Page 28 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5338 • MIERCURI 8 MARTIE 1972

Y’
S E C V E N ŢE IN TE R N A Ţ IO N A L E ] | SECVEN ŢE IN TER N AŢIO N ALE i

GENEVA Şedinţa Primirea ziariştilor români H B r *
ATLAS

Consiliului de Securitate de preşedintele Algeriei, m m m ă i

Houari Boumediene Cel mai vechi
GENEVA 7 (Agerpres). — Reprezentantul Italiei, amba­
Comitetul peivtru dezarmare sadorul Roberto Garacciolo, a
de la Geneva a tinut marţi o abordat' problema creării con­ ALGER 7 — Corespondentul întreprinde delegaţia de par­ calendar de pe
nouă şedinţă în cadrul căreia diţiilor pentru participarea tu­ Agerpres, Constantin Benga, tid şi de stat a Republicii So­
au luat cuvîntul reprezentan­ turor puterilor nucleare la transmite: Preşedintele Consi­ cialiste România, condusă de continentul american \
ţii Japoniei şi" Italiei. tratative, a interzicerii arme­ liului Revoluţiei al Algeriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Şeful delegaţiei japonez®, lor chimice, încetării experi­ Houari Boumediene, a primit secretar general al Partidului Recent, a fost descoperit J
ambasadorul Masahiro Nisi- enţelor nucleare subterane, e- la Palatul prezidenţial grupul Comunist Român, preşedintele cel mai vechi .calendar cu- \
bori, s-a referit la problemele ■laborării unei concepţii glo­ de ziarişti români, condus de Consiliului de Stat. noscut pe continentul ame- i ‘
dezarmării nucleare, pronun- bale asupra chestiunilor dezar­ Virgil Dănciulescu, secretar Cu acest prilej, preşedintele vican, care datează din a- /
tîndu-se pentru prioritatea dis­ mării In cadrul unui program general de redacţie al ziarului Republicii Algeriene Democra­ nul 31 înaintea erei noas- j
cutării lor In cadrul tratative­ organic de dezarmare. Dele­ „Scînteia“. Din grup fac par­ tice şi Populare a acordat tri­ tre, anunţă agenţia DPA. I1
lor din comitet, Ia interzice­ gatul italian a propus crearea te : Cornel Piloff, redactor-şef misului special al ziarului Astfel, se confirmă supo- ii
rea armelor chimice, precum unui grup de lucru însărcinat adjunct al ziarului „Munca", „Scînteia" un interviu. ziţiile oamenilor de ştiin- )
şi la măsurile regionale de cu examinarea principalelor Rodica Georgescu, comenta­ Şeful statului algerian a a­ ţă că primii locuitori ai V
dezarmare, erătînd că Japonia aspecte ale dezarmării gene­ tor de politică externă la re­ vut apoi o convorbire cu zi­ Americii centrale care cu­ *
rale şi formularea unor prin­ vista „Lumea", Mihai Murgu, noşteau calendarul nu au
este gata să coopereze la exa­ ariştii români, care s-a desfă­
cipii de bază, care să permită redactor principal la Radio- şurat într-o atmosferă de cor­ fost maya, ci olmecii, men­
minarea .unor atari măisuri în angajarea unei discuţii asupra televiziunea română, Virgil dialitate. ţionează agenţia.
Asia. dezarmării generale şi Totale. Cojocaru, operator la Televi­ La intîlnire a luat parte, de 1 Dovada existenţei unui
ziunea română. asemenea, Mohieddine Ami- t asemenea străvechi calen-
Grupul de ziarişti români se mour, consilier, director al ) dar a constituit-o un frag-
\ ment de coloană cu inscrip-
Informaţiilor la Preşedinţia
Declaraţia Comitetului mai mare. Muncitorii italieni nu vor renunţa să lupte pentru obţi ncrea revendicărilor lor, pentru află în Algeria In legătură cu Consiliului Revoluţiei. i ţn, aescvperuu în statul
i
descoperită
ITALIA. — Mişcările reven dicative ale m uncitorilor italieni capătă o amploare din ce în co
* mexican Veracruz. Funda-
dreptul la muncă, pentru salarii mai bune, pentru condiţii mai bu ne de muncă, pentru locuinţe, apropiata vizită pe care o va ] mentul coloanei, găsit încă
Politic al Unităţii Populare pentru o scrie de reforme care să ţină scam a dc interesele munc ltorilor. i din anul 1939, era încrus-
Aspect de la un recent m iting al niuncito rilor care a avut Ioc Ia Roma.
IN FOTOGRAFIE:
} tat cu inscripţii care au o- !
din Chile Participarea României la Salonul \ ferit specialiştilor temeiuri S
i să creadă că ar fi vorba de l
Conferinţa miniş­ „ * i un calendar bine pus la ţ
SANTIAGO DE CHILE 7 (A- poporului chilian, opoziţia vrea VEŞTI DIN ŢARSLE SOCIALISTE ) punct, folosit mai tîrziu de i
gerpres)- — Comitetul Politic să-i smulgă împuternicirile, trilor muncii din internaţional al agriculturii de la Paris ‘ civilizaţia maya pentru i
al Unităţii Populare a dat pu­ amenintîndu-1 cu războiul ci­ R- P. CHINEZA U.R.S.S. dezvoltarea matematicii şi \
blicităţii o declaraţie în care vil, dacă nu acceptă să se ple­ La „Porte de Versailles“ toare din Braşov. De hune arhitecturii sale.
demască manevrele cercurilor ce în fata unor exigente ale ţările africane In ciuda condiţiilor grele Pe insula Kolguev, situa­ din Paris s-a deschis cel aprecieri din partea speci­ i După cum a relevat un !
de dreapta, care cer organi­ ei şi să-şi abandoneze rolul impuse de iarnă, pe şantie­ tă dincolo de Cercul polar de-al IX-lea Salon interna­ aliştilor se bucură tipul de I profesor de la Universita- )
zarea imediată a unui referen­ de apărător al constituţiei si rul canalului ce se costruieş- de nord, a început forajul ţional al agriculturii. Pe o tractor U-550, care, prin ) tea din Yale, calendarul i
dum pentru a soluţiona dife­ legilor. Aceasta e^ste vocea KAMPALA 7 (Agerpres). — te pe fluviul Huai, unde lu­ unei sonde în vederea ex­ suprafaţă de aproximativ performanţele şi aspectul i datează din anul 31 i.e.n. j
rendul dintre şeful puterii frondei privilegiaţilor. Opozi­ Luni, au inco.put la Kampala crează peste 250 000 de mun­ plorării rezervelor de ţiţei 90 000 metri pătraţi slut său, se adaptează cel mai 1 După ce au populat, timp )
executive şi organul legisla­ ţia parlamentară caută să trea­ lucrările celei de-a X-a sesi­ citori, lucrările continuă în- aflate pe platforma continen­ expuse tractoare, maşini şi bine exigenţelor pieţei fran­ ) de peste 1 200 de ani, lito- \
tiv. Luna trecută, reprezen­ că puterea de hotărîre politi­ uni a Conferinţei miniştrilor tr-un ritm susţinut. Noul ca­ tală a ţinuturilor arctice so­ diverse utilaje agricole din ceze. Tractoarele româneşti \ ralul sudic al Mexicului i
tanţii partidelor de dreapta din că şi administrativă din mîi- muncii din ţările africane. nal — unul dintre proiectele vietice în Oceanul îngheţat 14 ţări participante. slnt prezentate vizitatorilor i actual, olmecii au dispărut >
Congres, care deţin majoritatea nile guvernului în acelea ale Cuvîntul de deschidere a principale de pe fluviul Huai de Nord. Oamenii de ştiinţă şi prin intermediul unui ) intr-un mod tot atît de ţ
nume­
România expune
mandatelor, au votat o refor­ Parlamentului, făcînd abstrac­ fost rostit de preşedintele U- — va străbate 18 comune consideră că sub platforma roase tipuri de maşini agri­ film realizat în colaborare ţ misterior ca şi populaţia i
mă constituţională, interzicînd ţie de constituţia politică a gandei, generalul Idi Amin, populare din cinci districte continentală a Oceanului în­ cole — pluguri, semănători, ^ maya mai tirziu. *
guvernului să procedeze la na­ statului. Plebiscitul, aşa cuin care -a declarat că tara sa se şi va fi cel mai lung de pe gheţat se află mai bine do maşini de împrăştiat îngră­ cu Compania franceză de
ţionalizări fără acordul expres ■este preconizat de opoziţie, angajează să sprijine lupta cursul mijlociu al fluviului jumătate din rezervele de şăminte chimice, discuitoa- tractoare „Universal1*, care | Recensimînt !
al acestui for legislativ. Pre­ este anticonstituţional", afirmă pentru lichidarea totală a co­ cu acelaşi nume, avînd 130 liţei existente pe pămînt. In re pentru viticultură etc. relevă calităţile lor tehnice î
şedintele tării s-a opus acestui documentul. Numai după ce lonialismului pe continentul kilometri. El va fi alimentat anii trecuţi, primele straturi Intre exponatele româneşti şi remarcă faptul că pe \ al tigrilor \
african şi să susţină moral şi
amendament, care urmăreşte, tribunalul competent îşi va cu apă din cinci rîuri şi va purtătoare de petrol şi gaze se află, de asemenea, un lot cîmpiile Franţei lucrează
în fapt, să împiedice prelua­ formula decizia, se va putea material toate mişcările do e­ apăra împotriva inundaţiilor au fost descoperite în Marea ! In luna mai a.c.,
Barenţ. Sonda, care se forea­
rea de către stat a controlu­ trece sau jiu la un referendum, liberare recunoscute de Orga­ şi secetei o suprafaţă de ză pe insula Kolguev, va de opt tractoare agricole un mare număr de tractoare \ dia urmează să se desfă- ^
lui asupra diferitelor firme se arată In declaraţie. In ce­ nizaţia Unităţii Africane 1 066 666 hectare. In afară de confirma datele seismologi- din gama „Universal“ — româneşti, in condiţii opti­ l şoare un recensămînt puţin i
fi
aceasta, pe canal
străine şi particulare, şi a. de­ ea ce ne priveşte, am declarat (O.U.A.). construite două mari vor staţii ce, potrivit cărora la o adîn- produse ale Uzinei de trac­ me de exploatare. ( obişnuit — cel al tigrilor. )
La rîndul său, secretarul ge­
clarat că, în cazul în care a­ că ne vom supune deciziei tri­ de pompare şi alte proiecte cime de aproximativ 2 000 Specialiştii in materie a- )
mintitul amendament la con­ bunalului, oricare ar fi aceas­ neral al O.U.A., Diallo Telli, a auxiliare pentru irigarea u­ de metri se găseşte o uriaşă preciază că în această ţa- 1
stituţie nu va fi retras, se va ta. Unitatea Populară şi între­ subliniat necesitatea continuă­ nei suprafeţe de 133 333 „cămară" de ţiţei. ră ar trăi, în prezent, a- ;
adresa tribunalului constituţio­ gul popor nu se tem de refe­ rii luptei pentru eliberare de hectare. El va servi, totoda­ proximativ 2 500 de tigri, )
nal pentru a se respecta legea rendum, dar nici nu se lasă în­ pe continentul negru, arătind tă, drept cale dc navigaţie. R. P. UNGARA Vizita la Pekin dintre care peste jumătate i
că „marşul ireversibil al A­
fundamentală a tării. şelaţi de către duşmanii pro­ fricii spre unitate şi solidari­ in statul indian Uttar- }
In ^ declaraţia Comitetului gresului, care, prin manevrele tate'' nu va putea fi întrerupt. R.P. BULGARIA In actualul plan cincinal, Pradesh. Rămîne de văzul )
Politic al Uni-tăţii populare se lor, nu încearcă dccît să-şi a­ consumul de energie electri­ a unei delegajiî româneşti \ care vor fi metodele recen- \
arată că, „deşi se ştie că pere interesele meschine şi Institutul „Sofproie-ct" a că sporeşte în Ungaria cu \ sămintului.
preşedintele Republicii trebu­ să-şi ascundă disperarea pro­ predat recent constructorilor 48 la sută. Printre principa­ PEKIN 7. — Coresponden­ junct al ministrului industriei l \
ie să vegheze la securitatea vocată de pierderea putorii. Remaniere parjială sofioti documentaţia de exe­ lele surse do energie ce vor tul Agerpres, Ion Gălăţeanu, chimice şi combustibilului, şe- < Cultivarea bacilului j
cuţie a noului centru naţio­ acoperi necesităţile crescîn- transmite : Delegaţia română ful grupului chinez în cadrul 1
> de guvern în nal pentîu radio şi televizi­ de se află termocentrala din condusă de Gheorghe Pacoste, comisiei, şi alte persoane ofi- ^ leprei „in vitro" \
Gyongyos, unde pînă în 1975
une. Impunătoarea construc­
i
ci ale chineze.
Reuniunea miniştrilor de finanfe ţie, care se va întinde pe o vor fi montate trei noi blo­ adjunct al ministrului minelor, Si Ciu-cian a oferit în cin­ i i
petrolului şi geologiei, şeful
Pakistan suprafaţă de 24 hectare, va curi energetice de 200 MW grupului român în Comisia de stea delegaţiei o recepţie la ţ Un savant canadian a a- ;
adăposti studiouri de televi­
fiecare. Continuă lucrările de
a \
. . .
i nunţat la Montreal ca
.
ai Jărilor membre ale C.E.E. ziune şi film, blocul progra­ extindere şi la alte termo­ colaborare * tehnico-ştiintifică care a participat şi ambasade- s- ^ J n vilr0« .
româno-chineză, a sosit la Pe­
rul român la Pekin,
Nicolae
ISLAMABAD 7 (Ager.prcs)- melor de informaţii, produc­ centrale, care se vor îmbo­ kin pentru a participa la lu­ Gavrildscu Au fost prezenţi, \ bacilul leprei (baciul Han- i
BRUXELLES 7 (Agerpres). — venţii concertate a băncilor — Preşedintele Republicii Is­ ţia filmelor de televiziune, găţi cu zece blocuri energe­ crările celei de-a 14-a sesi­ de asemenea, Fan I, ministrul l senJ. El a declarat că este )
Luni s-a deschis la Bruxelles centrale din ţările respective lamice Pakistan. Zulfikar Aii clădirea radioului şi alte uni a comisiei. La aeroport, J i-orba de o cultură prima
reuniunea miniştrilor de finan­ pe piaţa schimburilor, pentru Bhutto, a procedat, la 6 mar­ clădiri anexe. tice de 215 MW fiecare. membrii delegaţiei au • fost în- pentru relaţiile economice cu \ ră şi că va fi necesară gă-
ţe ai tarilor membre ale CEE, , prevenirea variaţiilor cursu­ tie, la o remaniere parţială a tîmpinaţi de Si Ciu-cian, ad- străinătatea, şi alte persoane l sirea mijloacelor adecvate I
destinată relansării preconi­ rilor dincolo de limita de guvernului său — informează oficiale chineze. l pentru a menţine in viaţă
zatei uniuni economice şi schimb preconizată, respectiv agenţia France Presse. Fostul Si Ciu-cian şi Gheorghe Pa­ ) bacilul un timp nedefinit, i
monetare vest-europene. 1,125 la sută. ministru al informaţiilor, Hafiz ADEN. — Luni, au luat RAWALPINDI. — Preşedin­ coste au rostit toasturi în ca­ 1 spre a se putea obţine un »
)
vaccin.
In cadrul primei şedinţe de Pe de altă parte, responsa­ Pirzada, a fost numit ministru sfîrşit lucrările celui de-al tele Pakistanului, Zulfikar Dr. Kalo, expert al Or- i
lucru, „cei şase'1 — care, ulte­ bilii finanţelor din tarile al coordonării între provin­ V-lea Congres al Partidului Aii Bhutto, a anunţat. în- re au relevat dezvoltarea con­ ganizaţiei Mondiale a Să- 1
rior, s-au consultat şi cu omo­ CEE au -examinat posibilita­ cii, portofoliu deţinut pînă în Frontul Naţional de Elibe­ CADRAN tr-un discurs radiodifuzat, tinuă a prieteniei dintre po­ nătăţii, consideră că reali- )
logii lor din ţările candidate tea reducerii marjei de fluc­ prezent de şeful statului. Pir- rare din Republica Democra­ că legea marţială va fi ridi­ poarele român şi chinez şi in­ t zarea acestui deziderat va ţ
— au abordat cu prioritate atît tuaţie a monedelor comunita­ zada cumulează, de asemenea, tică Populară a Yemenului. cată în ţară la 14 august a.c. tensificarea colaborării tehnl- necesita incă mulţi ani de i
problema reducerii limitei de re, în raport cu dolarul, de la funcţia rle ministru al învăţă- Au fost adoptate o serie nerilor muncitori din Marea — relatează agenţiile Reuter, co-ştiinlifice dintre cele două cercetări.
fluctuaţie a monedelor din 4,5 la sută — procent stabilii mîntului. In postul de minis­ de rezoluţii în care se rea­ Britanie, la care au luat par­ France Presse şi United
în luna decembrie a anului tru al informaţiilor a fost nu­ firmă sprijinul acestui stat te peste 350 de delegaţi din Press International. Totoda­ lări.
ţările comunitare, cit şi pe
trecut, la Washington — la 2,25 mit fostul consilier preziden­ pentru mişcările de elibera­ întreaga tară. In Declaraţia tă, el a relevat că Adunarea
cea a necesităţii unei inter­ la sută. ţial Maulana Kausar Niazi. re naţională şi de luptă îm­ adoptată la conferinţă se Naţională pakistaneză se va
potriva imperialismului. adresează un apel tuturor ti­ întruni la 14 aprilie pentru
Una din rezoluţii se pro­ nerilor din Marea Britanie a lua în discuţie o constitu­
nunţă în favoarea cooperă­ pentru a desfăşura o masi­ ţie provizorie a ţării.
rii cu ţările socialiste. vă campanie de protest îm­ Legea marţială a fost in­
potriva şomajului. Conferin­ trodusă în Pakistan de fos­ DEVA: Trenul („Patria4*); — muzică uşoară ; 11,00 Frag­
MADRID. — In centrul u­ ţa a hotărît organizarea u­ tul şef al statului, Yahya Zestrea domniţei Ralu („Arta**); m ente din opera „Martha" de
SIMERIA:
nume
Flotow ; n,30 Melodii cu dedi­
fărA
Steaua
niversitar din capitala spa­ nor demonstraţii in diverse Klian, la 25 marlie 1969. („Mureşul**); HUNEDOARA: Ro­ caţie — muzică uşoară ; 11,55
niolă s-au produs, luni, noi localităţi din tară, precum şi manticii („SiUcrurgistulN) ; Sâp- Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin do
ciocniri între studenţi şi po­ a unei manifestaţii naţionale, WASHINGTON. — După tâmina nebunilor („Constructo- ştiri ; 12,03 Avanprem ieră coti­
CALAN :
rul“) ;
Rfizbunarca
diană : 12,15 Din m uzica popoa­
liţie. La o serie de facultăţi, Ia Londra, în toamna acestui cum relatează agenţia UPI, haiducilor („11 Iunie'*); TEL1UC: relor ; 12,30 Cîntă Stela Ena-
numeroase cadre didactice an. negocierile dintre sindicatul Apa ca un bivol negru („Mine­ che, Macicj K ossow ski şl Ron-
au întrerupt cursurile în muncitorilor din industria rul**) ; GHELAR : Trei paşi pi* nv Temm cr ; 13,00 Radiojurnal;
pâmint
PETRO­
(„Minerul'*) î
semn de protest fată de a­ BELFAST. — Luni, în cen­ de automobile şi reprezen­ ŞANI : vis de dragoste 13,15 Viaţa de concert a Capi­
talei ; 13,40 Sclecţiuni din ope­
mestecul forţelor poliţie­ trul capitalei Irlandei de tanţii companiei „General („7 Noiembrie**) ; Neamul Şoi- reta „Silvia" de Kalman ; 14,00
neşti. In acelaşi timp, stu­ Nord, în vecinătatea celui Motors'* au eşuat, după 39 mArcştilor („Republica*') ; LU- Buletin dc ştiri ; 14,05 Solişti
Hoffman
denţii de la facultatea de mai mare hotel al oraşului de ore de convorbiri. Ca ur­ PENI: , Povestirile lui de muzică populară ; 14,30 Car­
tea politică ; 14,40 Scene din o­
(„Cultural4*) ;
Cântecele marii
medicină continuă greva ge­ — „Europa", a explodat o („Muncitoresc") ; LONEA: Soa­ pera „Elixirul dragostei" do
cu
nerala, în sprijinul revendi­ mare, greva declanşată, cei rele alb al pustiului („M inerul"); Donizelti : 15,00 Medalion Flo­
de
trei zile în urmă,
cărilor lor privind un învă- bombă care, in afara unor 7 800 muncitori de la fabri­ PAROŞEN1 : Vadul Iadului („E- rentin Delmar ; 15,20 Orchestra
MAsura
nergia“) ; PET1ULA :
de muzică populară din Giur­
tămînt superior modern, pro­ distrugeri importante pro­ ca de automobile Chevrolet, riscului („M uncitoresc"); VUL­ giu ; 15,30 Radio-şcoală ; 16,00
gresist. duse clădirilor din jur, a ră­ aparţinînd companiei, conti­ CAN : Cele 7 logodnice ale ca­ Radiojurnal .
poralului
Zbruev
(„M uncito­
nit 30 de persoane. nuă. resc") ; URICASji : îl cunoaş­
LONDRA. — Opoziţia la­ teţi pe Urban ? („7 Noiembrie**); 9,00 Deschiderea em isiunii dc
buristă a depus luni o mo­ ORAŞTIE: Eu sint Jcrom e („Pa­ dim ineaţă. Telex ;
ţiune de cenzură împotriva tria") ; O poveste veche, veche... 9,05 Tclcglob : Algeria ;
GEOAGIU-BAI :
politicii guvernului conser­ KHARTUM. — Jaafar Mohamed Aly Bekhit, ministrul („Flacăra") ; HAŢEG : Adio, 9.25 Vedete ale m uzicii uşoare;
9,50 Desen anim at ;
Ccrmen ;
vator privind aderarea An­ sudanez al administraţiei locale, va vizita, ca trimis al pre­ prietenii („Popular"); BRAD: 10.00 Curs de limba franceză —
gliei la Piaţa comună. Mo­ şedintelui Gaaîar El Numeiry, capitalele Arabiei Saudite, B.D. Ia munte şi Ia mare („Stea­ lecţia a C-a ;
ţiunea a fost respinsă cu 317 Kuweitului şi Uniunii Emirateloir Arabe pentru convorbiri cu ua roşie") ; GURABARZA : Au­ 10.30 Tclccincm atcca pentru co­
voturi, contra 270. conducătorii acestor state — anunţă agenţia MEN. Aceste rul („Minerul") ; IH A : Omul pii şi tineret : „Jack şi fa­
solea ferm ecată" ;
orchestră („Lumina").
vizite, menţionează agenţia, se înscriu în cadrul acţiunii lor 12.00 Telejurnal ;
politice întreprinse de Sudan pe plan arab şi african şi au ca 15.25 Deschiderea em isiunii dc
după-aininză.
LONDRA. — La Schefield, scop principal informarea conducătorilor respectivi despre Fotbal : Steaua — Bayern
REPUBLICA ARABA EGIPT. a avut loc cea de-a Il-a detaliile acordului realizat între guvernul de la Kliartum şi PROGRAMUL I : 6,00-9,30 Mu­ Miinchen (Cupa cupelor).
IN FOTOGRAFIE : Studenţi mergind la cursuri Ia U niversitatea din Cairo, facultatea de arte. Conferinţă naţională a ti- reprezentanţii provinciilor din sudul tării. zică şi actualităţi ; 9,30 Viaţa Transm isiune directă de Ia
cărţilor (reluare) ; 10,00 Buletin Stadionul „23 August") ;
de ştiri ; 10,05 Ca pe Som eş — 17.15 Curs dc limba engleză —
lecţia a 5-n ;
m uzică populară ; 10,30 Vreau
17.45 O viaţă pentru o idee :
să ştiu ; 11,00 Buletin de ştiri ; Fabrc (II) ;
Numitor comun al situaţi­ comun dat publicităţii la în­ 11,05 Melodii distractive de Te- 18,10 Timp şi anotim p in agricul­
ei jmajoritătfi statelor africa­ cheierea vizitei sublinia ho- m istoclc Popa ; 11,15 Consulta­ tură ;
ţie juridică ; 11,30 Lucrări cora­
ne în momentul dobindirii Republica Africa Centrală - REALIZĂRI Şl PERSPECTIVE tărîrea celor două părţi de a le ; 12,00 Discul în foileton : 18,40 Vetre folclorice : Pe dru­
muri dc m unte ;
independenţei, lipsa oricărei folosi posibilităţile existente M idiei Delpech ; 12,10 Publici­ 19.00 Oameni şi fapte ;
industrii şi existenţa, în ge­ pentru realizarea unor acţi­ tate radio ; 12,20 Recital de o- 19.15 Tragerea Pronocxpres ;
neral, a unei singure surse verşii intermediari. In peri­ uni de cooperare în sectoa­ perâ Arta Florcscu ; 12,30 In- 19.20 1001 dc seri: Intimplărl cu
tilnirc cu m elodia populară şi
Peti ;
de venituri au caracterizat oada cuprinsă între august mantelor urmau a fi vărsate nunţă, de asemenea, cu con­ Republica Africa Centrală, rele transporturi rutiere şi interpretul preferat ; 13,00 Ra­ 19.30 Telejurnal ;
şi economia Republicii Afri­ 1960 şi 1 ianuarie 1966 — vistieriei ţării. secvenţă pentru menţinerea deşi de dată relativ recentă, feroviare, industrial, geolo­ diojurnal : 13,15 Avanprem ieră 20.00 N im ic despre bărbaţi —
Reforma agrară, înfăptuită
ca Centrală. Proclamat inde­ data preluării puterii de că* păcii şi dezvoltarea cooperă­ au ' cunoscut un curs perma­ cotidiană ; 13,30 Dc ziua fem eii; reportaj realizat pe şantie­
14.00 Compozitorul săptăm inii —
pendent Ia 14 august 1960, tre actualul preşedinte, Jean în anul 1970, a constituit o rii în domeniul economic, nent ascendent. Bazele aces­ gic, minier, forestier, agri­ Hcnry Purcel! ; 14,40 Cintecclc rele sistem ului hidrocen­
tralei de pe Som eş. Film
acest stat. >situat în inima A­ Bedel Bokassa — dificultăţile altă verigă importantă a a­ comercial şi cultural, cu toa­ tei fructuoase colaborări au col, comercial şi turistic, noastre ; 14,50 Jocuri populare; închinat soţiilor construc­
fricii, la aproximativ 1 500 s-au accentuat, administraţia cestui program de înnoire ca­ te ţările, indiferent de orîn- fost puse de acordurile co­ pentru intensificarea schim­ 15.00 Buletin de ştiri ; 15,05 torilor ;
kilometri de cel mai apropi­ fostului premier, David Dac- re a dus, în numai şase ani duirea lor socială. mercial şi de cooperare eco­ burilor în domeniile cultu­ Creştere şi eficienţă econom ică: 20.20 Aventuri în epoca de pia­
15,25 Transm isiune
directă: Stea­
tră ;
at port maritim, cu o popu­ ko, nereuşind să gă'sească o (1966-1972), Ia triplarea pro­ Membră a Organizaţiei Na­ nomică şi tehnică încheiate ral, artistic, al învătămîntu- ua — Bayern Miincben — sfer­ 20.45 Tclecinem atoca : „A furisi­
lui.
laţie care atinge aproape 2 soluţie problemelor economi­ ducţiei agricole, succese deo­ ţiunilor Unite, a Organizaţi­ în anul 1968. Ulterior, con­ turile de finală ale Cupei cu­ tul dc bunic" — o produc­
milioane de locuitori şi un sebite înregistrîndu-se mai ei comune africane, malgase tactele şi schimburile d£ d*- Faptul că relaţiile dintre pelor j 17,20 CIntcce populare ; ţie a studiourilor franceze;
ce oare confruntau ţara. ales la cultura bumbacului şi mauriciene (O.C.A.M.M.), legaţii la diverse niveluri au România şi Republica Africa 17,40 Pentru tineri — m uzică u- 22.15 Omagii : Em isiune muzl-
teritoriu de 622 984 kilometri Instalarea noului preşedin­ şi a cafelei, produse care o­ a Organizaţiei Unităţii Afri­ evidenţiat exi-stenţa a nu­ şoarâ de pretutindeni ; 18,00 O­ cal-Iitcrară ;
pătraţi, a avut, însă, de în­ te a permis, însă, adoptarea cupă un loc important în ex­ cane, a Uniunii vamale şi e­ meroase posibilităţi concrete Centrală se bazează pe prin­ rele scrii ; 20,00 Tableta de sea­ 22,35 „24 de orc".
ră de Virgil Cândea ; 20,05 Zece
fruntat, de la început, difi­ unor reforme vitale pentru porturile ţării. conomice a Africii Centrale de cooperare economică, po­ cipiile respectării indepen­ m elodii preferate ; 20,40 Inter­
cultăţi sporite, determinate, dezvoltarea economico-socia- Planul de industrializare (U.D.E.A.C-). Republica Afri­ litică şi în alte domenii de denţei, suveranităţii şi inte- prete ale cîntccului popular ;
20,55 Ştiinţa Ia zi ; 21,00 Revista
în primul rînd, de izolarea lă a statului. Astfel, la nu­ a tării a inclus crearea, în ca Centrală acţionează hotă­ activitate. grilăţii teritoriale, a neames­ şlagărelor ; 21,30 Bijuterii m uzi­
sa, departe de principalele mai cîteva luni după prelua­ 1969, a unui Consorţiu pen­ rît pentru crearea unei pie­ Remarcabilă prin importan­ tecului în treburile interne, cale ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 LOTO
căi de comunicaţie ale con­ rea puterii, Jean Bedel Bo­ tru exploatarea bogatelor ză­ ţe africane în interesul tă- ţa şi rezultatele sale concre-* egalităţii şi avantajului re­ Concert de seară ; 22,55 M om ent
tinentului, ca şi de lipsa kassa înfiinţa Oficiul naţio­ căminte de minereu de ura­ rijor de pe continent, pro- te în ce priveşte mai buna ciproc, pe ataşamentul lor poetic ; 23,00 Concert de seară La tragerea specială, din 7
— continuare ; 24,00 Buletin de
completă a unei infrastruc­ nal al diamantelor, care niu din regiunea . Bakouma movînd, totodată, o politică cunoaştere dintre cele două comun faţă de ideile păcii si ştiri ; 0,03-6,00 Estrada noctur­ martie 1972, au fost extrase
turi rutiere interne. prelua controlul asupra, tu­ (aproximativ 500 km nord- externă deschisă faţă de ce­ popoare, şi dezvoltarea cola­ colaborării între state cu nă. urm ătoarele num ere :
PROGRAMUL II: 6,00-8,05 Pro­
EXTRAGEREA I : 48, 49, 76,
Principala sursă de veni­ turor operaţiunilor legate de est de Bangui). lelalte continente ale lumii. borării reciproc avantajoase, sisteme sociale diferite con­ gram m uzical de dim ineaţă ; 46, 9, 89, 5, 11, 62.
turi pentru buget — -exploa­ valorificarea acestei impor­ Subliniind necesitatea lup­ Expresie a preocupării a fost vizita întreprinsă în stituie o chezăşie a promo­ 8,03 Tot Înainte; 8,20 Piese sim fo­ EXTRAGEREA A II-A: 90, 59,
tarea şi comercializarea dia­ tante bogăţii. Patru ani mal tei active pentru consolida­ constante a tării noastre tara noastră, în 1970, de nice ; 9,10 Sulta pentru cor de 33, 57, 37, 67, 87.
copii şl orchestră de Livlu Glo-
EXTRAGEREA A IlI-a : 34,
mantelor (609 360 carate ex­ tîrziu, în martie 1970, în ba­ rea independentei şi dezvol­ pentru dezvoltarea relaţiilor preşedintele Jean Bedel Bo­ vării, în continuare, a relaţii­ deanu ; 9,30 Buletin de Ştiri ; 22, 5, 4, 40, 65.
trase In 1968) — aducea tre­ za unei ordonanţe preziden­ tarea economică. împotriva multilaterale cu ţările care kassa. Ea a prilejuit semna­ lor de prietenie şi coopera­ 9,35 Muzică populară ; 10,00 Sul­ EXTRAGEREA A IV-A : 72,
zoreriei venituri mult mai ţiale, 40 la sută din venitu­ colonialismului, neocolonia- şi-au dobîndit recent inde­ rea unor noi acorduri de co­ re dintre cele două ţări. ta tinerească de Mircea Chiriac. 64, 43, 81, 62, 48.
EXTRAGEREA A V-A: 33, 90,
mici decît cele obţinute de rile realizate din exploata­ lismului şi rasismului, Repu­ pendenta, bunele raporturi laborare economică, cultura­ Cantata „Tinereţe" pentru cor 39, 37, 6G, 76, 32, 49.
şl orchestră de Irina Odăges-
companiile străine şi de di- rea şi comercializarea dia­ blica Africa Centrală se pro­ statornicite între România şi lă şi ştiinţifică. Comunicatul PAUL FINANJU cu-Ţuţuianu ; 10,28 De ziua ta Fond de prem ii : 3 413 150 lei.
Bedaclla si administraţia zlarnlnl i Deva, stf< Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 715 85 sl 1 15 88. Tipa ml t întreprinderea poligrafici Deva*