Page 26 - Drumul_socialismului_1972_03

. . . . . . I . "
rVMKSOB
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5333 ® MIERCURI 6 MARTIE 1972
l
--------- — — ■ ip g j g g gw H B P M iw T, . . —‘wn v - r ~ ± -

FEM E I A - TOVARĂŞĂ DE

ANGAJATĂ ACTIV PE TREPTELE EMANCIPĂRII SOCIALE

a
părinţii. In cele din urmă
Aici învaţă aproape două
P arcă o văd şi acum, mii de copii. „Ne stră­ ca elevii să fie mai mult insă. mai mult, ce în­ copiii au venit. La sfirşitul fără îndoială, o dovadă pe
dragostei pentru copiii
seamnă un copil, de ce anu­
ajutaţi în însuşirea cunoş­
asupra
aplecindu-se
8 na in care stringeam creio­ duim ca fiecare să părin­ tinţelor. Oamenii aveau drep­ me are el nevoie, il văd in trimestrului, clasa condusă tru meseria aleasă.
c.are-i educi, a pasiunii pen­
simtă
mea, prinzindu-mi mi­
de ea întrunea 100 la sută
perspectiva vieţii.
căldura
căminului
concluzia
la
tate. A fost
Această pasiune caracte­
promovaţi.
a
Mulţumirea
Poate relatarea unei sce­
nul, in mina ei uşoară
şi
vul didactic. Drept rezultai,
'caldă. Se străduia să-mi a­ tesc". Mărturisirea directoa­ care am ajuns noi, colecti­ ne petrecute in şcoală apa- fost şi a învăţătoarei Zori- rizează cadrele didactice de
rei Maria Mitrofan ■ e since­
aici care, pe lingă activita­
rate cum se rotunjesc lite­ ră şi plină de afecţiune. Co­ da Dumitru. tea din şcoală, fac parte din
rele. Mie mi se păreau in- piii vin din familii diferite, 60 de cadre didactice fe­ comitetele de femei pe car­
tortocheate, fără sfirşit. Sim­ in care grija celor care mei. Un colectiv unit, în tier, in cadrul cărora lu­
ţeam atunci că in preajma le-au dat viaţă e şi ea di­ ŞCOALA CU care înţelegerea şi luarea crează şi mobilizează loca­
ei ştiu mai multe. Ea, invă- ferită. Pentru „mamele" de unor hotăriri in comun se tarii la înfrumuseţarea ora­
ţătoarea, era la fel ca ma­ la catedră insă toţi sînt la află în centrul atenţiei.
ma. Mi se părea firesc, in- fel. Poate această căldură Poate la crearea acestei at­ şului, lărgirea terenurilor
tocmai ca şi dragostea mea şi sensibilitate sufletească mosfere, un aport şi-a adus de joacă pentru copii, orga­
pentru şcoală. Da, mi se s-a transmis şi celor două 60 DE... MAME şi directoarea Maria Mitro­ nizarea unor cercuri de ci­
părea firesc să fie aşa. Cînd eleve care, găsind un bă- fan, care ii cunoaşte pe oa­ tit. 38 dintre ele sînt pe
venea la noi şi vorbea cu trin nevăzător, il ajută, il meni, ii ajută, le încurajea­ lingă tot ce fac pentru şcoa­
mama şi bunica, păreau îngrijesc. ză iniţiativele. lă, pentru copii, membre
(Urmare din pag. 1) ale corului cadrelor didac­
trei mame care se îngrijesc „Cu cîţiva ani in urmă, de doi ani încoace, organi­ re extrem de revelatoare in învăţătoarea Lucreţia Mun-
de acelaşi copil. Dar ciţi zăm permanent şi sistema­ acest sens: Intr-o sală de teanu a văzut că in curtea tice al municipiului.
Viaţa nouS de astăzi a femeii, tot caea ce a făcut copii eram noi in şcoală ? ne mărturiseşte acelaşi in­ clasă, la o oră de consulta­ neasfaltată a şcolii se ridi­ Sint 60 de femei, de „ma­
socialismul pentru familie reiese pregnant în evidentă terlocutor, unii părinţi erau tic consultaţii şi meditaţii ţie, învăţătoarea stă plin- cau nori de praf care dău­ me" care ştiu să îmbine
şl din realităţile judeţului nostru. Industrializarea soci­ Mi-am reamintit toate a- neîncrezători în noi, păs- cu elevii“. gind alături de patru elevi. nau sănătăţii copiilor. A munca de educator cu n-a
alistă, cooperativizarea agriculturii, revoluţia culturală cestea, vizitînd deunăzi trind o mentalitate învechi­ Trecînd dincolo de rigori­ Plinyea pentru că... nu erau vorbit cu părinţii. „Ne-am de părinte al copiilor pe
ştească. Este rezultatul dă­ h
au dus Ia o înflorire fără precedent a oraşelor şi sate­ Şcoala generală nr. 4 din tă, cum că învăţătorii şi le unei cerinţe înscrise in decit patru. Nu-i lăsau pă- pomenit cu şase maşini de care ii învaţă, cu cea ob­
lor, au schimbat modul de viată ai oamenilor, au de­ Deva. Şcoala cu 60 de in- profesorii se ocupă in mod regulament, încărcătura de rinţiiţ ?!). învăţătoarea se zgură11 — spune directoarea.
terminat mutaţii esenţiale în omogenizarea societăţii, văţătoare şi profesoare. 60 diferenţiat de copii. Faptul dragoste maternă e preg­ străduia să-i înveţe să ci­ S-a născut şi materializat ruirii adevărate a dragos­
în apropierea nivelului de civilizaţie şi a felului de a de femei, la fel ca şi învă­ a reieşit dintr-o şedinţă cu nantă. Cadrele şi-au inţeles tească curent. Au urmat apoi ideea asfaltării curţii tei puternice pentru oa­
glndi al femeii din fabrică, de pe ogoare, de Ia catedră ţătoarea mea din primii ani părinţii. Intenţia celui care menirea, ştiu ce înseamnă multe vizite la domiciliul care, acum. oferă un fru­ meni.
sau 'laborator. Statul socialist a făcut eforturi uriaşe de şcoală, 60 de „mame" spunea acest . lucru era in­ ajutorul pe care sînt chema­ elevilor, discuţii purtate cu mos loc de joacă. Fapta e, M. BODEA
grijulii şi bune.
materiale şi financiare pentru a pune la dispoziţia a tr-un fel firească — dorea te să-l dea familiei. Ştiu
zeci de mii de familii din Hunedoara, Valea Jiului, De-
fva, Brad, Haţeg, Orăştie, Călan, Simeria, Ilia aparta­
mente confortabile, demne de a fi locuite, şi a înlesni
locuitorilor satelor să-şi dureze case noi, cu lumină
electrică, cu trotuare. Cit priveşte construcţia de şcoli, Intîlnire Răspundere
de aşezăminte culturale, magazine, ceea ce s-a ridicat
şi dat în folosinţă în anii socialismului nici nu suferă la Şcoala
comparaţie cu ceea cea am moştenit din trecut. şi competenţă
Femeile hunedorene au adus şl aduc o contribuţie profesională
de mare preţ la înfăptuirea programului partidului de în rostuirea
edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, comercială
societate în care împlinirile oamenilor, ale vieţii lor,
vor îi şl mai bogate. In unităţile industriei uşoare şi ali­ Petroşani treburilor
mentare, în comerţ, învăţămînt, în sistemul de ocrotire
a sănătăţii 'lucrează mii de femei care se situează în Cu prilejul Zilei in­
primele rînduri ale colectivelor de muncă. Recoltele ternaţionale a femeii, cooperativei
bune obţinute anul trecut pe ogoare înmănunchează în . la Şcoala profesională
ele hărnicia a altor mii şi mii de ţărănci cooperatoare. comercială Petroşani are
De asemenea, rezultatele deosebite din gospodărirea şi loc azi după-amiază o in- agricole
înfrumuseţarea localităţilor slnt în mare parte rodul tilnire a tovarăşei Ma­
ria Cretu, vicepreşedin­ Adlncilc prefaceri petrecute
dragostei pentru frumos, pentru estetic, al iniţiativelor
tă a Comitetului jude­ in viaţa satelor hunedorene şi
pe acest tărîm atît de caracteristice fiecărei gospodi­ ţean al femeilor, cu e­ a unităţilor agricole coopera­
tiste sînt nem ijlocit legate de
ne. levele de la această activitatea neobosită desfăşu­
Tradiţia de a înconjura femeile, de ziua lor, cu o şcoa’lă. Tovarăşa Maria rată de fem ei, care reprezin­
tă o pondere de scam ă
In
caldă şi aleasă atenţie reprezintă şi ea o expresie a Creţii va vorbi uteciste- structura forţei de muncă o-
lor despre ,.Personalităţi cupală In agricultură şl Îşi a­
Aocului demn şi preţuirii permanente de care se bucură
şi eroine din rîndul fe­ duc o contribuţie deosebită la
femeia în societatea în care s-a înlăturat exploatarea meilor care s-au jertfit valorificarea superioară a po­
tenţialului econom ic al locali­
şi Înjosirea, fiind Înlocuite pentru totdeauna cu respec­ pentru libertatea şi feri­ tăţilor rurale, im perativul for­
tul şi 6tima faţă de semeni. Ou acest prilej, ne facem cirea poporului român". m ulat de secretarul general al
Nicolae
partidului, tovarăşul
Va urma un montaj lite-
plăcuta datorie de a adresa, cu cea mai aleasă stimă, Ceauşcscu, in cuvântarea la
rar-muzlcal consacrat a- prim a Conferinţă pe ţară a se­
.călduroase felicitări femeilor hunedorene şi urări din nivcrsăril semicentena­ cretarilor com itetelor de partid
inimă de fericire In viată. rului U.T.C., prezentat şi a preşedinţilor consiliilor
populare com unale — de ,,a se
de elevele şcolii. asigura toate condiţiile în ve­
derea prom ovării mal active a
fem eilor In viaţa politică şi so­
cială a satelor, In m uncile do
conducere" — îşi găseşte o e x ­
Ioana Mesaroş are timp să
pornit
că de ceea ce faci, de felul
se intimplă de
să
ori,
ind
am
multe
presie concretă Intr-o m ultitu­
Femeia de azi - la înălţimea I „c caut o — aşa li citească o carte, să croşeteze. Cum „iesu firele depinde în gindul meu n-avea temei. sem nificativ, asupra celui ofe­
„băsmăluţă
o-
dine dc exem ple. N c-am
prlt, ca fiind cit se poate de
albastră"
Singură îşi lucrează lenjeria,
„Eu am venit aici, imi spune
mare măsură sporirea bene­
Florica, cam prin 1958. Pînă
se
spune
muncitoarelor
ce lucrează in secţiile F.F.A. singură spală şi calcă. Şi ficiului. spune atunci lumea pentru mine rit dc cooperativa agricolă din
o
In fabrică, cind se
nibita.
meseria ?
Ochii
capătă
Drumul ascendent parcurs pe
„Viscoza" Lupeni — aveam strălucire aparte; în apele „beneficiar", rezonanţa capă­ era otova. Acum... Şi faţa i calea consolidării econom lco-
v
tt
m m
"
f i
notat în carnet doar numele
răspundem sociale şi funcţia : Ioana Mesaroş, privirilor, in adincul lor e un tamorfoză. E un fel de baro­ se înseninează de zimbet. A ­ organlzatorice a unităţii, a dez­
tă un sens nou, un fel de me­
cum ştiu că oamenii nu sînt
amestec ciudat de mîndrie şi
voltării avuţiei obşteşti şi spo­
preşedintele sindicatului, mais­
recoltelor Înglobează
a­
ririi
tru in secţia de bobinare. sfială. „N-aş spune că mi-aş metru al calităţii. Şi Saveta „statui", croiţi după un anu­ portul substanţial al fem eilor
mit şablon. Fiecare are ceva
Dar, aşa cum se intimplă deosebit de celălalt. Pentru Ia mai buna folosire şl gospo­
dărire
a potenţialului
agricol
O zi din ian, una din cele ţile iacestea fac parte dintr-un — Fruntaşe? dn d confrunţi intenţiile cu fiecare trebuie să găseşti o al com unei. In discuţia purtată
apropiate de echinox, a fost colectiv în majoritate feminin, Secretarul organizaţiei de viaţa, in loc de un portret cheiţă specială cu care să-i pe această temă cu secretarul
declarată Zi internaţională a de o valoare cunoscută şi re­ pajtid din .fabrică, Traian Piă- am surprins trei ipostaze ale deschizi inima11.
femeii; în apropierea echino­ cunoscută. rău, e în dilemă. aceluiaşi c h ip : femeia mun­ Controlul de calitate ! Din­ LA C.A.P. RIBIŢA, CA­
xului, poate pentru că recu­ Alte vorbe simple şi calde — Foarte multe dintre ele citoare. Băsmălutele colo de această emblemă se DRELE DE CONDUCERE
noaşterea şi tratarea ca mem­ definesc alte trăsături puter­ merită şi poartă acest titlu. ...întregul destin al Ioanei află Florica Mătăsăreanu, a­ SINT FEMEI
bru egal al societăţii a fost nic personalizate într-o feme­ Ecaterina Pop muncitoa­ Mesaroş este legat de anii dică reprezentanta acestei
visul de veacuri al femeii. Şi ie care a îmbrăţişat o profe­ re C.T.C. în schimbul II. Ve­ fabricii. O biografie simplă. organizaţiei de partid, tovară­
şa Elena Jiman — contabilul
o cinstim de ziua ei mai mult, sie pînă mai ieri destinată chimea. în fabrică — 20 de ani A venit în fabrică în 1954. embleme, ea care a trecut în şef al C.A.P. —, am rem arcat
dacă cinstirea femeii — ma­ doar bărbaţilor — aceea de — a iniţiat-o în toate „taine­ Sint ani de atunci. „Viaţa nu cei 14 ani prin toate secţiile înalta răspundere patriotică şl
rnă, soţie, soră sau tovarăşă constructor. Sînt vorbele şe­ le" îneît ţine locul maistrului se măsoară!" mi-a spus. O fabricii. Cunoaşte oamenii, cetăţenească a fem eilor coope­
ratoare faţă dc soarta produc­
de muncă — cunoaşte vîrfuri fului de echipă de instalatori, de cite ori e plecat. privesc: puţină la trup, v i­ albastre ştie ce poate fiecare, cum şi ţiei şi a destinelor cooporatl-
şi .scăderi. Simţămintele ce ur­ ale comunistului Gheorghe Etelca Deheleanu, prepara­ oaie, un zîmbet deschis, cald. unde trebuie intervenit. „Ca­ vei agricole.
mează sînt transmise, de ei, Dînaan, de la şantierul 4 al toare, o bună cunoscătoare a „Şi bărbatul meu lucrează litatea este emblema noastră, — în cel şapte ani de cînd
tovarăşii de muncă, semn ai I.C.S.H. Ele continuă parcă un procesului tehnologic şi în pe­ tot aici, in fabrică... Dar eu a colectivului... Aici e o po­ îndeplinesc funcţia de secretar
al organizaţiei de partid — ne
înaltei preţuiri a celei care, monolog interior al unui om rioadele de vîrf „adjuncta" nu vă pot spune decît a tît: veste, povestea mea, a noas­ spunea interlocutoarea — am
lalături de noi, bărbaţii, pro­ obişnuit să ia oamenii şi lu­ maistrei ajută la îndrumarea mediul spiritual pe care il tră, a tuturor... Adică interes avut prilejul să constat câ,
pulsează cu toată viteza socie­ crurile aşa cura sînt şi să în­ activităţii cîtorva sute de fe­ degajă omogenitatea colecti­ general alăiuri de bărbaţi, fem eile din
noastră nu precupe­
unitatea
tatea românească în socialism. cerce a-1 face mai buni, mai mei- vului (ce cuprinde peste 550 dori altceva, adevărul e că-mi Rădulescu şi Maria Şortan, Nimeni nu s-a mărturisit ţesc nici un efort pentru m a­
Le-au 5pus în semn de cinsti­ bine. Elena MarangocI lucrează la femei în secţii) este atît de place să nu mi-o ia altul îna­ toate care o cunosc pe Eca­ niciodată cum şi ce i-a spus terializarea exem plară a poli­
re şi noi le-am notat şi trans­ — Cum vă spun, Neta Bă- ambalarea producţiei pentru puternic... Viitorul ? Păi, cum inte. Şi cind se intimplă... terina Brună de ani de zile Florica, cînd a „rebutat i?reo ticii partidului, muncind cu
hărnicie, dăruire şi abnegaţie
cris aici, aşa cum au venit. descu, femeie destul de vred­ export. Realizează aici calita­ să zic, viitorul în fabrică sin- n-am linişte piuă nu intru in spun că ea a rămas aceeaşi: bobină", toate au fost teribil în vederea sporirii recoltelor
ritm. Meseria e un bun
— La noi, spune inginerul nică, mă ascultă în echipă. tiv ceea ce n-au reuşit multe tem noi. Şi uite de ce : băr­ meu, imi aparţine /". al harnică, pricepută, disciplina­ de discrete. Un lucru insă şl propăşirii vieţii satelor. Du­
tă, gata să sară în ajutor la
blarea în ciţlva ani a avuţiei
Ştefan Bruja, de la „Vidria“ La calificarea pe care o are înaintea ei. baţii mai pleacă la o mină, nevoie, exigentă cu ea şi cu este ştiut : Florica Mătăsă­ obşteşti şl depăşirea, in anul
Orăştie, personalul. •? în pro­ ştie meseria destul de bine, Secretarul organizaţiei de ba nu ştiu pe ce şantier, noi ...Multe ar fi de discutat alţii. Şi totuşi, adaugă ele, reanu, privire ascuţită, iute, trecut, a producţiilor planifi­
porţie de 80 la sută feminin, Purtarea ei — frumoasă, cum partid a redus pînă la trei nu­ însă...". îmi vorbeşte despre cu Ioana Mesaroş, însă Eca­ nu scapă nimic. „E meritul cate la principalele culturi cu
20-40 la sulă sint argum ento
•iar în unele secţii chiar 90 la vă spun şi în familie şi prin­ mărul celor multe demne de ea, despre tovarăşele ei de terina Brună, bobinatoa­ Ecaterina s-a schimbat mult : ei, dar şi al colectivului...1* edificatoare asupra conştiin­
sută. Ani să povestesc un fapt tre oameni, în echipă, în şan­ cinstire din fabrica de conser­ muncă. „Colaborează“ e sin­ re, abia trecută de 26 gindeşte mai matur, mai imi mărturisea cineva. Şi nu ciozităţii şl răspunderii cu ca­
care vorbeşte de Înaltă con­ tier. De tai a zic : le doresc la. ve de la Haţeg. De cîte ori de ani, se apropie de noi. adine, cind ai doi copii... avea să se înşele in aprecie­ re fem eile cooperatoare şi-au
ştiinţă muncitorească. Planul toate femeile din echipa mea trei va fi numărul lor total ? gurul termen pe care il ac­ Ecaterina, care şi-a făcut un — Numai doi ? re. îndeplinit Îndatoririle ce le-au
revenit.
la producţia de export avea, multă fericire. Şi să fie toate — Salariaţii comerţului sînt ceptă referitor la raporturile crez din meserie, avea 20 de — Doi, o fată şi un băie­ Trei băsmăluţe albastre a­ înir-adcvăr, oricine face cu­
ei cu celelalte femei. Ca pre­
ani cind a bătut la
poarta
într-o lună din toamna trecu­ vrednice de laude, ca Neta în majoritate — 70-80 la sută fabricii. Voia să facă ceva. ţel... Cum s-ar spune doi şi coperă un singur chip. Ace­ noştinţă cu sectoarele de pro­
tă, o scadenţă urgentă. Se ce­ Bădescu- — femei, spune Marcel Agri- şedintă de sindicat, Ioana buni. la al femeii pe care o vedem ducţie ale C.A.I*. niblţa, rămî-
ne plăcut Impresionat dc vred­
reau schimburi prelungite- Fe­ Să fie vrednice de laude! goroaiei, responsabilul magazi­ Mesaroş e severă, dreaptă, — Şi nu-i greu, ai doi co­ Şi s-a depărtat rizînd... la maşina de depănat, pe nicia ş1 îndcm lnnrea cu caro
meile acestea, între care ma­ Are multe femei vrednice de nului „Prichindel" din Hune­ dar vorbele ei, izvorîte din pii ?... ...Al treilea portret : Flori- şantier, în laborator, alături fem eile rostuiesc treburile coo­
rea majoritate au obligaţii de laudă colectivul şantierului 4 doara, confirmînd un adevăr suflet, bat la poarta sufletu­ — Fără îndoială că da. ca Mătăsăreanu, o femeie voi­ perativei agricole. Pe drept
cuvhu se poate spune că aici
familie, fiind soţii şi mame, au al I.C.S.H. Semnăturile lor că în anumite domenii ale lui. După ce-i vorbeşte celei Sigur, nu este o muncă uşoa­ nică, ageră, bine clădită. de noi pe schele şi in birouri, activitatea este condusă dc fe­
înţeles apelul făcut, au înţe­ de autori «sînt depuse în zi­ vieţii sociale femeia dovedeşte de lingă ea de demnitate o ră. Iţi cere multă îndemina- acasă, mamă, gospodină... mei. Dc cîte 4-6 ani, Maria
les că erau în joc interesele durile a mii de lapartamente aptitudini doar de ea poseda­ Poate că c ceva la mijloc, Trei portrete, un singur chip. Miheţ, Inginerul şef al unităţii,
preşedintele
Maria
Gorcca,
economice ale întreprinderii. din Hunedoara dinamică, înti­ te. Şi e aşa în comerţ pentru povaţuieşte şi o ceartă ca pe re, foarte multă conştiinciozi­ m-am gindit eu, cind am au­ C.A.P., Fctlţla Golda, brigadie­
Producţia a fost realizată la nerită, primenită anual. că la ele simţul utilului, al o soră. tate şi, mai ales, răspunderea zit că-i la C.T.C. Dar ! Cum DEM. D. lONAŞCU rul zootehnic, sau Antiţa N’lţă,
timp, în condiţii de calitate De la femeia de pe schele culorii, al proporţiilor e mal brigadieră de cim p, conduc cu
pricepere şi com petenţă desti- \
excelentă. Apelul la conştiinţă la femeia de la planşetă duc dezvoltat decît la bărbaţi. In nelc spre Înflorirea continuă a
dăduse rezultate pentru că în- lire nevăzute. Intr-un fel, e o magazinul nostru, în afară de cooperativei agricole. Lor li
tîlnise nişte conştiinţe cu ade­ profesie comună profesia lor mine, toate lucrătoarele sînt Partidul şi statul nostru acordă încredere şi atenţie s-an alăturat noua brigadieră
Lctiţla Iepure, m agazinera Bi-
vărat avansate. De aceea, a­ — aceea de constructor. Una femei. Colectivul, eterogen ca deosebită femeilor, mamelor, copiilor, reflectate In în­ ruţa Lazâr, cit ova şefe dc echi­
cum, de sărbătoarea lor, le do­ împlineşte în sticlă, beton şi vîrstă, a trecut prin transfor­ treaga lor activitate şi în viaţă. pe, preşedintele com isiei de re­
vizie — tot fem eie — şi ecîo-
resc acestor femei minunate cărămidă ceea ce alta a con­ mări. Acum se produc în el lalic cooperatoare, care susţin,
de La fabrica „Vidra" sănătate ceput în zile lungi şi poate suduri trainice, din care cîşti- e Numărul femeilor salariate în diferite sectoare de prin eforturile lor, Înfăptuirea
şi linişte sufletească spre a nopţi albe petrecute în fata gâ calitatea servirii. activitate este astăzi de 1 600 000 ; peste 500 000 femei program ului econom ic de dez­
voltare a unităţii. In consiliul
rămîne statornice în dragostea planşetei. — Am apreciat la Elena Lu- sint membre ale Pariidulni Comunist Român, 1 400 000 de conducere — organ format
lor pentru muncă în această — E o femeie foarte serioa­ gojon corectitudinea si com­ sînt încadrate în organizaţii sindicale, iax 67 sint de­ din 15 membri —, un cuvînt
întreprindere, pentru familiile să, foarte muncitoare. Corectă petenta profesională. E, cu al­ putate în Marea Adunare Naţională. hoiărltor de spus II au cele S
lor. în relaţiile de serviciu şi cu te cuvinte, un om de nădejde @ Este asigurată asistenţa medicală gratuită şi gra­ fem ei, cărora adunarea gen e­
rală a cooperatorilor le-a în ­
— Sînt multe femei în sec­ colegii. In tot ce face arată care şi-a cîştigat prin muncă tuitatea medicamentelor pentru femeile gravide, lehuze credinţat mandatul de a acţiona
ţia unde lucrez — spune mais­ energie şi competenţă. In mi- încrederea şi respectul nostru, şi copii pînă Ia vîrsta de 16 ani- hotărit şi energic pentru fina­
stabilite
lizarea
in
m ăsurilor
trul Vasile Paşca, tot de la croraionui 15 şi cartierul Da­ al colegilor. Q Pentru cel de-al treilea copil născut şi penlru ur­ vederea creşterii producţiei
,,Vidra". Eu am să vorbesc cia din Deva a realizat, în de­ Elena Lugojan practică dt mătorii, mamele beneficiază de o indemnizaţie de 1000 agricole. Fiecare fem ele, la Jo­
despre una care întruneşte ca­ taliile de sistematizare, o or­ 20 de ani meseria de cofetar, lei. cul ei dc m uncă, se străduieş­
te — reuşind la fel ca şi băr­
lităţile multoria, despre Elisa- ganizare interioară optimă- A Aprecierile frumoase îi apar­ baţii — să-şi îndeplinească cu
beta Dîrvan. Pune mult suflet proiectat pentru Deva, pentru ţin lui Mihai Sîna, şeful labo­ 0 Femeilor gravide care sint în cîmpul muncii II se cinste îndatoririle dc coope­
pentru producţie. Puterea a­ Hunedoara. E femeia care are ratorului de cofetărie al coo­ acordă 112 zile concediu de naştere, li se creează rator. participînd la toate a c­
organizate în
ţiuniIc
cadrul
ceasta de a consuma suflet curajul de a spune omului în perativei de consum Orăştie* condiţii favorizante de muncă, fără micşorarea salariu­ cooperativei agricole — la acti­
are un resort: o înaltă con­ fată ce are de spus, de a-şi lui, program de lucru redus pentru alăptarea copilului, vitatea dc investiţii, la lucră­
ştiinţă, înţelegerea că ceea ce susţine cu argumente compe­ concedii plătite pentru îngrijirea copilului bolnav pt- rile de îm bunătăţiri funciare,
realizează bun colectivul se tente ideile, femeia la care Părerile exprimate sînt mar­ la sem ănatul, Întreţinerea şi
recoltatul culturilor, la înfăp­
răsfrînge direct sau indirect voinţa de autodepăşiire e ceva cate de diversitate. Nici cea nă la vîrsta de doi ani. tuirea program ului do dezvol­
în fericirea personală. Şi am de admirat. de fată n-a făcut excepţie. © Cu începere de la 1 septembrie 1971, s-a majorat tare a zootehnici.
StLmullndu-lc şi aprccilndu-Ie
să mai spun două vorbe de­ Cuvintele acestea le-au spus Interlocutorii au schitat însă, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii, ridlcindu-se m unca, se cuvine să le adre­
spre miarea dragoste pentru despre arhitecta Iulia Nicov, din elemente diverse, portre­ săm sincere felicitări fem eilor
meserie a Valeriei Ivănescu, colegii săi, arhitecţii Traian tul unei femei care s-a ridicat totodată plafoanele de venituri şi limita de vîrstă pînă cooperatoare care participă cu
abnegaţie
la re­
despre înaltul simt de răspun­ Achim şi Ion Slavu, de la In­ In societatea socialistă la înăl­ la care se acordă alocaţia. dăruire şi obiectivelor stabili­
alizarea
dere al brigadierei Paraschiva stitutul de proiectări al jude­ ţimea răspunderii sociale, po­ te dc partid, privind pro­
Golea. ţului Hunedoara. litice, civice, la care se situ­ © In cinnin-alul 1971-1975, capacitalea grădiniţelor va rea sorielăţII socialiste m ulti­
şi
păşirea
satelor
edifica­
Prinirr suiclo d<* fcm oi-slnm t;ar si* nuni;\r;\ şi Miiiaula Cu cu
Vorbele simple şi calde ale In coleclivul fabricii de con­ ează astăzi toţi cetăţenii pa­ fi mărită ai peste 50 000 locuri, a caselor de copii cu de la Fabriţa de slilpi Iildrauli ci Vulcan. Com petenta cu care lateral dezvoltate in patria
acestor oameni definesc per­ serve din Haleg — numărul triei. 10 000 locuri, a creşelor cu aproape 70 000 locuri. niînuicştc m aşinile unelte afluce ci şi colectivului doar vorbe de noastră.
sonalităţi umane rupte din femeilor se ridică, în perioa­ ION CIOCLEI laudă. Foto : V. ONOIU N. TIRCOB
marele anonimat. Personalită­ dele de virf, la peste 700. PETRfi FARCASIU