Page 33 - Drumul_socialismului_1972_03

Prolefari din toate ţările, unijl-vă!
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a primit pe ziaristul zairez

Mpanu Mpanu Bibanda

in după-amiaza zilei de joi, La întrevedere au partici­
9 martie 1972, tovarăşul pat tovarăşii Paul Niculescu-
Nicolae Ceauşescu, secretar Mizil, membru al Comitetului
general al Partidului Comu­ Executiv, al Prezidiului Perma­
nist Român, preşedintele Con­ nent, secretar al G.G. al P.G.R.,
siliului de Stat, a primit pe şl Constantin Mitea, consilier
Mpanu Mpanu Bibanda, direc­
torul cotidianului „Salongo* la Comitetul Central al
din KInshasa, membru al Bi­ partidului.
roului Politic al Mişcării Cu acest prilej, tovarăşul
Populare a Revoluţiei, pre­ Nicolae Ceauşescu a acordat
şedintele Uniunii naţionale zai-
reze de presă, care face o vi­ ziarului din Kinshasa un in­
zită In ţara noastră. terviu.

Lucrările Comisiei
ANUL XXIV. Nr. 5 340 VINERI 10 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
economico-financiare

Folosirea judicioasă a forţei de muncă a Marii Adunări Naţionale

In ziua de 9 martie 1972, Ministerul Comerţului Exte­
şi a fondului de timp - rezervă importantă Comisia economico-financiară rior, reprezentanţi ai conduce­
rii Ministerului Industriei Con­
a Marîi Adunări 'Naţionale a
dezbătut, sub conducerea to-
strucţiilor de Maşini, Ministe­
vajăşului Aurel Vi]oii, pre­ rului Industriei Chimice, Mi­
şedintele comisiei, modul In nisterului Industriei Uşoare,
care se aplică legea nr. 1/1971,
precum şi specialişti din apa­
de sporire a productivităţii muncii privind activitatea de comerţ ratul de stat care lucrează în
domeniul comerţului exterior.
exterior, de cooperare econo­
mică şi tehnico-ştiintifică a Dezbaterile au evidenţiat re­
Republicii Socialiste România. zultatele obţinute în aplicarea
Unul dintre cele mai impor­ 0,6 la sută mediei realizate In timpului de lucru Ia nivelul fiecare salariat din întreprin­ prevederilor Legii de comerţ
tante elemente ale procesului anul trecut. Aceasta înseam­ judeţului ar putea aduce un dere să devină un pârtiei-, La şedinţă au participat to­ exterior şi unele neajunsuri
de producţie este forţa de nă o folosire mai bună a po­ spor al producţiei de -aproape pant activ la acţiunea de eco­ varăşul Nicolae M. Nicolae, din acest domeniu.
muncă, iar modul cum se fo­ tenţialului uman existent în 130 milioane lei. Suma est© nomisire a timpului. Trebuie ministru secretar de stat la Raportul comisiei cu conclu­
loseşte timpul de lucru al a- unităţile noastre, un început importantă, iar realizarea ei dusă o asemenea muncă Incît ziile şi propunerile reieşite din
costeia în condiţiile economi­ promiţător pe linia punerii în este absolut posibilă. De a- fiecare salariat să înţeleagă analizele făcute şi din dezba­
ei moderne capătă noi dimen­ că orice secundă pierdută es­ terile care au avut loc vor fi
siuni. Marea producţie indus­ te nerecuperabilă, că ea poa­ înaintate Consiliului de Stat.
trială, dotată cu maşini şi u­ Sevfea fiecărui colectiv de m uncă; te însemna — la nivelul eco­
tilaje moderne de mare ran­ nomiei noastre — milioane sau
dament, este extrem de sensi­ chiar zeci de milioane, că în
bilă la orice oscilaţii în utili­ „NICI O M AŞINA Ş | N ic i UN UTILAJ final timpul pierdut însemnea­
zarea raţională a forţei de ză încetinire de ritm şi că ori­
muncă şi a fondului de timo S U B RA NDA M ENTUL PLA N IFIC A T, ce încetinire de ritm pro­ PENTRU 24 ORE iri cu
disponibil. Orice pierdere de voacă rămîneri în urmă. Vrem e frum oasă ş! căldu­
limp, cît de mică ar fi, are NICI U N M IN U T NELU C R A T!" Majoritatea unităţilor din roasă, eu cerul variabil. Vlntul
repercusiuni grave asupra pro­ Judeţ au avut în vedere aces­ va sufla slab din sud ş! sud-
vest. Temperatura m inim ă va
ductivităţii muncii şi asupra te deziderate ale economiei oscila Intre i şl 2 grade, iar tineretul
gradului de.folosire a maşini­ valoare a rezervelor Interne ceea, nu trebuie neglijat nici moderne şl s-au preocupat cu m axim a Intre 16 şl 19 grade.
lor şi utilajelor din dotare. existente şi a ridicării conti­ un amănunt care ar putea con­ toată răspunderea, încă din
Cele mnî mici fracţiuni de nuo a forţei productive a mun­ tribui la transformarea aces­ primele zile ale anului, de uti­ PENTRU URMĂTOARELE
In cadrul manifestărilor în­
timp economisite sau pierdu­ cii. Un calcul sumar arată că tei rezerve în realitate. Este lizarea cît mai bună a fondu­ DOUA ZILE chinate aniversării a 50 de ani
te pot aduce însemnate spo­ „modesta." creştere de 0,6 la nevoie încă de pe acum să se lui de timp şi a forţei de mun­ de Ia crearea Uniunii Tine­
ruri de producţie sau nereall- sută a Indicelui de folosire a facă simţită în fiecare între­ că. In primele două luni au Vreme relativ călduroasă, dar retului Comunist, întîlnirile
devine uşor Instabilă.
Cerul
eări de plan. •timpului de lucru al muncitori­ prindere preocuparea pentru va fi schim bător iar izolat cu membri ai biroului Comi­
Industria judeţului a înche­ lor reprezintă un spor al pro­ folosirea cît mai completă a ZEVEDEI ŞTEF vor cădea averse slabe dc tetului judeţean de partid
iat primele două luni din a­ ducţiei de 11 milioane Iei, şl timpului de lucru şi a forţei Directorul Direcfiei judeţene La atelierul m ecanic al m inei Urlcani se acordA o atenţie deo­ ploaie. Vint slab plnă la po­ constituie un prilej de apro­
Temperatura
trivit din vest.
cest an cu un bun indice de asta numai în două luni. P p de muncă. In acest scop, sînt de statistica sebitA reparării utilajului minier. In uşoară scădere. fundare de către tineret a tre­
Ioan Szlkora şl Ioan Jocea. depun m ult suflet In m im ea c• o
folosire a fondului de timp un an întreg creşterea cu 1 la necesare unele măsuri care să desfăşoară. - Foto: V* ONOIU cutului glorios de luptă al or­
maxim disponibil, superior cu sută a indicelui de utilizare a mobilizeze şi să cointereseze pe (Continuare în pag. a 2-a) ganizaţiei sale revoluţionare,
de cunoaştere a preocupărilor
actuale ale comuniştilor, oa­
Buna organizare a muncii - menilor muncii hunedoreni.
O asemenea manifestare a
îmbunătăţiri ale procesului avut loc, ieri după-amiază, la
Lucrările Liceul pedagogic din Deva
cînd elevi utecişti şi pionieri
de preparare a cărbunelui s-au întîlnit cu tovarăşul Da-
agricole de premisă esenţială a creşterii vid Lazăr, secretar al Comite­
tului judeţean al P.C.R. Oas­
LUPENI. Ca urmare a învăţămintelor desprinse de petele a făcut o amplă evoca­
la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere şi a re­ ■ u \J re a eroismului comuniştilor
prezentanţilor oamenilor muncii din industrie şi con­ şi uteciştilor care au luptat
strucţii, colectivul de Ia~Preparaţia cărbunelui din Lu- primavara producţiei de legume pentru prezentul socialist, a
peni îşi orientează activitatea asupra îmbunătăţirii en­ subliniat munca abnegată şi
tităţii cărbunelui, în special pentru ceT expediat Cen­ demnă a membrilor organiza­
tralei industriale Hunedoara. ţiei revoluţionare de tineret
Astfel. în primele două luni ale anului cenuşa căr­ In anul care a trecut, în bi­ 10-20 de tiectare — o deţin găzilor do cîmp. S-a convenit Pentru a efectua în condiţii din ţara noastră şi din judeţ,
angajaţi plenar în opera de
ireproşabile întregul
volum
bunelui special pentru cocs a fost îmbunătăţită cu 0,2 lanţul activităţii fermei horti­ castraveţii, tomatele, ceapa şi totuşi ca lucrările principale, de lucrări necesare în fermă, făurire a societăţii socialiste
procente faţă de stas. Aceasta se datorează în special cole de la C.A.P. Rapoltu Ma­ fasolea. Pentru producerea ră­ la efectuarea cărora este ne­ în condiţiile clnd se invocă acut multilateral dezvoltate, îndem-
efectuării unui control riguros asupra calităţii cărbune­ re s-au consemnat restanţe se­ sadurilor de legume timpurii voie de o specializare a co­ lipsa forţei de muncă perma­ nînd pe cei ce se pregătesc
operatorilor, să fie făcute de
lui extras, pe sorturi tehnologice, Ia intervale de 30 rioase la realizarea producţiei s-au însămînţat peste 800 mp nente în legumicultură, este la şcoala educaţiei să devină
de minute, prin desecarea acestuia în centrifugi cu ax de legume marfă şi a venitu­ cu varză şi gulii. Răsadurile către oamenii cuprinşi perma­ imperios necesar ca atît con­ cetăţeni de nădejde ai Româ­
nent în fermă. Fireşte, în ca­
orizontal, prin asigurarea asistenţei tehnice corespun­ rilor băneşti planificate. Ana­ sînt bine dezvoltate, ceea ce zul cînd întreg volumul de ducerea C.A.P. cît şi consiliul niei noi.
liza cauzelor care au influen­ garantează reuşita deplină a
zătoare la separarea şlamului în procesul de flotare ctc. lucrări din fermă s-ar fi efec­ popular comunal să sprijine Manifestarea, Ia care an
ţat negativ rezultatele a con­ culturilor respective.
După cum sîntem Informaţi, aceste obiective alături dus la concluzia că deficien­ In aceste zile — ne relatau tuat do cătro cooperatori care eficient acţiunile ce se orga­ fost prezenţi tovarăşul Oc-
prim - se­
tavian
Mireştean,
de cele care vizează creşterea) productivităţii muncii şi ţele s-au datorat îndeosebi Interlocutorii — eforturile sînt fac parte din forma respectivă nizează la grădină, numai ast­ cretar al comitetului mu­
fel fiind posibil ca activita­
de organizare a muncii, s-ar
sporirea capacităţilor de producţie vor determina o sim­ slabei organizări a muncii, concentrate la fertilizarea te­ fi putut aplica în mod corect tea fermei să se înscrie în nicipal al U. T. G. — di­
participării necorespunzătoare renului, pregătirea utila­
ţitoare îmbunătăţire în activitatea preparaţiei şi prin a cooperatorilor la executa­ jelor pentru irigaţii, cură­ şi retribuirea în acord global, coordonatele rentabilităţii şi recţiunea şcolii, biroul organi­
aceasta a întregii activităţi a Exploatării miniere din Liceul Vulcan. In orele pe­ rea lucrărilor de întreţinere ţarea canalelor, încheierea an­ ceea ce ar fi stimulat intere­ ale sporirii contribuţiei la sa­ zaţiei de partid, cadrele didac­
trecute In atcllerul-şcoală, e ­ sul şi răspunderea pentru ob­ tisfacerea cerinţelor de con­ tice, s-n desfăşurat pe funda­
Lupeni care a lansat însufleţitoarea chemare către toa­ levii depun m u lţi strădanie şi la recoltatul produselor. gajamentelor scrise cu coope­ ţinerea de recolte sporite. sum ale populaţiei. Trăgînd lul unor cîntece şi versuri cn
te exploatările miniere din ţară. pentru Însuşirea cunoştinţelor Sarcinile ce revin fermei în ratorii în vederea aplicării a­ Cunoscînd că nu peste mul­ învăţămintele cuvenite din adine fior patriotic, încunu­
tehnic o-productive. acest an sînt mult amplifica­ cordului global pe tona de
Foto: ŞTEFAN NEMECEK tă vreme se va trece la va­ neajunsurile care s-au mani­ nată de un emoţionant şi reu­
te, legumicultorilor revenin- produs. Prin hărnicia de care şit program artistic.
du-Ie datoria să livreze de pe dau dovadă zi de zi coopera­ lorificarea cepei de pe 12 hec­ festat în anul trecut, stă în
tare, se impune ca şi condu­
"k
cele 90 de hectare destinate toarele Marioara Iancu, Maria cerea C.A.P. să sprijine în­ posibilitatea cooperatorilor ca Tot feri, îa clubul grupuln!
viitoarea recoltă de legume
grădinii peste 1 000 tone Trif, Margareta Filimon, lose- deaproape încheierea acţiunii să se situeze la nivelul aştep­ de laminoare al C. S. Hune­
Prin amenajarea terenului in pantă şi legume. Pregătirea bazelor re­ altele sînt create pre­ respective într-o perioadă tărilor şi al dotării tehnice de doara, a avut loc manifesta­
fina Gligor, Marica Oana şi
coltei se află în plină desfă­
rea „Eroi comunişti şi uteciştî
scurtă de timp deoarece, aşa
care dispune ferma. Pe aceas­
mise ca recoltei de legume
şurare. Din discuţia purtată
să i se asigure o temelie trai­ cum ne relata ajutorul şefu­ tă cale, cooperativa agricolă care au trăit şi luptat pe me­
cu şeful fermei, inginerul Pe­ nică. De maximă însemnătate lui fermei, în anul trecut nu din Rapoltu Mare va putea leagurile hunedorene". In pre­
combaterea chimică a buruienilor se asigură tru Mateevici, şi cu ajutorul este însă ca şi în continua­ s-a putut livra corespunzător făptuirea imperativului formu­ varăşii Ioan SIrbu, conferen­
zenta a peste 200 de tineri, to­
contribui mai din plin la în­
şefului de fermă, Ion Danciu,
nici măcar producţia de pe 5
re, în perioada întreţinerii cul­
am reţinut că s-au întreprins
ţiar la Institutul de subingi-
o serie de măsuri menite să turilor şi îndeosebi a recolta­ hectare. Importanţa organiză­ lat de secretarul general al neri Hunedoara, Clemente
recoltatului
a
rii judicioase
tului, să existe o bună parti­ rezidă şi în faptul că după e­ partidului, tovarăşul Nicolae Constandin, director al Cen­
asigure îndeplinirea indicato­
Ceauşescu, în cuvîntarea la
obţinerea de recolte sporite de frocte rilor de plan. Astfel, ni s-a cipare a cooperatorilor la efec­ liberarea terenului de ceapă Congresul al doilea al populare şi mişcării artistice
trului de îndrumare a creativi
tuarea lucrărilor necesare în
va trebui să se facă fertili­
relatat că se află în cultură
cadrul formei.
19 hectare cu ceapă şi spa­ In privinţa organizării mun­ zarea şi pregătirea lui pen­ U.N.C.A.P., cît şi în rezoluta de masă din judeţul Hunedoa­
forumului ţărănimii coopera­
nac — produse a căror, livra­ cii, spunea şeful formei, ideal tru cultivarea castraveţilor. tiste — ca fiecare unitate să ra, şi Constantin Purcilean,
Pcnlru toţi lucrătorii din plante agrofurajere sînt po­ terea chimică a buruienilor re va începe, pe bază de gra­ era ca forma să aibă asigurată Forma este confruntată şi cu secretar al Comitetului jude­
pomicultură, prezintă o deo­ sibile, devenind chiar o ne­ s-au urmărit in principal li­ fice, în cursul săptămînii vi­ permanent forţa do muncă alte obiective de însemnătate asigure cultivarea legumelor ţean al U.T.C., au evocat vi­
sebită importanţă cunoaşterea cesitate economică atît timp nele aspecte privind tehnolo­ itoare. Din cele 90 de hectare pentru toate culturile, să nu deosebită. Este vorba despre numai pe terenuri îngrijite, să brante pagini ale eroilor ute­
extindă sortimentele de legu­
şi stabilirea cu precizie a cît nu sînt concurenţi ai po­ gia folosirii erbicidelor. Din destinate legumelor, ponderea fio nevoio ca o parte dintre faptul că lucrările în pomicul­ me timpurii şi să crească cişti şi au făcut o sinteză a
influenţei lucrărilor de ame­ milor în hrană şi apă. Ast­ cercetările efectuate s-au în structura culturilor — cile acestea să so repartizeze bri- tură sini înlîrziate şi se des­ substanţial producţia de legu­ muncii şi dăruirii cu care ti­
najare prin terasare, fertili­ fel potenţialul terenului se desprins o serie de concluzii făşoară anevoios, că trebuie neretul de azi îşi îndeplineşte
zări terenului după plantarei valorifică mai bine, concomi­ de mare însemnătate pentru refăcut grabnic potenţialul vi­ me şi veniturile realizate din înalta menire de constructor
pomilor, determinarea poziţi­ tent cu producţia de fructe practica de producţie. In a -H ţei de vie. această ramură de activitate. al noii societăţi.
ei celei mai favorabile a po­ ceastă privinţă semnificativ
milor pe terase, precum şi a este faptul că în livezile de
posibilităţii practicării cultu­ măr rezultatele cele mai
rilor intercalate de plante bune s-au obtinut alunei cînd
agrofurajere pe aceste tera­ Săpfămîna solul s-a tratat primăvara S E C V E N Ţ E I N T E R N A Ţ I O N A L E
se. devreme, înainte de încolti-
In urma lucrărilor efectua­ rea buruienilor (luna martie)
te şi a rezultatelor obţinute cu 8-10 kg Atrazin la hec­
s-au scos în evidenţă o se­ pomiculfurii tar, Argesin sau Simazin du­ Guvernul Franţei se pronunţă pentru PERU Conferinţa
rie de aspecte care merită o pă care, la 4-6 săptămîni. de presa a lui
deosebită atenţie. Astfel, prin s-a aplicat un tratament cu ratificarea tratatelor R.F.G. cu U.R.S S.,
lucrările de amenajare în li­ Gramoxone în cantitate de J.V. Alvarado
vezile tinere de pruni situa­ obţinîndu-se cantităţi însem­ 4- 5 1 la ha, iar pe vetrele precum şi cu alte ţări socialiste
te pe terenuri In pantă se nate de produse agrofuraje­ de pir s-au dat 8 kg Saminol LIMA 9 (Agerpres). —
creează condiţii mult mai fa­ re. Dintre culturile care nu la ha. PARIS 9 (Agerpres). — a declarat presei Leo Hamon, Procesul revoluţionar din Pe­
vorabile creşterii şi fructifi­ stingheresc lucrările în liva­ Pentru livezile cu pruni ,,Guvernul Franţei nu poate purtătorul de cuvînt al cabi­ ru, iniţiat în urmă cu peste
cării pomilor decît pe tere­ dă amintim sfecla, cartofii şi rol mai bun tratament de decît să reafirme că e] con­ netului francez, referindu-se trei ani, continuă să se dez­
nurile unde terenul rămîne ceapa — plante ce se culti­ combatere a buruienilor, ca­ sideră de dorit ratificarea volte şi să-şi realizeze obi­
nelucrat. In primul caz, sta­ vă pe jumătatea de jos a rln- re» nu are efect negativ asu­ tratatelor Republicii Federa­ la expunerea făcută în şedin­ ectivele propuse.cu toate ob­
rea de alinare şi conţinutul dului cu pomi. pra pomilor, a fost erbicidul le a Germaniei cu Uniunea ţa Consiliului de Miniştri de stacolele ivite pe parcurs, a
solului în substanţe nutriti­ Din observaţiile de pînă a­ Ustinex şi Simbar în doză de Sovietică, precum şi cu alta către Maurice Schumann, mi­ declarat la o conferinţă de
ve şi apă se îmbunătăţesc cum s-a desprins concluzia 5- 10 kg la ha, administrat ţări socialiste europene" — nistrul afacerilor externe. presă preşedintele acestei
mult în comparaţie cu tere­ că pentru plantaţiile tinere primăvara devreme, iar, la După fertilizarea terenului, mecanizatorul I.ogliin Purtător, a ţări, Juan Velasco Alvarado.
nul înţelenit, unde solul s-a de prun situate în zonele nevoie, în cursul verii se a­ trecut la efectuarea arăturilor pe ogoarele C.A.P. din Blrsău. Şeful statului a criticat cu
lucrat numai în jurul trun­ deluroase ale Transilvaniei plică un tratament cu Gra­ vehementă manevrele parti­
chiului pomilor. se recomandă amenajarea te­ moxone în cantitate de 4 1 Construirea unei mari rafinării dului de dreapta, A.P.R.A., şi
Mentineiea ţelinei perma­ renului în terase şi fertili­ la ha. ale presei reacţionare, care
nente în li vezi le de pruni, zarea solului cu 30 tone gu­ Considerentele expuse — desfăşoară o campanie ten­
unde solul se lucrează sub noi de grajd, administrat din pe larg dezbătute la sesiunea de petrol în Zambia denţioasă îndreptată împotri­
proiecţia coroanei pomilor, trei In trei ani, iar anual să de comunicări ştiinţifice de Î N P A G I N A A II-A va diferitelor aspecte al*
influenţează negativ asupra se administreze cîte 300 kg la Staţiunea agricolă din LUSAKA 8 (Agerpres). — In localitatea zambiană Ndo- politicii guvernamentale, alo
creşterii şi rodirii pomilor. azotat de amoniu şi 300 kg Geoagiu, ce a avut loc In la au început lucrările de construcţie a unei mari rafinării organismelor de stat şi ala
După 7 ani de la plantare superfosfat la hectar. De ase­ cadrul decadei propagandei I? VIAŢA DE PARTID. Mai multă atenţie pre­ de petrol, care va necesita investiţii de 24 de milioane personalităţilor proeminente
sporul de îngroşare a trun­ menea, este indicat ca cul­ agricole — vizează necesita­ de kwacha (moneda naţională). In momentul în care ra­ peruane.
chiului este mai mic cu 45 turile intercalate să se efec­ tea ca în fiecare unitate a­ gătirii şi desfăşurării adunărilor generale. finăria va începe să producă, spre sflrşitul acestui an, con­ Cu acest prilej, preşedin­
la sută fată de pomii culti­ tueze pînă la vlrsta de 6-7 gricolă să se pună un accent • Rubrica : COMUNISTUL - OM ÎNAINTAT ducta petrolieră Dar es Salaam-Lusaka va înceta să mal tele Juan Velasco Alvarado
vaţi în teren amenajat, iar ani a pomilor de la plantare. deosebit pe aplicarea tehno­ transporte benzină, devenind principalul mijloc de aprovi­ a afirmat că tara sa îşi men­
producţia de fructe a fost Respectlnd asemenea cerinţe, logiilor avansate în livezi, AL EPOCII NOASTRE. O viaţă închinată mun­ ţine hotărîrea de a aduce în
mai redusă cu 59,6 la sută. unităţile agricole pot realiza pe această cale fiind posibil cii. zionare cu ţiţei a noii rafinării. In primul an în căit va discuţia Organizaţiei State­
In livezile tinere de prun un grad ridicat de rentabili­ ca producţia de fructe şi lucra cu întreaga sa capacitate, rafinăria va produce peste lor Americane (O.S.A.) pro­
unde terenul s-a terasat du­ tate a activităţii desfăşurate veniturile realizate la hectar • Bunii gospodari au pregătit haină de pri­ 11 000 de tone de benzină, uleiuri şi alte produse petroli­ blema reconsiderării măsuri­
pă plantare, pe fond îngră­ în pomicultură. să se situeze la un nivel tot măvară oraşelor. fere finite. Comercializarea acestora va fi făcută atît în lor luate împotriva Cubei în
şat, culturile Intercalate de In ceea ce priveşte comba­ mai ridicat. Zambia cît şi pe pieţele externe. 1964.