Page 30 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 5 339 © JOI 9 MARTIE 1972
BMBSBBBHWWI
B I L A N Ţ U T I L Ş l E F I C A C E Fertilizarea livezilor,
măsură eficace de
Eclipsată o perioadă de mele trei locuri a colective EU hal Oîrstolu, Traîan Părău, în cadrul consfătuirii — a ridicare a producţiei
lipsa de atenţie a celor sub lor de redacţie ale gazetelor Valentina Udrea, Cornel Şte- adresat-o tuturor comitetelor
egida cărora apăreau — or de perete de la I.I.L., coope fonl, Uie Groza şi alţii, meri de redacţie tovarăşul Cornel
ganizaţiile de partid, sindi rativa ,JRetezatul* şl coope tele şi scăpările pe care le Neiconi, secretarul organiza de fructe
cat şi U.T.C. — activitatea rativa de consum, se înca are activitatea unor colecti tul de partid din secţia tîm-
an
Pentru a asigura an de
gazetelor de perete s-a bu drează în rezultatele economi ve ale gazetelor d* perete şl, Iplărie a I.I.L. o rodire norm ală a pomilor,
curat în ultimul timp de ce cu care cele trei unităţi în acelaşi timp, răspunderea întrecerea, deci, continuă fertilizarea livezilor intensive
sprijin şl îndrumare mal de îşi semnează bilanţul. Gu pla pe care o /poartă organizaţii şi în cadrul ei s-a subliniat de mâr se im pune ca o m ă
fective. ŞI alstfel, s-a făcut nul pe 1971 Îndeplinit integral le de partid, sindicat şi U.T.G. necesitatea ca organizaţiile de sură obligatorie datorită con
sum ului ridicat de substanţe
tot mai simţită contribuţia şi cu un bun demara] anul respective, ,au fost nu numai partid de la Lotul II I.R.E.H., nutritive din sol de către
lor la susţinerea şi extinde acesta* f.I.L. Justifică aprecie Identificate, ci — dn ce pri Centrul de distribuire a ener pomi. A stfel, s-a constatat că
o Uvadă intensivă de mâr ca
rea experienţei înaintate, la rea că munca politică pe ca veşte scăpările — şi combă giei electrice, cooperativa re dă o producţie m edie a-
curmarea unor atitudini dă re comitetul de partid de aici tute. Faptul că la. abator, meşteşugărească „Haţegana". nualâ de 20 tone fructe la ha*
extrage anual din sol 80—100
unătoare şl unor racile ce C.A.P. Haţeg şl alte organiza kg azot, 25—35 kg fosfor, 100—
prinseseră rădăcini. Acestea ţii de partid', să treacă de 150 kg potasiu, 140—150 kg cărei unltătl socialiste.
In
au fost principalele conclu urgentă Ia înfiinţarea de ga calciu şi alte elem ente cale Informarea d t mai largă a te 40 procese la faţa locului, Pentru a face cît mai acce
cantităţi mal m ici. Pe
zii ce s-au desprins din re zete de perete a căror utili naturală nu se poate recupe maselor asupra conţinutului hotărîrîle pronunţate cu aceas sibil conţinutul legilor, pen
centa consfătuire organizată tate e reclamată de înseşi ra decit o mică parte din legilor, educarea oamenilor în tă ocazie avînd un puternic tru însuşirea prevederilor le
de biroul Comitetului orăşe realităţile şl cerinţele vieţii substanţclo m inerale extrase spiritul întăririi ordinii de rol în mobilizarea opiniei pu gale de către toţi cetăţenii,
de pomi.
nesc de partid Haţeg, lega practice* Experienţele cu ingrăşăm ln- drept socialiste sînt preocu blica la combaterea manifes esle necesar în primul rînd
tă de munca şl activitatea Prezenţa la consfătuire a pări permanente ale partidu tărilor antisociale. din partea celor care explică
— Cum vor II traduse în
gazetelor de perete. celei mai mari părţi din mem lui şl statului noistru. In «co practică recomandările făcute, legea să fie bine pregătiţi din
Alcătuită din cele mal o desfăşoară s-a îmbogăţit sub •I.G.G.L., autobaza I.T.A., brii baroului orăşenesc de Săptăm în a pul realizării pe un plan su prin decret, asociaţiei Jurişti punct de vedere juridic. Re-
proaspete aspecte, culese la stanţial. Meşteşugarii coopera G.AJ5. Silvaş şl în alte uni partid, secretari a1! organiza p o m icu ltu ril perior a acestor deziderate, lor T luînd această Idee, tovarăşul
în 30 decembrie 1971 a fost e
fata. locului, informarea pre tori de la „Retezatul* au primit tăţi ediţiile apar cu mare ue- ţiilor de bază şi comitete de mis Decretul privind unele — I-n cadrul asociaţiei Ju Sabin Popa, inspector şef al
zentată de tovarăşul Arlstică din nou — pentru a doua oară, regularltate, că articolele îm partid, a responsabililor cu măsuri de îmbunătăţire a ac riştilor, care cuprinde un nu Inspectoratului miliţiei judeţe
Spătaru, locţiitorul secretaru consecutiv — drapelul de brăţişează tematici exprimate propaganda din aceste birouri te organizate in livezi intensi tivităţii de aplicare şi di măr de peste 400 membri, s-a ne, ne-a declarat :
lui comitetului orăşenesc de fruntaşi pe Judeţ» iar lucră în generalităţi, că nu sînt şi comitete, preşedinţi de or ve de măr au domonstrat e- popularizare a legislaţiei, ca luat măsura — sub directa — Sarcinile de popularizare
partid, a oferit o imagine e torii din comerţ au înfăptuit destul de receptive la com ganizaţii sindicale şl secretari flcacltatca mare a folosirii re stabileşte sarcinile ce re coordonare a Consiliului a legislaţiei nu pot fi realiza
mod
lor. S-a evidenţiat in
locventă a modului cum gaze în 1971 ceea ce nu reuşiseră baterea unor racile de ordin de U.T.C., alături de membrii deosebit aportul substanţial al vin pe această linie organe popular judeţean care a în te fără o pregătire prealabilă
tele de perete din oraşul Ha deloc în ultimul deceniu : rea moral — au determinat o vie comitetelor de redacţie ale Îngrăşăm intelor cu azot şl al lor şi organizaţiilor socialiste. tocmit şi difuzat un plan în temeinică. In lumina preve
ţeg — 18 la număr — se si lizarea şl depăşirea sarcinii şl meritată critică la adresa gazetelor de perete, reflectă gunoiului de grajd, care au Pentru a cunoaşlt ce s-a în acest sens — Intensificării ac derilor decretului, am progra
dat sporuri de producţie de
tuează „la zi", în cadrul ce anuale de desfacere a măr acestor colective de redacţie, nu numai preocuparea şi a- 6,9—14,6 tone fructe la ha. făptuit pînă în prezent pe ra tivităţii de popularizare a le mat dezbateri pe marginea ac
lorlalte mijloace de desfăşu furilor cu sume de ordinul a organelor de partid. tentia ce se acordă acestei Ingrâşăm lntele cu fosfor şl za judeţului nostru şi ce se gilor, fiecare categorie de ju telor normative în vigoare cu
cele cu potasiu, deşi nu au
rare a muncii politice folosite milioanelor de lei. laturi a muncii politice, ci — determ inat sporuri apreciabi preconizează a se face în vi rişti fiind repartizată pe zone toti lucrătorii noştri. De ase
în unităţile industriale şl e Analiza făcută şl atribuirea entici|pînd faptele — şi suc le de recoltă, au Îmbunătăţit ale judeţului unde vor des menea, pregătirea se mai rea
conomice- Gazetele de perete Gazetei de perete de la fa de premii fruntaşilor nu în cesele pe care organizaţia o m ult calitatea fructelor, m ă- itor, ne-am adresat organelor făşura această muncă. De a lizează prin studiul legilor la
rindu-lc şi rezistenţa la păs
(cele mai multe secondate de brica de conserve i s-a con semnează o coborîre de cor răşenească de partid Haţeg e trare. judeţene de justiţie, procura semenea, membrii organizaţiei locul de muncă şi prin trimi
ferit o menţiune — dovada
tură şi miliţie — organisme
suplimente ori rubrici de sa şl în acest caz a unei mai tină în domeniul activităţii decisă să le consemneze în Pe baza rezultatelor obţinu cărora le revine un rol im noastre vor sprijini, prin ac terea unor cadre la cursurile
tiră) de la cooperativa meşte gazetelor de perete. Partici 1972 la acest capitol. te în cîm purile experim enta portant pentru traducerea în tivitatea desfăşurată, organele organizate de Ministerul A
le şi in sectorul de producţie
şugărească „Retezatul", fabri fecunde activităţi destinate să panţii au apreciat chemarea se recomandă ca anual să se viată a prevederilor actului facerilor Interne.
ca de conserve, Industria lo Isbimuleze ceea ce e nou şi la întrecere pe care — chiar PETRE FARCAŞIU fertilizeze solul din livezile in normativ amintit. — Ce măsuri v-a(i prevă
bun, să combată rutina.
tensive de măr care au intrat
cală, cooperativa de consum pe rod cu 80—100 kg azot, Pentru început ne-am adre Masă rotundă zut tn această direcţie pentru
— sub atenta îndrumare o In spirit critic şi autocritic, 60—80 kg fosfor şl 80—120 kg sat tovarăşului Nicolae Stî- viitor ?
organizaţiilor de partid — nu reflectat atît în recomandările potasiu, substanţă activă la nea, preşedintele Tribunalului — Ne propuneam să întă
ha. Ingrâşăm lntele chim ice cu
devenit tribune care promo privind munca de viitor pe azot trebuie aplicate fracţio- judeţean. rim şi mai mult controlul a
vează hărnicia, pasiunea, eti care le-a făcut tovarăşul Ni- nat, in funcţie de regimul hl- şi organizaţiile de stat în supra modului în care sc a
ca socialistă, combativitatea colae Zamora, secretarul co Pasajul de la Simeria — drlc al solului. — Ce măsuri a întreprins îndeplinirea tuturor sarcinilor plică dispoziţiile din legi re
fertilizarea solului
Aplicind
fată de manifestările anacro mitetului orăşenesc de parlid, tn livada Intensivă de mâr Tribunalul judeţean, in acti ce le revin prin acest decret. feritoare la apărarea avutului
nice. cît şl în luările de cuvînt ale după aceste reguli, coopera vitatea proprie şi a celorlal In aplicarea şl popularizarea obştesc şi personal al cetăţe
tiva agricolă din Romoşcl a
Situarea, In ordine, pe pri tovarăşilor Cornel Neico<nl, redaf circulaţiei rutiere obţinut în flecare an după in te instanţe Judecătoreşti din legislaţiei, sarcini deosebite nilor, să atragem atenţia asu
trarea pomilor pe rod pro judeţ, pentru aducerea la în revin şl organelor procuratu pra faptelor ce constituie in
ducţii bune de fructe. Parce deplinire a îndatoririlor ce-i
In primele zile ale lunii marile s-a dat in circulaţia la care a fost îngrăşată a revin în acest domeniu ? rii, în virtutea atribuţiilor lor. fracţiuni de natură economi
rutieră pasajul superior de pe linia Coşlariu—Curtici nual cu Îngrăşăm inte chim ice — Conducerea tribunalului Răspunzlnd întrebărilor noas că (specula, înşelarea cumpă
R e a liza re a obiectivelor din localitatea Simeria. cu azot şl cu fosfor a produs judeţean a luat măsuri de in tre, tovarăşul Victor Dumitru, rătorilor etc.), precum şi a
mai mult cu 4 500 kg fructe
Procuraturii
procuror şef al
faptelor care lovesc în rela
Acest pasaj a fost construit In vederea supraînăl- Ia ha, iar de pe parcela in tensificare a activităţii de judeţene, arăta : ţiile dc convieţuire socială. Va
care s-n aplicat şl gunoi de
ţării gabaritului pentru instalaţia tracţiunii electrice
Direefâes ju d e ţe le de poştă Fillaşi—Mintia, cît şi pentru a asigura mal bine legă grajd, s-au obţinut cu aproa popularizare a legilor, în aşa — Procuratura, ca şi celelalte fi continuată actiuneai de
fel ca cel puţin o dată pe
pe 20 000 kg fructe la ha mal
tura pe cale rutieră între oraşul Simeria şi D.N. 7. mult dcclt in parcela neingrâ- trimestru, în fiecare oraş, organe, va beneficia în reali popularizare a legii circula
şată.
şi telecom unicaţii Colectivul de lucrători ce aparţin de şantierul 31 Exem plele am intite pledează cartier, comună, sat să se a zarea acestei activităţi de ţiei pe drumurile publice, în
poduri I.CC.F. Timişoara condus de ing. G. Popescu, convingător pentru sporirea sigure explicarea principale sprijinul organelor şi organi rîndul conducătorilor auto şl
a reuşit să predea acest important obiectiv cu 5 luni preocupării şefilor de ferme lor legi ce prezintă interes zaţiilor locale de partid, pre pietonilor.
(U rm are din paq. 1) — Lipsa forţei de muncă la înainte de termenul stabilit. pom icole şl horticole, n ingi deosebit pentru populaţie. cum şi al organizaţiilor de ★
constructor — ne relatează nerilor şefi, a conducerilor Planurile de măsuri întocmite masă şi obşteşti. Prin planu Aşadar, în cadrul judeţului
C.A.P. şi cooperatorilor pen
de la prima variantă, fără a Anghel Pavel, şeful serviciu In mod deosebit s-au evidenţiat maistrul Gheorghe tru a administra cantităţi spo antrenează în această activi rile întocmite, noi am stabilit nostru au fost luate ample
fi nevoie să se revină asupra lui investiţii — ne va crea Rotaru, meseriaşii constructori de poduri şi tunele Au rite de Îngrăşăminte chim ice tate pe toţi judecătorii şi no ca o dată pe trimestru — cu măsuri de îmbunătăţire a a
astfel
şl organice Sn livezi,
proiectelor. greutăţi şi In ce priveşte e rel Covercă, Dumitru Cruceru, Romulus Iriza şl alţii. aslgurînd ridicarea potenţialu tarii din judeţ, stabilesc loca acordul consiliilor populare — plicării şi popularizării legis
Relatarea tovarăşului MIrcea xecutarea protecţiei liniei T.G. lui lor productiv şi o contri lităţile unde aceştia se vor să organizăm întîlniri cu laţiei. O parte din sarcinile
buţie mai însem nată la apro
Deac face aluzie la o situaţie LivezenI — Mintia. Pentru fi C. AOANEI vizionarea populaţiei cu fructe. deplasa, temele ce vor fl ex populaţie, unde vom dezbate prevăzute au fost deja reali-
,.mai delicată", existentă în e- nalizarea acestei lucrări — la principalele aspecte din acte zaite, altele urmează a fl în
Kecutarea lucrărilor pe tra 30 decembrie a.c. (sau mal de puse şi termenele pînă la ca le normative şi abaterile mal deplinite în viitor. Este nece
re vor fi realizate. Planurile
seul Petroşani — Tg. Jiu. A vreme, avînd în vedere nece frecvente de la astfel de pre sar ca toate organele şi or
cest obiectiv şi cel de pe tra sitatea terminării înainte de s-au întocmit pe baza unor vederi, subliniindu-se totoda ganizaţiile socialiste să de
seul Deva — Petroşani deţin termen o electrificării tronso studii temeinice, tin seama de tă conţinutul dispoziţiilor le pună toate eforturile pentru
85 la sută din valoarea pla nului de cale ferată — n.n.) starea legalităţii din localita gale care au fost Încălcate. traducerea în fapt a prevede
nului anual de investiţii, ce — se Impune realizarea a 31 tea unde va avea loc acţiu — Ce credeţi că trebuie fă- rilor decretului, aşa cum esta
revine Direcţiei de poştă şi la sută din plan în pri nea. De pildă, s-a prevăzut rut pentru ca şl juriştii din necesar, totociată, ca această
telecomunicaţii. Este firesc să mul trimestru. Or, stadiul lu ca în comune să fie prezen întreprinderi sau alte unităţi activitate să nu stagneze nici
se acorde acestor obiective o crărilor nu oferă această ga tate expuneri pe marginea socialiste să fie angrenaţi în odată, să se desfăşoare per
grijă deosebită, dar nu apare ranţie. Decretului nr. 153/1970, pri activitatea de popularizare a manent. In expunerea la ple
firesc că de abia acum se Ritmuri lente de execuţie vind ordinea şi liniştea pu legislaţiei ? nara Comitetului Central al ,
ridică anumite probleme : dovedesc şi lucrătorii Trustu blică, a codurilor penal, sil — In cadrul cursurilor de partidului din 3—5 noiembrie-
greutăţi survenite din cauza lui de construcţii Deva, care vic, al familiei şi altele. Tn 1971, tovarăşul N i c o l a e
neamplasării plaselor de pro ne execută clădiri de poştă la nuinicipLi şi oraşe, în între perfecţionare a pregătirii pro Coauşescu sublinia: „Este
tecţie pentru lucrările execu Baru, Haţeg şi Călan, o prinderi şi instituţii, vor fi fesionale a lucrătorilor din u- necesar să asigurăm o bună
tate sub stîncă, a celor prove biective cu termene de fina explicate alte legi, cum sînt nitătile socialiste de stat, vor cunoaştere a legilor, să orga
nite de imposibilitatea nede- lizare Sn lunile mai şi iunie. cele referitoare lo protecţia fi prevăzute, în temeiul de nizăm un control permanent
grarlării drumurilor de acces Am insistat asupra acestor muncii, angajarea şi promo cretului, teme privind cunoaş
pentru autovehicule, pe unde aspecte pentru că Ia Confe varea cadrelor în unităţile so terea legislaţiei. Pentru expu cu privire la realizarea lor.
vor trece viitoarele linii de rinţa pe ţară a cadrelor din cialiste do stat, disciplina nerea unor astfel de teme sau Orice încălcare a legilor, ori
telecomunicaţii etc. industrie şi construcţii s-au muncii etc. explicarea altor legi, trebuie ce ştirbire a disciplinei şi or
Parte din aceste „scăpări" oferit soluţii de finalizare a Numărul acţiunilor de popu antrenaţi juriştii din unităţile dinii dăunează desfăşurării cu
revin constructorului, parte re obiectivelor. Prezentînd pînă larizare a legislaţiei va spori respective. De asemenea, tre succes a întregii activităţi, in
vin însă beneficiarului — di în prezent realizări sub 10 la considerabil pentru că fiecă buie să se pretindă pe viitor tereselor întregului popor şl
rect interesat de finalizarea sută din planul anual de in rui judecător sau notar din acestora să dea un sprijin mal de aceea trebuie combălute
înainte de termen a tuturor vestiţii, considerăm oportun judeţul nostru îl vor reveni eficient comisiilor de judeca cu foală holărîrea".
obiectivelor. Iar faptul că pe să reamintim Direcţiei judeţe pînă ]a sfîrşitul anului cîte tă pentru «instaurarea unei le Mesa rotunda realizata da
primul trimestru a fost plani ne de poştă şi telecomunica patru expuneri. galităţi depline în cadrul fie MARIN NEGOIJÂ
ficat 36 la sută din volumul ţii că rezolvarea integrală a Pentru prevenirea faptelor
de investiţii al anului nu con saifhiilor stă doar în puterea
stituie un impediment ca 25 colectivului, in măsura în ca cu caracter antisocial vor fi
la sută să fie îndeplinit, mai re relaţia beneficiar-construc- judecate mai multe procese la
ales în condiţiile în care, an fala locului. Numai de la în
terior, conducerea direcţiei îşi tor îşi găseşte o continuă per ceputul acestui an, în spiritul
asumase această răspundere. fecţionare. decretului, s-au organizat pes-
Preocupări susţinute pentru
l
buna desfăşurare a producţiei
L I L O R D f M O C R
Rezolvarea promptă, ope rea în stare de funcţionare
rativă a problemelor de pro permanentă a aparatajelor,
Or. Fetru Oroza şi procesul tinerilor intelectuali antifascişti ducţie stă în permanentă în sculelor şi dispozitivelor de
atenţia conducerii întreprin
intervenţie în caz de incen
derii de industrie locală De diu. Toate acestea dovedesc
va. In această direcţie, un preocupare din partea şefu
loc important îl ocupă şi lui de atelier Iacob Vesa şl
preocuparea pentru rezolva a oamenilor care lucrează
antifascişti, fiind arestaţi şi consemnează documentele vre Mussolini a dus la războiul nedoara au plecat ţăranii lui tat de la duşmanii graniţelor rea problemelor privind păs aici şi care simt întreaga
trimişi în judecală o seamă mii. Cuvîntătorul vorbe.şle ta din Abisinia, care este o di Horia să scuture jugul opre ţării noaslro (se referă la fas trarea bunurilor materiale de răspundere ce cade pe ume
de intelectuali progresişti, re îndrăzneţ. Nu lipseşie ni versiune penlru a înlătura ne sorilor nobili, să se descătu cismul din Germania şi Italia foc. Pentru a mări posibili rii lor, pentru a feri de pe
printre care Constantinescu- mic din ce are fascismul mai mulţumirile populaţiei. In şeze din iobăgia seculară j de — n.a.). Lovirile, umilinţele tăţile conducerii întreprin ricolul foc bunuri ale socie
In acţiunile de închegare a laşi, Tudor Bugnariu, Grigore urit, mai putred, care să nu Germania. capitaliştii care aici a plecat Avram Iancu cu ne determină să no solidari derii de a depista punctele tăţii. Socotim necesar însă
unui larg front popular anti Preoteasa şi mulţi alţii. In ve fie divulgai. Refrenul care in conduc, sub masca lui Hitler, cetele rle ţărani, caro au de zăm cu aceşti luptători, cu ca nevralgice (în direcţia aceas să arătăm că şi aici mai
fascist, un rol de seamă a a derea apărării împrocesuatilor tervine ca un blestem rămîne se pregătesc do un război, ca terminat lupta pe cînd clericii re am riştigat biruinţa demo ta, am întreprins o anchetă persistă cîteva nereguli la
vut colaborarea dintre Parti au fost organizate — sub în greu în urechile tuturora : re or cuprinde întreaga Euro şi notabilităţile petreceau. Is craţiei în alegerea de la Hu prin cîteva din subunităţile instalaţiile electrice şi de
dul Comunist Român şi Fron drumarea partidului comunist fascism înseamnă teroare, fas pă şi tara noastră. Şi la noi toria le-a dat dreptate. Dreo- nedoara. Nădăjduim in obiec dc producţie ale întreprinde ventilaţie. Ele au fost sem
tul plugarilor, înfiinţat în — comitete de apărare a anti cism înseamnă război şi revi admiratorii fascismului sînt tatea este şi astăzi de partea tivitatea celor puşi să judece rii. Iată ce am constatat. nalate pe loc celor care au
1933 ca o organizaţie demo fasciştilor. Pentru procesul în zionism ". războinici în sensul că pro ţăranilor, dar nu numai din procesul deschis între liberta La moara din Deva, ai că obligaţia prin lege să le în
cratică a ţărănimii. care a fost trimis în judecată Iată depoziţia sa, ce poate pagă ura între naţionalităţile partea celor din Hunedoara. tea, pacea şi viata mulţimilor rei responsabil e Simion lăture şi credem că, avînd în
După cum se ştie, ideea u profesorul Tudor Bugnariu, In acelaşi timp Uniunea mun muncitoare şi între oprimare, Blaj, în incintă sînt depozi vedere exigenţa dovedită în
nirii forţelor democratice în- precum şi pentru ceilalţi citorilor şi ţăranilor maghiari ură şi exploatare nemiloasă". tate lichide inflamabile, si îndeplinirea altor prevederi,
tr-un front popular antifascist luptători antifascişti din ţară, luptă împotriva fascismului. Această telegramă dovedeşte guranţele electrice sînt su ele vor căpăta la timp rezol
a cunoscut primele succese în s-a alcătuit la Cluj un comi File din istoria celor 5 decenii De curînd s-a încheiat pactul atitudinea hotărît democratică pradimensionate, curelele de varea dorită.
toamna anului 1935, respectiv tet de apărare a antifascişti inlre acestea pentru apărarea şi antifascistă a cunoscutei transmisie se freacă de păr In acelaşi raid au fost vi
ia 24 septembrie, cînd repre lor, în frunte cu doctorul Pe libertăţilor. Lupta acestor an organizaţii din ţara moţilor. ţile combustibile. zitate moara din Simeria şi
zentanţii Frontului plugarilor tru Groza. Apelurile acestui de trăiri şi lupte revolufionare tifascişti a dat roade. Astăzi Publicarea acestor două do La fabrica de nasturi este atelierul de timplărie din
şi ai Uniunii oamenilor mun comitet precum şi pledoariile forţele democratice se unesc cumente face de prisos orice şef de secţie Iosif Sturek. strada Eminescu. Deficiente
cii maghiari (Madosz) au în şi depoziţiile rostite în apă într-un front popular, al că comentariu. Desigur că în Aici, în secţia de injecţie, le constatate vizează tot în
cheiat în comuna Băcia un rarea antifasciştilor constituie rui început s-a şi pus. condiţiile răspîndirii tot mai s-au vărsat pe jos lubri treţinerea Instalaţiilor elec
pact de colaborare împotriva adevărate documente ale vre fi considerată un act de aspră conlocuitoare conform princi Aceasta este adevărata pă mult a fascismului luptătorii fiant, siguranţele, ca şi din trice şi ordinea la locurile
fascismului. El a fost urmat, mii îndreptate împotriva fas condamnare a fascismului : piului rasist ai cărui adepţi rere a naţiunii noastre. A antifascişti au ajuns să fie colo, sînt supradimensionate. de muncă.
la 6 decembrie, în acelaşi an, cismului. Să urmărim mai în- „De pe» plaiurile şi munţii sint (...). lupta pentru aceasta nu poa condamnaţi la ani grei de în Nu de mult, la secţia aceas Am notat cîteva aspecte
de acordul semnat sub goru tîi desfăşurarea procesului in Hunedoarei, din ţara Moţilor împotriva fascismului ma te să constituie o crimă. Tu chisoare. Profesorului Tudor ta, din cauza salariatului de reţinut. Vom consemna
nul lui Horia, la Ţebea, şi de tentat împotriva tînărului anti a pornit o mişcare asemănă sele ţărăneşti au reacţionat, dor Bugnariu a luptat împo Bugnariu i s-a împărţit o si Dumitru Mocanu, care a um în concluzie că conducăto
succesul In alegerile parla fascist Tudor Bugnariu, din toare aceleia al cărei promo organizînd Frontul plugarilor, triva fascismului revizionist. nistră condamnare întreită : blat cu foc deschis în rii producţiei prin însăşi a
mentare parţiale din februarie Cluj. tor (...) a fost prof. Bugnariu. iar pe de altă parte, interlo EI n-a comis nici o crimă, zece luni închisoare, zece ani locuri nepermise, era cît tribuţia lor pe linie profe
1936 din judeţele Hunedoara La 23 noiembrie 1935, în- Ţăranii din întreg ţinutul Hu cutorii şi muncitorimea oraşe deci trebuie să fie achitat". interdicţie şi zece mii lei a pe-aci să se producă un in sională sînt obligaţi la lua
şi Mehedinţi. tr-o zi de sîmbătă, la Cluj se nedoarei, dîndu-şi seama de lor au răspuns, organizînd Comitetul executiv al orga mendă. Studentul Grigore cendiu din aprinderea poll- rea operativă şi oportună şi
In cunoscutele momente is dezbate a doua zi a procesu adevărata cauză a nevoilor comitetele antifasciste pentru nizaţiei Frontului plugarilor, Preoteasa şi licenţiata Ofelia esterului — produs uşor in a unor măsuri de pază con
Manole au fost condamnaţi la
torice, cu rezonanţe ce între lui profesorului antifascist Tu lor plugăreşti, s-au organizat a opune valului de teroare de sub preşedinţia doctorului cîte 2 ani şi jumătate închi flamabil. tra incendiilor.
ceau graniţele ţinutului hune- dor Bugnariu. In sala scundă în Frontul plugarilor, cu sco care ameninţă un zid de ne Petru Groza, a trimis urmă soare, amendă de zeci de mii Deşi la fabrica de gheaţă Am cultivat în permanen
dorean, se recunoaşte în una- a Consiliului de război, cu pul de a duce lupta împotriva trecut, în calea tendinţelor de toarea telegramă Consiliului lei şl la cîte 5 ani interdic s-ar putea crede că nu exis ţă prin toate mijloacele în
namitate munca neobosită a aer de pivniţă, asistehţa este exploatatorilor lor şl împotri răpirea libertăţilor. Fascismul de război din Chişinău, prin ţie politică. La fel şi ceilalţi tă pericol de foc, el persis conştiinţa oamenilor ideea
înflăcăratului patriot şi om de compusă din oameni veniţi de va fascismului. Plugarii Hu poate fi înlăturat. In Franţa, care se solidarizează cu pro antifascişti au fost osîndiţi. tă şl aici, amenintînd inte că toate bunurile ce ne în
stat de mai tîrziu, dr. Petru pe toate meleagurile ţării — nedoarei îşi dau seama de masele au răspuns fascismu fesorul Petre Constantinescu- Condamnările pronunţate gritatea Imobilelor prin. sigu conjoară sînt ale noastre, că
Groza. Gîteva documente, profesori, asistenţi universi primejdia fascismului reacţio lui francez şi fascismului ger Iaşi şi alţi 8 intelectuali an împotriva antifasciştilor au ranţe decalibrate, lichide in sîntem în postura dublă o
descoperite recent, ne prile tari, medici, ziarişti, studenţi nar şi războinic şi organizaţia man prin frontul popular anti tifascişti. .Reţinuţi de boală, pus Sn gardă întreaga demo flamabile răspîndite pe jos ferită de socialism, de pro
juiesc a prezenta şi alte as şi muncitori. Sub fereastra a frontului duce de trei ani fascist, care pregăteşte guver distanţă şi alte piedici de a craţie românească fată de sau prin canale, butelii cu ducători şi proprietari ai a
pecte semnificative privitoare burită, în pătrăţelul de lemn, lupta condusă de principii a- nul de mîine şi înlăturarea depune în faţa dvs., mărturi pericolul fascist şi dictatorial bioxid de carbon aruncate cestor bunuri. Să avem deci
la activitatea doctorului Pe acuzatul — aruncat In „cînta- seitiănătoare cu cele ale miş completă a fascismului. Uni sim pe această cale convinge ce ameninţa. In acelaşi timp în dezordine etc., deranja grija necesară de a Ie păs
tru Groza. Este vorba de apă rul legii" pentru simplul fapt cării antifasciste, preconizată rea dorinţelor democratice în rea şi faptul că profesorul P. a fost începutul linei lupie mente de care responsabilul tra ca pe ceva rezultat din
rarea procesului tinerilor inte că a activat împotriva fascis de Bugnariu. cepe şi în alte ţări. Pentru a Constantinescu-Iaşi şi ceilalţi dîrze pentru ştergerea din fabricii, Andrei Fleacă, nu munca noastră. Să Ie ferim
lectuali antifascişti. mului — ascultă liniştit dez Fascismul este terorist; me rest scop a luptat şi prof. acuzaţi au dragostea maselor condicele tribunalelor milita s-a sesizat. din de orice ştirbire, degradare
La atelierul mecanic
După ce autorităţile reac baterile, cu siguranţa convin todele de propagandă sînt Bugnariu în România. din ţara iui Horia şi Avram re a straniilor pedepse, pen cartierul Gojdu s-au organi ori distrugere. Şi focul în
gerilor sale. arme ucigătoare, iar cînd vine O forţă sinceră antifascistă Iancu, mase organizate în seamnă distrugere de bunuri
ţionare din ţară au dizolvat tru stingerea tuturor proce zat instructii cu personalul materiale ce încorporează in
Depune martorul Petru Gro la putere, în taberele de con la noi o alcătuieşte Frontul Frontul plugarilor, care luplă selor antifasciste şi pentru a
comitetele antifasciste, din za. preşedinte al Frontului centrare se asasinează lent plugarilor care 6-a organizat pentru apărarea libertăţilor părarea libertăţilor democra pentru stingerea unui even ele multă muncă şi dăruire
vara anului 1935 a pornit pri plugarilor: „O depoziţie de toţi aceia care luptă pentru în tradiţia veche a lui Horia ţărăneşti zilnic ameninţate de tice. tual incendiu, pentru păstra omenească.
goana împotriva luptătorilor proporţiile unei pledoarii — libertate. In Italia regimul lui şi Avram Iancu... Tot din Hu exponenţii fascismului, impor NICOLAE WARDEGGER