretative  ale  coru­  de  Criş.  Dobra,  Haţeg,  Geoa­  tare  intr-un  timp  cu  jumă­  ţile  agricole  din  judeţul  nos­  director  general  adjunct  la
               reprezentat  în  coa  de  a  doua   se,  indiferent  de   notare.   şi,  cred,  efortul  lor  a  dus  la   rilor,  că  trebuiau  mai  mult   giu,  Pui  şi  Simeria  peste  20   tate  mai  scurt  decit  păduri­  tru  dispun  de  mari  rezerve
               etapă  a  concursului   coral   Pentru  că,   aşa  cum  ne-am   o  bună  prezentare  în   con­  lucrate  şi  bine  finisate,   să   şantiere,  unde  lucrează  mai   le  obişnuite.                               Direcţia  agricolâ  judeţeană  \
               interjudetean  „Chitare   pa­  putut   convinge   fiecare,  a   curs.  Rămine  să  ne  pregătim   exprime  în  concurs  poten­  mult  de  1000  de  muncitori.   La  realizarea  in   timpul
               triei".  Şi,   la  ora  la   care   fost  o  prezentă   meritorie   cu  şi  mai  multă  asiduitate,   tele  reale  ale   formaţiilor.   ]n  numai  citeva  zile  au  şi   optim,  cit  există  mai  multă
               Sebeşul  se  pregătea  pentru   tocmai  prin  masivitatea  for­  ca  să  obţinem  rezultate  şi   Cele  două  formaţii  sînt  to­  fost  plantate  zeci  de  hec­  umiditate  in  sol,  a  planului
               intrarea  în  emisie,   emoţiile   maţiilor,  prin  omoqenitate  şi   mai  bune“.    tuşi   valoroase,  cu  posibili­  tare.                       de  împăduriri,  caro  repre­
               erau  deopotrivă  încercate  do   armonie,  prin  calităţile   de   Cornel  Covaliov,  secreta­  tăţi  foarte  mari.  Dacă   se   Anul  acesta,  se  acordă  o   zintă  o  creştere  de  20  la  su­  Î N   P A G I N A   A   III-A
               corişti   şi  ^spectatori.  Apoi,   care  cele  două  formalii  au   rul  comitetului  de  partid  de   munceşte  cu  perseverenţă,  în   atenţie  deosebită  executării   tă  faţă  de  anul  trecut,  sînt
               cind  reflectoarele   s-au  a-                           la  I.C.S.H.  :  ..Personal   sint   scurt  timp  vor  putea  atinge   in  condiţii  calitative  spori­  chemaţi  să-şi  aducă  contri­
               :?rins,  am  urmărit  cu  toţii,  dat  dovadă.  Susţinem  acest   mulţumii   do   comportarea   performante  mult  mai  înalte.  te  a  lucrărilor  de  refacere   buţia  prin  muncă  voluntar-
                                           adevăr  pentru  că  le-am  vă­
               unii  din  sală  alţii  în   fata                        corului  nostru  în   concurs.   Vasile  Bota,  profesor   de   şi  îmbogăţire  a  patrimoniu­  patriotică  şi  tinerii,  in  spe­  ■   Fotbalul  în  actualitate
                                           zut  „la  lucru",  pe  viu  sau   Cred  însă  ca  rezultatul  ex­  muzică,  metodist :   „Forma­  lui  forestier.  Pe  aproape  în­  cial  cei  din  localităţile  mai
               micului  ecran,  evoluţiile  ce­
                                           prin  intermediul  televizoru­  primat  în   puncte  putea  fi   ţia  corală  din  Orăştie  a  cîn-   treaga  suprafaţă  de  2 000  de.   apropiate  de  zonele  prevă­
               lor  două  coruri  hunedorene,                           mult  mai  bun.  Prezentele  vii­                             hectare,  prevăzută  a  fi  îm­  zute  a  fi  împădurite.  Unele
                                           lui,  şi  ne-am  format  fiecare                         tat  destul  de  bine.  Cred  însă
               care  aveau  mandatul  repre­                            toare  vor  confirma  acest  lu­  că  jiu  s-a  tinut  cont  in  in­  pădurită  in  campania   de   organizaţii  U.T.C.  din  judeţ   B   Programul  returului
                                           dintre  noi  părerile  noastre.
               zentării  în  acest  concurs  al                         cru".                                                         primăvară,  se  plantează  pu-   şi-au  anunţat  deja  partici­
                                             Am  solicitat  cîteva  aseme­                                          S.  POP           ieţi  de  specii  răşinoase   cu   parea  la  această   valoroasă
               valorilor  artistice.  Am   fost                           Adrian  Mişeii,  regizor  de                                mare   valoare   economică,   acţiune.
               alături  de  corişti,  i-am  a­  nea  păreri,  la  sfîrşitul  emi­  studio  la  televiziune :  „Du­                    realizaţi  in  pepinierele  pro­       A.  ZAHARIE              G  Cupa  României
               plaudat  cu  căldură  şi  since­  siunii,  unor  tovarăşi   pre­  pă  părerea  mea,   formaţiile  (Continuare  Tn  pag.  a  2-a)
                                                                                                                                          Un  număr  do  1  620  de  per­                                                    lungime  de  4  km  de  drum.
                                                                                                                                        soane  —  din  care  1 000  erau   în  cadrul  acţiunilor  de  muncă  patriotică     In  fruntea  acţiunii  au  fost
                                                                                                                                        elevi  —  din  oraşul  Călan  şi                                                     deputatul  Adam  Curuţ,  cetă­
                                                                                                                                        satele  aparţinătoare,  au  par­                                                     ţenii  Simion  Căliman,   Luca
                                                                                                                                        ticipat  duminică  la  o  amplă                                                      Ştef,  Simion  Rus  şi  alţii.
                                                                                                                                        acţiune  de  muncă  patriotică   Participare  masivă,
                                                                                                                                        pentru  executarea  unor  lu­                                                          In  satul  Homorod  aproape
                                                                                                                                        crări  de  amenajare  şi  înfru­                                                     o  sută  de  cetăţeni  cu  56  de
                                                                                                                                        museţare  a  localităţilor.  Ce­                                                     atelaje  au  transportat   120
                                                                                                                                        tăţenii  în  frunte  cu  deputa­  rezultate  deosebite                               mc  balast  pe  drumuri,  au  aş­
                                                                                                                                        ţii,  elevii  cu  profesorii  şi  di-                                                ternut  mai  bine  de  360  mc
                                                                                                                                        riginţii  lor,  au  efectuat  lu­                                                    de  piatră,  ce  fusese  trans­
                                                                                                                                        crări  a  căror  valoare  se  ri­                                                    portată  pe  drumuri  cu  cîle-
                                                                                                                                        dică  la  peste  30 000  lei.  Ast­  de  salariaţi  ai  uzinei  „Victo­  banistic  al  oraşului  In  care   va  zile  înainte.  De  aseme­
                                                                                                                                        fel,  au  fost  greblate  şi  cu­  ria"  au  efectuat  lucrări  de   trăiesc  şi  muncesc".  nea,  au  construit  4  podeţe
                                                                                                                                        răţate  20  ha  zone  verzi  si­  curăţenie  în  interiorul  uzinei                  peste  văi  şi  pîrîuri.
                                                                                                                                        tuate  în  oraşul  nou  şi  oraşul   şi  împrejurimile   acesteia.   ★                 Animatorii  acţiunilor   au
                                                                                                                                        vechi  Călan  şi  pe  şoseaua   Numărul  podelelor  din  satul                       fost  deputaţii  Nicodim  Pascu
                                                                                                                                        de  legătură  dintre  ele.  In  a­  Grid  a  crescut,  tot  duminică,   In  ultimele  zile,  cetăţenii   şi  Ana  Munteanu,  cetăţenii
                                                                                                                                        celeaşi  zone  au  fost  plantaţi   cu  încă  două.      din  satele  comunelor  Geon-   Ioan  Bucur,  Simion   Todea,
                                                                                                                                        250  de  pomi  ornamentali,  100   ..Asemenea  acţiuni,  declan­  giu  şi  Vata  de  Jos  şi-au  in­  Ioan  Pascu  şi  alţii.
                                                                                                                                        dintre  aceştia  —  mesteceni,   şate  în  oraşul  nostru  odată   tensificat  eforturile   pentru   Un  mare  număr  de  locui­
                                                                                                                                        tei  etc.  —  fiind  aduşi  direct   cu  începutul  primăverii  —   continuarea  şi  finalizarea  ac­  tori  din  Vata  de  Jos  —  200
                                                                                                                                        din  pădure.   De  asemenea,   arăta  tovarăşul  Romulus  Mu-   ţiunilor  gospodăreşti  şi   de   elevi  de  la  şcoala  generală,
                                                                                                                                        au  fost  plantate  200  de  săl­  reşan,  vicepreşedinte  al  Con­  înfrumuseţare  a  satelor   în   100  salariaţi  de  la  întreprin­
                                                                                                                                        cii  pentru  consolidarea  ta-   siliului  popular  Călan  —  vor   care  trăiesc.  Astfel,  sătenii   derile  şi  instituţiile  de   pe
                                                                                                                                        luzului,  executîndu-se  şi  alte                                                    roza  comunei,  alţi  cetăţeni  —
                                                                                                                                        lucrări.  La  digul  construit  a­  continua  şi  în  perioada  ce   din  Bozeş  au  muncit  la  re­  au  muncit  duminică  la  între­
                                                                                                                                        nul  trecut,  prin  care  a  fost   urmează,  cu  precădere  în  zi­  parat  de  drumuri  şi   con­  ţinerea  zonelor  verzi  pe  o
                                                                                                                                        barat  rîul  Strei,  s-au  execu­  lele  de  duminică.  Ele  sînt  o   struiri  de  podeţe.  Mai  mul(i   suprafaţă  de  2 500  mp;  la  a­
                                                                                                                                        tat  lucrări  dc  consolidare  cu   dovadă  a  hărniciei  locuito­  de  o  sută  de  cetăţeni  cu  57   menajări  de  spatii  verzi  pe
                                                                                                                                        plăci  din  prefabricate  pe  o   rilor,  exprimă  dorinţa  lor  de   de  atelaje  au  transportat  pe­  450  m p ;  au  reparat  1,5  km
                                                         Corul  Casei  de  cultură  din  Orăştie.                                                                                                                            drum ;  au  desfundat  şanţuri
                                                                                                                                        distantă  de  20  ml.  Peste  150  creştere  a  potenţialului  ur­  ste  140  mc  de  piatră  pe  o  pe  o  lungime  de  500  ml.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26