Page 27 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 5338 • MIERCURI 8 MARTIE 1972 3

Concursul brigăzilor artistice de agitaţie

Din nou despre imperioasa

IN L I B R A R I I FILM
ancorare în viata cotidiană pe traseul unor fapte de vitejie înregistrate în cel de-al doi­
După un prim volum apărut În 1969. cuprinzînd rem em orări
lea război m ondial, Editura Militară publică, sub sem năturile Două decenii de experienţă voc. Se nuanţează in schim b
col. A. Lupâşteanu, col. L. Tarco, V. Birzâ, un nou volum umană şl socială concentrate poziţia personajelor. Intervin
„Drum lung, bătut de gloanţe*. Izvorit dlntr-o laborioasă schim bări In universul lor sp i­
Din multitudinea manifestă­ adeseori, ca anumiţi factori gitaţieM şl „monta] llterar\ cercetare a docum entelor vrem ii, din am intirile unor parti­ intr-un film . Un film la reali­ ritual şl um an, în posibilitatea
zarea căruia scenaristul
Tltus
rilor culturale din ultima vre­ de răspundere în viaţa socia­ Dincolo de bunele intenţii, a­ cipanţi la evenim entele descrise, din Im presii pe drumurile Popovlcl şl regizorul Alanolc fiecăruia dc n m aterializa con­
me, se profilează tot mai as­ lă şl culturală a satelor să-şi ceastă situaţie e generată ori de foc ale războiului antihitlerist, volum ul de evocări com en­ Marcus s-au inspirat din lup­ cepţia despre lum o şl societate.
cendent concursul brigăzilor argumenteze lipsa de concre- de dgnoranţa unora, ori de a­ tează Intr-uh stil reportericesc accesibil fapte em oţionante tele noastre, din zbucium ul, Do aici conflictul m ajor al fil­
de vitejie ale ostaşilor care au luptat alături de ostaşii so­
artistice de agitaţie. Abun­ titudine prin simpla afirmaţie, cel fals dicton „hai, să mă vietici pentru eliberarea patriei de sub Jugul fascist, plnâ la biruinţele, bucuriilo şl clurcrllo m ului concretizat in destinele
noastre, din năzuinţele noastre
oam enilor contem porani, In lup­
denta consfătuirilor şi instruc­ de fel întemeiată, că oamenii scap şi de asta-'. Constatativ, eliberarea tuturor teritoriilor ocupate. de a făuri pe plaiurile rom â­ ta puterii pentru adevăr, luptă
tajele cu directorii cămine­ ar reacţiona, într-un mod sau laitmotivul e, repetăm, lu­ ★ neşti orînduirea nouă, socialistă. cu un profund caracter um an.
Film ul deschide un larg dia­
lor culturale, cu cei care im­ altul, violent la prezentarea crul de mîntuială. Seria „Memorialistică" a Editurii „Minerva" se îm bogăţeşte Dar, dincolo do această sch em a ­ log politic cu spectatorul care
tică prezentare, film ul este con ­
plicit îndrumă activitatea 9- scenică, în faţa colectivităţii, Vizăm, spre exemplificare cu un nou volum docum ent i.AmintIri despre Caraglale". în ­ centraţia densă, cu pronunţat participă cl însuşi la procesul
soţit de antologia şl prefaţa lui Ştefan Cazlmlr, volum ul reu­
cestor formaţii, numeroasele a unor fapte ce contravin nor­ — intenţiile fiind pozitive — neşte m ărturiile a mari personalităţi literare ale vrem ii : caracter politic, transpus pe e ­ artistic. Distribuţia „de aur" a
microoulegeri de texte răs- melor morale de conduită ci­ doar cîteva faze de concurs. Arghezl, G alactlon, Goga, D elavrancea, Logadl, Zarifopoh ş.a. cran prin firescul destinelor u ­ film ului din caro fac parte Mlr-
cca A lbulescu, Ion Besoiu, Am*
pîndite în judeţ şi-au atins în vică socialistă. S-ar cuveni să le amintim pe nor oam eni, este un dialog viu, za Pellea, Octavian Cot eseu, La-
general ţelul propus, fără însă Textele şi spectacolele din cele din Sîntămăria-Orlea şi poate cel mal pregnant şl re­ zăr Vrabie, ca şi im aginea Iul
velator dialog politic purtat in
a ne putea declara mulţumiţi. brigada artistică trebuie să Bretea Română, cu toate că film ul rom ânesc. Intim plâri, Nicu Stan fac din această cre­
Superficialitatea şi pripeala în înregistreze ca într-o verita­ în aceste localităţi, incic Ml, Arii pe disc destine, personaje do acum do­ aţie ceea co Ecatcrina Oprolu
alcătuirea textelor de brigadă, bilă cronică realizările, aspec­ s-au reliefat şi cîteva brigăzi uă decenii sfiit aduse azi in fa ­ num eşte „un fragm ent din lup­
ta puterii pentru ciştigarca a-
nedelimitarea completă a me­ tele pozitive din viaţa coti­ artistice mulţumitor realizate, ţa noastră. Preluarea puterii de devârului", „un film care d es­
către clasa m uncitoare, m om ent
sajului, rolului şi scopului diană dar să nu se exagere aspect ce satisface doar par­ ARII DE CONCERT. Ideal in ­ m arile roluri realizate de Da­ care a cerut luptă, abucgaţlc, chide porţile spre o dezbatere
brigăzilor artistice de agitaţie, în a afirma că totul se desfă­ ţial. Cele şapte Insigne de fruntaş terpret, cu un pătrunzător spi­ cian, farm ecul inedit al trăirii devotam ent, iniţiativă şl spirit sinceră a problem elor politico
ale societăţii" cum spuno Eu­
fac ca acest absolut necesar şoară perfect, normal. Sînt, şi Marginalele note expuse In întrecerea socialistă, sutele rit de Înţelegere a geniului mo* autentice, al contopirii cu ro­ do sacrificiu. Eroii film ului — gen Barbu, In sflrşit, „cel mal
Stoian, Duma, Olarlu, Pctrcscu,
zartian splendid m anifestat in
lul. Discul prezent în m agazine
gen de spe tacol să nu-şi a­ persistă încă neajunsuri, dar aici le-am dori de bună în­ <ie piese executate la un inalt ariile de concert, soprana Em i­ e un sim bol al artei interpreta­ Mânu — îm preună cu clasa Însem nat film pe care l-a dat
nivel calitativ slnt doar o fă-
tragă în mod substanţial aten­ nu în afara posibilităţilor noas­ văţătură şi călăuzitoare în rlm â din zestrea forjorului Şte­ lia Petrescu alături de orches­ tive rom âneşti a operetei. m uncitoare al cărei reprezen­ cinem atografia noastră,... col
m al marc film politic al Euro­
ţia publicului. Se întîmplă, tre de înlăturare a lor. Un permanentizarea şi cristali­ fan Avram de la Atelierele tra de cameră a Filarm onicii tanţi slnt, dau lupte decisive pei de după război* după opi­
Cluj
oferă
Iubitorilor de
din
atu în eliminarea acestora îl zarea unei veridice atitudini centrale Crişcior. m uzică un elevat spectacol m e­ ARII DIN OPERE. Baritonul pentru preluarea puterii. Dar, nia directorului Editurii poHtIcc,
odată cu statornicirea şl m a­
deţine într-o apreciabilă pro­ critice, atît de imperios nece­ lodic. „A Bercnice/Sol nascen- Davld Ohaneslan, interpretul ca­ turizarea noii orinduirl începo Waltcr Roman.
Filmul „Puterea" şl „A devă­
porţie brigada artistică de a­ sare brigăzii artistice de agi­ te M, „M isera, dove son", „Se re a traversat Europa culcgînd diversificarea, personalizarea, rul" — care rulează In prem ie­
ardire e speranza*, fiecare re­
pretutindeni ecouri
favorabile,
Fructificarea gitaţie. Să dăm imbold deci taţie. Bilete de odihnă citativ, flecare arie aşa-zisă „de ză prin am ploarea repertoriu­ descifrarea caracterului fiecăru­ „Siderurgistul" Hunedoara intre
ră pe ecranul cinem atografelor
elogii îndreptăţite, Im presionea­
ia dintre eroii acţiunii directe,
faptelor reale, aşa cum se pe­
concert" dezvăluie sensibilitatea,
dinamice.
trec ©le. AURELIAN SIRBU interiorizarea, vocea suplă, ech i­ lui, prin varietatea stilistică a in ­ Aici Începe n doua parte a 9-12 m artie şl „Patria" din D e­
va între 16-19 m artie, ne chea­
librată, timbru] penetrant al in ­
Intr-o altă ordine de idei, metodist la Centrul de şi tratament terpretei. terpretării. Cele 9 arii ale dis­ film ului. Cauza, idealurile pentru mă la un dialog sincer, viu şl
resurselor se constată o lipsă de discer- îndrumare a creaţiei populare prin O.J.T. Deva ★ Artist cului cuprinzînd înregistrări re­ caro luptă eroii slnt fără ech i­ antrenant.
Operei
orchestra
alizate cu
nămînt între ceea ce
şi a mişcării artistice de masâ
s-ar
rom âne din
sur­
ARII DIN OPERETE.
Bucureşti,
vrea „brigadă artistică de a- al judeţului Hunedoara Oficiul judeţean de turism liric, tenor de marc forţă, Ion prind cîteva dintre cele mal re­
prezentative roluri ale sale, prin­
interne r Deva a pus In vlnzare bilete lor, Suppă, Lchar, Kălmân, arii tre care inegalabila creaţie a
Dacian traversează deceniile şl
m eridianele ca un excelent in­
de odihnă cti reducere de pre­
lui Ocdip. Reţin' atenţia şi arii­
terpret al operetei. Strauss, Zei­
pentru
ţuri
„Lucia dc
mai
perioada
15
le din „Otliello",
m m FOLCLORICA — 20 iunie şi 25 august — 15 celebre din „Vînzătorul de pă­ Lammcrmoor", „Cavaleria rusti­
(Urmare din oaq. 1) septem brie la staţiunile de po sări", „Contesa Maritza", „Far­ cana", „Lohengrin" etc., flecare
litoral : Mamaia, Eforie Nord,
plodind pentru deosebita iden­
m ecul unui vals", „Văduva v e­
Lucian Ivan, contabil şef al Eforie Sud şi M angalia cu ca­ selă", „Ţara suiisulul", „Dra­ tificare a cintăreţului cu perso­
zare In hoteluri, căsuţe, pre­
najul interpretat.
goste de ţigan" ş.a. înscriu, prin
întreprinderii. Analizînd fac­ cum şi la case particulare cu
m asa asigurată la restaurant.
torii de care vorbeam s-a ob­ „CĂUTĂTORII DE C0M0RI“ Pentru această perioadă se pot
servat că nu în toate cazurile solicita un număr nelim itat de
sectoarele productive au ma­ zile.
nifestat suficientă preocupare In tot cursul anului se pot
pentru buna gospodărire şl Pe scena pitoresc ornată cu covoare, ştergare şi bli­ procura bilete pentru trata­
m ent in staţiunile Amara, Haz­
judicioasa utilizare a materi­ de a căminului cultural din Răchitova, artiştii amatori na, Buziaş, Borsec, Călimă- Muzica uşoară şi cea popu­ Austria, fie spectacolele fol­
alelor. S-au înregistrat deci din comuna Densuş au adus duminică cîteva frumoase neşti, Căciulata, Fcllx, i Mal, lară îşi încrucişează acordu­ clorice ale ansamblului
depăşiri substanţiale ale con­ obiceiuri, dansuri şi cîntece populare păstrate -din vre­ Geoaglu. Govora, H erculane, rile şi în această săplămînă „Doina Gorjului“ din Tîrgu
Ocna Sibiului, Olăncşti, Pucioa­
sumurilor specifice de mate­ muri străvechi pe acele meleaguri. Grupul vocal al sa, Slngcorz, Slănlcul Moldo­ pe scenele hunedorene. La Jiu sau ale Filarmonicii din
riale. Influenţa negativă a u­ şcolii generale condus de profesoara Leoniţa Dănescu vei, Sovata. Transportul la sta­ Hunedoara, Petroşani, Deva, Arad.
nor astfel de consumuri exa­ a făcut să răsune ecourile melodiilor „Sălciţă, sălciţă ţiuni se face pe C.F.R. cu o la Călan, Orăştie, Haţeg, kr
reducere de 50 la sută.
gerate va fi estompată în a­ „Cîntecul bradului", varianta locală ş.a. Vechiul obicei Aceste bilete de odihnă şl Lonea, Pelrila, Uricani vor Numeroase evoluţii ale ar­
cest an prin reanalizarea „Cererea miresei", pus în scenă de Maria Şoitoman, tratam ent se pot obţine la se­ fi urmărite cu plăcere fie tiştilor amatori locali, ale
consumurilor specifice şi aşe­ directoarea căminului cultural, s-a bucurat de aceeaşi diul Oficiului din Deva şi la spectacolul de muzică uşoa­ formaţiilor de copii de toate
zarea lor pe baze tehnice, prin apreciere ca şi suita de dansuri locale a formaţiei din filialele O.J.T. din Brad, Ha­ ră al formaţiei vocal-instru- vîrstele vor puncta azi săr­
ţeg,
Hunedoara,
P e­
Orăştie,
punerea în funcţiune a unei salul Stei. Dintre formaţiile comunei gazdă s-au remar­ troşani. mentale „Milestones" din bătoarea Zilei femeii.
instalaţii de impregnare a cat dansatorii din clasele V-VIII -pregătiţi de profesoa­
lemnului de mină care va
mări durabilitatea lemnului rele Veturia Bîrlovan şi Viorica Opîrlescu.
introdus în subteran, prin în­ ★
locuirea traverselor din lemn Deosebit de bogată s-a dovedit a fi şi ştafeta fol­ Fondul forestier - o bogăţie întreprinderea
cu altele din beton (pînă la clorică desfăşurată pe scena căminului cultural din Şoi-
sfîrşitul anului se vor monta muş, avînd ca oaspeţi artiştii amatori din Veţel. Cim-
circa 2 000 bucăţi traverse din poierul Cosma Covan din Muncelu Mare s-a detaşat metalurgică Aiud
beton), prin inlroducerea sis­ de la început prin frumoasele cîntece pădureneşti adu­ de seamă a ţarii
temului de autogestionare la se în scenă. Calităţile vocale incontestabile la unii din­ ANGAJEAZA
secţia electromecanică şi sec­ tre soliştii prezenţi în concurs puteau fi Sn-să mult mal
ţia de transporturi auto. Cu bine evidenţiate pTintr-o susţinere şi sincronizare cu
alte cuvinte, creşterea eficien­ taraful- A cucerit în schimb măiestria dansatorilor din Pădurile constituie una din derea acestora pe timp de lor. Iată ce trebuie să avem © ŞEF SERVICIU APROVIZIONARE, cu res­
tei activităţii noastre — aşa Muncelu Mare, originali şi în port şi în prezenţă sce­ marile bogăţii naturale ale vînt, ori lăsarea focului fă­ în vedere cînd aprindem pectarea condiţiilor de stagiu şi studii, conform
cum se sublinia la Conferinţa nică. Din spectacolul comunei Şoimuş s-au impus for­ patriei noastre. Ele sînt ră supraveghere. Aşa au focul în preajma pădurilor: Legii nr. 12'1971.
pe ţară a cadrelor de condu­ maţiile din Sulighele, melodiile locale prezentate de mîndria munţilor şi a dea­ procedat Vasile Florea din pentru arderea resturilor ve­ Salarizarea se va face în baza H.C.M. 914
cere din industrie şi construc­ taraf, evoluţia echipei de dansuri şi soliştii. Au fost a- lurilor. In judeţul Hunedoa­ comuna Geoagiu, Andrei Va­ getale, adunate de pe fîneţe,
ţii — provine dintr-o mai bu­ jpreciaţi şi grupul vocal şi soliştii din Păuliş, formaţia ra aurul verde ocupă o mare sile din satul Ribiţa, Tranda­ păşuni şi grădini să solici­ 1968.
nă gospodărire a resurselor de dansuri din Şoimuş. suprafaţă de teren, revenind fir Bulmaru din comuna Ba­ tăm aprobarea ocoalelor sil­ (90)
materiale şi umane ale între­ ★ în medie mai mult de 0,65 ia de Criş, satul Văleni, Vi­ vice locale; să nu aprin­
prinderii, a tuturor rezervelor Artiştii amatori din Buceş, oaspeţi al căminului cul­ ha de pădure pe cap de lo­ orel David din raza Ocolu­ dem asemenea focuri pe timp
interne de care dispunem. tural din Bucureşci, au dovedit duminică un progres cuitor. Masa lemnoasă obţi­ lui silvic Petroşani şi alţii, secetos sau vînt; să nu lă­
Minerii de la Barza, răs- evident atît in ceea ce priveşte conţinutul spectacole­ nută din valorificarea pădu­ în urma cărora au avut loc săm focurile în aer liber ne­
punzînd chemării lansate de lor prezentate, sfera de cuprindere a datinilor, obiceiu­ rilor este una din materiile incendii care s-au soldat cu supravegheate ţ să nu arun­ Întreprinderea de industrie
minerii din Lupeni, s-au anga­ rilor, cîntecelor vechi precum .şi a portului pitoresc nu­ prime cu o vastă diversitate pagube materiale. Alte nere­ căm resturi de ţigări sau be­
jat să depăşească planul pro­ anţat de la sat la sat. Angajamentul intelectualilor din de întrebuinţare. De aceea guli care au dus la izbucni­ ţe de chibrituri aprinse în
ducţiei marfă cu 6 milioane Buceş de a desfăşura susţinut activităţi culturale pe ra­ apărarea lor împotriva focu­ rea de incendii a fost negli­ păduri şi în alte locuri ce locală Deva
lei, să sporească producţia za comunei s-a concretizat cu acest prilej în îndrumar lui distrugător constituio o jenţa fumătorilor, cazul din prezintă pericol de incen­
planificată, să obţină impor­ rea formaţiilor cuprinse de ştafetă : a grupului vocal, îndatorire a noastră, a tu­ raza ocolului silvic Simeria diu ; fumatul este admis nu­
tante economii de materii şi soliştilor, a formaţiilor cu jocuri specifice locului. Au­ turor. — Valea Seacă, sau arderea mai în locuri fără frunze us­ str. Dr. Petru Groza, nr. 20
materiale. Astăzi, colectivul se tenticitatea şi virtuozitatea căluşarilor de la şcoala ge­ In anul 1971 şi îndeosebi ierburilor uscate de pe pă­ cate, unde sînt gropi pentru a n u n j a
află deci angrenat într-o băr­ nerală din După Piatră, instruiţi de profesorul Viorel în lunile martie şi aprilie, şuni, aşa cum s-a întîmplat fumat amenajate şi indicate
bătească dispută pentru res­ VuRurar, au fost aplaudate Ia scenă deschisă. A impre­ ca urmare a unor neglijen­ pe raza ocoalelor silvice de pădurari ; să nu lăsăm ţinerea unui concurs în ziua de 10 martie 1972,
pectarea cuvîntului dat. în­ sionat plăcut bogăţia, diversitatea formaţiilor artistice te condamnabile, au izbuc­ Dobra, Lupeni, Baia de Criş copiii în pădure sau în a­ pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:
deamnă la aceasta prestigiul ale comunei Bucureşci, ale satelor Curechiu şi Şesuri: nit mai multe incendii în şi Haţeg. Toate aceste in­ propierea ei fără suprave­ © contabil-şef
dobîndit prin muncă asiduă păduri, soldate cu pagube cendii s-au datorat — accen­ ghere.
ani de-a rîndul, noua optică taraf, solişti, grup vocal, dansuri, toate pregătite de în­ materiale. tuăm — neglijentei de care Cînd organizăm excursii în ® şef serviciu tehnic
a comuniştilor, a minerilor de văţătoarele din sat : Doina Tebieş şi Ana Popa. S-a re­ Cauza principală care a au dat dovadă unii cetăţeni. grup sau individual, în pă­ © inginer mecanic
aici, de a răspunde chemării marcat în mod deosebit solista Marta Stanciu, activis­ dus la producerea aceslor Trebuie reţinut că în con­ duri, sa stingem — la ple­
partidului, conform căreia tă de peste 20 de ani a căminului cultural. Conţinutul incendii a constituit-o arde­ diţiile unei uscăciuni excesi­ care — complet focurile a­ Condiţiile de participare:
continuarea la nivel superior spectacolului, prezenţa în scenă, interpretarea, ţoale rea resturilor vegetale, adu­ ve, cum este situaţia în pre­ prinse în locurile de staţio­ Absolvenţi ai invâţâmintului superior econo­
a rezultatelor trebuie să se au dovedit că la sate există talente, tineri dornici să nate de pe fînete, păşuni, zent, frunzişul şi iarba de pe nare special amenajate; în mic şi tehnic de specialitate, cu vechime de 11
producă în această etapă de activeze în formaţiile artistice. grădini şi curţi de către u­ isol se aprind cu uşurinţă cazul cînd observăm incen­ ani şi respectiv 10 ani in specialitate.
dezvoltare intensă a econo­ PETRU MARILA nii cetăţeni in apropierea şi dau naştere la incendii dii la păduri să acţionăm ne-
miei noastre, în special pe va­ TIBERIU BURZA pădurilor, fără a lua toate păgubitoare. întîrziat la stingerea lor şi Concursul consta din :
lorificarea la maximum a re­ VIOREL ARIMESCU măsurile de prevenire pen­ Pentru a se evita în vii­ să anunţăm cel mai apropiat — verificarea cunoştinţelor profesionale de
surselor interne. tru a nu se întinde, sau ar- tor incendiile în pădurile organ silvic, consiliu popu­ specialitate ;
judeţului nostru, Inspectora­ lar şi grupă de pompieri. — susţinerea unei lucrări practice.
tul silvic a întocmit o sea­ Respectînd aceste preve­
mă de măsuri cu caracter deri şi altele pe care le gă­ Cererile de înscriere a candidaţilor se vor
preventiv, măsuri ce vor fi sim afişate în preajma pădu­ depune la secretariat, pinâ la data de 9 mar­
UNITĂŢILE DE COMERŢ DIN INCINTA SPITALELOR aplicate în practică. rilor, ne aducem o contribu­ tie 1972.
O mare răspundere pentru ţie de seamă la apărarea
evitarea aprinderii pădurilor fondului forestier, bogăţie de
ne revine şi nouă, cetăţeni­ seamă a ţării.
Satisfac cerinţe!» consiliatori
Ordinea şi disciplina pc şantiere -
înfiinţarea de către comerţ bilul de la Alimentara „tu­ limentare. N-au fost serviţi şi, vînzătoarea de la chioşcul de
a unor iiinităţi cu profil ali­ telară". După cele ce lipsesc de lia uşă, rugau pe cile un ziare am întîlnit-o la ora 12,30
mentar în incinta unităţilor din chioşc, se poate aprecia salariat al spitalului, caro fă­ cu braţul cu ziare şi reviste
economice, pentru a face faţă cum răspunde această unitate cea cumpărături, să le cum­ pe coridoarele secţiei. Nu de­ factori hotăritori ai succeselor in muncă
solicitărilor de IA micul de­ comercială nevoilor bolnavi­ pere şi lor cele dorite. Un- ranja pe nimeni prezenta ei
jun al salariaţilor, s-a extins lor. de-i atunci serviciul „de bu­ în secţii şi ea împlinea bine
şi în incintele cîtorva spita­ Prin dispoziţia conducerii năvoinţă" pe care-1 fac infir­ nevoia de informare a bolna­ Climatul de ordine şi dis­ pericol de incendiu, sau folo­ bilul evacuat din rezervoare­ dar în acelaşi timp este o­
le* Unităţile comerţului din spitalului, bolnavii n-au voie mierele sau femeile de servi­ vilor. ciplină, alături de experienţa sirea siguranţelor supradi­ le autovehiculelor să fie co­ bligaţia fiecărui salariat să
cadrul spitalelor ar trebui să să intre în chioşc. Am crezut ciu pentru că, vreme de o ju­ Aici însă problema e de al­ şi hărnicia constructorilor, mensionate la tablourile de lectat în vase speciale şi ia toate măsurile la locul
aibă scopuri multiple. Aici, iniţial că măsura a fost luată mătate de oră cît am stat la tă natură- Nu e spaţiu sufi­ constituie un factor hotări- distribuţie. depozitat în locuri ferite de său de muncă pentru evita­
salariaţii spitalului ar trebui din considerente de igienă, bufet, toti salariaţii au cum­ cient şi corespunzător pentru tor pentru desfăşurarea în fnlrucît întreprinderea dis­ foc. In acelaşi timp, la repa­ rea cauzelor generatoare de
şă găsească cele necesare dar medicul Alexandru Mari- păna! pentru ei. Ceva nu e în servire şi păstrare a mărfuri­ ritm susţinut a lucrărilor pune de un foarte numeros raţii şi revizii nu se vor in­ incendii. Aceste măsuri in­
pentru un mic dejun conve­ nescu, directorul spitalului, ordine aici* Ori au şi bolnavii lor. de construcţii-montaj, pen­ parc auto, de garaje şi ate­ troduce mai multe autovehi­ tră de fapt în obligaţiile
nabil ilar bolnavii internaţi — ne-a spus următoarele: posibilitatea să se folosească — Am plătit destule mărfuri tru punerea la timp în liere de reparaţii este de cule decît permite spaţiul. elementare de serviciu »ale
posibilitatea de a-şi completa — Dacă toţi bolnavii ar ve­ direct de serviciile bufetului- alterate, spune vînzătoarea A­ funcţiune a noilor obiecti­ datoria salariaţilor care de­ Aceste observaţii sînt vala­ fiecărui lucrător şi se referă
alimentaţia cu ceea ce ei do­ ni să cumpere de aici, închi- chioş, ori se organizează în na Florescu. Intr-o zi geroasă ve- In dorinţa de a asigura servesc aceste locuri de bile şi pentru garaje undo, la curăţirea maşinilor şi a
resc — şi le permite dieta. puiţi-vă ce aspect urît ar da spital şi pentru ei aceste ser­ am rănuas fără apă minerală. pe toate şantierele întreprin­ muncă să ia toate măsurile se mai impune ca, în scopul locului de muncă, deconecta­
De asemenea, ei ar trebui holului- Aici la direcţiunea vicii I Mi-au îngheţat sticlele şi s-au derii o ordine şi disci­ de prcîntîmpinare a eventu­ evacuării rapide a autovehi­ rea alimentării cu energie e­
să «poată să-şi cumpere cîteva spitalului vin mulţi oameni Cu privire la aprovizionare, spart. (In aceeaşi zi bolnavii plină desăvîrşite, conduce­ alelor posibilităţi de izbuc- culelor în caz de incendiu, lectrică, evacuarea deşeuri­
obiecte de toaletă — săpun, din afară (bufetul-chioşc e si­ tovarăşul V. Enescu, respon­ ne-au sesizat şi pe noi de lip­ rea J.C.S.H. consideră ca o lor şi gunoiului, stingerea
pastă de dinţi, periuţă, unele tuat în aceeaşi clădire, la a­ sabilul magazinului tutelar, sa apei). necesitate de prim ordin ca focurilor, închiderea uşilor
efecte poştale, un ziar, revis­ celaşi nivel cu direcţiunea spi­ nena dat un răspuns care ne-a Conducerea spitalului, de toţi muncitorii, şefii dc echi­ şi ferestrelor antifoc, precum
te etc. Cu aceste intenţii s-au nalului — n.n.). Şi apoi s-ar dezamăgit: comun acord cu cea a O.C.L. pe şi brigăzi, maiştrii, şefii La în tre p rin d e re a de co n sfru cfii şi alte asemenea operaţii ce
înfiinţat unităţile comerciale mai respecta o dietă alimen­ — Pentru mine chioşcul a­ alimentara Deva, trebuie să de loturi, toate cadrele cu revin lucrătorilor după ter­
din incinta spitalelor. tară dacă fiecare bolnav ar cela e o povară. Doctorii ar găsească soluţia pentru un munci de răspundere să cu­ sid e ru rg ice H unedoara minarea orelor de program.
Am vizitat două spitale — avea posibilitatea să cumpere vrea să mînînce totdeauna spaţiu corespunzător. noască şi să respecte cu Maiştrii, şefii de ateliere
cel de la Hunedoara şi cel de de la bufet ce are el poftă să numai proaspăt. Spitalul este o microsocieta- stricteţe normele şi regulile şi Ioturi, în calitate de orga­
la Deva — cu scopul de a cu­ mănînce ? Noi am luat măsu­ La un astfel de mod de a te, pentru ai cărei membri de prevenire şi combatere h nire a incendiilor. Potrivit să se întocmească planuri nizatori şi conducători di­
noaşte în ce mod răspunde ra ca, în funcţie de posibili­ gîndi, orice răspundere e o po­ funcţiile de casă şi de masă incendiilor. Prin aceasta, toti normelor în vigoare, spăla­ şi scheme precise de evacu­ recţi ai proceselor de pro­
comerţul la aceste cerinţe. tăţi, infirmierele şl femeile de vară I le împlineşte, la un anumit I salariaţii întreprinderii îşi rea pieselor cu lichide in­ are, precum şi utilajele şi ducţie, sînt datori să verifi-
~ aduc contribuţia la apărarea
Spaţiul dat de spitalul din serviciu să cumpere şi pentru In spital mai e şi un chioşc nivel, însăşi instituţia respec­ avutului obştesc. flamabile trebuie să se facă aparatura de intervenţie. De co permanent bunul mers al
Hunedoara la dispoziţia comer­ bolnavi, diar de obligat nu pu­ de ziare. Diar bolnavii de la tivă. Omul bolnav însă ţintuit Aplicarea în practică a numai în băi şi locuri speci­ asemenea, în jurul depozite­ activităţii de prevenire a
ţului e destul de încăpător şi tem să le obligăm pentru că, secţia neuropsihiatrie, Gheor- sau neţintuit 1/a pat are şi alte prevederilor stabilite în a­ al amenajate, ferite de sur­ lor de carburanţi şi lubrifi­ incendiilor. Sprijiniţi de con­
oferă multe posibilităţi. Nu dacă 100 de bolnavi vor apă ghe Achlm şi Ioan Florincaş, trebuinţe pe care instituţia spi­ cest sens de către toţi sa­ se de căldură şi cu o bună anţi trebuie menţinută per­ ducerea I.C.S.H., aceştia sini
s-ar putea spune că nu erau minerală sau citric, o femeie se plîngeau că pe la secţia talicească nu le poate acope­ lariaţii are aceeaşi mare im­ aerisire. Şefii de ateliere şi manent o curăţenie exempla­ chemaţi să facă periodic sa­
mărfuri, dar în ziua respecti­ nu poate transporta singură lor nu trece nimeni cu ziare ri* De aceea s-au creat aceste portanţă ca şi respectarea maiştrii sînt datori să nu ră. lariaţilor din subordine
vă lipseau, la ora 12, cornuri, la etaj atlta marfă. şi reviste de vînzare. mici unităţi de comerţ în in­ tehnologiilor de lucru, a dis­ admită prezenţa în ateliere Măsuri şi acţiuni similare instructajele necesare potri­
covrigi, parizer, caşcaval, pre­ Noi nu contrazicem pe to­ La spitalul din Deva am 3n- cintele spitalelor. După cele 2 ciplinei de producţie, nor­ a butoaielor şi recipienţilor sc cer a fi întreprinse la vit specificului locurilor de
parate de carne solicitate de varăşul director. Bolnavii nu tîlnit altfel de posibilităţi de sondaje însă se vede că tre­ melor de tehnica securităţii, cu carburanţi, lubrifianţi, toate locurile de muncă. Ast­ muncă, să intensifice propa­
cumpărători, sana, iaurt, sorti­ trebuie să consume decît ali­ folosire a chioşcurilor din in­ burile acestea au fost înţelese a sarcinilor şi obligaţiilor de vopsele, diluau ti. carbid, cau­ fel, este necesar ca toate că­ ganda p.c.i. prin mijloacele
mentul de ciocolată era foar­ mentaţia pe care o recomandă cintă. Fiecare bolniav are posi­ diferit şi de conducerile spi­ serviciu din care fac parte ciucuri, să nu permită fo­ ile de acces să fie perma­ de care dispun, să se mani­
te sărac (deşi se foloseşte cio­ medicul. Dar cîţi bolnavi sînt bilitatea de a cumpăra, fără talelor şi de organizaţiile de integrantă. De aceea, este losirea în interiorul atelie­ nent libere, iar materialele feste şi în ceea ce priveşte
colată şi în scop diagnostic), în spital cu dietă şi cîţi bol­ intermediar, de unde rezultă comerţ. In unele spitale nici necesar ca la toate punctele relor a lămpilor de benzină de intervenţie, ca şi sursele paza contra incendiilor ace­
apa minerală medicinală etc. navi cu alimentaţie obişnuită? că teama ca bolnavul să fie nu există aşa ceva. de lucru de pe şantiere să sau a altor surse de foc des­ de apă să fie permanent în iaşi competenţi şi responsa­
Pe deasupra, în ziua prece­ Nu sînlem nici împotriva mă­ ispitit a consuma alimente ca­ Socotim că Direcţia comerci­ nu se permită executarea u­ chis. De asemenea, în atelie­ stare de funcţionare. La res­ bili organizatori şi conducă­
dentă, vînzătoarea Ileana Mo- surii ca, din considerente igie­ re nu-i sînt permise nu e ega­ ală şi Direcţia sanitară au da­ nor instalaţii electrice im- rele de reparaţii auto trebuie pectarea acestor reguli tre­ tori, ca şi în rodnica activi­
c*a nu făcuse comandă de măr­ nice, bolnavii să nu intre în lă peste tot. Sau poale că kv toria să caute împreună re­ | provizate, exploatarea aces- avut grijă ca in caz de re­ buie să vegheze conducăto­ tate constructivă ce o des­
furi asa că la ora 12 — des­ bufet, dar cît timp am stat cest pericol nici nu există, zolvarea optimă a acestei pro­ “ — instalaţii dacă prezintă vizii sau reparaţii, combusti- rii proceselor de producţie făşoară.
tul de tîrziu I — maşina a &- în bufet au venit 4 bolnavi bolnavul fiind conştient ce e bleme. i :
dus cam ce a crezut responsa­ să solicite anumite produse a- şi ce jiu e în folosul său. Pe TH. MARCUS