Page 22 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5337 ® MARTI ? MARTIE 1972
ammm factorm h Întrecerea cultural-artistică
CS8«IIMEAZA \\mi\m a elevilor
_ _ <J Duminică, s-a desfăşurat rat elevii şcolilor profesio
faza judeţeană a concursu nale din Gurabarza, Lupeni.
Hunedoara. Petroşani, Sime
lui cultural-artistic al elevi
\ lor din licee şl şcoli profe ria, Călan, Deva. După cum
sionale, organizat de către nc relatează corespondenta
Inspectoratul şcolar jude noastră, Raveca Sapta. multe
(Urmare din paa. 1) $1 pentru realizarea unul preţ vîn’d In vedere că atît benefi ţean şl Comitetul judeţean dintre formaţiile care şi-au
de cost redus. ciarul cît şi constructorul — al U.T.C. disputat întîietatea au avut
In cadrul programului de deşi colaborează fructuos — evoluţii frumoase, aplaudate
proşabil. La oonstrucţil-mon- investiţii de la U.M.M.R. este se izbesc încă de unele greu Sala „Arta", din Deva, a de cei prezenţi.
tajr de pildă, Înregistrăm un prevăzută şl construirea unui tăţi. Un exemplu este edifi găzduit întrecerea elevilor întrecerile, în ansamblul
avans de 11 la sută fată de grup şcolar profesional care cator asupra rezervelor exis din liceele de cultură gene
prevederi. Pe baza realizărilor să asigure „alimentarea- uzi tente în colaborarea celor doi. rală şi de specialitate din lor, au reliefat preocupări
obţinute ara preliminat pentru nei cu muncitori specializaţi. In preajma obiectivelor în municipiile Hunedoara, Pe meritorii ale elevilor pentru
finele primului trimestru o Grupul şcolar dotat cu un a- construcţie, beneficiarul a de troşani, Deva, precum şi din activitatea cultural-artistică.
realizare de aproape 22 la su telier-şcoală, săli de clasă, sa pozitat adevărate maldăre de Există, într-adevăr, la nive
tă Ia total investiţii, dar re lă de sport, cantină şi inter gunoi, ce împiedică munca localităţile Orăştie, Simeria.
zervele de care dispunem ne nat, va permite şcolarizarea normală a constructorilor; în Haţeg, Călan, Ilia şl Gcoa- lul judeţului elevi cu reale
vor permite să realizăm Încă anuală a unui număr de peste aceeaşi măsură constructorul giu. Programul a cuprins re aptitudini interpretative ca
3 procente. 300 de elevi. Pentru începe şi-a dispersat depozitarea ma citări, montaje literar-muzi- re, îndrumaţi cu atenţie, se
Nu întîmplător vizăm un rea cursurilor încă din acest terialelor astfel îneît adeseori cale, muzică corală, populară pot impune într-o perioadă
ritm alert In realizarea inves an, ce măsuri s-au întreprins procesul de producţie este scurtă fn viaţa cultural-artis
tiţiilor. Pentru capacitatea noi pentru finalizarea grupului stînjenit. Cum aceste lucruri şi uşoară, jocuri populare şi
lor linii tehnologice — reali şcolar? — ne adresăm tova mărunte la prima vedere duc moderne, evoluţii ale solişti tică huncdorcană. Aprecieri
zate deja — resimţitm nevoia răşului Florian Urican, secre la dereglări în menţinerea u lor vocali şi instrumentişti, se pot adresa şi unor in
altor obiective cum sînt : ma tarul comitetului de partid al nor ritmuri susţinute, se im ale brigăzilor artistice de a structori. cadre didactice ca
gazia de materiale şi sta ti a de uzinei. re sau ocupat îndeaproape
acumulatori, hala rotăriei, — Trebuie menţionat că pune ca cei doi factori să gitaţie etc.
staţia de pompare a apei uza- grupul şcolar se înscrie în conlucreze şi mai mult pentru La Hunedoara, au concu de pregătirea lor.
!e, hala tîmplărfei, a conduc dezideratele uzinei noastre, a- înlăturarea unor astfel de as
telor şi a canalelor de apă, vînd In vedere că noua capa pecte.
care să conducă la îmbună citate de producţie impune e
tăţirea activităţii de ansamblu. xistenta unui număr suplimen
— Executăm deja finisajele tar de muncitori calificaţi. Ne
interioare la o bună parte din îngrijim încă de pe acum de
Pe pAmlnturile istorice ale
aceste obiective şi am atacat pregătirea viitoarelor cadre wmmmmm Hunedoarei, ca şi in întrea
şi alte lucrări cum sînt de- şi considerăm că e justă o ga ţară, au loc in aceste zile
cantorul cu etaj, săpăturile rientarea privind construirea im portante m anifestări inclii-
pentru conducte, fundaţiile grupului şcolar în incinta uzi nate sărbătoririi sem icentena
pentru noile hale — adaugă nei. Termenul de stat prevede rului U.T.C. — jubileu însem
nat în viaţa tineretului ţării.
Ilie Anghel, maistru principal finalizarea grupului la 30 sep Una din aceste m anifestări a
la şantierul nr. 2 al T.C.S. Hu tembrie a.c., dar din consul Noutăii la Dobra avut loc duminica in com u
nedoara. Constructorii noştri taţiile noastre cu constructo nele Bala de Criş şi Bulzcşti.
Pe o temă istorică de maro
cunosc necesitatea finalizării rul am hotărît finalizarea o profunzim e — „Tineri volun
obiectivelor înainte de ter biectivului la începutul lunii Primul dintre blocurile ce sătesc; la Roşcani se va a tari uteclşti care au luptat
men, iar roadele acestei cu septembrie. Cu sprijinul diri se vor ridica în centrul co menaja un bufei ; pentru sa pentru libertatea şi fericirea Abuzul, neglijenţa şi neouneaşterea
poporului român" — In cadrul
noaşteri se văd în modul cum gintelui de şantier, al directo munei Dobra osie aproape tele Pane şi Panc-Sălişle, acestei acţiuni a fost evocată
se lucrează. La desfăşurarea rului şcolii profesionale s-au de cota finală. In el se vor care sînt aproape unite, vom personalitatea eroului utccist
normală a muncii noastre ne stabilit necesarele de materia muta salariaţii comunei. La construi un magazin nou ; Alexandrii Rusu, născut In
ajută o judicioasă eşalonare le pentru viitoarele încăperi parter vor fi amplasat? u- la Răduleşti vom rezolva, com una Bulzcşti, care a ple
cat voluntar in războiul an
a începerii construcţiei unor ale grupului, iar stadiul lucră nitejli comerciale şi de ser de asemenea, cu magazinul, tihitlerist şi a murit vitejeş sînt la fel de păgubitoare pentru
clădiri, oare este corelată cu rilor — pentru sălile de clasă vire : librărie, cofetărie, care la ora d? fala nu-i co te in luptele din munţii Ta-
executarea instalaţiilor subte zidăria a ajuns la parter, să farmacie, agenţia C.E.C- As respunzător. tra. Cei peste 400 de cetăţeni,
rane pentru devansarea fina lii de sport i s-a terminat fun pectul de azi al centrului — Aceasta în ce priveşte In m ajoritate tineri, prezenţi
5n sala căm inului cultural din
lizării planului general de e daţia cir. — ne îndreptăţeşte comunei Dobra este frumos, spatiile comerciale. r Ce sa Bala de Criş, l-au ascultat cumpărător şi avutul obştesc
xecuţie. Noi am căutat să ge să sperăm în finalizarea opti atrăgător. In anii ce vin se va întreprinde pentru ridi
neralizăm unele metode efi mă a acestui obiectiv. va schimba mult, în drum carea ştachetei bunei ser
ciente de lucru cum ar fi pre- Din cele relatate de interlo spre urbanizare- viri ? In munco de control întil- domeniul controlului, răspun mentul palincă a menţionat in
fabricarea scărilor mozaioate cutori rezultă că ritmul -de e — Consider că o dată so nim multe cazuri de nerespee- deri şi sancţiuni. factură preţul de 73 lei litrul
şi montarea lor în momentul xecuţie pe şantierul uzinei si- luţionată problema spatiilor Vibrantă evocare tare a legislaţiei. Cauzele a Această lege a fost nece în loc de 65 Iei. depăşind ast
meriene se desfăşoară in con fel şi preţul pentru catego
cînd finisajele sînt încheiate. Un scurt dialog cu prima comerciale, se soluţionează cestor încălcări se grupează sară deoarece practica n do
formitate cu cerinţele strin în : abuzuri pe care le comit ria I.
Asta pentru a evita degrada gente ale economiei. Loc pen rul comunei, Adrian Costa. în mare parte şi cea a mai a unui erou unii salariaţi care, deşi cu vedit că în cadrul întreprinde U.J.C.C. Deva a schimbat
rea lor în timpul construcţiei tru mai bine există însă, a- Tema discuţiei : reţeaua co bunei serviri, se poate face nosc legea, o încalcă pentru rilor producătoare şi chiar la preţul de vînzare a băuturi
mercială a comunei. o aprovizionare mai abun organizaţiile comerciale s-a lor ce se vînd prin barul din
— Ce probleme are în a dentă, promptă. Desigur, e utecist a obţine ciştiguri în plus şi manifestat tendinţa de a se cadrul magazinului „Univer
tenţie primăria referitoare la ducaţia socialistă a tuturor neglijenţe, care se manifestă mări în mod nejustificat une sal" llia, de la categoria a
comerţ ? lucrătorilor din comerţ ne la unii salariaţi. In această le preţuri in dauna cumpă Il-a la categoria I, fără a miş
categorie intră unii salariaţi
Realizările femeilor — In atenţia noastră se a preocupă în cel mai înalt care, deşi cunosc legile, îşi rătorilor şi consumatorilor. ca cel puţin un deget în ce
urmărind
grad,
îndeosebi
flă rezolvarea problemei vorbind despre cnou pe: Du îndeplinesc în mod defectuos Nu rare au fost cazurile priveşte criteriile de dotare
spaţiului comercial în toa grija pentru apărarea avu mitru Rusu, tatăl eroului, Ion obligaţiile de serviciu. Din cînd unii conducători de orga şi servire prevăzute de ordi
tului obştesc încredinţat, bu-
i-a
care
învăţătorul
Barbu,
din cooperativa de consum te satele. na-cuviinţă, solicitudinea fa îndrumat paşii in primii patru cauza acestora, cumpărătorii nizaţii comerciale ripostau că nul M.C.I. 905/1965. De altfel,
„banii încasaţi în plus de la
— Concret.
barul care, de fapt, funcţio
ani de şcoală, Groza Petru,
cumpărători nu au intrat în
— La Dobra se vor con ţă de populaţia cumpărătoa cînd acesta învăţa la gim na şi consumatorii sînt nevoiţi buzunarul nimănui", rămînînd nează în holul de intrare Sn
de clasă in perioada
coleg
să plătească din buzunarul lor
re. In acest sens acţionează
strui carmangerie, cu labo
Orăştie rator şi magazie ; brutărie, organizaţia comunală de i ziul industrial de băieţi din anumite sume de bani reflec la întreprindere. In mod direct magazin, nici nu poate asigu
ra condiţii de confort care să
tate in mod nelegal in bene
Baia
Criş,
Haralambic
de
cu o capacitate de 5 tone partid, de tineret, sindicat şl ‘ M unteanu, tovarăş de arme şl ficiul organizaţiilor comer s-au sustras din buzunarul corespundă categoriei I de
Cooperativa de consum Orăştie se poate mfndrl, In sec pe zi ; un bazar, în piaţă j femei. Cu rezultate lăudabi fapte cu eroul în luptele îm ciale. cumpărătorilor şi în mod indi preţuri. Merceologul Grigore
torul b&u de alim entaţie publică, cu o producţie proprie spatii de cazare pentru pro le. potriva hitlcriştilor. Despre rect conducerile organizaţiilor Burduja, de Ia Oficiul O.J.T.
Necunoaşterea legislaţiei de
activitatea desfăşurată de e
dintre cele mai mari pe sistem ul com erţului cooperatist: ducătorii ce vin cu mărfuri ★ rou în organizaţia de tineret, către unii salariaţi care, după comerciale au beneficiat de Deva, fără a fi competent, a
28 la sută din totalul desfacerilor, bineînţeles cu şanse de şi produse la piaţă ; com Cooperativa de consum din In perioada ilegalităţii, a vor angajare, sînt lăsaţi în voia anumite avantaje ca urmare a calculat preţul la „Prunată"
bit tovarăşul Constantin Pur-
sporire. plex meşteşugăresc cu etaj, Dobra dirijează activitatea cllcan, secretar al Com itetu soartei, fără a mai fi instruiţi realizării de beneficii (pe sea la 72 lei litrul în loc de 62
Să fi contribuit la asta renum iţii clrnaţi a la Orăştie, în care se vor reuni toate comercială din satele a trei lui judeţean Hunedoara al şi îndrumaţi, e o altă grupare. ma cumpărătorilor şi consu lei. La cantitatea de 250 litri,
să fl contribuit un anume apetit mai dezvoltat al locuitori secţiile prestatoare de ser comune: Dobra, Lăpugiu de U.T.C. Cele mai frecvente încăl matorilor). Dar cine poale ga cît s-a livrat cu acest preţ'
ranta că aşa stau lucrurile în
lor oraşului? Sigur e că o contribuţie mare la aceste rea vicii. - Jos şi Bătrîna. O reţea grea, — Tînărul erou utecist A cări au fost constatate în pro toate cazurile, deşi temeiul a greşit, consumatorii au plătit
lizări a adus laboratorul de cofetărie care realizează pro — Asta la Dobra. Dar în întinsă, formată din 28 uni lexandru Rusu a fost un blema preturilor şi tarifelor. cestei situaţii este el însuşi un „tribut" de 2 500 lei. Grav
adevărat m ilitant com unist, un
ducţii m edii pe cap de lucrător cu 6 000 Ici mal mari declt satele aparţinătoare? tăţi de desfacere şi 24 uni om dîrz, curajos, in teli Pentru a se face ordine şi evident eronat? este faptul că abia la o lună
producţia m edie pe ţară în sectorul respectiv. — Notaţi: magazin nou tăţi prestatoare de servicii gent, trăsături înnobllato de în acest sector, Marea Adu In spiritul noii legi, vînza- după aplicarea acestui preţ a
fost descoperită greşeala, ne-
spiritul de sacrificiu. Este da
Un am ănunt: colectivul laboratorului e alcătuit în m ajo cu bufet, la Lăpuşnic ; ve către populaţie. toria noastră, a tuturor tine nare Naţională a adoptat, la rea de mărfuri şi prestarea de luîndu-se măsuri nici de către
ritate din fem ei. De sărbătoarea lor, aceste realizări le chea şcoală de la Mihăieşti rilor, ca rem em orind faptele data de 16 decembrie 1971, servicii, cu depăşirea preturi responsabila cu preţurile, Var-
fac mare cinste. va fi amenajată ca magazin GH. I. NEGREA dem ne ale înaintaşilor noştri Legea nr. 19, cu privire la re lor sau tarifelor legale, con vara Cornea, şi nici de către
să m ergem pe drumul deschis
de ci, să luptăm şl mai m ult gimul preţurilor şi tarifelor. stituie infracţiune de abuz în conducere, care cunoşteau de
v pentru traducerea In viaţă a
hotârfrUor partidului, pentru Această lege intră în vigoare serviciu contra intereselor acum această încălcare, fiind
înflorirea şi prosperitatea pa la data de 16 martie 1972. persoanelor şi se pedepseşte necesară intervenţia noastră.
triei socialiste. Prin Legea nr. 19 s-a sta cu închisoare de Ia 3 luni Ia Exemplificările ar putea con
După derularea am intirilor, 2 ani. tinua.
încărcate de frum useţe şl e- bilit în mod concret modul de
m oţic, pe scena căm inului calculare a preţurilor, de vîn- Cum altfel decît abuz poate Considerăm necesar să a
p n iw itf M m m cultural din Baia de Criş a zare şi de cost, precum şi mo cerii O.C.L. comerţ mixt Brad tragem atenţia tuturor lucră
fi calificată hotărîrea condu
avut loc m ontajul literar-m u-
dalitatea de determinare a be
torilor din sectorul comercial
„Slavă eroilor utcciştl
zlcal
căzuţi pentru eliberarea pa- neficiului. S-au mai stabilit (director Petru Stan) de a a că este de datoria lor să cu
triei“ — care a redat m om en reguli de bază pentru aplica plica preturi de categoria î li noască în amănunţime preve
a te esenţiale (lin viaţa şi ac rea rabaturilor comerciale, re băuturile de import vîndute derile Legii 19/1971 şi să o
In m om iţi „ m m pairi ei din perioada m uncii In ilega guli pentru calcularea şi a prin restaurantul „Perla Cri- respecte cu toate consecinţele
eroului, în special
tivitatea
şului", unitate de categoria a
y y litate şl a celei ostăşeşti. Şi-au plicarea tarifelor la servicii, Iî-a ? La acest abuz s-a adău ce decurg din ea.
dat concursul o fanfară din
Brad, un grup de tinere tul- atribuţii în domeniul modifică gat şi neglijenta unei salaria
tă părere, încercînd să fiu, Formaţia n-a dat tot ce poa tat un repertoriu care. te nicârese din Bulzcşti, alţi ti SILVIU NEAG
(Urmare din pag. I) cit mai mult posibil, obiec te, din toate punctele de ve matic, răspunde întru lotul neri din cele două com une. rii preţurilor şi tarifelor, în te de la depozit, care la sorti inspector comercial de stat
tiv. dere". emisiunii „Cintare patriei".
lerpretare de clteva amănun Horla Făgărăşanu, dirijo Maria Creţii, vicepreşedin Citeva opinii ale unor
te care, se pare, au grevat rul corului I.C.S.H. : „Cred te al Comitetului pentru cul factori a căror competentă
asupra punctajului acordat că formaţia noastră putea tură şi educaţie socialistă al n-o punem la îndoială. A
de juriu. Mă refer la faptul lua mai multe puncte. Poate judeţului Hunedoara : „Nu precierea unanimă la adresa
că finalurile frazelor melo n-am reuşit din cauza emo am decît cuvinte de laudă valorilor artistice prezente Creşterea contribuţiei tineretului ia
dice nu au fost suficient de ţiilor. Personal sînt mulţu la adresa celor două forma in concurs, convingerile re
clare, anumite nuanţări nu mit de felul în care am evo ţii. Punctajul acordat nu co feritoere la perspectivele ce
au fost făcute în concordan luat. Rămîne ca în viilor să respunde părerilor mele şi lor două coruri, exprimate
ţă cu textul, în unele cazuri confirmăm adevărata valoa multor spectatori din sală. iarăşi în unanimitate, evolu
fiind chiar neavenite. Adică, re artistică a corului pen /\m rămas cu toţii surprinşi. ţia lor sînt suficiente argu îndeplinirea sarcinilor economice tn 1972
ceea ce trebuia reliefat a tru că, apreciez, avem reale Mai ales in ceea ce priveşte mente în favoarea prezente
fost estompat. Ca spectator, posibilităţi'*. corul de la Orăşlie. Şi corul meritorii în această etapă
n-am înţeles întru totul tex I.C.S.H. merita, cred, un Şi, pentru a nu dezminţ
tul cîntecelor, n-am auzit u Ioan Popa, dirijorul coru punctaj mai ridicat. Mi so speranţele, cele două forma
neori consoanele şi chiar lui de la Orăştie : „Corul a pare, in această ordine de ţii au datoria de a demon împlinirile de prestigiu în re, pentru permanentizarea prinderii în acest sens, secţi tivelor propuse. Se cer efor
cuvintele 'de la sfirşitul fra ovut o comportare foarle idei, că diferenţa de notare stra în faţa miilor de spec registrate de economda naţio lor, pentru îndrumarea spre ilor, în ultimă instanţă, indi turi în plus — şi tinerilor 1q
zelor muzicale. La adresa bună, atît ca disciplină, ţinu este prea mare fala de for tatori hunedoreni că pârtiei nală în anul care a trecut au calificarea în meseriile speci vizilor. O asemenea conştien revin responsabilităţi sporite
coiului de la I.C.S.H. aş mai ta scenică cit şi în ceea ce maţia din Maicja, care este parea la concursul coral in marcat constant prezenţa ti fice judeţului şi ridicarea res tizare dă chemării spre mun — pentru ca în toate unităţi
adăuga dozarea intensităţii, priveşte felul rum a răspuns un cor bun, dar valoric n-a terjudeţean „Cântare patriei" neretului în entuziasmul mun ponsabilităţii fată de călit i- că noi şi bogate dimensiuni le economice, şantiere, sarci
pauzele pentru respiraţie in dirijorului în timpul emisiu depăşit cu mult formaţiile a fost un sever examen al cii. Alături de reilizările pro- tca lucrărilor executate. O educative". nile de producţie să fie reali
mijlocul frazei muzicale şi nii. Cît despre notare, o fost hunedorene. Pentru mine, di calităţii pesle care au tiecut, priu-zise s-au conturat ini problemă la fel de stringentă Vizînd acelaşi scop, al mo zate ritmic. Nici un tînăr să
altele. în general corectă. M-au ferentele de notare ramin, din care au tras cuvenilele ţiative, acţiuni menite să spo ridicată în faţa organizaţiilor bilizării plenare la muncă, nu răinînă sub plan, în nici o
surprins cele trei note de 13 rească eficienta participării U.T.C. este şi aceea a lichi
Personal nu sînt mulţumit totuşi, inexplicabile". învăţăminte. Prezenţa lor ac tineretului la munca efectivă, Octavian Mireştean, prim-se- decadă sau lună. Să se inter
de punctajul acordat. De pil acordate, cred, exagerat fa Dumitru Cihodaru, regizor tivă în viaţa culturală a ju dării absenţelor nemotivate, cretar al Comitetului munici vină în cunoştinţă de cauză
dă, corul din Marga merita ţă de calitatea interpretării. la televiziune : „Am urmă deţului, aşteptată cu viu in la realizarea planurilor eco învoirilor şi concediilor fără pal Devi al U.T.C., sublinia de cîte ori e nevoie pentru
nomice. In multe întreprinderi,
Dacă majoritatea notelor au
mai puţin decit punctajul rit evoluţia celor două co teres de iubitorii muzicii co plată, îndeosebi la C.C.P., cu justele necesitatea stabili remedierea neajunsurilor ce
fost 14, faptul se datoreşte, uzine şi instituţii au fost or C.S.H., C.M.N. Deva şi rii în mod corespunzător a
ruri din carul de reportaj.
maxim, în timp ce formaţii probabil, repertoriului care Sînt, după părerea mea. rale, va fi în măsură să fa ganizate întîlniri ale tineretu C.E.I.L. Dcvi. Este necesară, evidenţiaţilor în producţie, a apar. Să se ia măsuri ca toţi
tinerii să cunoască
le de la Orăştie şi I.C.S.H. n-a cuprins o piesă de rezis două formaţii foarte bune, că dovada înaltelor calităţi lui cu cadre de conducere în acest sens, întărirea orga participării secretarilor U.T.C de plan, indicatorii, sarcinile
angaja
meritau un număr mai mare tentă la nivelul posibilităţi numeroase, cu o bună pre artistice, a dragostei şi pa din întreprinderi şi nctivişti nizaţiilor la nivelul secţiilor, la actiunei de stabilire a mentele pe întreprindere, ter
de puncte. îmi exprim aceas- lor interpretative ale corului. gătire muzicală. Au prezen siunii lor pentru muzică. de partid. sectoarelor şi formaţiilor de fruntaşilor. menele de punere în funcţiu
Membrii Comitetului Jude lucru, transformarea acestora Calităţile deosebite ale ti ne li construcţii, tineretul
ţean al U.T.C. au îndrumat şi în colective dinamice cu o neretului muncitoresc s-au să-şi aducă contribuţia la
sprijinit concret organizaţiile înaltă combativitate faţă de evidenţi-it încă o dată — a creşterea productivităţii mun
de tineret din întreprinderi manifestările negative. O pro răta Ionel Ţuligă, secretarul
pentru mobilizarea şi partici blemă cire trebuie să consti comitetului U.T.C. de la cii, reducerea consumului
parea activă în tot cursul tuie preocuparea conjugată a U.M.M.R. Simeria — prin ce specific, lichidarea risipei de
anului trecut a tinerilor la organizaţiei de tineret din rerea tinerilor de aici de a materiale. Anul 1972 trebuie
întrecerea socialistă. S-au în întreprinderi, şcolii profesio forma brigăzi de muncă pa să fie anul calităţii, anul e
(Pentru
ficienţei economice.
registrat însă, alături de a nale şi a conducerii întreprin triotică care să lucreze la
ceste acţiuni şi iniţiative, şi derilor este aceea a uceniciei construirea obiectivelor social- aceasta tineretul să participe
neajunsuri a căror eradicare la locul de muncă. Ion Ioni- culturale. la introducerei metodelor de
grabnică se impune cu strin chente, secretarul comitetului Vizînd creşterea contribu mare productivitate, la folo
sirea utilajelor la întreaga lor
genţă. O analiză a stării de U.T.C. din C.S.H. al organi ţiei tineretului la îndeplinirea
fapt din diferite colective a zaţiei ucenice la locul de sarcinilor economice «ile a capacitate, la întreţineri şl
evidenţiat cîteva imperative muncă, sublinia necesitatei cestui an, organizaţiile de ti reparaţii de calitate. întărirea
privind necesitatea informării corelării acţiunilor tinerilor neret au obligaţia să oriente problemei disciplinei, a utili
tinerilor din minerit, construc din această formă de şcolari ze activitatea tineretului mun zării raţionale a fondului de
ţii siderurgice cu probleme zare cu activitatea organiza citoresc în funcţie de drumul timp să stea permanent în
ale politicii economice a pir- ţiilor de tineret din întreprin pe care îl va parcurge eco atenţia organizaţiilor U.T.C.,
tidului, cu transformările sur deri, pentru îmbunătăţirea nomia noastră, în funcţie de întîlnirile cu activişti de
venite în economie, ştiinţă, muncii, practicii în producţie, dezvoltarea economică *i ju partid, cu conducători eâ pro
viaţa spirituală a poporului, activităţii educative. deţului. S-a precizat cu mul ceselor de producţie, cu mun
a organizării unor sesiuni teh- „Mulţi tineri nu cunosc în tiple prilejuri faptul că tine citori de prestigiu, toite ac
'nico-ştiinţifice cu tinerii in suficientă măsură sensurile, retul şi-a adus o contribuţie ţiunile educative să fie orien
gineri şi tehnicieni, a spo obiectivele politicii economi însemnată la prestigioasele tate spre creşterea responsa
ririi funcţionalităţii concursului ce a partidului, arăta Nicola? împliniri obţinute de econo bilităţii tinerilor în muncă,
„Cartea tehnică şi producţia". Haneş, secretarul organizaţiei mia naţională şi judeţeană în în viaţă. împlinite, aceste de
Se impun, de asemenea, ac U.T.C. de la preparaţia Petri- primul an al cincinalului. ziderate devin garanţii ale
ţiuni mii susţinute cu carac la. Or, pentru o mobilizare Chemării? li întrecere lansa sporirii contribuţiei tineretu
ter educativ şi profesional constantă spre muncă e nece te recent de către numeroase lui hunedorean la progresul
pentru cei peste 5 000 de ti sar să se lămurească princi unităţi economice deschid un economic, Ia îndeplinirea rit
neri din construcţii, transpor palele obiective pe care şi 1? cimp larg de participare a în
Corn) întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara. Foto: V. ONOIU turi, cooperaţia meşteşugăreas propune putidul, să se pre tregului tineret din judeţ la mică a sarcinilor de producţie.
că şi întreprinderile forestie zinte sarcinile ce revin între realizarea exemplară a obiec ✓ I. LASCU