Page 24 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 24
^ > iaacr~x«M «MU
M— QB
Drumul socialismului a nr. 5337 © marji 7 martie 1972
INTERNAŢIONALE |
S E C V EN ŢE INTERNAŢIONALE SEC V EN ŢE INTERNAŢIONALE
Mitingul de la
Şedinţa Comisiei culturale a ' w - --m m : ~ ! 1
9 9 Agenda economica ! Phenian cu prilejul ATLAS j
Consiliului Mondial al Păcii vizitei delegaţiei
TRATATIVE ROMANO-ALBANEZE PRIVIND P. S. din Uruguay ( Muz'ca şi animalele ^
VARŞOVIA 6. — Corespon Intîlnirea de la. Varşovia a SCHIMBUL DE BUNURI DE LARG CONSUM < Poliţia din Dasel (Elve-
dentul Agerpres, losif Dumi- prilej uiL examinarea unor PE ANUL 1972 PHENIAN 6 (Agerpres). — » ţin) a emis o circulară prin 1
traşcu, transmite : La Varşo probleme privind colaborarea Cu prilejul vizitei în ^ R.P.D. \ care interzice categoric di- i
1 fuzarea muzicii prea zgo- ^
via, a luat sfîrşit şedinţa Co TIRANA 6 (Agerpres). — de bunuri de larg consum Coreeană a delegaţiei Parti J motoase in zona grădinii i%
misiei culturale .a Consiliului intelectualilor în lupta pentru O delegaţie a Ministerului pe anul 1972. La încheierea dului Socialist din Uruguay, \ zoologice. Dispoziţia a fost
Mondial al Păcii, la care au pace şi progres. A fost adop Comerţului Interior din Re tratativelor a fost semnat un condusă de Jose Pedro Gar- î dată după ce s-a constatat \ 1
participat reprezentanţi ai In tat un apel către oamenii de publica Socialistă România a protocol care prevede o doso, membru al Comitetului : că, din cauza unei aseme- 1
purtat, la Tirana, tratative Executiv, secretar pentru re
telectualităţii din peste 20 de cultură din întreaga lume, în cu reprezentanţii Ministeru creştere sensibilă a volumu laţiile internaţionale al C.C. \ nea muzici, o specie rară
ţări ele lumii. Din România vederea intensificării partici lui Comerţului al R.P. Alba lui schimburilor de mărfuri al partidului, la Phenian a i de cerb indian, iritată la
peste
? maximum, a sărit
a fost prezent prof. univ. dr. pării lor la lupba pentru pace nia, în legătură cu schimbul faţă de anii precedenţi. avut loc un miting de masă, \ bariera metalică, rănin-
informează agenţia ACTC. La
docent Jean Livescu. şl securitate internaţională* DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMERCIALE miting a fost prezent Kim i du-se grav.
POLONO-SUEDEZE Dong Gyu, membru al Comi La domiciliu ca şi
tetului Politic, secretar al
VARŞOVIA 6 (Agerpres). In ultimii trei ani, schim C.C* al Partidului Muncii din pe străzi
Intr-un comentariu pe mar suedeze au cunoscut o re Coreea. 80 la sută din locuitorii
burile de mărfuri
polono-
ginea evoluţiei relaţiilor e
Luînd cuvîntul, Kang Song
Puncte de reper africane conomice polono-suedeze, a marcabilă intensificare. In San, secretar responsabil al marilor oraşe americane )
mi îndrăznesc să se aven- \
prezent,
genţia PAP relevă că Sue
eforturile principa
dia reprezintă principalul le ale celor doi parteneri Comitetului orăşenesc Pheni tureze noaptea pe străzi, ^
că
an al P.M.C., a afirmat
parlener comercial al Polo comerciali vizează în pri partidul, întregul popor core iar un mare număr de ce- J
CAIRO 6 (Agerpres). — In regiunea Mal iha, din par niei printre ţările scandina mul rînd dezvoltarea schim tăţeni nu se simt in sigu- y
tea de est a Republicii Arabe Egipt, a fost descoperii, re ve şi ocupă, totodată, locul bului de produse industriale ean, sprijină pe deplin lupta ranţă nici în propria lo- 1
cent, un important zăcămînt de ţiţ-ei, informează agenţia al doilea printre furnizorii şi intensificarea contactelor dreaptă a poporului urugua- cuinţă... Acestea sint con- »
MEN. Prospecţiunile efectuate în această zonă au stabili de minereu de fier, ceea ce în domeniul cooperării. Se yan şi a altor popoare latino- statările sondajului efcc- \
că zăcămîntul se află la o adîncime care nu depăşeşte 50 îi asigură un loc deosebit are, de asemenea, în vede americane, împotriva imperia luat de revista „Life“. In L
de metri. de important în comerţul ex re specializarea în produce lismului, exprimîndu-şi încre 1971, in oraşele americane »
Cu numai cîteva zile în urmă, o descoperire similară a terior polonez. Importurile rea acelor mărfuri care se derea că această luptă va fi cu peste un milion de lo- \
fost făcută în regiunea El Razzak, la sud de oraşul El Ala- de minereu de fier suedez bucură de o cerere deosebi încununată prin victoria cau cuitori, trei persoane din t
mein, precizează agenţia egipteană. au loc pe baza unor acor tă pe respectivele pieţe şi zei păcii, democraţiei .şi so- mmm cinci au fost victime ale 1
duri pe termen lung şi ma încheierea unor acorduri pe ciialisnvuAui. La rîndul său, violenţei. In întreaga ţară \
nifestă o tendinţă de creş termen lung in acest dome Jose Pedro Cardoso a arătat R.P. POLONA. Uzinele m ecanice pentru industria m inier*, din s-au înregistrat aproxima- 1
BRAZZAVILLE 6 (Agerpres). — Guvernul Republicii tere continuă. niu. că P.S. din Uruguay sprijină G liwlce, au proiectat şi construit o nou* instalaţie de forare, au tiv 9 500 de asasinate, J
topropulsata, tip WW-2 MS, care poate opera în diferite unghiuri.
Populare Congo a elaborat un proiect privind efectuarea de pe deplin propunerile în opt O galerie rectangular* de 4—5,5 m poate fi forat* pin* la adinci- 73 000 de agresiuni şi \
lucrări pentru întreţinerea şi ameliorarea reţelei rutiere a puncte -ale R.P.D. Coreene, re m ea de 3,5 m. 127 000 spargeri. ^
tării, relatează revista ..Africasia". Proiectul, conceput pen feritoare la unificarea paşnică In fotografie: Noua instalaţie minier* de forare, autopropulsa
tru o perioadă de patru ani, prevede, între altele, reînnoi Intensificarea acţiunilor revendicative ale şi independentă « patriei. ţii. Dintofdeauna \
rea instalaţiilor de întreţinere a drumurilor, formarea de
personal calificat şi renovarea atelierelor de prelucrare a oamenilor muncii din Spania contrariile t
materialelor necesare. Costul total al proiectului se ridică a l g e r ia încheierea lucrărilor s-au atras
la 4,25 milioane dolari. MADRID 6 (Agerpres). — Vittoria, unde personalul uzi
— + — Ultimele zile au marcat o nelor ..Michelin" s-a aflat în Vestea căsătoriei lui J
KINSHASA 6 (Agerpres). — Republica Zair deţine unul nouă intensificare a acţiuni grevă timp de 42 de zile, si reuniunii cadrelor F. L. N. Gcorge Bclcamp cu Elea- \
din principalele locuri în lume în producţia de cobalt. Pen lor revendicative ale oame tuaţia continuă să fie încor nor Birt (S.U.A.) a atras l
tru anul 1974, se prevede ca producţia de cobalt să ajungă nilor muncii din Spania. După dată. Patronatul a concediat ALGER 6. — Coresponden lor privind rolul pe care tre tului de Eliberare Naţională un public foarte numeros. ?
la 14 400 tone faţă de 10 600 tone în 1969. In acelaşi an, ce au lansat apelul de a se şapte muncitori, dintre care tul Agerpres, Constantin buie să-l joace cadrele parti îi revine un rol dmporlanL"* Şi nu din întimplare, de- \
producţia de cupru va ajunge la 450 000 tone. organiza la 8 martie o zi de cinci reprezentanţi sindicali, Benga, transmite : Preşedintele dului în domeniul aplicării Preşedintele Boumediene a a oarece Eleanor este „înghi- i
luptă naţională în sprijinul ce participaseră la negocierile rătat că revoluţia agrară nu ţitoare de flăcări“ pe sce- ţ
— ^---- revendicărilor generale ale în vederea reînnoirii contrac Consiliului Revoluţiei şi şe revoluţiei agrare. este o simplă problemă do li na unui teatru de varietăţi,
ful guvernului algerian, Ho-
In comunicatul dat publici
ALGER 6 (Agerpres). — Algeria şi Tunisia, sprijinite membrilor lor, comisiile mun telor colective de muncă. In uari Boumediene, a prezidat tăţii se relevă că ,,militanţii mitare a proprietăţii agricole, iar George — pompier şi
responsabil cu paza contra
de UNESCO şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dez citoreşti (organizaţii sindicale semn de protest faţă de aceas şedinţa de închidere a lucră F.L.N. şi-au reafirmat spriji ci o operă de transformare a incendiilor.
voltare (P.N.U.D.). au elaborat un proiect de prospectare a care activează în ilegalitate) tă măsură arbitrară, a fost or rilor reuniunii comune a ca nul deplin fală de politica condiţiei umane a felahului şl
reţelei de resurse subterane de apă din Sahara de nord, au distribuit la Madrid şi în ganizată o nouă întrerupere drelor Frontului de 'Eliberare actualului guvern revoluţio a raporturilor existente pină ,,Experienţă
informează revista „Jeune Afrique“. Proiectul are drept alte oraşe manifeste în care temporară a lucrului. Naţională (F.L.N.), a membri nar, care este expresia conti în prezent în zonele rurale
obiectiv satisfacerea necesităţilor de perspectivă ale dez cer muncitorilor să-şi inten Acţiuni revendicative au lor Comisiei centrale de co nuităţii spiritului revoluţiei ale ţării. muzicală"
voltării economice, îndeosebi ale agriculturii, precum şi asi sifice acţiunile pentru atinge fost organizate de către mun ordonare şi control şi a co clin 1 noiembrie 1954 şi care Preşedintele Consiliului Re
gurarea aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei din rea unor obiective ca : recu citorii societăţii miniere „Hu- misarilor naţionali ai F.L.N. răspunde aspiraţiilor maselor voluţiei a relevat că, ,,la ora Corul şcolii din oraşul
această zonă. In cadrul proiectului vor fi identificate re noaşterea dreptului la grevă, nosa" şi de către sindicatul In cadrul şedinţei au fost muncitoare". Participanţii la actuală, satele trebuie să be Spalding (Anglia) a cintat
sursele subterane de apă din Sahara de nord şi vor fi ela reîncadrarea muncitorilor con muncitorilor metalurgişti din reuniune şi-au exprimat ade neficieze de posibilităţile de \ timp de 48 de ore fără in- \
Barcelona.
borate soluţiile optime pentru exploatarea lor raţională. cediaţi sau deţinuţi, interzice expuse rezultatele dezbateri- dezvoltare şi tehnice asigura ţ trerupere, depăşind cu trei /
Cercetările vor fi întreprinse într-o zonă cu o suprafaţă de rea intervenţiei forţelor poliţi ziunea deplină faţă de revo te de stat, pentru a edifica o 1 ore recordul mondial. In J
800 000 kilometri pătraţi. Potrivit ritmurilor propuse de gu eneşti în cazul conflictelor de luţia agrară şi hotărîrea de a agricultură modernă, cores 1 tot acest timp, elevilor li ^
vernul algerian, se vor putea extrage din zona de deşert muncă, legalizarea mişcării face totul pentru reuşita ei. punzătoare nevoilor ţări". In \ s-au dat tablete pentru a i
care aparţine Algeriei cantităţi de apă suficiente pentru a sindicale. La Barcelona, în ca Evoluţia zborului sondei La încheierea şedinţei, pre încheiere, preşedintele Boume i le proteja coardele voca- J
satisface, totalitatea cererilor pentru oazele actuale şi pen drul campaniei desfăşurate în şedintele Houari Boumediene diene a chemai la mobilizarea J le. „N-a fost un record de ţ
revendicări,
sprijinul acestor
\ cintat, ci mai degrabă u- (
tru crearea pină în anul 1980 a unor plantaţii de palmieri au avut loc manifestaţii la a rostit o cuvîntare, în care tuturor forţelor pentru asigu î nul de cruzime'1, au deda- J
pe o suprafaţă de 6 500 hectare. a arătat că, ,,în calitate de rarea succesului prefacerilor
care au participat mai multe spaţiale „Pioneer-10“ rat părinţii elevilor în le- \
mii de muncitori. In oraşul garant al succesului revoluţiei înnoitoare din domeniul agri \ gătură cu această „expe- 1
şi al continuităţii sale, Fron culturii algeriene. i rienţă muzicală“. }
WASHINGTON 6 fAger aflate la bordul lui „Pioneer-
pres). — In cursul nopţii de 10“ — un telescop pentru La bani mărunţi...
duminică spre luni, asupra studierea radiaţiilor cosmice. ) Milanezii care se aflau I
sondei spaţiale americane Importanţa manevrei pre Convorbiri între cancelarul vest-german i intr-o zi în tramvai au vă- ?
„Pioneer-10“ > ce se deplasea văzute pentru miercuri con
ză cu o viteză de circa 33 000 stă in aceea că de ea va de şi primul ministru al Iranului J mas consternaţi văzînd că \
kilometri pe oră in direcţia pinde varianta traiectoriei ) unul din călători nu avea i
planetei Jupiter, au fost e pe care se va deplasa sonda TEHERAN 6 (Agerpres). — Amir Abbas Hoveyd.i a de { mărunţiş ca să-şi plătească J
fectuate două manevre de in preajma planetei Jupiter, Cancelarul R.F. a Germaniei, clarat că a expus cancelaru I biletul. Căutînd prin buzu- \
importanţă majoră. intr-un şi specialiştii de la „Jet Pro- Willv Brandt, care se află în- lui vest-german posibilităţile nave, acesta a început să 1
moment cînd se afla la o dis pulsion Laboratory“, din lo Ir-o vizită oficială la Teheran, de realizare în comun a unor scoată o mulţime de banc- /
tanţă de peste 1,5 milioane calitatea calif or niană Pasa- a avut luni convorbiri cu pri obiective în valoare de 30 note in valoare de aproxi- )
kilometri de Pămînt. dena, încă mai chibzuiesc a- mul ministru al Iranului, A- rnaliv 50 000 lire. Misterul î
Prima manevră a constat supva alternativelor. Există, mir Abbas Hoveyda. Au fost milioane dolari, în cadrul ac a fost imediat elucidat : 1
in încercarea funcţionării astfel, posibilitatea plasării abordate probleme politice şi tualului plan iraniian de dez m „milionarul excentric“ era î
motoarelor rachetă auxiliare, navei pe un traseu care să-i economice interesînd cele do voltare pe cinci ani, relatează î de fapt un spărgător care \
care vor fi utilizate în cursul permită să determine dacă agenţia Ren Ier. ^ tocmai comisese un furt. ^
zilei de miercuri pentru e „luna portocalieu a lui Ju uă <părţi.
fectuarea unei corecţii a tra piter, satelitul Io, cu pro
iectoriei, hotăritoare pentru prietăţi reflectorizante excep
evoluţia zborului. Cea de-a ţionale şi de dimensiuni a- DAMASC. — Preşedintele Uniunii Emiratelor Arabe, vest se ridică în prezent
doua manevră a pus în func propiate de cele ale Selenei, Zayd Bin Sultan Al Nahyan, aflat în vizită la Damasc, a Ia 102 morţi. Un număr de
ţiune sistemul de rotire a na are, într-adevar, atmosferă, conferit cu preşedintele Siriei, Hafez Assad. Potrivit postu 79 persoane sînt în conti
vei în jurul propriei axe, a- cum sugerează observaţiile lui de radio Damasc, cei doi şefi de stat au examinat posi
sigurindu-se o poziţie optima telescopice terestre. Un alt bilităţile de dezvoltare a cooperării dintre Uniunea Emira nuare declarate dispărute şt
?xislă
temerea că şi ele
pentru menţinerea legăturilor traseu va permite observarea telor Arabe şi Siria şi au procedat la un schimb de păreri
radio cu Pămintul, aflat şi el mai atentă a altui satelit, in legătura cu situaţia din zonă. şi-au pierdut viata. Calami
în mişcare pe orbita sa. O Callisto, apropiat ca mărime tatea s-a produs ca urma
eroare în acest domeniu ar de planeta Mercur. In fine, re a prăbuşirii unui dig, lo
putea provoca pierderea po o a treia alternativă privind calitatea fiind acoperită de
sibilităţilor de legătură cu viitoarea traiectorie oferă ULAN BATOR. — Guver un strat de apă de aproape
sonda spaţială. La cele două perspectiva studierii dungilor
manevre amintite s-a adău albastre şi portocalii ale lui nele R.P. Mongole şi Olan CADRAN zece melri.
gat, apoi, punerea in funcţiu Jupiter însuşi, sau a unei dei au hotărît să stabilească
ne a celui de-al şaselea din mari pete roşii, vizibile prin relaţii diplomatice şi să fa
ZAMBIA. In fotografie: Vedere parţial* din centrul , oraşului Lusaka, capitala Zambiei. tre cele 11 instrumente prin telescop pe suprafaţa plane că schimb de reprezentanţe SOFIA. — Luni a sosit Ia
cipale de cercetare ştiinţifică tei. diplomatice la nivel de am Sofia delegaţia Uniunii Ge
basade — transmite agenţia Icirii mai irebuie să se pro nerale a Sindicatelor din
Mo n lame. nunţe în această problema'. România, condusă de tova
Ideea conferinţei pentru pante la acest for, ci are în cu celelalte ţări socialiste, n ferintă europeană, concepu a-şi uni eforturile pentru a COPENHAGA. — In Da NEW YORK. — Bilanţul răşul Gheorghe Petrescu,
securitate şi cooperare în vedere modelarea unor ra fost iniţiatoarea organizării tă ca prima dintr-un şir de face să triumfe acest nobil nemarca existau în luna fe vicepreşedinte al Consiliului
Europa s-a afirmat încă din porturi internaţionale, din unei conferinţe qeneral-euro- asemenea reuniuni, să fie deziderat, pentru a asigura bruarie 56 000 de şomeri în inundaţiilor care -au devastat, Central al U.G.S.R., pentru a
anul 1966 in limbajul poli care forţa să fie exclusă — pene consacrate securităţii forul tuturor popoarelor in pacea, destinderea şi înţele registraţi. Cifra reprezintă in urmă cu zece zile, loca lua parte la lucrările celui
tic ca un mijloc de realiza obiectiv în realizarea căruia şi colaborării pe continenl, teresate. Această tribună ar gerea în Europa şi în întrea aproximativ 7 Ui sută din litatea Buffalo Creek din dc-al şaptelea Congres al U-
re a dezideratului major pe este interesat fiecare stal a pregătirii şi organizării a putea să devină locul potri ga lume. totalul forţei de muncă da
care îl constituie pentru toa iubitor de pace. cestei reuniuni într-un cadru vit de cunoaştere a interese Apelul român răspunde neze. statul american Virginia de niunij sindicalelor bulgare.
te popoarele continentului De asemenea, schimbările multilateral cu participare lor individuale şi conjugate unui imperativ al zilelor
— securitatea europeană. economice şi sociale care au directă şi egală a tuturor ale tuturor participanţilor, să noastre. Evoluţiile politice BERNA. — Electoralul
Propunînd, prin Declaraţia loc în Europa şi in întrea statelor interesate, a propu ofere condiţii prielnice pen din Europa, înregistrate în masculin din canionul elve
de la Bucureşti, întrunirea ga lume, rilmul fără prece nerii de creare a unui or tru elaborarea de aranja ultima perioadă, fac posibilă ţian Schwyz a hotărî t du YAOUNDE. — Guvernele R.P.D. Coreene şi Republicii
unei conferinţe consacrate dent al dezvoltării ştiinţei ganism permanent al tutu mente negociate şi, în acest trecerea imediată, fără nici minică acordarea dreptului Federale Camerun au hotărît să stabilească relaţii diploma
securităţii şi colaborării, ror statelor participante la fel, să constituie un exem o amînare, la pregătirea de vot femeilor din acest tice la nivel de ambasadă, trdnsmite agenţia ACTC. Pe baza
România, împreună cu alte şi tehnicii deschid, în con conferinţă, in cadrul căruia plu bun, demn de urmai, practică, în cadrul unor con oanton. dorinţei reciproce de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi
state socialiste din Europa, diţiile actuale, noi perspecti- să poată fi continuată activi- pentru popoarele exlraeuro- sultări multilaterale cu par cooperare, părţile şi-au exprimat voinţa de a aplica, in re
avea în vedere împlinirea u ticiparea tuturor/ statelor in O dată cu hotărîrea adop laţiile bilaterale, principiile respectării independentei şi in
nui ideal nobil, de a se crea teresate, a conferinţei euro tată în Schwyz, numai cinci tegrităţii teritoriale, neamestecului în treburile interne şi
pe continent un nou sistem pene pentru securitate şi co din cele 25 de c/intoane ale coexistentei paşnice.
de relaţii care să excludă operare. Este cunoscut că a-
principiile fundamentale ale Conferinţa europeană şi necesitatea participării cesle consultări au fost pro
forţa sau ameninţarea
cu
forţa, care să fie bazate pe
puse incă din anul 1970, sta
dreptului internaţional. tele europene ajungind la un
acord ca ele să aibă loc la
Declaraţia sublinia că în Helsinki. De asemenea, tara
făptuirea securităţii europe noastră ca şi celelalte state
ne presupune răspunderea şi la lucrările sale a tuturor statelor interesate socialiste, prin documenle u-
contribuţia fiecărui stat — nilalerale sau comune, s-a
mare, mijlociu sau mic —. pronunţat pentru desemnarea
indiferent de orînduirea sa cit mai grabnică a reprezen
politică şi socială, la stabili tanţilor care să negocieze,
rea unei colaborări demne ve de colaborare cu ţoale tatea comună de convenire pene, pentru pacea şi secu în av easlă etapă pregătitoa
între state suverane, inde tcirile, conferă noi dimen asupra paşilor concreţi spre ritatea întregii lumi. re, ordinea de zi, nivelul de
pendente şi egale în drep siuni ideii de participare ne destindere şi cooperare. Is In scopul asigurării unui participare, procedura con
turi. îngrădită, fără nici un fel de toria, viaţa au demonstrat că asemenea caracter conferin ferinţei.
Aplccindu-ne asupra ce discriminări, a fiecărui po orice acord elaborat fără ţei, ţara noastră s-a pro Respectarea principiului de
rinţei ca o conferinţă euro por Ia tezaurul material şi contribuţia naţiunilor impli nunţat întotdeauna pentru participare directă şi egală
peană să fie rezultatul con spirilual mondial ; aceste e cate, orice aranjament în participarea tuturor statelor a tuturor statelor interesate
lucrării, consensului tuturor lemente impun înlăturarea cheiat deasupra intereseloi interesate, în mod direct şi la definitivarea tematicii
sl Dtclor inleresote, trebuie oricăror obstacole cere se statelor nu are viabilitate. cu drepturi egale, la ţoale conferinţei, la convenirea u
să clarificăm de ce este a mai ridică în mod artificial Avînd în vedere că tutu etapele de pregătire şi orga nui cadru procedural demo
ceasta o necesitate. în calea dezvoltării raportu ror statelor, indiferent do nizare a acesteia. Conside- cratic, Ia consultările multi
Conferinţa pentru securita rilor normale între state. mărime sau potenţial econo rînd că securitatea europea laterale va crea posibilităţi
te şi cooperare in Europa Complexitatea însăşi a mic şi militar, de orînduirea nă nu poate fi decit opera sporite succesului conferin
are drept scop principal să problemelor Europei, diviza lor socială, le revine răspun comună a tuturor ţărilor ţei europene.
elimine războiul, să instau tă în blocuri militare, impăr- derea pentru menţinerea pă continentului, ele trebuind România va acţiona cu
reze o pace durabilă, să fa tită în grupări economice, cii, este necesar să se cree să fie, în acelaşi timp, şi toate forţele pentru a se
ciliteze crearea unei reţele in care interesele statelor ze condiţiile adecvate ca beneficiarele acesteia, Româ trece la pregătirea concretă
de relaţii interstatale — po mici, mijlocii şi mari se în toate aceste state, fără dis nia a adresat recent, prin multilaterală a ţinerii aces
litice, economice, tehnico- tretaie, nu-şi poate găsi so criminare, să poată să-şi a- Hotărîrea Comitetului Exe tei conferinţe, considerind că
ştiinţifice, culturale — me luţii prin hotărîrea unui stat riucă întreaga contribuţie le cutiv al C.C. al P.C.R., Con interesele generale ale păcii
nite să apropie popoarele în sau grup de state, pentru că efortul de soluţionare, în in siliului de Stat şi Consiliu şi colaborării în Europa, ca
efortul de a-şi construi o chestiunile care privesc soar teresul popoarelor, a proble lui de Miniştri, tuturor sta şi în întreaga lume, impun
viată mai bună. încă de Ia ta întregii Europe trebuie melor cu care se confruntă telor interesate, tuturor for fiecărui stat să acţioneze in
început, ea nu este îndrep rezolvate cu participarea tu continentul. ţelor care se pronunţă pen această direcţie.
tată împotriva nici unui stat turor popoarelor. In acest In această nouă optică re tru securitate şi colaborare S.U.A. Recent Ia W ashington a avut loc o dem onstraţie de protest îm potriva r*zboiu',ui din
sau grup de state nepartici scop, ţara noastră, împreună zidă şi necesitatea ca o con- pe continent, chemarea de IOAN SBARNA Indochina, dem onstraţie iniţiat* de organizaţia progresist* „Fem ei, luptaţi pentru pace“.
In lotogralie: Aspect din timpul dem onstraţiei dc la W ashington.
Redacţia şl administraţia alaralnlf Dava# atf< Dl, Patra Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17, 7 15 85 şl 1 15 88. Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva.