Page 34 - Drumul_socialismului_1972_03

mmwkw?^)ăi ^ i b lua^aiiMuuLiigwpfl affiiw

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 340 © VINERI 10 MARTIE 1972

Comunistul — om înaintat al epocii noastre

Q^iĂTĂlNCKINATA MUNCII

Mai multă atenţia pregătirii

Boagă ne demonstrează ce
Ioan Moisă Boagă are as­ înseamnă pasiunea şi abne­ din pilda căruia oamenii să
aibă ce învăţa. Strădaniile
tăzi 68 de ani. A început să
& s*«aT
şi desfăşurăm a du narilor a BB V a 8 muncească din fragedă copi­ gaţia in muncă, acest au­ sale au fost răsplătite, satis­
B
fi
facţiile muncii n-au întîrziat
tentic izvor de sănătate şi
lărie. Mai intii a lucrat la
un bogătaş, apoi s-a angajat robusteţe fizică şi morală. să se arate. De mai mulţi
la furnalele combinatului — Cooperativa agricolă ani pe pieptul său străluceş­
'Adunarea g&narală a orga­ — Intr-adevăr aşa e nece­ secretari Gheorghe TIron şî legerea şi pregătirea temei ce siderurgic hunedorean. A are aproape 200 de bovine. te „Medalia Muncii^, înaltă
nizaţiei de bazfi trebuie să sar să fie — ne spunea tova­ Nicolae Balica, de la secţiile va fi dezbătută în adunarea fost încărcător, apoi topitor, Nu-s multe, căci nici satul încununare a abnegaţiei şi
răspuadă celor mal stringen­ răşul Lazăr Flllp, secretarul co­ a IV-a şl a IlI-a (E. M. Te- generală. apoi maistru furnalist. Du­ devotamentului în munca
te probleme economice $1 po- mitetului de partid pe între­ liuc) — secretari Constantin pă ani şi ani de muncă_ a desfăşurată de-a lungul mai
litlco-ideologice care frămlntă prinderea minieră Hunedoara. Fieraru şi Gheoighe Cocioa­ De ce a fost sosit ziua pensionării, a răs- multor decenii.
colectivele de salariaţi, să le Noi ne străduim să imprimăm bă, de la cariera Grăciuneasa •n viziiă fa platei binemeritate. Furna- — In familia noastră,
dinamizeze, să le propulseze această răspundere tuturor se­ — secretar Ion Petrlc. Alte amînată adunarea ? listul Ioan Moisă Boagă nu munca harnică, cinstită, du­
cu putere Înainte, spre reali­ cretarilor organizaţiilor de ba­ birouri de organizaţii de ba­ mai intra pe poarta combi­ să cu stăruinţă şi dragoste,
zări mereu mal consistente. ză, tuturor comuniştilor, însă ză, secretari nu acordă însă Membrii comitetului de par­ Casa memoriaiă natului la orele cind schim­ are o veche şi statornică tra­
Desfăşurarea în bune condiţi- nu toţi şi-o asumă, nu toţi a­ atenţia cuvenită pregătirii şi tid pe I. M. Hunedoara sînt burile se perindau, dar de diţie — spunea comunistul
unl a adunării generale, la cordă importanţa cuvenită nici desfăşurării adunărilor gene­ repartizaţi pe organizaţii de „Filimon Sîrta“ muncă, de munca adevărată, Ioan Moisă Boagă. Iată :
nivelul sarcinilor actuale şi nl pregătirii, nici desfăşurării a- rale. Nu se alcătuiesc colecti­ bază, a căror activitate o con­ dădătoare de viaţă şi tărie feciorii mei, Ioan şi Romu-
exigenţelor puse în faţa mun­ rîunărilor generale. ve de lucru, ci se dau teme trolează şi îndrumă. Dar nu nu s-a putut nicicum des­ lus, sînt şi ei siderurgişti.
cii de partid, presupune te­ — Ce criterii se au în ve­ unor persoane cu funcţii eco­ toţi fac acest lucru cu răs­ 50 de elovl de la Şcoala ge­ părţi. In cooperativa agri­ Ioan este cauperist la fur­
meinica ei pregătire, din timp. dere la alegerea tematicii ce nomice, acestea întocmesc pundere şi exigentă. nerala nr. 1 Hunedoara, în so­ colă de producţie din Boj nale, iar fiul său, nepotul
ţiţi de cadre didactice şi p&rlnţl,
cu participarea unul colectiv urmează a fi pusă în discu­ materiale tehniciste, greoaie, — Şi dacă nu-i controlăm au fost, zilele trecute, oaspeţi — satul natal — lucrase şi meu, este lăcătuş la lamino­
larg de comunişti. ţia comuniştilor ? care nu pun probleme, cu a­ mai des pe tovarăşii din bi­ ai Casei m emoriale „Filimon in vremea cit era furnalist. rul de 800 m m ; Romulus
Slrbu" din satul Hcrepcia, co­
— Problemele se stabilesc dresă la munca de partid. U­ rourile organizaţiilor de bază, muna Veţel. Prezenţa elevilor Dar, după pensionare s-a este tot luminator. Sint mîn-
Prima problemă — în funcţie de obiectul activi­ neori nici nu mai sint văzute dacă nu le reamintim sarcini­ hunedoreni In satul eroului ute- legat trup şi suflet de coo­ dru de ei, ii port in inimă
clst Filimon Slrbu a Înseninat
tăţii fiecărui compartiment de de birourile organizaţiilor de le şi cum trebuie ele duse la un bun prilej de a aduce Îna­ perativă. Sătenii Tau ales pentru că îi animă o nese­
stabilirea ordinii de muncă : In subteran, la atelie­ bază, ori sînt văzute superfi­ îndeplinire, ne trezim cu sur­ intaşului lor un cald om agiu, preşedintele cooperativei, cată dragoste şi sete de
re, Ia tehnico-administrativ. cial, şi ele nu trezesc intere­ prize — ne relata tovarăşul de a se angnja Ia continuarea, funcţie pe care a indeplini- muncă, de idealuri nobile,
pe alte planuri, a luptei revo­
zl cea mal actuală N-aş vrea să se creadă că sul comuniştilor. Astfel, nici Cosma Culcea, secretarul co­ luţionare a tineretului. Aici, în- t-o cu răspundere şi conşti­ şi cooperativa noastră nu-s de afirmare deplină numai
noi analizăm numai probleme nu este de mirare că iau cu- mitetului de partid al E. M. tr-o atm osferă dc veneraţie, dar inciozitate ani în şir. Apoi mari. Avem 54 de vaci cu şi numai muncind cit mai
economice. O dată pe trimes­ vîntul puţini auditori, mereu Tetiuc. Bineînţeles, este vorba şl de angajare, unul număr do a lăsat postul de conducere lapte, 50 de viţei, din care bine şi cit mai cu folos.
In mod normal, şi mai ales cam aceiaşi, care nu spun lu­ numai de unii secretari sau 25 de elevi lc-a fost înminat 30 contractaţi, 30 de vaci ...Comunistul Ioan Moisă
necesar, pregătirea oricărei tru, aşa cum a hotărî! Secre­ cruri importante căci nu au membri ai birourilor organi­ carnetul roşu de utecist de că­ altora, mai tineri. Le-a pro­ trebuie să ne fete în aceas­ Boagă munceşte de cind
tre tovarăşul FUip Lăţug, secre­
adunări generale începe cu tariatul C.C. al P.C.R., in fie­ ce spune, nu au ce aprofun­ zaţiilor de bază, pentru că a­ tar al Comitetului municipal mis şi s-a ţinut de promisiu­ tă primăvară. Vă daţi seama
stabilirea ordinii de zi. Este care organizaţie de bază se da. Un exemplu de platitudi­ vem mulţi tovarăşi buni, ca- Hunedoara al U.T.C. ne — sfatul şi poveţele sa­ că avem de lucru, avem se ştie. N-a înţeles şi nu în­
un lucru deosebit de impor­ dezbate o temă politico-ideo re-şi cunosc atribuţiunile, ca- In cuvinte em oţionante, pro­ le. Dar n-a rămas acasă. De ţelege să trăiască altfel.
tant, deoarece de tema ce va logică. ne, de dezinteres chiar, îl o­ re-şi fac datoria. fesorul Victor Ştef, directorul muncă nu s-a putut des­ răspundere — ne vorbea Munca este cea care i-a a-
şcolii generale
din localitate,
fi pusă în dezbatere va de­ — Şi conţinutul, calitatea feră biroul organizaţiei de ba­ La E. M. Teliuc există mai precum şi septuagenarul Vlrgil părţi. Ioan Moisă Boagă, cu aerul dus satisfacţii supreme, a
pinde în bună măsură desfă­ lor ? ză de la C.T.C. (E. M. Ghe­ multă preocupare pentru buna Clancă, vărul Iul Filimon Sirbu, Au trecut ciţiva ani de omului pătruns de înalta făcut din el un om stimat şi
şurarea adunării, participarea — In această privinţă se lar) — secretar Ioan Băbuţ. In pregătire şi desfăşurare a a­ le-au vorbit celor prezenţi de­ cind Ioan Moisă Boagă es­ responsabilitate a menirii preţuit, un comunist înain­
spre figura neînfricatului luptă­
la discuţii, exprimarea de o­ mai poate discuta. Iur.a ianuarie a.c., tema dezbă­ dunărilor generale decit la tor utecist, despre pilda sa de te îngrijitor de animale la sale, a muncii şi datoriei pe tat, exemplu grăitor in faţa
tută în adunarea generală a
pinii şi mai ales eficienţa şi Convorbirea cu tovarăşul organizaţiei de bază a fost -. mina vecină, Ghelar, de pil­ eroism pentru cauza partidului cooperativa agricolă de pro­ care o are. oamenilor. De aceea, sfatul
numeio
oportunitatea măsurilor stabi­ Lazăr Filip ne-a relevat, în „ Contribuţia membrilor de dă. Adunările generale se ţin nostru com unist. In ducţie din satul Boj. Ioan Moisă Boagă, harnic pe care-l dă fiilor săi, tu­
proaspeţilor uteclştl, tînăra E-
lite. Chiar dacă informarea continuare, preocuparea şi răs­ partid la asigurarea creşterii la data planificată, temele pu­ telca Nagy, din clasa a VlII-a I — Este un comunist des­ şi iscusit îngrijitor de ani­ turora, este de a munci, de
sau raportul ce urmează a fi punderea unor birouri de or­ se în dezbatere sînt alese cu A, a mărturisit sentim entele do J toinic, harnic, cu multă pu­ male, este membru al Par­ a se adăpa permanent din
prezentate in faţa comunişti­ ganizaţii de bază, a unor se­ calităţii minereului de fier“. discernămînt, captează intere­ em oţie şl satisfacţie pe caro B tere şi dragoste de muncă, tidului Comunist Român din acest nesecat izvor de no­
le-au Încercat la primirea car- n
lor tratează probleme de pro­ cretari, privind alegerea teme­ Pentru luna martie a fost pro­ sul comuniştilor, declanşează netului roşu de utecist toţi cei din exemplul căruia avem anul 1944, din anul eliberă­ bile trăiri şi simţăminte —
ducţie, de disciplină a muncii lor supuse plenului comunişti­ pusă o temă „nouă": „Modul opinii principiale, sănătoase. 25 de elevi, a exprim at liotărt- de învăţat toţi ~ spunea rii patriei. In toţi aceşti cum îi place să numească
rea colectivă de a face cinsto
sau ideologice, ele trebuie In lor, buna desfăşurare a adu­ cum se ocupă membrii de Dar şi aici mai sînt excepţii cu succes responsabilităţii poli­ Aurica Crişan, secretara or­ ani, indiferent de locul un­ munca.
fel de bine pregătite Incit să nărilor generale, eficienta lor partid de îmbunătăţirea cali­ împotriva cărora se Ia atitu­ tice cu care au fost Investiţi. ganizaţiei săteşti de partid. de a muncit, s-a străduit
In vers şi melodie. In cuvin­
suscite interes, să genereze în munca politică şi în activi­ tăţii minereului de fier*'. De dine fermă, intransigentă. te calde, lzvorlte din inimă, ti­ GH. I. NEGREA
discuţii, sugestii şi păreri u­ tatea de producţie. Aşa sînt, subliniat că planul de muncă nerii oaspeţi şi-au îndreptat In ciuda anilor, Ioan Moisă să fie un comunist înaintat, I. PADUREANU
tile, să vină cu soluţii care înlre altele, birourile organi­ al biroului organizaţiei de ba­ Cu cîtva timp în urmă, a­ gîndurlle încărcate dc recunoş­
tinţă către partidul Iubit, către
să le supună gîndirii colec­ zaţiilor de bază de la orizon­ ză a fost văzut şi aprobat de dunarea generală a organiza­ conducătorul său drag, tovară­
tive. turile 9 şi 8 (E. M. Ghelar) — tovarăşul Simion Chiriţoiu, se­ ţiei de bază de la sectorul I şul Nicolae Ceauşcscu. C âteva concluzii după
cretarul comitetului de partid trebuia să analizeze preocupa­ şl Concurs
A urmat un
Interesant
al E. M. Ghelar, apoi a fost rea conducerii sectorului pri­ fructuos schimb de experienţă
trimis comitetului de partid pe vind respectarea N.T.S. La Intro clevii-oaspeţi şl elevii do cu lfcu ral-artisiic
Bunii gospodari eu pregătit I.M.H. In asemenea situaţie, rau prezenţi doar 39 din cei zaţiei U.T.C. din şcoală1*, finali­ ganizaţiilor U.T.C. din clase­ prima olimpiadă şcolară
ora de începere a adunării e­
la Şcoala generală din Veţel, pe
Din iniţiativa birourilor or­
tema „Conţinut, varietate, acce­
de repetare a aceloraşi pro­
sibilitate In activitatea organi­
le I D şi IE ale şcolii profe­
bleme, se mai speră în efici­
adică exact jumătate plus u­
enţa adunării generale ? ! 76 do membri ai organizaţiei, zat cu un frumos spectacol In­ sionale de pe lingă U.M.M.R.
Simeria, zilele trecute a fost
titulat: „Sint suflet in sufletul
Practica a demonstrat, o face nu. Surpriza mai mare a fost neam ului meu", prezentat de 0 - organizat un reuşit concurs 9 B • B • u
B a l a în continuare, că numai acolo că biroul organizaţiei de bază lcvii localnici. In cadrul spec­ cultural-artistlc dedicat sem i­ economie politica
ie primam oraşului sint reuşite adunările genera­ se prezentase în fata comuniş­ de s-au Întrecut în concursuri două clase au recitat versuri
centenarului U. T. C.
Elevii
tacolului, elevii oaspeţi şi gaz­
fruntaşi la Învăţătură din celo
tilor fără să aibă pregătit ma­
le, au finalitate, unde tema­
de recitări, muzică populară b!
tica dezbătută e interesantă, terialul anunţat prin ordinea uşoară. închlnato patriei şl partidului, Prima olimpiadă a elevilor ani­
au prezentat dansuri populare,
La despărţire, elevii celor două
majoră, răspunde interesului de zi de pe convocator. Desi­ şcoli au făcut schimburi de o­ muzică uşoară, scenete vesele. lor trei de la liceele de specia­ Lccturînd lucrările prezenta­
De cîteva zile, dinspre care se vor adăuga la cele şi problemelor comuniştilor. gur, adunarea generală a fost biecte confecţionate de el la 0 - litate şi de cultură generală la te la faza judeţeană se pot
desprinde cîteva concluzii şi
miazăzi bate un vint cald, 2 000 000 ce sint insămin­ Totul pleacă deci de la sta­ animată. Concluziile dar mai rele de lucrări practico. IOAN SPINEANU disciplina economie politică
cu iz de iarbă crudă şi jil- ţate in serele improvi­ bilirea ordinii de zi, de la a- ales măsurile se impun. l: s-a înscris cu succes în asuprd muncii desfăşurate de
fiit de aripi de cocori. Vine zate in curţile localni­ ampla acţiune de pregătire şi cadrele didactice. Cu acest
constata o
prilej s-n putut
primăvara ! in parcul den- cilor. Pe lingă fiecare bloc dezvoltare a gîndirii economi­ schimbai e în concepţia profe­
drologic din Simeria, mag­ vor fie sădite in curind prin ce şi social-politice a tineretu­ sorilor privind rolul şi locul
nolia, copac aclimatizat aici acţiunile voluntar-patriotice lui şcolar. Participarea masi­
de pe continentul descope­ întreprinse de cetăţeni mii vă la această importantă ma­ ştiinţelor sociale, făcînd din a­
rit de Columb, şi-a deschis şi mii de flori. Gospodarii nifestare, încă de la faza pe cest obiect un mijloc eficient
jlorile cu petalele de mi­ municipalităţii sint angajaţi şcoală, cînd s-au înscris peste de educaţie, de explicare şi
înţelegere a politicii partidu­
reasă. in multiple acţiuni de înfru­ 350 de elevi, a constituit o lui şi statului. nostru, a feno­
Anotimpul acesta a fost museţare a oraşului. Ei în­ garanţie sigură pentru faza ju­
primit întotdeauna de noi tocmesc grafice, tabele şi deţeană unde 01 de tineri au menelor lumii contemporane.
cu fastul cuvenit. Hirleţul, repartizează pe străzi şi mi- exprimat capacitatea lor de a Apare, totuşi, inexplicabil
grebla, bidineaua şi găleata croraioane cei 500 000 de opera şi Interpreta — pe ba­ faptul că liceele din Ghelair,
cu var, semn al hărniciei, al trandafiri pitici, 70 000 bu­ za cunoştinţelor primite în Certe) şi cel economic din O-
dorinţei de curăţenie alear­ căţi arbuşti. 1 000 bucăţi şcoală — fenomene ale lumii raştie n-au reuşit să trimită la
gă din mină in mină, de liane, 200 bucăţi brăduleţi contemporane. faza judeţeană nici un elev.
la poartă la poartă. Gospo­ bucsus ce vor fi sădiţi in a- Oare aici nu se munceşte,
darii din Simeria şi-au sta­ ceastă primăvară. In micro- Fixarea subiectului pentru aici elevii nu sînt dornici să
bilit ca şi în această primă­ raionul VI. recent construit, concurs a avut la bază indica­ cunoască procesele lumii con­
vară să facă din oraşul lor in locul excavatoarelor şi ţiile tovarăşului N i c o l a e temporane? Credem că la a­
o adevărată seră de flori. In al macaralelor turn vor fi Ceauşescu la Conferinţa na­ ceste întrebări răspunsul cel
afara celor 4 000 de bucăţi plantaţi copaci. O sută de ţională a cadrelor didactice : mai bun l-ar putea da tot e­
de trandafiri pitici plantaţi în bucăţi de pini, stejari şi ,.Ştiinţele sociale trebuie să levii, în vacanta de primăva­
anii trecuţi vor mai fi sădiţi mesteceni vor fi plantaţi fn abordeze cu îndrăzneală pro­ ră. cind va avea Ioc olimpiada
pe zonele anume amenajate acest nou cartier. Transmu­ cesele lumii contemporane, să de filozofie şi cînd profesorii
in preajma străzilor şi a tarea copacilor de la pădu­ răspundă nemijlocit şi con­ lor, conducerile de şcoli tre­
parcurilor încă 500. Pentru re spre oraş e o treabă di­ vingător aspiraţiei legitime a buie să le creeze posibilitatea
ca pe fiecare palmă de pă- ficilă, dar gospodarii muni- tineretului de a înţelege, de a afirmării, alături de ceilalţi e­
mint din oraş să zimbească cijniilui nu sint la prima ac­ cunoaşte". levi din judeţ.
măcar o floare s-au impro­ ţiune de acest gen şi nici <?- Valoarea ridicată a notelor Apreciem ră prima olimpia­
vizat microsere In curţile xodul copacilor din pădure obtinule de elevii Liceului nr. dă de economie politică este
cetăţenilor cu aptitudini in vecinătatea unui bln<' 2 din Hunedoara care, de alt­ o reuşită educativă, elevii do­
pentru floricultură. Aproape proaspăt construit nu e ce­ fel, a dat şi pe primii doi vedind un real interes pentru
că pe fiecare stradă există va nou la hunedoreni. Aici premiaţi — Gheorghe Costea problemele economice, politice
cite o astfel de seră. lată poate numai copiii se uită şi Dumitru Ciorbea —, ca şi şi ideologice. Concursul a
citeva nume de oameni ca­ cuprinşi dc uimire cum in aceea a notelor obţinute de
re in timpul lor liber se o­ locul unei betoniere a apă­ elevii Liceului industrial mi­ scos în evidentă faptul că n-
cupă de răsadurile de pan- rut peste noapte un plop • ;{- nier din Petroşani, sau a ce­ vem un tineret şcolar bun. cu
seluţe, albăstrele, părăluţe şi nă la înălţimea etajului doi. lor din Orăştie — care prin idei înaintate, cu o concepţie
alte flori: Marin Ivanoo, Eforturi susţinute de mun­ Viorica Trifa au obţinut pre­ sănătoasă despre lume şi via­
pensionar, Ştefan Hristu, ce­ că pentru anotimpul in care miul trei — dovedeşte că. ală­ tă, ră viitorii constructori ai
ferist, Cornelia Petruţiu, pomii vor înflori şi copacii Flerar-bctoniştii din briga­ turi de elevii liceelor nr. 1 sorielăţii socialiste pot înfăp­
casnică şi apreciată deputa­ işi vor imbrăra toga dc <'lo­ da lui Vasilo Pascu, dc la tui cu pricepere şi devota­
ment politica partidului şi sta­
m ontează
I.C.S. Hunedoara,
tă, losif lAicaci, pensionar, r o fila se întreprind şi in în fiecare zi din viaţa de pionier — armătura pereţilor circulari Hunedoara. „Docobal" Deva, tului nostru
Dorina Popa, muncitoare la municipiul Deva. Aici se de Ia decanlorul radial nr. 3 „Avram fanru'' Brad şi llia,
U.M.M.R. Simbria, Nicolae vor planta pe străzi şi in la furnalul nr. 9. au reuşit să exprime înţele­
Ghiţac. pensionar. Mai mult parcuri încă 1 220 dc pomi o faptă demnă de un viitor comunist Foto: V. ONOIU Prof. OVIDIU POPESCU
de 800 000 de răsaduri de ornamentali. 6 800 de tran­ gerea lumii contemporane. inspector şcolar
flori vor fi plantate in pri­ dafiri, precum şi 1500 000
mele zile ale primăverii in dc fire dc flori care. deo­ BRĂNIŞCA. — In şirul ac­ mult interes în cunoaşterea Concurenţii au dovedit o
oraşul ceferiştilor. De sădi­ camdată. vegetează sub cu­ ţiunilor pioniereşti ale co­ elementelor de istorie loca­ bună pregătire, scoţînd în e- O im p o rta n tă în d a to rire a lu c ră to rilo r dsn c o m e rţ:
rea florilor şi de îngrijit ul polele de sticlă ale serei o­ mandamentului unităţii de lă, pionierii au pus numeroa­ videnţâ activitatea revoluţio­ i r i m A . , 1.1^..
lor se vor ocupa toţi sinic- raşului. la Şcoala generală din Bră- se întrebări referitoare la nară a U.T.C. în anii ilega­ ^ n B a n n
rienii. nişcn, reliefăm doar cîteva primele documente de atesta­ lităţii, prestigiul P.C.R. pe
— Curind, foarte curind. cu sporite valenţe educative. re a comunei, date cu privire arena istorică internaţională. p a ra re a a v u ţie i o b ş te
Oamenii din cetatea oţe­ tom vedea pe străzi la în­ In ziua de 13 februarie 1972, la trecutul istoric, la situaţia Dintre concurenţi s-au re­
lului, care se mindresc cu demnul sentimentului pentru înlr-o atmosferă plină de en­ soeial-eeonomieă şi la realiză­ marcat surorile Elena şi Lia
faptul că fiecărui localnic ii frumos tineri şi virstnici cu tuziasm, purtătorii cravatelor rile obţinute în anii puterii Stînea şi Fodor Adriana — Sporirea şi consolidarea noscut faptul că o mult inai grupe avînd răspunderi pen­
revin cite 5 trandafiri pitici, minecile dc la haine sufle­ roşii au avut o întîlnire cu populare. comandant-pionier la clasa a continuă a avutului obştesc uşor să previi izbucnirea u­ tru un număr de unităti sub­
şi-au stabilit ample acţi­ cate angajaţi intr-o însufle­ primarul comunei. Alexandru Prezentarea a fost urmată V[I-a, utecista Adelia Popa constituie o condiţie esen­ nui incendiu, decît să lupţi ordonate. Un control perma­
uni pentru a-i da Hunedoa­ ţită acţiune de muncă pen­ Olaru, avînd ca temă i „Per­ de un concurs „Cine ştie, cîş- din clasa a VlII-a. ţiala a făuririi societăţii so­ pentru stingerea unui incen­ nent, îndreptarea pe toc —
rei o înfăţişare demnă de tru ca graşul in care trăiesc spectivele de dezvoltare ale tigă", între organizaţiile de Concursul s-a încheiat cu cialiste multilateral dezvol­ diu izbucnit. Un foc care cu­ sau cu sprijinul conducerii
numele pe care-l poartă. In şi muncesc să arate aşa cum comunei Brănişca în lumina pionieri şi organizaţia U.T.C., un program artistic. tate, a înfăptuirii po’liticii prinde în flăcări bunurile, — a deficientelor constatate
sera de flori a oraşului le este firea. sarcinilor reieşite din consfă­ dedicat sărbătoririi semicen­ partidului nostru, care se dacă nu le mistuie complet sînt cîteva din metodele de
sint insăminţate mai mult tuirea pc ţară a primarilor şi tenarului U.T.C., cu tema 1 MARIA DOSREI caracterizează prin aceea că — aşa cum se întîmplă de lucru a grupelor respective.
de 1 200 000 răsaduri de flori, N. PANAITESCU secretarilor comitetelor comu­ „Eroilor Griviţei luptătoare, comandant-instructor are în permanentă în centrul cele mai multe ori — le de­ Aceasta are şi eficacitate. De
nale de partid". Dovedind le închinăm azi o cîntare“. Şcoala generală Brănişca atenţiei asigurarea bunăstă­ gradează, le reduce comple­ pildă, la multe unităţi au fost
rii şi fericirii omului. De xul de calităţi şi-valori. Or. remediate detectiuni ale in­
aici decurge însemnătatea aceasta este aproape acelaşi stalaţiilor electrice care dăi­
hotărîtoare a proprietăţii so­ lucru cu o distrugere com­ nui a u de mai mult timp, al­
cialiste în orînduirea noas­ pletă a bunurilor, are ace­ te magazine sau depozite au
tră, precum şi faptul că spo­ leaşi nefaste urmări : produ­ fost dotate cu materiale de
rirea şi apărarea ei consti­ cerea de pagube importante primă intervenţie de bună
tuie îndatorirea primordială avutului obştesc. calitate etc.
a tuturor cetăţenilor. Comisia tehnică p.c.i de la Nu s-a uitat nici faptul că
In activitatea desfăşurată O.C.L. industrial Deva, con­ o bună propagandă pe linia
de lucrătorii din comerţ, a­ dusă de Ion Ardeleanu, se prevenirii incendiilor duce
ceştia manipulează şi desfac preocupă de întocmirea pla­ Ia rezultate deosebite. Edu­
(U rm ară din oaq. 1) tere. iar indicii de folosire a luni. De exemplu Centrala căr­ zerve nevalorificate, care tre­ şi-au organizat corespunzător către populaţie o importantă nurilor trimestriale în con­ caţia permanentă a lucrăto­
fondului de timp sînt în con­ bunelui din Petroşani a depă­ buie să stea în atenţia con­ activitarea pentru atingerea parte a avuţiei publice ma­ formitate cu instrucţiunile în
redus substanţial pierderile de tinuă scădere, ceea ce a di­ şit numărul mediu planificat ducerilor. Din cauza folosirii nivelurilor de producţie, planifi­ terializată în bunuri de vigoare şi sarcinile concre­ rilor din comerţ prin instruc­
timp şi au realizat indici de minuat realizările obţinute pe cu aproape 250 salariaţi, iar incomplete a forţei de muncă cate şi care îşi permit să iro­ consum, obiecte, mărfuri de te impuse de perioada de taje periodice — nu „stil"
folosire a fondului de timp ansamblul judeţului. Gradul ca justificare la nerealizarca şi a timpului de lucru, pro­ sească timpul de lucru. diferite sortimente etc. Una timp, de locurile în care ur­ şedinţe, ci atrăgătoare, cu e-
maxim disponibil, . superiori de utilizare a fondului de planului de producţie aduce ductivitatea muncii pe ansam­ Din cele cîteva exemple pre­ din principalele îndatoriri ale mează a fi înfăptuite. Sar­ ixemple concrete culese din
activitatea proprie sau a al­
celor realizaţi în perioada co­ timp maxim disponibil în a­ tocmai lipsa forţei de muncă. blul judeţului în primele două zentate se desprinde conclu­ lucrătorilor din comerţ este cinile sînt concrete şi se re­
respunzătoare din anul trecut, ceste două luni a scăzut în Este adevărat şi faptul că la luni abia s-a ridicat la nive­ zia că sînt necesare măsuri apărarea acestor bunuri, în­ partizează pe membrii comi­ tor unităti — prin afişarea
întreprinderea minieră Hune­ special la Centrala cărbune­ toate aceste unităţi, unde a lul planului, fiind depăşită urgente care să repună în a - credinţate spre gestionare, de siei tehnice p.c.i. Acest mod la locurile de activitate a
doara, Centrala minereurilor lui Petroşani, Combinatul de scăzut indicele de folosire a doar cu 0,2 procente, ceea ce tentia conducătorilor de uni­ incendii, asigurarea tuturor de lucru permite ca urmări­ acestora a unor imagini, pa­
neferoase Deva, întreprinderea exploatare şi Industrializare a timpului de lucru, o parte din însemnează foarte puţin dară tăţi, de la toate nivelurile, pro­ condiţiilor dc depozitare şi rea îndeplinirii obligaţiilor nouri etc. a dus la creşterea
minieră Deva. întreprinderea lemnului Deva, Uzina „Victo­ timpul pierdut a fost acope­ avem în vedere dotarea teh­ blema utilizării raţionale a păstrare a lor pentru a nu pe linia muncii de prevenire responsabilităţii gestionarilor
de reţele electrice Deva, In­ ria" Călan, Uzina mecanică de rit prin timpul lucrat supli­ nică a unităţilor Industriale forţei de muncă şi a timpului fi periclitate de foc. Nu poa­ a. incendiilor să se facă u­ pe linia prevenirii incendii­
dustria laptelui Simeria, „Mar­ material rulant Simeria, Fa­ mentar, dar credem că aceas­ din judeţ. Problema -este foarte de lucru al acesteia. Nu este te fi un bun gestionar ace­ şor, analizele periodice să fie lor. Pentru anul 1972, a fost
mura" Simeria şi altele. brica chimică Orăştie, între­ ta nu este o soluţie. Ea poate serioasă şi trebuie să dea de admis ca acum, cînd fiecare la care neglijează această 0- temeinice. întocmit un plan de măsuri
Dacă aşa stau lucrurile la prinderea de prefabricate din cel mult să rezolve o situaţie ginrlil în snecinl întreprinderi­ minute coastă mii dc Ici, să se blirjatio cetăţenească l special pentru activitatea de
majoritatea unităţilor industri­ beton Bîrcea ^tc. Interesant de moment, dar nici într-un lor care au rămîneri în urmă. irosească timpul. Trebuie du­ Rozul latele obţinute pînă De cîtva timp, la O.C.L. propagandă. Traducerea Iul
ale clin judeţ, nu se poate tre­ este faptul că tocmai aceste caz nu trebuie să devină o Nu este admis sub nici o for­ sa o asemenea mură educati­ acum, în acest domeniu, de industrial Deva a fost adop­ în fapt stă în posibilităţile
ce sub tăcere nici faptul că unită ti — te care utilizarea practică, aşa cum se întîmplă mă ca o forţă industrială cum vă încîl fiecare salariat să către lucrătorii O.C.L. indus­ tat un procedeu, într-un fel conducerii O.C.L. industrial
sînt unele întreprinderi la ca­ timpului de lucru este în re­ la unele unităţi. este jndetu! Hunedoara să fie înţeleagă ră folosirea inte­ trial din Deva — sînt pozi­ inedit de activitate. Mem­ din Deva, a comisiei tehnice
re pierderile de timp determi­ gres fată de anul trecut — au Am abordat această proble­ pusă în situalia de a avea grală a fondului de timp con­ tive. Un accent deosebit a brii comisiei tehnice p.c.i. au p.c.i., a tuturor salariaţilor
nate de absentele nemotivate, înregistrat cele mal mari de­ mă în primul rînd pentru faD- greutăţi în realizarea planului tribuie la dezvoltarea econo­ fost puc pe munca de pre­ fost împărţiţi în grupe de care concură la desfăşurarea
întreruperi, învoiri şi alte ac­ păşiri ale numărului mediu de tul că în unităţile industriale productivităţii muncii din cau­ mică a tării şi creşterea nive­ venire. Este îndeobşte cu­ acţiune, fiecare din aceste activităţii comerciale.
te de indisciplină sînt în creş­ salariaţi planificat pe două din judeţ există încă unele re­ za cîtorva unităţi care nu lului de trai al poporului.