Page 29 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 29
TOVARĂŞUL
Proletari din toate fărlla, imlfi-vă !
NICOLAE CEAUŞESCU
A PRIMIT PE CONDUCĂTORUL
DELEGAŢIEI R.A. LIBIENE
In cursul dimineţii de vind dezvoltarea relaţiilor de
miercuri, 8 martie 1972, tova colaborare economică, politi
răşul Nicolae Ceauşescu, se că, culturală, de cooperare
cretar general al Partidului tehnico-ştiinţifică şi în pro
Comunist Român, preşedinte ducţie dintre România şi Libia.
le Consiliului de Stat al Re In acest context, s-au evocat
publicii Socialiste România, a posibilităţile concrete care e
primit pe Abdel Salam Jal- xistă pentru extinderea şi di
loud, membru al Consiliului versificarea acestor relaţii în
Comandamentului Revoluţiei toate domeniile de interes re
din Libia, ministrul economiei, ciproc.
industriei şi finanţelor, condu Totodată, a avut loc un
cătorul delegaţiei guverna schimb de păreri în probleme
ANUL XXIV. NR. 5 339 JOI 9 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI mentale a Republicii Arabe ale situaţiei internaţionale ac
3BT3.T M Libiene, care ie află în ţara tuale, ale luptei antiimperia-
noastră. liste, pentru progres şi pace
La întrevedere a luat parte în lumea întreagă.
Ion Păţan, vicepreşedinte al întrevederea s-a desfăşurat
LA F I E C A R E B E N E F I C I A R Consiliului de Miniştri, minis într-o atmosferă cordială, prie
trul comerţului exterior.
în cursul convorbirii, care tenească.
a avut loc cu acest prilej, au Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
din planul fost discutate probleme pri a reţinut pe oaspete la dejun.
In primul
anual
frimesfru
de investiţii A D U N A R EA FESTIVĂ DIN
CAPITALĂ C U PRILEJUL
ZILEI DE 8 MARTIE
IIH L FRIGIIKOS \TRECUT. CE tMPIEIICĂ Cu prilejul zilei de 8 Mar mei de la oraşe şi sale aduc
tie — Ziua internaţională a
deplinirea obiectivelor econo
femeii — miercuri după-amia- o importantă contribuţie Ia în
ză a avut Ioc In Capitală o mice şi social-culturale, con
l i m m ORITClflOR DIRECŢIEI adunare festivă. ştiente că înfăptuiesc proprii
le tor aspiraţii de progres, fe
Au participat lucrătoare din
întreprinderi şi instituţii bucu-
reştene, activiste de partid, ricire şi bunăstare. In condi
ţiile în care toate forţele so
ale organizaţiilor de masă şi ciale ale ţării sînt chemate să
JUDEŢENE DE POSTĂ SI TELECOMCĂIII? obşteşti, vechi militante ţara ridice pe o treaptă superioară
ale
calitatea muncii lor, organiza
din
mişcării de femei
noastră, gospodine. Au lu.t ţiei noastre, comitetelor şi co
parte, de asemenea, soţii ale misiilor femeilor le revin răs
Corespunzător sarcinilor maî bine pregătit comparativ la sută din planul anual de şefilor misiunilor diplomatice punderi sporite în antrenarea
stabilite de Congresul al X- cu cel din anul trecut, că sînt investiţii. Or, terenul acciden In vederea producerii unor răsaduri de caUtate, la C.A.P. Slm erla $e am enajează tunele, ta din ţările socialiste, acreditaţi maselor de femei de Ia oraşe
lea al partidului privind reali premise trainice pentru înde tat pentru lucrările pe tra care st va face rcpicatul plantelor. Foto: V. ONOIU la Bucureşti. şi sate la îndeplinirea măre
zarea unui raport optim între plinirea acestor prevederi. seele Deva — Petroşani şi Pe La adunare cu participat ţelor obiective puse de partid
acumulare şi consum, fapt ce Pentru majoritatea unităţi troşani — Tg. Jiu, timpul fri tovarăşii Gheorghe Pană, în faţa poporului, în desfăşu
corespunde intereselor vitale, lor în cauză, cele stabilite au guros care se menţine încă în Gheorghe Rădulescu, Dumitru rarea unei bogate activităţi e
prezente şi de perspectivă ale constituit prilejul unei anga defileul Văii Jiului împiedică Popa, Cornet Burtică, repre ducative în scopul dezvoltări!
economiei, în actualul cinci jări depline, au generat con constructorul să realizeze vo LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ zentanţi ai conducerii unor conştiinţei politice şi cetăţe
nal — se sublinia la recenta jugarea eforturilor pentru res lumul de lucrări planificat. instituţii centrale. neşti a femeilor, fructificînd
Conferinţă pe ţară a cadrelor pectarea cuvîntului dat. Nu iau apărarea acestuia, Lutnd cuvîntul, prof. ing. astfel drepturile şi îndatori
de conducere din industrie şi pentru că în activitatea „Te- Suzana Gâdea, preşedinta rile cu care este investită fe
— Un astfel de
exemplu
construcţii — se prevede ca ni-1 oferiţi şi dumneavoastră? ieconstrucţiei" intervin şi as Consiliului Naţional al Femei meia în societatea româneas
30—32 la sută din venitul na pectele unei slabe organizări, Cînd din şapte tractoare lor, a vorbit despre semnifica că contemporană.
ţional să fie alocat reproduc — adresăm întrebarea tovară dar este o realitale de care ţia Zilei internaţionale a fe Participantele Ia adunare au
ţiei socialiste lărgite, dezvol şului Mircea Deac, directorul nu s-a ţinut cont la eşalona meii, zi tradiţională, care sim adoptat apoi textul unei tele
tării şi modernizării bazei teh- Direcţiei judeţene de poştă şi rea întocmită. bolizează eliberarea şi eman grame adresate Comitetului
nico-materiale a producţiei, telecomunicaţii. — Consideraţi că în ce vă lucrează doar două, campa ciparea femeii. Experienţa a Central al Partidului Comu
construirii şi dării în folosinţă — De la început trebuie n- priveşte, ca beneficiar, aţi luat demonstrat că prezenţa fe nist Român, tovarăşului Nicolae
a unui mare număr de obiec rătat că planul de investiţii măsurile cele mai eficiente meilor în activitatea producti Ceauşescu. în care, dind glas
este bine pregătită?
tive social-culturale. ce ne revine pentru acest an nia este bine vă şi spirituală, în viata so gîndurilor şi sentimentelor
este mobilizator. Materializa pentru a recupera în perioada profunde ale tuturor femeilor
Evident, la acest deziderat rea lui nu prilejuieşte incerti următoare rămînerca în ur cială a tării noastre — a ară
al întregii noastre economii mă ? tat vorbitoarea — reprezintă din patria noastră, îşi expri
concură, prin materializarea tudini, dat fiind faptul că ex — Noi am transportat din S-o scurs o bună perioadă ogoarelor, iar pe 50 de hecta ne, dar ne zbatem să facem o necesitate obiectivă, deter mă devotamentul neţărmurit
unul important program de perienţa anilor trecuţi, pute vreme la fala locului mate de timp care a fost deosebit re s-a administrat azotat la rost de bani să procurăm''* să- minată atlt de cerinţele mo fată de Partidul Comunist Ro
rea de mobilizare ne vor per
investiţii, şi judeţul Hunedoa mite. rezolvarea integrală a rialele necesare, am ajutat de favorabilă efectuării lu cerealele păioase de toamnă. mînţa — afirma preşedintele. bilizării tuturor forţelor crea mân şi se angajează să mo
ra. Problemele care decurg sarcinilor. Cu toate acestea, constructorul cu maşini pen crărilor agricole in cîmp. Fi Fără a diminua cu nimic a Deocamdată însă riu sta gă toare ale naţiunii, în amplul bilizeze toate forţele, întreaga,
dintr-o rezolvare optimă a situaţia „la zi" nu se prezin tru rezolvarea unor probleme resc era, deci, ca stadiul ac ceste realizări, trebuie arătat sit nici o soluţie cît de cit proces de construire a socie capacitate de muncă pentru
acestui program au fost anali tă deloc satisfăcătoare. După de şantier, fără a vorbi de ţiunilor de pregătire a recol că nu s-a acţionat cu sufi promiţătoare. tăţii socialiste, cît şi de prin a contribui Ia traducerea în
zate recent la Comitetul jude calculele efectuate la sfîrşitul faptul că n-am creat greutăţi tei viitoare să fie mult avan cientă hotărîre pentru a pre Sg pune Insă întrebarea : de cipiul deplinei egalităţi şi e viaţă a măreţului program de
ţean de partid, unde au fost primei decade a lunii martie, financiare nici unuia din par sat, toate problemele care găti temeinic producţia aces ce nu s-au luat măsuri încă mancipării femeii, consfinţit făurire a societăţii socialiste
(invitaţi beneficiarii, construc vom atinge doar 10 la sută tenerii noştri. Aş sublinia în privesc însămîntările să-şi fi tui an. O imagine concluden din anul trecui pentru a se juridic şi realizat în fapt. An multilateral dezvoltate în pa
torii, proiectanţii — factori din planul anual, ceea ce, e să că nu în suficientă măsură găsit rezolvarea corespunză tă asupra felului cum se fo asiyura cantităţile de seminţe gajate în marele efort con tria noastră.
hotărîtori în realizarea inves vident, va greva realizările am insistat pentru obţinerea toare. Le prima vedere s-ar loseşte timpul prielnic efec necesare ? Ba mai mult, pre structiv pe care-I cunoaşte în
tiţiilor hunedorene. S-au dez primului trimestru. Asupra a unor devize şi autorizaţii pen părea că dezideratul îşi gă tuării lucrărilor pe ogoare şedintele ne spunea că se ri treaga tară, milioanele de fe (Agerpres)
bătut pe larg aspectele con cestui aspect aş vrea să in tru lucrările care se execută seşte materializarea şi la ne-am putut-o forma în dică o serie de probleme care
crete în caro trebuie să se sist, impunînd atenţiei că şi cu aprobări speciale. Do ase C.A.P. Bobîlna, dacă avem în urma discuţiei purtate cu vizează situaţia economică a
producă finalizarea obiective eşalonarea pe trimestre a sar menea, trebuie arătat că s-a vedere că la culturile timpu şeful secţiei de mecanizare, unităţii cărora, fiind nou în
lor, s-a stabilit ca sarcină cinilor s-a făcut în ncconcor- insistat mai puţin la proiec rii — ovăz şi borceag — s-a Viorel Samoilescu. Interlocu funcţie, nu Ie poate face fată,
imediată realizarea în primul dantă cu unele aspecte speci tant pentru ca acesta să gă realizat planul. De asemenea, torul ne spunea că ieri, 8 mar simţindu-se acut cerinţa unui Participarea la acţiunea
trimestru al anului a cel pu fice ale condiţiilor de timp şi sească soluţiile optime încă terenul destinat culturilor de tie a.c., se găseau în lucru sprijin mai eficient din partea
ţin 25 la sută din planul a de teren în care constructorul doar două tractoare din cele cadrelor de specialitate —
nual. Majoritatea participanţi IL1E COJOCARU primăvară este arat, pe 40 de 7 aflate în dotare. Deci, în respectiv a unui agronom.
trebuie să îşi desfăşoare acti hectare destinate cultivării cu de împădurire este o
lor arătau faptul că planul de vitatea. Astfel, pentru primul plină zi de campanie, doar Deşi s-a trecut la aplicarea a
investiţii pe acest an este trimestru avem prevăzut 36 (Continuare in pag. a 2-a) porumb s-a făcut întreţinerea tractoristul Victor Bolea lucra cordului global, ca formă de
la împrăştiatul îngrăşăminte retribuire Ia culturile prăşi-
lor chimice, iar Traian Paşca toare, se desfăşoară anevo îndatorire a tuturor cetăţenilor
ora la grăpatul ogoarelor la ios încheierea angajamentelor
C.A.P. Foit. Restul utilajelor scrise. Acţiunile in pomicultu In această primăvară, în angajat, de asemenea, să
„Pagini dsn m ynca ÎN PADINA A Iii-A stau nefolosite. Cauza? Grci- ră sînt şi dc întirziate. Să nu judelui nostru este stabilit acţiunile de împăduriri, pre
participe în număr mare Im
ferul se defectase şi nu
mai vorbim că viţa de vie de
se
să fie împădurite mii
de
pe 4 hectare,, pentru care s-au
la
cum şi salariaţii de
şi lypfa ufecişiilor" mai putea lucra la transportul adus nici un venit cooperati hectare, lucrare ce se face C.E.f.L., paznicii de vinăton*-
organice
îngrăşămintelor
în
investit peste 10 000 Iei, nu a
în cea mai mare parte prin
cîmp, iar pentru celelalte nu
există nici o solicitare la ac vei agricole, refacerea poten substituirea arboretului de re, personalul tehnic de Ia
HUNEDOARA. Elevii u- Dînd dovadă de cunoştin a Confruntarea sesizări-răspunsuri ţiuni de sezon (!). Şi pînă a ţialului acesteia fiind o cerin sl aibă productivitate — fag, Inspectoratul silvic judeţean,
tccişti de la Şcoala genera ţe temeinice, bine consoli cum au stat tractoarele — ne ţă de mare importantă. Sînt şi mesteacăn, gorun etc. — cu alte categorii de salariaţi.
specii mai valoroase,
lă nr. 9 Hunedoara au par date, tinerele Ioana4 Rîcu, spunea şeful secţiei — deoa alte activităţi care reclamă o sînt molidul şi pinul. cum Cele mai mari şantiere de
ticipat la faza pe şcoala a Cidia Chiţu, Maria Gavrilă a Note rece cooperativele agricole nu răspundere şi competentă de împăduriri au fost deschise
concursului ,,Pagini din şi Carollna Vlaicu au dat au avut fonduri disponibile plină (activităţi industriale şi Lucrările au fost declan în bazinul Crişului Alb, la
munca şi lupta, utecişîilor". cele mai complete răspun pentru plata lucrărilor efec zootehnie). Realizarea produc şate în raza ocoalelor silvi Bulzcştii de Sus, Dobra, Lă-
Prin intermediul răspunsu suri, cîştigînd primele lo a Vă răspundem la intrebare tuate. In continuare poate că ţiilor planificate şi a angaja ce din Haţeg, Baia de Criş, pugiu de Jos, pe Vi/lea Ra-
Dobra Gcrvigiu, Hunedoara,
rilor, bine documentate, au curi şi dreptul de a repre vor sta din cauză că nu s-au mentului asumat de cooperati poltelului, Răchitova, Balşa,
fost parcurse cele mai sem zenta şcoala ia faza pe mu asigurat cantităţile de semin vă în întrecere este pe deplin Simeria, Orăştie, Pui. La» Boşorod, Cimpu lui Neag,
nicipiu ^ concursului. In posibilă în condiţiile unor e această vastă acţiune de re Riu de Mori şi alte locali
nificative file din istoria Revenim la locurile de joacă împrospătare a pădurilor ju tăţi.
încheiere, corul şcolii a ţe planificate. forturi permanente şi susţinu
luptei revoluţionare a tine Cele spuse ni Ie-a confir te ale tuturor cooperatorilor deţului, care ocupă 44 Im
prezentat un program de Pină în prezent a fost îm
retului român, din activita sută din suprafaţa lui, este pădurită o suprafaţă de pes
cîntece patriotice. mat şi preşedintele C.A.P., Ion pentru pregătirea încă de pe chemată să-şi aducă contri
tea sa la făurirea societăţii pentru copii Breteanu. Avem de însămîn- acum a unor baze trainice re buţia întreaga populaţie a te o sută de hectare, lucrare
socialiste- M. CONSTANTINESCU ţat 40 de hectare cu trifolie- coltei. judeţului şi, în special, ti efectuată în cea mai mare
neretul. parte cu muncitorii salariaţi
ai Inspec torat ului silvic ju
— Organizaţia judeţeană deţean. Avind în vedere că
în toate localităţile judeţului - largi acţiuni patriotice VREMEA de U.T.C. — ne spunea ing. perioada optimă de plantare
Emil Maiorescu,
directorul
este luna martie se impune
Inspectoratului silvic al ju
deţului — s-a angajat să îm ca organele comunale de
popular*
consiliile
partid,
PENTRU 24 ORE pădurească 96 de hectairc. să-şi intensifice eforturile în
Frumuseţea Vreme relativ călduroasă, cu Cea mai mare parte din a mobilizarea cetăţenilor la
executarea şi finalizarea a-
cerul schim bător. Izolat, m ai ceastă suprafaţă urmează să ccslei deosebit de importan
fie plantată în cinstea săr
ales in zona de deal şi m un
Pentru oa primăvara comunei-recompensa te, sînt posibile precipitaţii creării U.T.C. semicentenarului te acţiuni, menite să ducă
bătoririi
slabe. Vintul va sufla slab pî
efortului locuitorilor nă la potrivit din sud. Tem pe Populaţia comunelor şi sa la reîmprospătarea pădurilor,
ratura minimă va fi cuprin
să intre m inus 2 şi Z grade, telor de pe ratza ocoalelor a acestei valoroase bogăţii
iar m axim a intre 8 şi 13 gra
TELIUC. Locuitorii com unei i de. Local mai ridicată. silvice mai sus-amintito s-a a judeţului, a ţării.
sâ vină mai repede Teliuc răspund în număr tot : : i
mai mare la acţiunile (lc num-
organizate în
că patriotică.
toate satele aparţinătoare.
După cum ne informa iova- •
Pcnlru Iiuncilorcnl, a devenit verzi pe o suprafaţă de 10 200 răşul Dumitru Pricscu, locţii
o tradiţie ca odată cu Ivirea mp şl s-au efectuat alte lu torul secretarului com itetului j SECVENŢE I N T E R N A Ţ I O N A L E
prim elor sem ne ale primăverii crări im portante de evacuare a com unal dc partid, dum inică •
să organizeze am ple acţiuni de pâm intulul, nivelări de teren au participat la astfel de ac- |
m uncă patriotică m enite să şi transplantatul unor arbori ţiuni 500 de săteni. Locuitorii •
confere oraşului lor noi frum u ornam entali. Un calcul precis din satul Teliucu Inferior au j
seţi. Tocm ai de aceea, dum ini arată că, In ziua am intită, în dem olat cu această ocazie o j Semnarea acordului cu privire la aplicarea Sesiunea Comisiei
că dim ineaţă, ziua in oare a oraşul Hunedoara au fost efec Num ai o parte din m iile de hunedorenl care au efectuat, du baracă şi au transportat m a- j garanţiilor In cadrul tratatului de neproliferare
fost organizată prima acţiune tuate lucrări gospodăreşti In v a m inică, lucrări de gospodărire şl înfrum useţare, In cartierele ora terialul pe locul unde va în- {
de am ploare din acest an, toa loare de peste 600 000 de lei. şului. cepe construcţia casei de cui- j a armelor nucleare intre guvernul O.N.U. pentru
te cartierele oraşului H unedoa Dincolo de aceste cifre se cu tură. Acest nou edificiu cui- j
ra aveau im aginea unui vast vine însă subliniată pasiunea tu ral al com unei va fl situat • României şi A.I.E.A.
şantier al m uncii patriotice. lninedorenilor, am pla lor parti în satul de reşedinţă, lingă j
cipare la acţiunile de înfrum u vechiul cinem atograf, şi va j drepturile omului
P este 20 000 de oam eni — m i seţare şi gospodărire a străzi avea o capacitate dc 400 locuri, VIENA 8. — Corespondentul Agerpres, Petre Stăn-
neri, siderurgişti, constructori, lor, cartierelor şl parcurilor. Mai multa mobilizare la acţiunile fiind prevăzută totodată cu cescu, transmite : La sed.iul Agenţiei Internaţionale NEW YORK 8 (Agerpres).
tineri şi vîrstnici, elevi, gospo Mai am intim , pentru a subli centrală term ică proprie , pen pentru Energie Atomică (A.I.E-A.) de la Viena a fost
dine şi pensionari — au parti nia această pasiune, un singur tru încălzire. Diversele m ate — La sediul Naţiunilor Unite
cipat cu entuziasm la curăţarea fapt. In m icroraionul nr. VI# de gospodărire riale necesare construcţiei — semnat, miercuri, acordul cu privire la aplicarea ga din New York au început lu
şi am plificarea zonelor verzi, la aflat Încă în construcţie, au a- cărămidă, scîndurl. înlocui ranţiilor in cadrul tratatului de neproliferare a armelor
dezgroparea şl tăierea trandafi pârut primii pom i ornam en DEVA. In majoritatea localităţilor din judeţ, ziua tori de cărămidă, ţiglă etc. — nucleare, între guvernul Republicii Socialiste România crările celei de-a 28-a sesiuni
rilor, la am enajarea aleilor şi tali de mari dim ensiuni. 55 de de duminică a însemnat etebutul în „lunile bunei gos au fost deja asigurate prin a Comisiei O.N-U. pentru
rondurilor din fata blocurilor, arbori aduşi din pădurile din efortul comun al locuitorilor şi A.I.E.A. drepturile omului. In prima
la fertilizarea noilor plantaţii, apropiere au fost transplantaţi podăriri şi înfrumuseţări". La Deva, primul pas * fost In cadrul acţiunilor de m un Ambasadorul Dumitru Aninoiu, reprezentantul per
la repararea trotuarelor. făcut îmi greoi. Totuşi, locatarii blocurilor din cvarta şedinţă, reprezentantul perma
cu ajutorul m aşinilor şi auto- că patriotică. manent al ţării noastre la A.I.E.A., a subliniat că sem
Dar, să dăm cuvîntul cifre cranelor pe străzile noi ale a lul Aleea Patriei au răspuns apelurilor afişate pe u La fel s-a lucrat duminică nent al Poloniei la O.N.U.,
lor, care prin graiul lor uneori şi in satul Cinciş, unde cetă narea acestui acord este o expresie a politicii constan Eugeniusz Kulaga, a fost ales
sec, sînt în m ăsură totuşi să cestui cartier. « şile fiecărei scări, de către asociaţia de locatari. Au ţenii au am enajat un nou te şi fidele a României faţă de problemele dezarmării preşedinte al actualei sesiuni
releve hărnicia unor oam eni. In zilele urm ătoare se vor or fost rcamenajate o mare parte din spatiile verzi, ron parc la intrarea în sat, au e generale, şi în primul rînd a celei nucleare. Cu toaite a comisiei, iar reprezentanţii
Intr-o singură zi s-au curăţat ganiza aici la Hunedoara şi alte duri, s-au văruit pomi ornamentali, s-au curăţat pelu fectuat lucrări dc întreţinere limitele şi imperfecţiunile Tratatului de neproliferare
la parcul vechi şi au pregătit
şi refăcut zonele verzi de pe acţiuni am ple de Înfrum useţa zele. Lucrările au continuat şi în după-amiezile urmă m aterialele pentru începerea a armelor nucleare — a spus el —, guvernul român Libanului — Y'ahya Mahmas-
o suprafaţă de 25 de hectare : re, la care toţi locuitorii H u toare. lucrărilor dc extindere, a că consideră că el constituie un pas în direcţia măsurilor sani — şi Mexicului — Maria
10 500 de trandafiri au fost dez nedoarei s-au angajat să parti Sporadic, asemenea acţiuni se mai desfăşoară în m inului cultural. Sătenii din de limitare şi lichidare a dezvoltării înarmării atomi Lavalle Urbina — vicepreşe
gropaţi pentru a-şi îm plini din cipe plenar. cartierul Dacia, dar prea puţin în Gojdu. Sperăm că Teliucu Superior au aşezat ce, pe care o doresc toate popoarele lumii- In acest dinţi. Comisia a trecut apoi
grinzile acoperişului căm inului
nou culorile sub razele soare devenii nu se vor lăsa aşteptaţi prea mult să-şi aducă cultural — construcţie nouă, ; context a înţeles România negocierea şi încheierea a la dezbaterea problemelor
MIRCEA NEAGU propuse să fie incluse în a
lui; i-a u am enajat noi zone Începută la sfîrşitul anului i
contribuţia la înfrumuseţarea oraşului lor- trecut. cordului de garanţii. genda sesiunii.