Page 25 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 25
ŞEDINţA COMITETULUI EXECUTIV
Proletari din toate tarile, uniii-văi
Al C.C. Al P.C.R.
In ziua de 7 martie 1972 a avut loc In continuare, Comitetul Executiv al
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al C.C. al P.C.R. a examinat şi aprobat
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae propunerile privind extinderea unor a
Ceauşescu, secretar general al Partidu
vantaje acordate cooperativelor agrico
lui Comunist Român.
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi le de producţie cultivatoare de sfeclă
alţi conducători ai unor organe centra de zahăr şi asupra producătorilor indi
le. viduali, care vor livra, pe bază de con
Comitetul Executiv a examinat proiec tract, sfeclă de zahăr ; propunerile pri
tul Legii cu privire la activitatea de co
vind realizarea unor lucrări de investiţii,
merţ interior şi a hotărit ca acesta să
care urmează să fie puse in funcţiune
fie supus dezbaterii publice şi prezen
tat, spre legiferare, Marii Adunări Naţi in actualul cincinal şi a soluţionat pro
onale. bleme ale activităţii curente.
8 MARTIE— SÂRBA TOAREA MUNCII Adunare festivă în sala Secjii de produefie industrială
„Arta11 din Deva
şi prestări de servicii în cadrul
In sala „Arta” din Deva a despre semnlfioaţia zilei de 8
avut loc ieri după-amiază o Martie, contribuţia femeilor cooperativelor agricole
Şl DEMNITĂŢII FEMEILOR adunare festivă consacrată din patria noastră, dtn jude Cooperativele agricole de
ţul Hunedoara şi din munici
Zilei internaţionale a femeii.
Recent, prin asocierea a
Au fost prezente un
mare
edificare a societăţii socialis
număr de femei — muncitoa piul Deva la vasta operă de 76 C.A.P. din judeţul Argeş producţie din judeţul Argeş
re, gospodine, lucrătoare în te multilateral dezvoltate, a luat fiinţă, In comuna vor organiza secţii de pro
Florile gingaşe ale lui martie, micHe aten cooperativele agricole de despre grija permanentă pe Prundu, o întreprindere ju ducţie industrială şi prestări
de servicii. La
Topoloveni,
ţii ale colectivităţilor, simţămintele de afec producţie, intelectuale. care o poartă partidul nostru deţeană de construcţii că Costeşti, Hirseşti, Oarja şi
ţiune ale oamenilor de toate vîrstele — de A participat tovarăşul La- femeilor, mamelor şi copii reia i se vor adăuga in ur
Ja copilul de cîtiva anişori, care nu de mult zăr David, secretar al Comi lor. mătoarele luni 7 secţii de Poiana Lacului vor începe,
a deprins să gîngurească cuvîntul „mamă" tetului judeţean de partid Adunarea festivă a femei prefabricate din beton şi în curînd, să producă 5 noi
şi pînă la tovarăşul de-o Îndelungată convie Hunedoara. lor din municipiul Deva s-a garduri metalice. De aseme fabrici de cărămidă, iar în
ţuire — şi-au dat astăzi întîlnire în cadrul Prof. Zoe Zaharia, preşe încheiat cu un frumos pro nea, la Domneşti a fost or cadrul altor unităţi urmează
omagial al Zilei internaţionale a femeii, pe gram artistic consacrat zilei ganizat un atelier pentrn
care societatea noastră a aşezat-o în rînduri- dinta Comitetului municipal confecţionarea pledurilor din să intre în funcţiune 5 vă-
Je sărbătorilor Închinate marilor sale detaşa al femeilor Deva, a vorbit de 8 Martie. lînă. rării.
mente : feroviarilor, minerilor, constructorilor,
lucrătorilor de pe ogoare, dascălilor. La fel
ca şl In toate celelalte sărbători ale muncii
şi demnităţii, astăzi se fac bilanţuri, se ros
tesc cuvinte de caldă apreciere, urări de noi
împliniri şi feiicire în viaţa pe care o zidim Emoţionantă
pentru noi, pentru societate, pentru prosperi
tatea viitoare a neamului.
Femeile din patria noastră au marea feri I C i a m / W A ş i N IC I U N U TILA J lecţie
cire de a trăi într-o orînduire care asigură
omului realizarea tuturor aspiraţiilor sale fun de istorie
damentale : de a munci şi fi retribuit fără B R A N D A M E N T U L P L A N IF IC A T ,
discriminări de sex sau vîrstă, de a se instrui
îşi de a se bucura de drepturi cetăţeneşti ega- ■ ORAŞTIOARA DE SUS.
Je, de a privi cu încredere fermă viitorul său NICI UN M IN U T N E L U C R A T l“ In cadrul şcolii genera
şi al familiei sale. Nu trebuie să ne întoarcem ■ • le din localitate a avut
cu mulţi ani în urmă pentru a sesiza şi com loc un concurs ,,Cine
para transformările profunde care au avut loc ştie, cîştigă". pe tema :
in condiţia umană a femeii în ţara noastră. In Confirmată de rezultatele „Pagini din lupta
trecutul nu prea îndepărtat milioane de femei meritorii din anul trecut, U.T.C.", emoţionantă
erau analfabete ţ astăzi chiar şi la institutele printre care depăşirea planu Continuarea la nivel superior lecţie de istorie cu pu
tehnice numărul studentelor este ridicat. Re lui producţiei globale şi mar ternice valenţe educati
gimul socialist a asigurat încă de la început fă cu 14,5 la sută şi respectiv ve.
dreptul la vot al femeilor j în prezent în ţări 11,7 la sută, sporirea produc Fotomontajele, diapo
capitaliste avansate, ca Elveţia, de pildă, încă tivităţii muncii cu aproape 13 a succeselor are la bază fruc zitivele şl diafilmele
se mai discută dacă femeile merită să voteze la sută, In condiţiile îndepli proiectate pe parcursul
concursului au adus as
sau nu. Acum două decenii şi jumătate-trei nirii ireproşabile a planului
lin urmă femeile nu aveau acces la funcţiile sortimental, activitatea între pecte semnificative din
rle conducere, în industria manufacturieră ele prinderii miniere Barza a pur viaţa organizaţiei tine
retului care în această
prestau muncile cele mai necalificate şi erau tat amprenta hărniciei şi com tificarea resurselor interne
salarizate pe aceeaşi treaptă cu copiii, iar petenţei întregului colectiv de primăvară împlineşte o
despre acordarea vreunui sprijin material din muncitori, tehnicieni şi ingi jumătate de secol.
Cîştigătorii, reprezen
partea statului în creşterea tinerei generaţii neri, a organizaţiei de partid ganizaţia de partid pentru ploatare cu subetaje, suitori tanţii claselor a VlII-a
nici nu se putea vorbi. Astăzi, toate acestea de aici. Fără îndoială, succe continuarea la nivel superior înaintaş şi front scurt de 10 A şi B, obţintnd acelaşi
isînt de domeniul aducerilor aminte, femeile sele dobîndite au confirmat a succeselor dobîndite în anii metri pe înclinare. Am trecut număr de puncte. au
ireprezenlînd circa o treime din numărul încă o dată capacitatea de trecuţi? In ce conslă puterea deja la trierea mecanizată a primit premii In cărţi.
mobilizare a colectivului, se
muncitorilor şi deţin cea mai mare pondere riozitatea şi responsabilitatea de mobilizare a acestui ini materialului rezultat de la
Un învăţămînt, cultură, instituţiile de ocrotire cu care au fost abordate pre mos colectiv? Iată cîteva în înaintările pa., filon şi Ja re- NICOLAE RARIŞ
solicitat
trebări la care am
a sănătăţii. Viitorul este sigur şi din punct vederile acestui cincinal. răspuns tovarăşului inginer circuitarea tulburelii proveni
te de la instalaţia de şlampa-
de vedere al asigutării dreptului la muncă, şi Anul doi al cincinalului Ioan Popa, directorul general re.
ia învăţătură, şi Ia participarea în conduce pune în faţa minerilor de la al întreprinderii. . In scopul creşterii producti
rea treburilor obşteşti. Numai în acest cinci Barza noi şi sporite sarcini, — Cel de-al doilea an al vităţii muncii vizăm rezolva
nal vor fi create peste 1 milion noi locuri de avînd în vedere ca pentru in cincinalului constituie pentru rea unor probleme legate de Magazin
dicatorii de bază sînt prevă noi prilejul îndeplinirii unei. normarea muncii, calificarea
muncă, acordîndu-se o deosebită grijă unei
zute creşteri de Ia 2,9 Ia 4,5 dorinţe mai vechi şi anume cadrelor, extinderea acordului
mai intense ocupări a forţei de muncă femi la sută. ridicarea la un înalt nivel • a global alît în subteran cit şi de menaj
nine. Care sînt măsurile ce se activităţii de extracţie şi pre la suprafaţă, reducerea efecti
întreprind pentru înscrierea parare a minereului, îmbună velor auxiliare şi dirijarea lor
(Continuare tn paq. a 2-a) Una dintre muncitoarele fruntaşe de la F.F.A. „Vîscoza" Lupenl. întreprinderii în noile preve tăţirea calităţii minereului şi spre activilatea direct prbduc-
deri ? Cum acţionează comi a produselor, în corelaţie di tivă. După cum se observă cu autoservire
tetul oamenilor muncii şi or- rectă cu reducerea simţitoare măsurile nu sint deosebite.
a costurilor de producţie. In La specificul întreprinderii ele
tr-un cuvînt, atingerea acelei capătă însă un caracter ine DEVA. Magazinul pen
eficiente economice pe care dit, capabil să contribuie e tru articole de menaj
din Deva a fost închis
fectiv la perfecţionarea acti
însăşi perfecţionarea întregii
O urgenţă pe agenda de lucru a cooperatorilor economii o impune. vităţii noastre. redeschidere, care a a
pentru inventar. De la
Desigur că realizarea aces
— Anul trecut, cu toate re
tor probleme majore o ve zultatele bune, întreprinderea vut loc ieri după-amia
dem — aşa cum ne-a îndemnat a înregistrai şi unele minu ză. magazinul funcţio
tovarăşul Nicolae Ceauşescu suri în special în ce priveşle nează cu autoservire —
Procurarea neintirziată zentanţilor din industrie si reducerea preţului de cost. S-a cîştigă tot mai mult te
la Conferinţa pe tară a repre
procedeu de servire ce
17
înregistrai o depăşire de
lei la 1 000 lei producţie mar
construcţii — prin prisma va
lorificării superioare a tuluror fă, ceea ce înseamnă o chel ren în comerţ, in folo
rezervelor interne de care tuială suplimentară faţă de sul cumpărătorului.
dispunem. Am întocmit în a
sarcina planificată.
Aspectul
a seminţelor ceastă direcţie un minuţios se va repeta şi anul acesta ? gat sortiment de porţe
Se găseşte aici un bo
plan de măsuri care, realizat
— Nicidecum ! Dacă
anul
întocmai, va duce la îndepli trecut depăşirea a provenit in lanuri, cristaluri şi bibe
nirea dorinţei noastre. In pro special din nerealizarea conţi louri. Atenţie, bărbaţi !
Desfăşurarea în condiţii ire Cunoscînd importanţa deci cesul do extracţie o atenţie nutului la minereu comun,
proşabile a lucrărilor agrico sivă pe care o are însăminţa- dcosebilă o vom acorda in nu am trecut cu vederea şi Azi, de ziua femeii, se
le de «primăvară, îndeosebi a rea la timp a culturilor pen troducerii melodolor de mare alic aspecte cu influente ne pot procura de aici ca
semănatului, nu poate fi con tru soarta recoltei, este impe productivitate astfel ca mai gative asupra acestui capitol douri care vor întruni
cepută fără procurarea din rios necesar ca în fiecare coo mull de 50 la sulă din mine — iăspunde întrebării noastie în mod sigur sufragiile
timp a cantităţilor de seminţe perativă agricolă să fie luate reu să fie extras prin aceste tovarăşelor noastre de
necesare- Din păcate însă, măsuri în vederea procurării motorie, respectiv prin înma- N. AVRAM viaţă ori de muncă.
considerînd că nu s-au băgat neînlir/iale a Întregii canti ciuzinaron minereului, de ex
zilele în sac, conducerile unor tăţi de seminţe necesare. perimentare a metodei de ex (Continuare in pag. a 3.a)
cooperative agricole — nu pu Orice tărăgănare a acţiunii
ţine la număr — tărăgănează respective trebuie să consti
în mod nepermis preluarea se tuie un serios motiv de re Masă rotundă Contribuia familiei în
minţelor repartizate de la ba flecţii şi pentru consiliile popu
zele de recepţie. Discuţia pur lare comunale, organe care VREMEA colaborare cu şcoala la educarea copiilor
tată pe această temă cu tova răspund direct de modul rum
răşul Ioan Feer, directorul în so efectuează toate lucrările PENTRU 24 ORE
treprinderii pentru valorifica agricole de primăvară. Comisia de femei din ca- patriei ; răspunderea orga
rea. cerealelor şi prelucrarea Vreme căltluionsA, cu cerul | drul sindicatului minier a nizaţiilor de masă şi obşteşti
nutreţurilor combinate, a evi Pregătirea temeinică a recoltei este condiţionată de schim bător. Yintul va sufla po I organizat, ieri, Ia Centrala pentru educarea femeilor în
denţiat o serie de aspecte care trivit din sud-est. Temperatura j minereurilor neferoase Deva, scopul cunoaşterii şi dezvol
nu îndreptăţesc cituşi de pu minimă va oscila intre 0 şi 4 i o masă rotundă în care s-au tării unei atitudini militan
prade, iar m axima intre 12 şi
ţin concluzii optimiste dacă a lfi grade. : dezbătut : contribuţia famili te faţă de aplicarea corectă
Printre cooperativele agri Finalizarea grabnică a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare
vem în vedere că nu s-au ;pre- i ei în colaborare cu şcoala a legilor tării. La dezbateri
luat nici 60 la sută din canti PENTRU URMĂTOARELE i la modelarea spirituală să- şi-au adus contribuţia, ca in
| nătoasă a copiilor pentru ca
tăţile de seminţe repartizate. DOUA ZILE i normele eticii noastre co- vitaţi, prof. Titania Dascăr,
medicul Raveca Botezan
şi
cole în care, pînă la începutul Vreme călduroasă, favorabilă : moniste să devină conduită juriştii Maria Palade şi Ma
şi mod de acţiune ; educaţia
ploilor slabe. Yintul va sufla
ace*stei săptămini, nu s-au din vest. Temperatura In u ria Pele.
procurat încă seminţele de Un loc prioritar pe agenda îndeosebi în ultimele două fruntea acţiunilor organizate continuat acliunile de amelio şoară scădere. tineretului, grija pentru creş
porumb, măzăriche, ovăz sau preocupărilor de sezon ale duminici, un vast şantier de jpenlru realizarea lucrărilor rare a pajiştilor naluralc. terea şi sănătatea copiilor MARIA REICAN
sfeclă furajeră amintim pe ce lucrătorilor ogoarelor conti muncă la lucrările de îmbu rle îmbunălătiri funciare s-au Sini de apreciat şi efortul ile
le din Mesteacăn, Cărăstău, nuă să-l ocupe iniţierea unor nătăţiri funciare. Tovarăşul situat comuniştii, din rîndul depuse în comuna Toteşii
Strei, Valea Sîngiorgiului, Bîr- ample acţiuni de amelio Aurel Boloţ, secretarul corni* cărora amintim pe. Ioan Le- pentru ridicarea potenţialului
său, Streisîngiorgiu şi altele. rare a terenurilor slab pro telului comunal de partid, ne-a grand, Cornel Finişer, Emil productiv al pămintului. Tova întrunirea Biroului
răşul Ioan Zeiconi, secretarul
Această situaţie este cu atlt ductive. Acţionînd în lumina făcut cunoscute cîteva detalii Nicşa, Petru Adam, Adam To- comitetului comunal de partid SECVENŢE INTERNAŢIONALE
mal îngrijorătoare dacă se sarcinilor stabilite de prima în legătură cu acţiunile iniţia ma, Ioan Circo, Nicodin Stoi şi primarul comunei, ne preci Internaţionalei
are în vedere că o parte din conferinţă pe ţară a secreta te. Astfel, toţi locuitorii co ca, Petru Popa, Filimon Ha- za că lucrările se apropie de
tre culturi, respectiv cele tim rilor comitetelor de partid şi munei, peste 300 salariaţi şi neş, Gheorghe Şerban, Traian Deschiderea celui de-al Vli-iea
purii, trebuia să fie deja însă a preşedinţilor consiliilor ţărani cooperatori — au parti Iacob, Groza Roman, Aron To finalizare, la efectuarea cana Socialiste
mi n ţa te. . populare comunale privind va cipat la efectuarea lucrărilor por, Petru Nicula, Savin Nic lelor de desecare răminind Congres al sindicatelor bulgare LONDRA 7. — Corespon
lorificarea deplină a potenţia de decolmatare şi corectare a şa. şi alţii- doar de realizat acţiunea pe
lului economic al tuturor sa văii Vilcele care străbate, ,pe O preocupare de seamă pen mai puţin de un km. Se cuvi SOFIA 7 (Agerpres). — te condusă de tovarăşul dentul Agerpres, N. Plopea-
telor iprin folosirea eficientă o lungime de 1,5 km, lunca tru efectuarea în condiţii cit ne însă să nu fie neglijat nici Marti dimineaţă s-au deschis Gheorghe Petrescu, vicepre nu, transmite: La Londra a
avut loc întrunirea Biroului
a întregului fond funciar, în numită Sălişte. In perioadele mai bune a lucrărilor de îm interesul unei alte unităţi ve la Sofia, în prezenţa lui To- şedinte al Consiliului Central Internaţionalei Socialiste, la
numeroase localităţi organele bogate în precipitaţii era inun bunătăţiri funciare se întîl- cine — respectiv al C.A.P. dor Jivkov, prim-secretar al al U.GS.R.
locale de partid şi de stat au dată de fiecare data o supra neşle şi în comuna Vata de Sînpetru —, căreia îi sînt pri C.C. al P.C. Bulgar, preşedin Kostadin Ghiaurov, pre care au luat parte reprezen
reuşit să facă o largă mobi faţă de 35 hectare pe care pro Jos. Secretarul comitetului co cinuite greutăţi în asigurarea tele Consiliului de Stat al şedintele Consiliului Central tanţi a zece partide laburis
lizare a cetăţenilor la finali ducţia se compromitea parţial munal de partid, tovarăşul bazei furajere din cauza ne- R.P. Bulgaria, şi a altor con •il Sindicatelor din Bulgaria, te, socialiste şi social-demo-
zarea obiectivelor propuse, sau total. Pentru a asigura sta Aron Medrea, ne-a informat respectării proiectului de e ducători de partid şi d»e stat a prezentat raportul cu pri crate din Anglia, R.F.G., Bel
ceea ce, desigur, va avea un bilitatea recoltei, participanţii — referindu-se la bilanţul ac xecuţie a lucrărilor- Secreta bulgari, lucrările celui de-al vire la activitatea şiisarcinl- gia, Danemarca, Finlanda.
efect pozitiv asupra producţiei la lucrarea organizată au dis tivităţilor organizate în săp- rul comitetului de partid din şaptelea Congres al sindica le sindicatelor bulgare. Suedia, Italia, Au'stria şi Is
agricole. locat peste 500 mc pămînt de tămîna care a trecut — că cei comuna Sintămăria-Orlea, to telor bulgare. La Congres rael. Intr-o conferinţă de
In după-amiaza
aceleiaşi
Dintre numeroasele exemple pe circa 650 ml. De asemenea, peste 300 cooperatori mobili varăşul Ioan Dumitru, ne spu participă 1 762 de delegaţi zile, printre cei care au lu presă, secretarul general
demne de urm^t se impune a în prima duminică a lunii mar zaţi la ameliorarea terenurilor nea că este necesar să se a- din partea organizaţiilor sin at cuvîntul s-a aflat şi con al Internaţionalei Socialiste,
tenţiei şi cel oferit de comuna tie a.c. s-au continuat acţiu slab productive au reuşit sa dicale din întreaga tară. Sînt Hans Janitschek, a informai
Băita. Comitetul comunal de nile, făcîndu-se decolmatări efectueze taluzatul şanţurilor coide întreaga atenţie proble prezente, de asemenea, dele ducătorul delegaţiei române, că o nouă întrunire extra
mei respective deoarece
la
partid, consiliul popular şi pe mai mult de 1 500 ml, par pe mai mult de 2000 ml şi să C.A.P. Sînpetru este afectată gaţii sindicale din 36 de tari. care a salutat Congresul în ordinară a Biroului se va ti
Delegaţia Uniunii Generale a
conducerea cooperativei agri ticiparea fiind şi de această facă decolmatări pe 125 ml. producţia de pe circa 60 de Sindicatelor din România es numele Uniunii Generale a ne la 7 aprilie la Amster
Sindicatelor din România-
cole din Sălişte au organizat, dată la fel de numeroasă. In Concomitent cu aceasta s-au hectare fineţe. dam.