Page 29 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 29

TOVARĂŞUL
                                                                                                                                       Proletari  din  toate  fărlla,  imlfi-vă  !


                                                                                                                                                                                                   NICOLAE  CEAUŞESCU



                                                                                                                                                                                            A PRIMIT PE CONDUCĂTORUL



                                                                                                                                                                                               DELEGAŢIEI  R.A.  LIBIENE




                                                                                                                                                                                              In   cursul   dimineţii   de   vind  dezvoltarea  relaţiilor  de
                                                                                                                                                                                             miercuri,  8  martie  1972,  tova­  colaborare  economică,  politi­
                                                                                                                                                                                             răşul  Nicolae  Ceauşescu,  se­  că,  culturală,  de   cooperare
                                                                                                                                                                                             cretar  general  al   Partidului   tehnico-ştiinţifică  şi  în  pro­
                                                                                                                                                                                             Comunist  Român,  preşedinte­  ducţie  dintre  România  şi  Libia.
                                                                                                                                                                                             le  Consiliului  de  Stat  al  Re­  In  acest  context,  s-au  evocat
                                                                                                                                                                                             publicii  Socialiste  România,  a   posibilităţile  concrete  care  e­
                                                                                                                                                                                             primit  pe  Abdel  Salam   Jal-   xistă  pentru  extinderea  şi  di­
                                                                                                                                                                                             loud,  membru  al   Consiliului   versificarea  acestor  relaţii  în
                                                                                                                                                                                             Comandamentului   Revoluţiei   toate  domeniile  de  interes  re­
                                                                                                                                                                                             din  Libia,  ministrul  economiei,   ciproc.
                                                                                                                                                                                             industriei  şi  finanţelor,  condu­  Totodată,  a  avut   loc   un
                                                                                                                                                                                             cătorul  delegaţiei   guverna­  schimb  de  păreri  în  probleme
        ANUL  XXIV.  NR.  5 339                                                         JOI  9  MARTIE  1972                                                       4  PAGINI  -   30  BANI   mentale  a  Republicii   Arabe   ale  situaţiei  internaţionale  ac­
                       3BT3.T M                                                                                                                                                              Libiene,  care  ie  află  în  ţara   tuale,  ale  luptei  antiimperia-
                                                                                                                                                                                             noastră.                      liste,  pentru  progres  şi  pace
                                                                                                                                                                                               La  întrevedere  a  luat  parte   în  lumea  întreagă.
                                                                                                                                                                                             Ion  Păţan,   vicepreşedinte  al   întrevederea  s-a  desfăşurat
                   LA  F I E C A R E   B E N E F I C I A R                                                                                                                                   Consiliului  de  Miniştri,  minis­  într-o  atmosferă  cordială,  prie­
                                                                                                                                                                                             trul  comerţului  exterior.
                                                                                                                                                                                               în  cursul  convorbirii,  care   tenească.
                                                                                                                                                                                             a  avut  loc  cu  acest  prilej,  au   Tovarăşul  Nicolae Ceauşescu
                                                                          din  planul                                                                                                        fost  discutate  probleme  pri­  a  reţinut  pe  oaspete  la  dejun.
           In  primul
                                                                              anual

           frimesfru
                                                                         de  investiţii                                                                                                         A D U N A R EA   FESTIVĂ  DIN

                                                                                                                                                                                                 CAPITALĂ  C U   PRILEJUL

                                                                                                                                                                                                       ZILEI  DE  8   MARTIE

 IIH L  FRIGIIKOS                                                \TRECUT. CE tMPIEIICĂ                                                                                                         Cu  prilejul  zilei  de  8  Mar­  mei  de  la  oraşe  şi  sale  aduc
                                                                                                                                                                                             tie  —  Ziua  internaţională  a
                                                                                                                                                                                                                           deplinirea  obiectivelor  econo­
                                                                                                                                                                                             femeii  —  miercuri  după-amia-   o  importantă  contribuţie  Ia  în­
                                                                                                                                                                                             ză  a  avut  Ioc  In  Capitală  o   mice  şi  social-culturale,  con­
                l i m m  ORITClflOR  DIRECŢIEI                                                                                                                                               adunare  festivă.             ştiente  că  înfăptuiesc  proprii­
                                                                                                                                                                                                                           le  tor  aspiraţii  de  progres,  fe­
                                                                                                                                                                                               Au  participat  lucrătoare  din
                                                                                                                                                                                             întreprinderi  şi  instituţii  bucu-
                                                                                                                                                                                             reştene,  activiste  de   partid,   ricire  şi  bunăstare.  In  condi­
                                                                                                                                                                                                                           ţiile  în  care  toate  forţele  so­
                                                                                                                                                                                             ale  organizaţiilor  de  masă  şi   ciale  ale  ţării  sînt  chemate  să
        JUDEŢENE DE POSTĂ  SI  TELECOMCĂIII?                                                                                                                                                 obşteşti,  vechi  militante   ţara   ridice  pe  o  treaptă  superioară
                                                                                                                                                                                                                     ale
                                                                                                                                                                                                                           calitatea  muncii  lor,  organiza­
                                                                                                                                                                                                               din
                                                                                                                                                                                             mişcării  de  femei
                                                                                                                                                                                             noastră,  gospodine.  Au   lu.t   ţiei  noastre,  comitetelor  şi  co­
                                                                                                                                                                                             parte,  de  asemenea,  soţii  ale   misiilor  femeilor  le  revin  răs­
          Corespunzător   sarcinilor   maî  bine  pregătit  comparativ   la  sută  din  planul  anual   de                                                                                   şefilor  misiunilor  diplomatice   punderi  sporite  în  antrenarea
       stabilite  de  Congresul  al  X-   cu  cel  din  anul  trecut,  că  sînt   investiţii.  Or,  terenul  acciden­  In  vederea  producerii  unor  răsaduri  de  caUtate,  la  C.A.P.  Slm erla  $e  am enajează  tunele,  ta   din  ţările  socialiste,  acreditaţi   maselor  de  femei  de  Ia  oraşe
       lea  al  partidului  privind  reali­  premise  trainice  pentru  înde­  tat  pentru  lucrările  pe   tra­  care  st  va  face  rcpicatul  plantelor.            Foto:  V.  ONOIU      la  Bucureşti.                şi  sate  la  îndeplinirea  măre­
       zarea  unui  raport  optim  între   plinirea  acestor  prevederi.  seele  Deva  —  Petroşani  şi  Pe­                                                                                   La  adunare  cu   participat   ţelor  obiective  puse  de  partid
       acumulare  şi  consum,  fapt  ce   Pentru  majoritatea  unităţi­  troşani  —  Tg.  Jiu,  timpul  fri­                                                                                 tovarăşii   Gheorghe   Pană,   în  faţa  poporului,  în  desfăşu­
       corespunde  intereselor  vitale,   lor  în  cauză,  cele  stabilite  au   guros  care  se  menţine  încă  în                                                                          Gheorghe  Rădulescu,  Dumitru   rarea  unei  bogate  activităţi  e­
       prezente  şi  de  perspectivă  ale   constituit  prilejul  unei  anga­  defileul  Văii  Jiului  împiedică                                                                             Popa,  Cornet  Burtică,   repre­  ducative  în  scopul  dezvoltări!
       economiei,  în  actualul  cinci­  jări  depline,  au  generat  con­  constructorul  să  realizeze  vo­  LUCRĂRILE  AGRICOLE  DE  PRIMĂVARĂ                                            zentanţi  ai  conducerii   unor   conştiinţei  politice  şi  cetăţe­
       nal  —  se  sublinia  la  recenta   jugarea  eforturilor  pentru  res­  lumul  de  lucrări   planificat.                                                                              instituţii  centrale.         neşti  a  femeilor,  fructificînd
       Conferinţă  pe  ţară  a  cadrelor   pectarea  cuvîntului  dat.  Nu  iau   apărarea   acestuia,                                                                                          Lutnd   cuvîntul,  prof.  ing.   astfel  drepturile  şi  îndatori­
       de  conducere  din  industrie  şi                           pentru  că  în  activitatea  „Te-                                                                                         Suzana   Gâdea,   preşedinta   rile  cu  care  este  investită  fe­
                                       —  Un  astfel  de
                                                        exemplu
       construcţii  —  se  prevede  ca   ni-1  oferiţi  şi  dumneavoastră?   ieconstrucţiei"  intervin  şi  as­                                                                              Consiliului  Naţional  al  Femei­  meia  în  societatea  româneas­
       30—32  la  sută  din  venitul  na­                          pectele  unei  slabe  organizări,   Cînd  din  şapte  tractoare                                                           lor,  a  vorbit  despre  semnifica­  că  contemporană.
       ţional  să  fie  alocat  reproduc­  —  adresăm  întrebarea  tovară­  dar  este  o  realitale  de  care                                                                                ţia  Zilei  internaţionale  a  fe­  Participantele  Ia  adunare  au
       ţiei  socialiste  lărgite,  dezvol­  şului  Mircea  Deac,  directorul   nu  s-a  ţinut  cont  la  eşalona­                                                                            meii,  zi  tradiţională,  care  sim­  adoptat  apoi  textul  unei  tele­
       tării  şi  modernizării  bazei  teh-   Direcţiei  judeţene  de  poştă  şi   rea  întocmită.                                                                                           bolizează  eliberarea  şi  eman­  grame  adresate   Comitetului
       nico-materiale  a   producţiei,   telecomunicaţii.            —  Consideraţi  că  în  ce  vă  lucrează doar două, campa­                                                              ciparea  femeii.   Experienţa  a   Central  al  Partidului  Comu­
       construirii  şi  dării  în  folosinţă   —  De  la  început  trebuie  n-   priveşte,  ca  beneficiar,  aţi  luat                                                                       demonstrat  că  prezenţa   fe­  nist Român, tovarăşului  Nicolae
       a  unui  mare  număr  de  obiec­  rătat  că  planul  de  investiţii   măsurile  cele  mai   eficiente                                                                                 meilor  în  activitatea  producti­  Ceauşescu.  în  care,  dind  glas
                                                                                                                    este  bine  pregătită?
       tive  social-culturale.       ce  ne  revine  pentru  acest  an                                  nia  este  bine                                                                      vă  şi  spirituală,  în  viata  so­  gîndurilor   şi   sentimentelor
                                     este  mobilizator.  Materializa­  pentru  a  recupera  în  perioada                                                                                                                   profunde  ale  tuturor  femeilor
        Evident,  la  acest  deziderat   rea  lui  nu  prilejuieşte  incerti­  următoare  rămînerca  în   ur­                                                                                cială  a  tării  noastre  —  a  ară­
       al  întregii  noastre   economii                            mă ?                                                                                                                      tat  vorbitoarea  —  reprezintă   din  patria  noastră,  îşi  expri­
       concură,  prin   materializarea   tudini,  dat  fiind  faptul  că  ex­  —  Noi  am  transportat  din   S-o  scurs  o  bună  perioadă   ogoarelor,  iar  pe  50  de  hecta­  ne,  dar  ne  zbatem  să  facem   o  necesitate  obiectivă,  deter­  mă  devotamentul   neţărmurit
       unul  important  program   de   perienţa  anilor  trecuţi,  pute­  vreme  la  fala  locului  mate­  de  timp  care  a  fost  deosebit   re  s-a  administrat   azotat  la   rost  de  bani  să  procurăm''* să-   minată  atlt  de  cerinţele  mo­  fată  de  Partidul  Comunist  Ro­
                                     rea  de  mobilizare  ne  vor  per­
       investiţii,  şi  judeţul  Hunedoa­  mite.  rezolvarea   integrală  a   rialele  necesare,  am   ajutat   de  favorabilă  efectuării  lu­  cerealele  păioase  de  toamnă.  mînţa  —  afirma  preşedintele.   bilizării  tuturor  forţelor  crea­  mân  şi  se  angajează  să  mo­
       ra.  Problemele  care  decurg   sarcinilor.  Cu  toate  acestea,   constructorul  cu  maşini  pen­  crărilor  agricole  in  cîmp.  Fi­  Fără  a  diminua  cu  nimic  a­  Deocamdată  însă  riu  sta  gă­  toare  ale  naţiunii,  în  amplul   bilizeze  toate  forţele,  întreaga,
       dintr-o  rezolvare   optimă  a   situaţia  „la  zi"  nu  se  prezin­  tru  rezolvarea  unor  probleme   resc  era,  deci,  ca  stadiul  ac­  ceste  realizări,  trebuie  arătat   sit  nici  o  soluţie  cît  de  cit   proces  de  construire  a  socie­  capacitate  de  muncă  pentru
       acestui  program  au  fost  anali­  tă  deloc  satisfăcătoare.   După   de  şantier,  fără  a  vorbi   de   ţiunilor  de  pregătire  a  recol­  că  nu  s-a  acţionat  cu  sufi­  promiţătoare.  tăţii  socialiste,  cît  şi  de  prin­  a  contribui  Ia  traducerea   în
       zate  recent  la  Comitetul  jude­  calculele  efectuate  la  sfîrşitul   faptul  că  n-am  creat  greutăţi   tei  viitoare  să  fie  mult  avan­  cientă  hotărîre  pentru  a  pre­  Sg  pune  Insă  întrebarea :  de   cipiul  deplinei  egalităţi  şi  e­  viaţă  a  măreţului  program  de
       ţean  de  partid,  unde  au  fost   primei  decade  a  lunii  martie,   financiare  nici  unuia  din  par­  sat,  toate  problemele   care   găti  temeinic  producţia  aces­  ce  nu  s-au  luat  măsuri  încă   mancipării  femeii,   consfinţit   făurire  a  societăţii   socialiste
       (invitaţi  beneficiarii,  construc­  vom  atinge  doar  10  la  sută   tenerii  noştri.  Aş  sublinia  în­  privesc  însămîntările  să-şi  fi   tui  an.  O  imagine  concluden­  din  anul  trecui  pentru  a  se   juridic  şi  realizat  în  fapt.  An­  multilateral  dezvoltate  în  pa­
       torii,   proiectanţii  —  factori   din  planul  anual,  ceea  ce,  e­  să  că  nu  în  suficientă  măsură   găsit  rezolvarea  corespunză­  tă  asupra  felului  cum  se  fo­  asiyura  cantităţile  de  seminţe   gajate  în  marele  efort  con­  tria  noastră.
       hotărîtori  în  realizarea  inves­  vident,  va  greva   realizările   am  insistat  pentru  obţinerea   toare.  Le  prima  vedere  s-ar   loseşte  timpul  prielnic  efec­  necesare ?  Ba  mai  mult,  pre­  structiv  pe  care-I  cunoaşte  în­
       tiţiilor  hunedorene.  S-au  dez­  primului  trimestru.  Asupra  a­  unor  devize  şi  autorizaţii  pen­  părea  că  dezideratul  îşi  gă­  tuării  lucrărilor  pe   ogoare   şedintele  ne  spunea  că  se  ri­  treaga  tară,  milioanele  de  fe­  (Agerpres)
       bătut  pe  larg  aspectele  con­  cestui  aspect  aş  vrea  să  in­  tru  lucrările  care  se  execută   seşte   materializarea   şi   la   ne-am   putut-o   forma   în   dică  o  serie  de  probleme  care
       crete  în  caro  trebuie  să  se   sist,  impunînd  atenţiei  că  şi   cu  aprobări  speciale.  Do  ase­  C.A.P.  Bobîlna,  dacă  avem  în   urma   discuţiei   purtate   cu   vizează  situaţia  economică  a
       producă  finalizarea  obiective­  eşalonarea  pe  trimestre  a  sar­  menea,  trebuie  arătat  că  s-a   vedere  că  la  culturile  timpu­  şeful  secţiei  de   mecanizare,   unităţii  cărora,  fiind  nou   în
       lor,  s-a  stabilit   ca   sarcină   cinilor  s-a  făcut  în  ncconcor-   insistat  mai  puţin  la  proiec­  rii  —  ovăz  şi  borceag  —  s-a   Viorel  Samoilescu.  Interlocu­  funcţie,  nu  Ie  poate  face  fată,
       imediată  realizarea  în  primul   dantă  cu  unele  aspecte  speci­  tant  pentru  ca  acesta  să  gă­  realizat  planul.  De  asemenea,   torul  ne  spunea  că  ieri,  8  mar­  simţindu-se  acut  cerinţa  unui   Participarea  la  acţiunea
       trimestru  al  anului  a  cel  pu­  fice  ale  condiţiilor  de  timp  şi   sească  soluţiile  optime  încă  terenul  destinat  culturilor  de   tie  a.c.,  se  găseau  în  lucru   sprijin  mai  eficient  din  partea
       ţin  25  la  sută  din  planul  a­  de  teren  în  care  constructorul                                                   doar  două  tractoare  din  cele   cadrelor  de   specialitate  —
       nual.  Majoritatea  participanţi­                                      IL1E  COJOCARU      primăvară  este  arat,  pe  40  de   7  aflate  în  dotare.  Deci,  în   respectiv  a  unui   agronom.
                                     trebuie  să  îşi  desfăşoare  acti­                          hectare  destinate  cultivării  cu                                                                 de  împădurire  este  o
       lor  arătau  faptul  că  planul  de   vitatea.  Astfel,  pentru  primul                                                  plină  zi  de  campanie,   doar   Deşi  s-a  trecut  la  aplicarea  a­
       investiţii  pe  acest  an   este  trimestru  avem  prevăzut  36  (Continuare  in  pag.  a  2-a)  porumb  s-a  făcut  întreţinerea  tractoristul  Victor  Bolea  lucra   cordului  global,  ca  formă  de
                                                                                                                                la  împrăştiatul  îngrăşăminte­  retribuire  Ia  culturile  prăşi-
                                                                                                                                lor  chimice,  iar  Traian  Paşca   toare,   se   desfăşoară  anevo­  îndatorire a tuturor cetăţenilor
                                                                                                                                ora  la  grăpatul  ogoarelor  la   ios  încheierea  angajamentelor
                                                                                                                                C.A.P.  Foit.  Restul  utilajelor   scrise.  Acţiunile  in  pomicultu­  In  această  primăvară,  în   angajat,  de  asemenea,   să
                 „Pagini  dsn  m ynca                                    ÎN   PADINA  A   Iii-A                                 stau  nefolosite.  Cauza?  Grci-   ră  sînt  şi  dc  întirziate.  Să  nu   judelui  nostru  este  stabilit   acţiunile  de  împăduriri,  pre­
                                                                                                                                                                                                                           participe  în  număr  mare  Im
                                                                                                                                ferul  se  defectase  şi  nu
                                                                                                                                                              mai  vorbim  că  viţa  de  vie  de
                                                                                                                                                         se
                                                                                                                                                                                               să  fie  împădurite  mii
                                                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                              pe  4  hectare,,  pentru  care  s-au
                                                                                                                                                                                                                                                  la
                                                                                                                                                                                                                           cum  şi  salariaţii  de
                şi  lypfa  ufecişiilor"                                                                                         mai  putea  lucra  la  transportul   adus  nici  un  venit  cooperati­  hectare,  lucrare  ce  se  face   C.E.f.L.,  paznicii  de  vinăton*-
                                                                                                                                               organice
                                                                                                                                îngrăşămintelor
                                                                                                                                                         în
                                                                                                                                                              investit  peste  10 000  Iei,  nu  a
                                                                                                                                                                                               în  cea  mai  mare  parte  prin
                                                                                                                                cîmp,  iar  pentru  celelalte  nu
                                                                                                                                există  nici  o  solicitare  la  ac­  vei  agricole,  refacerea  poten­  substituirea  arboretului   de   re,  personalul  tehnic  de  Ia
            HUNEDOARA.     Elevii  u-   Dînd  dovadă  de  cunoştin­     a   Confruntarea  sesizări-răspunsuri                   ţiuni  de  sezon  (!).  Şi  pînă  a­  ţialului  acesteia  fiind  o  cerin­  sl aibă  productivitate  —  fag,   Inspectoratul  silvic  judeţean,
          tccişti  de  la  Şcoala  genera­  ţe  temeinice,  bine  consoli­                                                      cum  au  stat  tractoarele  —  ne   ţă  de  mare  importantă.  Sînt  şi   mesteacăn,  gorun  etc.  —  cu   alte  categorii  de  salariaţi.
                                                                                                                                                                                               specii  mai  valoroase,
          lă  nr.  9  Hunedoara  au  par­  date,  tinerele  Ioana4   Rîcu,                                                      spunea  şeful  secţiei  —  deoa­  alte  activităţi  care  reclamă  o   sînt  molidul  şi  pinul.  cum   Cele  mai  mari  şantiere  de
          ticipat  la  faza  pe  şcoala  a   Cidia  Chiţu,  Maria  Gavrilă   a   Note                                           rece  cooperativele  agricole  nu   răspundere  şi  competentă  de­                        împăduriri  au  fost  deschise
          concursului   ,,Pagini   din   şi  Carollna  Vlaicu  au  dat                                                          au  avut  fonduri   disponibile   plină  (activităţi  industriale  şi   Lucrările  au  fost  declan­  în  bazinul  Crişului  Alb,  la
          munca  şi  lupta,  utecişîilor".   cele  mai  complete  răspun­                                                       pentru  plata  lucrărilor  efec­  zootehnie).  Realizarea  produc­  şate  în  raza  ocoalelor  silvi­  Bulzcştii  de  Sus,  Dobra,  Lă-
          Prin  intermediul  răspunsu­  suri,  cîştigînd  primele  lo­  a   Vă  răspundem  la  intrebare                        tuate.  In  continuare  poate  că   ţiilor  planificate  şi  a  angaja­  ce  din  Haţeg,  Baia  de  Criş,   pugiu  de  Jos,  pe  Vi/lea  Ra-
                                                                                                                                                                                               Dobra  Gcrvigiu,  Hunedoara,
          rilor,  bine  documentate,  au   curi  şi  dreptul  de  a  repre­                                                     vor  sta  din  cauză  că  nu  s-au   mentului  asumat  de  cooperati­                      poltelului,  Răchitova,  Balşa,
          fost  parcurse  cele  mai  sem­  zenta  şcoala  ia  faza  pe  mu­                                                     asigurat  cantităţile  de  semin­  vă  în  întrecere  este  pe  deplin   Simeria,  Orăştie,  Pui.   La»   Boşorod,   Cimpu  lui  Neag,
                                     nicipiu  ^  concursului.   In                                                                                            posibilă  în  condiţiile  unor  e­  această  vastă  acţiune  de  re­  Riu  de  Mori  şi  alte  locali­
          nificative  file  din   istoria                                    Revenim  la  locurile  de  joacă                                                                                  împrospătare  a  pădurilor  ju­  tăţi.
                                     încheiere,   corul   şcolii   a                                                            ţe  planificate.              forturi  permanente  şi  susţinu­
          luptei  revoluţionare  a  tine­                                                                                         Cele  spuse  ni  Ie-a  confir­  te  ale  tuturor  cooperatorilor   deţului,  care  ocupă  44   Im
                                     prezentat   un  program   de                                                                                                                                                            Pină  în  prezent  a  fost  îm­
          retului  român,  din  activita­                                                                                                                                                      sută  din  suprafaţa  lui,  este   pădurită  o  suprafaţă  de  pes­
                                     cîntece  patriotice.                                                                       mat  şi  preşedintele  C.A.P.,  Ion   pentru  pregătirea  încă  de  pe   chemată  să-şi  aducă  contri­
          tea  sa  la  făurirea  societăţii                                  pentru  copii                                      Breteanu.  Avem  de  însămîn-   acum  a  unor  baze  trainice  re­  buţia  întreaga  populaţie   a   te  o  sută  de  hectare,  lucrare
          socialiste-                     M.  CONSTANTINESCU                                                                    ţat  40  de  hectare  cu  trifolie-  coltei.                   judeţului  şi,  în  special,  ti­  efectuată  în  cea  mai  mare
                                                                                                                                                                                               neretul.                    parte  cu  muncitorii  salariaţi
                                                                                                                                                                                                                           ai  Inspec torat ului  silvic  ju­
                                                                                                                                                                                                —  Organizaţia   judeţeană   deţean.  Avind  în  vedere  că
             în  toate  localităţile  judeţului -  largi  acţiuni                                                             patriotice                           VREMEA                      de  U.T.C.  —  ne  spunea  ing.   perioada  optimă  de  plantare
                                                                                                                                                                                               Emil  Maiorescu,
                                                                                                                                                                                                                directorul
                                                                                                                                                                                                                           este  luna  martie  se  impune
                                                                                                                                                                                               Inspectoratului  silvic  al  ju­
                                                                                                                                                                                              deţului  —  s-a  angajat  să  îm­  ca  organele  comunale   de
                                                                                                                                                                                                                                             popular*
                                                                                                                                                                                                                                   consiliile
                                                                                                                                                                                                                           partid,
                                                                                                                                                                    PENTRU  24  ORE           pădurească   96  de  hectairc.   să-şi  intensifice  eforturile  în
                                                                                                                                      Frumuseţea                 Vreme  relativ  călduroasă,  cu   Cea  mai  mare  parte  din  a­  mobilizarea   cetăţenilor   la
                                                                                                                                                                                                                           executarea  şi  finalizarea  a-
                                                                                                                                                               cerul  schim bător.  Izolat,   m ai   ceastă  suprafaţă  urmează  să   ccslei  deosebit  de  importan­
                                                                                                                                                                                               fie  plantată  în  cinstea  săr­
                                                                                                                                                               ales  in  zona  de  deal  şi  m un­
             Pentru  oa  primăvara                                                                                               comunei-recompensa            te,  sînt  posibile   precipitaţii   creării  U.T.C. semicentenarului   te  acţiuni,  menite  să   ducă
                                                                                                                                                                                               bătoririi
                                                                                                                                                               slabe.  Vintul  va  sufla  slab  pî­
                                                                                                                                  efortului locuitorilor       nă  la  potrivit  din  sud.  Tem pe­  Populaţia  comunelor  şi  sa­  la  reîmprospătarea  pădurilor,
                                                                                                                                                               ratura  minimă  va  fi  cuprin­
                                                                                                                                                               să  intre  m inus  2  şi  Z  grade,   telor  de  pe  ratza  ocoalelor   a  acestei  valoroase  bogăţii
                                                                                                                                                               iar  m axim a  intre  8  şi  13  gra­
                                                                                                                                   TELIUC.  Locuitorii  com unei  i   de.  Local  mai  ridicată.  silvice  mai  sus-amintito  s-a  a  judeţului,  a  ţării.
              sâ  vină  mai  repede                                                                                               Teliuc  răspund  în  număr  tot  :  :  i
                                                                                                                                  mai  mare  la  acţiunile  (lc  num-
                                                                                                                                               organizate  în
                                                                                                                                  că  patriotică.
                                                                                                                                  toate  satele  aparţinătoare.
                                                                                                                                   După  cum  ne  informa  iova-   •
          Pcnlru  Iiuncilorcnl,  a  devenit   verzi  pe  o  suprafaţă  de   10  200                                               răşul  Dumitru  Pricscu,  locţii­
         o  tradiţie   ca  odată   cu  Ivirea   mp  şl  s-au  efectuat  alte  lu­                                                 torul  secretarului   com itetului   j   SECVENŢE                 I N T E R N A Ţ I O N A L E
         prim elor  sem ne  ale  primăverii   crări  im portante  de  evacuare  a                                                 com unal  dc  partid,  dum inică   •
         să  organizeze  am ple  acţiuni  de   pâm intulul,  nivelări  de   teren                                                 au  participat  la  astfel  de  ac-   |
         m uncă   patriotică   m enite   să   şi  transplantatul  unor   arbori                                                   ţiuni  500  de  săteni.  Locuitorii   •
         confere  oraşului  lor  noi  frum u­  ornam entali.  Un  calcul   precis                                                 din  satul  Teliucu  Inferior  au   j
         seţi.  Tocm ai  de  aceea,  dum ini­  arată  că,  In  ziua  am intită,  în                                               dem olat  cu  această  ocazie  o   j   Semnarea  acordului  cu  privire  la  aplicarea   Sesiunea  Comisiei
         că  dim ineaţă,   ziua  in  oare  a   oraşul  Hunedoara  au  fost  efec­  Num ai  o  parte  din  m iile  de  hunedorenl  care  au  efectuat,  du­  baracă  şi  au  transportat  m a-   j   garanţiilor  In  cadrul  tratatului  de  neproliferare
         fost   organizată   prima   acţiune   tuate  lucrări  gospodăreşti  In  v a ­  m inică,  lucrări  de  gospodărire  şl  înfrum useţare,  In  cartierele  ora­  terialul  pe  locul  unde  va  în-   {
         de  am ploare  din  acest  an,  toa­  loare  de  peste  600 000  de   lei.   şului.                                      cepe  construcţia  casei  de  cui-   j   a  armelor  nucleare  intre  guvernul            O.N.U.  pentru
         te  cartierele  oraşului  H unedoa­  Dincolo  de  aceste  cifre  se  cu­                                                 tură.  Acest  nou  edificiu  cui-   j
         ra  aveau  im aginea  unui   vast   vine   însă   subliniată   pasiunea                                                  tu ral  al  com unei  va  fl  situat  •      României  şi  A.I.E.A.
         şantier  al  m uncii  patriotice.  lninedorenilor,  am pla  lor  parti­                                                  în  satul  de  reşedinţă,   lingă   j
                                     cipare  la  acţiunile  de  înfrum u­                                                         vechiul   cinem atograf,   şi   va   j                                                  drepturile  omului
          P este  20  000  de  oam eni  —  m i­  seţare  şi  gospodărire  a  străzi­                                              avea o  capacitate  dc  400  locuri,   VIENA  8.  —  Corespondentul  Agerpres,  Petre  Stăn-
         neri,  siderurgişti,   constructori,   lor,  cartierelor  şl  parcurilor.  Mai  multa  mobilizare  la  acţiunile         fiind  prevăzută   totodată   cu   cescu,  transmite  :   La  sed.iul  Agenţiei  Internaţionale   NEW   YORK  8  (Agerpres).
         tineri  şi  vîrstnici,  elevi,  gospo­  Mai  am intim ,  pentru  a  subli­                                               centrală  term ică  proprie ,  pen­  pentru  Energie  Atomică  (A.I.E-A.)  de  la  Viena  a  fost
         dine  şi  pensionari  —  au  parti­  nia  această  pasiune,  un  singur                                                  tru  încălzire.  Diversele  m ate­                                                   —  La  sediul  Naţiunilor  Unite
         cipat  cu  entuziasm   la  curăţarea   fapt.   In  m icroraionul  nr.  VI#    de  gospodărire                            riale  necesare  construcţiei  —   semnat,  miercuri,   acordul  cu  privire  la  aplicarea  ga­  din  New  York  au  început  lu­
         şi  am plificarea  zonelor  verzi,  la   aflat  Încă  în  construcţie,  au  a-                                           cărămidă,  scîndurl.   înlocui­  ranţiilor  in  cadrul  tratatului  de  neproliferare  a  armelor
         dezgroparea  şl  tăierea  trandafi­  pârut   primii   pom i   ornam en­  DEVA.  In  majoritatea  localităţilor  din  judeţ,  ziua   tori  de  cărămidă,  ţiglă  etc.  —   nucleare,  între  guvernul  Republicii  Socialiste  România   crările  celei  de-a  28-a  sesiuni
         rilor,  la  am enajarea  aleilor  şi   tali  de  mari  dim ensiuni.  55  de   de  duminică  a  însemnat  etebutul  în  „lunile  bunei  gos­  au  fost  deja  asigurate  prin                                  a  Comisiei  O.N-U.   pentru
         rondurilor  din   fata  blocurilor,   arbori  aduşi  din  pădurile  din                                                  efortul  comun  al  locuitorilor   şi  A.I.E.A.                                      drepturile  omului.   In  prima
         la  fertilizarea  noilor   plantaţii,   apropiere  au  fost  transplantaţi   podăriri  şi  înfrumuseţări".  La  Deva,  primul  pas  *  fost   In  cadrul  acţiunilor  de  m un­  Ambasadorul  Dumitru  Aninoiu,  reprezentantul  per­
         la  repararea  trotuarelor.                                    făcut  îmi  greoi.  Totuşi,  locatarii  blocurilor  din  cvarta­                                                                               şedinţă,  reprezentantul  perma­
                                     cu  ajutorul  m aşinilor  şi  auto-                                                          că  patriotică.                manent  al  ţării  noastre  la  A.I.E.A.,  a  subliniat  că  sem­
           Dar,  să  dăm  cuvîntul  cifre­  cranelor  pe  străzile  noi  ale  a­  lul  Aleea  Patriei  au  răspuns  apelurilor  afişate  pe  u­  La  fel  s-a  lucrat  duminică                                        nent  al  Poloniei  la   O.N.U.,
         lor,  care  prin  graiul  lor  uneori                                                                                    şi  in  satul  Cinciş,  unde  cetă­  narea  acestui  acord  este  o  expresie  a  politicii  constan­  Eugeniusz  Kulaga,  a  fost  ales
         sec,  sînt  în  m ăsură  totuşi   să   cestui  cartier.   «    şile  fiecărei  scări,  de  către  asociaţia  de  locatari.  Au   ţenii  au  am enajat  un   nou   te  şi  fidele  a  României  faţă  de  problemele  dezarmării   preşedinte  al  actualei  sesiuni
         releve  hărnicia  unor   oam eni.   In  zilele  urm ătoare  se  vor  or­  fost  rcamenajate  o  mare  parte  din  spatiile  verzi,  ron­  parc  la  intrarea  în  sat,  au  e ­  generale,  şi  în  primul  rînd  a  celei  nucleare.  Cu  toaite   a  comisiei,  iar  reprezentanţii
         Intr-o  singură  zi  s-au  curăţat   ganiza  aici  la  Hunedoara  şi  alte   duri,  s-au  văruit  pomi  ornamentali,  s-au  curăţat  pelu­  fectuat  lucrări  dc  întreţinere   limitele  şi  imperfecţiunile  Tratatului  de  neproliferare
                                                                                                                                  la  parcul  vechi  şi  au  pregătit
         şi  refăcut  zonele  verzi  de  pe   acţiuni  am ple  de  Înfrum useţa­  zele.  Lucrările  au  continuat  şi  în  după-amiezile  urmă­  m aterialele  pentru   începerea   a  armelor  nucleare  —  a  spus  el  —,  guvernul  român   Libanului  —  Y'ahya  Mahmas-
         o  suprafaţă  de  25  de  hectare  :   re,  la  care  toţi  locuitorii  H u­  toare.                                     lucrărilor  dc  extindere,  a  că­  consideră  că  el  constituie  un  pas  în  direcţia  măsurilor   sani  —  şi  Mexicului  —  Maria
         10 500  de  trandafiri  au  fost  dez­  nedoarei  s-au  angajat  să  parti­  Sporadic,  asemenea  acţiuni   se  mai  desfăşoară  în   m inului  cultural.  Sătenii  din   de  limitare  şi  lichidare  a  dezvoltării  înarmării  atomi­  Lavalle   Urbina  —  vicepreşe­
         gropaţi  pentru  a-şi  îm plini  din   cipe  plenar.           cartierul  Dacia,  dar  prea  puţin  în  Gojdu.  Sperăm  că   Teliucu  Superior  au   aşezat   ce,  pe  care  o  doresc  toate  popoarele  lumii-  In  acest   dinţi.  Comisia  a  trecut  apoi
                                                                                                                                 grinzile  acoperişului  căm inului
         nou  culorile  sub  razele  soare­                             devenii  nu  se  vor  lăsa  aşteptaţi  prea  mult  să-şi  aducă   cultural  —  construcţie  nouă,   ;   context  a  înţeles  România  negocierea  şi  încheierea  a­  la   dezbaterea   problemelor
                                               MIRCEA  NEAGU                                                                                                                                                           propuse  să  fie  incluse  în  a­
         lui;  i-a u    am enajat   noi   zone                                                                                   Începută  la  sfîrşitul   anului   i
                                                                        contribuţia  la  înfrumuseţarea  oraşului  lor-           trecut.                        cordului  de  garanţii.                               genda  sesiunii.
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34