Page 36 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 340 • VINERI 10 MARTIE 1972

{
> • SECVENŢE INTERNAŢIONALE
SESfENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE
. Vv. ••
... '...
d Beiovskh „Concepem viitorul Dezbateri în Comitetul O.N.U.
r
Europei ca o comunitate a pentru decolonizare ATLAS |

NEW YORK 9 (Agerpres).
statelor independente şi egale — Miercuri au început dezba­ declarat Mathcw Bcnedict I
Ganda, reprezentantul Sierrei
terile în cadrul Comitetului Leone. El a arătat că doar 1 1 Pentagonul si Luvrul
O.N.U. pentru decolonizare la sută din populaţia Rhode- \ ‘
în drepturi" (Comitetul celor 24), discuţiile siei este reprezentată în echi­ l Pentagonul posedă de
pa lui Ian Smith şi că orice )
primei zile axîndu-se asupra
problemei rhodesiene. Luînd aranjament care va exclude \ citva timp, in unul din co­
BELGRAD 9 (Agerpres). — tat întotdeauna pentru un di­ cuvîntul, reprezentanţii state­ majoritatea africană de 5 mi­ l ridoarele sale, o nouă alrac-
„Concepem viitorul Europei alog larg şi egal al reprezen­ lor Sierra Leone şi Trinidad- lioane de persoane va fi „nul ] ţie o galerie de portrete
ca o comunitate a statelor in­ tanţilor vieţii politice şi ai Tobago s-au pronunţat pentru şi neavenit". Unica soluţie, a ) aparţinind unui număr de
dependente şi egale în drep­ forţelor progresiste, fiindcă o urgentă intensificare a sanc­ precizat el, constă în convoca­ ( opt dintre cei nouă secre-
turi" — a spus Dimce Belovs- numai în acest fel se poate ţiunilor impuse de O.N.U. îm­ } tari ai apărării care s-au
kir membru al Prezidiului aduce o contribuţie reală la potriva regimului de la Pre­ rea unei conferinţe constitu­ ) perindat in ultima vreme
U.C.I., preşedintele Comisiei îmbunătăţirea continuă a re­ toria. ,,Aceste sancţiuni tre­ ţionale h care să fie reprezen­ ţ prin această instituţie. Pri­
{internaţionale a U.S.P.MjL, laţiilor dintre popoarele eu­ buie să devină obligatorii”, a tat întregul popor rhodesian. i mul din această serie este
Jntr-o declaraţie făcută agen­ ropene. Numai în acest fel, a i James V. Forestal. lnaugu-
ţiei Taniug, în legătură cu spus el, pot fi făurite relaţii i rind galeria, actualul con-
pregătirile pentru adunarea bazate pe principiile colaboră­ ^ ducător al ministerului,
reprezentanţilor opiniei publi­ rii egale în drepturi, coexis­ Şedinţa guvernului ungar t Melvin ÎJiird, a făcut ur-
ce europene pentru securitate tenţei între state, se poate în­ J mătoarea remarcă, destul
şi cooperare, ce va avea loc făptui respectarea independen­ \ de modestă dar plină de
la Bruxelles. ţei şi integrităţii teritoriale şi BUDAPESTA 9. Corespon­ gar. Cu acest prilej, Jeno ^ demnitate : „bineînţeles a­
Viitorul Europei şi securi­ asigura o pace trainică la toa­ dentul Agerpres, Alexandru Fock, preşedintele Consiliului
tatea ei nu se bazează pe te frontierele din Europa. Pintea, transmite : Joi a avut de Miniştri al R. P. Ungare, i cest coridor n-ar putea ri- (
menţinerea diviziunii de bloc, Cu toate că în ultimul tiinp loc în capitala ungară o şe­ a informat guvernul despre » valiza cu Luvrul sau Pra- »
pe coexistenţa blocurilor şi s-au înregistrat în Europa R. D. VIETNAM. Miliţie pop u lari pe ţirm ul mării în provincia Thanh Hoo patrulînd. dinţă a Guvernului Revoluţio­ vizita oficială de prietenie pe \ do... dar sînt sigur că nu ţ
eventuala lor pactizare, ci pe multe procese pozitive, a afir­ nar Muncitoresc-Ţărănesc Un- care delegaţia de partid şi gu­ i va fi lipsit vreodată de vi- i
înlăturarea barierelor de bloc, mat el, ne aflăm încă în faţa vernamentală a Republicii | zitatoriu. j
pe colaborarea egală, tot mai unui proces îndelungat şi plin Populare Ungare, condusă de
largă, a statelor şi pe întări­ de răbdare pentru depăşirea Vizita lui Kurt Waldheim în districtul tovarăşul Janos Kadar, prim- E c o n o m i s i ţ i apa \
secretar al C.C. al P.M.S.U., a (
rea încrederii între popoare. diviziunii în blocuri, urmea­ Reuniunea Consiliului G.A.T.T.
De aceea, nu poate decît să ză o perioadă de contacte in­ Ovamboland din Republica Sud-Africană făcut-o între 24-26 februarie i
fie salutată orice iniţiativă tense între ţările şi popoare­ GENEVA 9 (Agerpres). — cestor ţări şi ale ţărilor capi­ a.c. în Republica Socialistă
Studiul publicat la New ţ
care impulsionează intensifica­ le europene. Acest lucru este Consiliul GATT s-a întrunit taliste industrializate. Aplica­ România. York de Organizaţia Naţi- i
rea colaborării dintre ţările necesar pentru a fi promovată la Genova pentru prima dez­ rea ..strictei reciprocităţi” ar WINDHOEK 9 (Agerpres). feritelor grupări etnice din a­ Intîlnirea conducătorilor ce­ uliilor Unite asupra dezvol- T
europene şi duce la continua înţelegerea reciprocă, pentru batere oficială a declaraţiilor afecta dezvoltarea economiilor — In cadrul turneului între­ cest teritoriu şi cu reprezen­ lor două tari, se arată în co­ tării populaţiei apreciază \
destindere a încordării pe a se crea încrederea şi baza comune S.U.A.—Japonia şi ţărilor in curs de dezvoltare prins pentru sondarea situa­ tanţii unor organizaţii ale municatul dat publicităţii cu
secretarul
ţiei din Namibia,
continentul nostru", a subli­ materială pe care este posibil S.U.A.—Piaţa comună în le­ care, invadate de produse ma­ general al O.N.U., Kurt Wald­ populaţiei locale. privire la şedinţa guvernului că in anul 2 000 populaţia i
globului va ajunge la 6,5 J
niat Belovski. gătură cu o nouă rundă de nufacturate provenite din ţă­ El a declarat că nu va co­ ungar, convorbirile purtate in­ miliarde locuitori. In 1970, ţ
In continuare. Belovski a de căutat soluţii pentru pro­ tratative — în 1973 — în ca­ heim, a vizitat districtul O- menta situaţia din Namibia, tr-o atmosferă sinceră şi prie
relevat că Iugoslavia a mili­ blemele generale ale Europei. drul acestei organizaţii, pen­ rile capitaliste avansate, ar vamboland, centrul recentelor teritoriu aflat sub administra­ teneascS, precum şi noul Tra- l potrivit statisticilor O.N.U., I
tru o şi mai mare liberalizare rămîne în actuala fază de îna­ mişcări de protest împotriva rea ilegală a Republicii Sud- lat de prietenie, colaborare ş! i j locuitori. )
a comerţului internaţional. A- poiere industrială şi ar fi o­ autorităţilor rasiste sud-afri- Africane, pînă cînd nu va îna­ asistentă mutuală semnat in ^ Organizaţia Naţiunilor U- \
In tîln ire a s e c re ta rilo r ce lo r două p ă rfi reastă declaraţie tripartită, pu­ bligate să ofere în continuare cane, şi capitala acestui teri­ inta Consiliului de Securitate cursul vizitei constituie o eta- ^ n^ e pentru alimentaţie şi (
blicată luna trecută, propune
un raport asupra convorbirilor
la export numai materii pri­ toriu, Windhoek. Potrivit a- pă importantă în dezvoltarei 1 agricultură (F.A.O.) a pre- 1
ale C om isiei m ilita re de arm istiţiu ca acţiunea de înlăturare a gentiei France Presse, secre­ sale cu reprezentanţii popu­
barierelor comerciale — tari­ me, care sînt cotate pe piaţa laţiei şi diferitelor organizaţii pe mai departe a relaţiilor \ zentat un raport prin care ?
în C o re e a fare şi netarifare — să aibă internaţională la preturi din tarul general al O.N.U. a avut din Namibia şi cu autorităţi­ dintre cclc două tari socialiste l a tr a 9e a ten l ia asu Pra Pen u - \
/ nei de aj)ă care va amc- i
r .
loc pe o bază de ..strictă re­ ce în ce mai reduse. convorbiri cu membri ai di­ le de la Pretoria. vecine‘ ) fiinţa omenirea după anul }
PANMUNJON 9 (Agerpres). ean împotriva R.P.D. Coreene ciprocitate". Cu prilejul reu­ | 2 000, insistind deci asupra 1
— Le Panmunjon, anunţă A­ şi a introducerii ilegale, în niunii de la Geneva, grupul ţ măsurilor ce vor trebui lu- ^
genţia Centrală Telegrafică zone demilitarizate, de arma­ ţărilor în curs de dezvoltare \ ate pentru a combate po- (
Coreeană, a avut loc o şedin­ ment greu şi personal militar şi RF.G. şi a convenţiei în­ de către preşedintele Ale- i luarea fluviilor şi lacurilor, ]
ţă a secretarilor celor două înarmat. El a cerut părţii sud- reprezentate în Consiliul GATT tre guvernul R.D.G. şi Sena­ jaţndro I.anusse a opt dintre } asupra necesităţii de a se )
părţi ale Comisiei militare do coreene să ia măsuri energi­ şi-au exprimat dezacordul cu Cadran nCadran tul vest-berlinez cu privi­ titulari şi a numirii Iui Da­ \ elabora metode eficace de t
armistiţiu în Coreea. Secreta­ ce pentru scoaterea imediată principiul „strictei reciproci­ re la călătorii şi circulaţia niel Garcia şi Erneslo Juan
rul părţii nord-coreene a adre­ din zona demilitarizată a ar­ tăţi", deoarece el nu ia în vizitatorilor. Parellada la departamentele filtrare a apelor industria- l
le. S-a făcut propunerea de j
sat un protest celeilalte părţi mamentului introdus în mod consideraţie inegalitatea dintre ALGER. — In cinstea dele­ comerţului şl, respectiv, in­ a se utiliza la maximum %
în legătură cu actele provoca­ ilegal, precum şi pentru pre­ gaţiei de ziarişti algerieni Relevînd că cele două ţări QUITO. — Noul ministru dustriei şi minelor. Ministrul precipitaţiile atmosferice \
toare ale regimului sud-core- venirea unor asemenea acte. posibilităţile de export ale a- manifestă un interes sincer de externe al Ecuadorului, lucrărilor şi serviciilor pu­
care au fost oaspeţii ţării în consolidarea procesului Antonio Lucio Paredes, a de­ blice, Pedro Gordillo, a fost pentru necesităţile popu- \
noastre fn legătură cu vizi­ de destindere în relaţiile in­ clarat că ţara sa „doreşte să desemnat ad-interim Ia Mi­ laţiei şi ale industriei. La. i
„Le Monde*1 Despre dezvoltarea ta oficială pe care urmează ternaţionale, ministrul de ex­ întreţină relaţii cu toate sta­ nisterul Apărării în locul lui ora actuală, potrivit infor- /
să o întreprindă în Repu­
terne suedez a arătat că a­
maţiilor F.A.O., lumea nu ţ
Rafael Caceres Monie, căru­
tele lumii pe baza respectu­
blica Algeriană Democratică
î utilizează in acest scop de- ţ
perspectivele convocării Con­
şi Populară tovarăşul Nicotae cest deziderat şi, în special, lui absolut al suveranităţii ia şeful statului i-a acceptat ţ cil 6,6 la sută din apa at- ■
demisia.
naţionale şl să-şi intensifice
cooperării sovieto-franceze al Partidului Comunist ferinţei general-europene pen­ schimburile comerciale cu a ­ i mosferică.
Ceauşe.şcu, secretar general
tru securitate şi colaborare
TOKIO. — Agenţia China
Român, preşedintele Consiliu­ au fost abordate cu o deose­ cestea fără deosebire de re­ Nouă anunţă că la Tokio a
gim politic". Antonio Lucio
PARIS 9 (Agerpres). — Am­ mai semnificative aspecte ale de pe Kama, cu o capacitate lui de Stat, ambasadorul bită atenţie în cursul discu­ Paredes a arătat că, în poli­ avut loc convenţia anuală a \ Surpriză negustafă
basadorul U.R.S.S. la Paris, cooperării economice şi co­ de 250 000 unităţi pe an. Tre României la Alger, Mih-ai ţiilor pe care le-a purtat la tica sa, Ecuadorul va apăra Asociaţiei japoneze pentru
Ştefan, a oferit, miercuri sea­
Piotr Abrasimov, scrie în „Le merciale a celor două ţări, buio totuşi să arătăm — adau­ ra, un cocteil. Varşovia. principiul extinderii apelor promovarea comerţului In­ Ca să facă plăcere oas­
Monde" despre dezvoltarea, în Piotr Abrasimov menlionează gă P. Abrasimov — că deze­ teritoriale la 200 mile mari­ ternaţional, la care s-a luat peţilor săi — membrii a­
Cocteilul s-a desfăşurat în-
cursul ultimilor ani, a coope­ acordul care prevede furniza­ chilibrul comerţului s-a men­ tr-o atmosferă cordială. BERLIN. — Dr. Mildank, ne, pe care îl susţin mai mul­ hotărirea de a se depune e- sociaţiei americane pentru
rării sovieto-franceze în di­ rea către Franla, începînd din ţinut şi că deficitul sovietic şef de secţie în Ministerul te state latino-americane şi f ort li ri susţinute pentru re­ monumente — oficialităţile
verse domenii, relevînd că a­ 1976, a cel puţin 43 miliard® în operaţiunile comerciale a VARŞOVIA. — Krister Afacerilor Externe al R.D. va sprijini în toate forurile stabilirea relaţiilor diplomati­ hotelului FontainMcau din
ceastă cooperare se sprijină metri cubi de gaze naturale, fost de 86 milioane ruble. Wickman, ministrul dc ex­ Germane, şi dr. Struve, şeful internaţionale problema unui ce Japonia—China şi dezvol­ Miami (S.U.A.)r ,au impror
pe o apreciere realistă a ten­ în schimbul furnizării de că­ Referindu-se la dublarea terne al Suediei, a arăta!, în Biroului primarului guverna­ tratament special pentru ţă­ tarea prieteniei şi comerţu­ vizat in faţa ferestrelor
dinţelor fundamentale care tre Franţa a echipamentului schimburilor de mărfuri între tor din Berlinul occidental, rile mai puţin dezvoltate. lui dintre cele două lari. clădirii un simulacru . de
caracterizează situaţia inter­ pentru industria de gaze a U.R.S.S. şi Franţa, prevăzută cadrul unei conferinţe de au avut o convorbire la Ber­ „Sprijinim stabilirea unor noi cimitir, considerind că ve-
naţională la ora actuală, pe U.R.S.S., în valoare de 1,2 mi­ de actualul acord comercial presă, că vizita pe care a fă­ lin. Au fost dezbătute pro­ BUENOS AIRES. — Criza relaţii comerciale pe baza e- . derea marmurei gri şi roz
cut-o în Polonia reprezintă
tradiţiile istorice de prietenie, liarde franci, contractul sem­ pe cinci ani, ambasadorul so­ o confirmare a relaţiilor de bleme referitoare la recenta guvernamentală din Argenti­ galitătii şi avantajului reci­ / a monumentelor le va per- \
precum şi pe larga coinciden­ nat cu firma „Renault" pentru vietic reliefează : Sîntem con­ hotărîre a R.D.G. de a apli­ na. care s-a produs săptămf- proc, precum şi satisfacerea ) mile membrilor delegaţiei (
tă a Intereselor vitale ale elaborarea proiectului unei vinşi că ţările noastre au bună vecinătate dintre Sue­ ca temporar reglementările ce na trecută în urma demisii­ reciprocă a nevoilor pe baza [ să se regăsească în „am- I
popoarelor sovietic şi francez. uzine de motoare, destinată toate posibilităţile de a de­ dia şi R.P. Polonă şi a dorin­ devin operante după intrarea lor succesive ale membrilor celor cinci principii ale co­ i bianţa n e c e s a r ă D in pă- )
Ambasadorul U.R.S.S. scoate complexului de autovehicule veni mari parteneri comerciali. ţei de a se realiza condiţii în vigoare a acordului cva- cabinetului şi a numeroşi gu­ existentei paşnice", se subli­ i cate surpriza nu a fost \
în evidenţă importanţa acor­ mai bune pentru dezvoltarea dripartit asupra Berlinului niază în programul de acti­ \ prea mult gustată : majori- ţ
dului sovieto-francez privind efectivă a legăturilor bilalc- occidental, a acordului dc vernatori ai provinciilor, a vitate pe 1972 adoptat de i taica delegaţilor trecuseră t
cooperarea economică, termi­ rale in toate domeniile. tranzit între guvernele R.D.G. luat sfirşit prin confirmarea convenţie. | de mult de virsta tinereţii. \
că şi industrială, semnat în
octombrie trecut pe o perioa­
dă de zece ani. Printre cele
O declarafie a conducerii
Comunicat comun nationa e a organizaţiilor de D I M L U M E A G A M T A L U L U I
senegalo-kuweitian tineret ale Unităţii Populare
Uru9uay Costul vieţii ce reprezintă 1,7 la sută din S-U-A' Concedieri
KUWEIT 9 (Agerpres). — In SANTIAGO DE CHILE 9 (A- fcctiv la lupta pentru trans­ populaţia activă a ţării.
comunicatul comun senegalo- gerpres). — In Chile se desfă­ punerea în viaţă a transfor­ a crescut cu 7,8 ia Faţă de aceeaşi perioadă a WASHINGTON 9 (Ager-
kuweitian, dat publicităţii du­ şoară un proces de profunde mărilor revoluţionare, la apă­ anului trecut, numărul şomeri­
pă vizita întreprinsă în Ku­ transformări revoluţionare ori­ rarea suveranităţii naţionale sută lor vost-qermani a sporit cu ptes). — Marea companie de
weit de primul ministru sene- entat în direcţia rezolvării şi a resuiselor naturale ale tă­ 44,2 la sută. transporturi aeriene „Pan-A­
merican" a anunţat noi con­
galez, Abdou Diouf, cele do­ celor mai stringente proble­ rii. MONTEVIDEO 9 (Agerpres). cedieri în rîndul diferitelor
uă părţi s-au pronunţat pen­ me ale oamenilor muncii — In primul an de guvernare Costul vieţii* in Uruguay a Şpania Manifestaţii
tru ,,recunoaşterea drepturilor se afirmă într-o declaraţie *i a Unităţii Populare, se afirmă crescut numai în luna ianua­ categorii de personal, inştiin-
lind peste 500 de salariaţi că
legitime ale poporului pales­ conducerii naţionale a organi­ în declaraţie, aii fosl obţinute rie cu 7,8 la sulă, se arată in­ studenţeşti în următoarele zile locurile
tinian şi retragerea forţelor zaţiilor de tineret ale Unită­ importante transformări revo­ tr-o statistică dală publicităţii lor de muncă vor fi desfiin-
israeliene din teritoriile ^rabe ţii Populate, dată publicităţii luţionare, ca naţionalizarea cu­ de Banca Naţională uruquaya- MADRID 9 (Agerpres). — ţ.ito. lnccpînd din anul 1969,
ocupate". la Sanliugo de Chile. prului, trecerea în propricla- nă. Dacă această creştere se Sute dc studenţi au manifes­ ..Pan-American" a concediat
Comunicatul condamnă, tot­ In document, după ce se fa­ tea de stat a monopolurilor, va menţine şi în lunile urmă­ tat miercuri în centrul univer­ 5 200 de salariaţi, ceea ce re­
odată, „orice formă de discri­ ce o amplă analiză a situa­ exproprierea latifundiilor, ală­ toare, costul vieţii la sfirşituI sitar al Madridului, cetind a- prezintă aproape 13 la sută
minare rasială, în special po­ ţiei politice din ţară, sînt sta­ turi de alte măsuri care fa­ anului va alinge 145 la sulă. bolirca sancţiunilor lualo îm­ din întregul său personal.
litica de exploatare dusă de U.R.S.S. Suprafaţa totalrt a U zinei rlc autom obile din Kuibîşev bilite, totodată, sarcinile şi vorizează în mod direct line- In ce priveşte producţia in­ potriva lor, eliberarea celor
este imcnsA. Odatft cu intrarea in funcţiune a secţiilor constru­
minorităţile albe împolriva po­ ite recent, uzina s-a mărit cu incA 500 000 mp. Numai partea dc obiectivele principale ale tine­ rotul. Astlel, au fost sporite dustrială pe primele 9 luni deţinuţi şi recunoaşterea drep­
poarelor din Africa meridiona­ sud a corpului central măsoară în lungime 2 kilom etri. Pe arte­ retului progresist chilian. locurile în instituţiile d? învă- ele anului trecut, ea a scăzut tului la grevă pentru munci­ Austria Creşterea
lă", exprimînd, tolodată, spri­ ra formată dc-a lungul secţiilor in această parte a uzinei trec „Alături de întregul popor, tamînt, a crescut numărul cu 3 la sută, se precizează in tori. In cursul dimineţii, în fa­
Încontinuu maşini, autom obile, el cclrocarc. Aici dom neşte o cură­
jinul moral si material pen­ ţenie exem plară întreţinută cu maşini speciale. se spune in continuare în de­ burselor acordate de către statistică. Cea mai marc scă­ cultăţi au fost răspindite ma­ preţurilor
tru mişcările de eliberare a­ In fotografic: Toaleta dc dim ineaţă a principalei secţii de claraţie, tineretul chilian tre­ stat şi s-a redus şomajul în nifeste prin care studenţii e­
fricane. m ontaj. buie să participe în mod e- rîndul tinerilor. dere a fost înregistrată în in­ rau chemaţi să participe la VIENA 9 (Agerpres). — In
Noi — se subliniază in do­ dustria alimentară. ziua de luptă pentru demo­ Austria preţurile au crescut,
cument — condamnăm în mod cratizarea în vdlămîntului su­ în medie, din februarie 1971
hotărît tentativele reacţiunii R.F.G. Şomaj perior. Forţele de poliţie au pînă în prezent, cu 5,7 la su­
Bled - El - Atchan - Ţara rea în valoare a „zăcămin­ debitul apei subterane ex­ palmieri pe o suprafaţă de interne şi externe de a pune intervenit pentru a dispersa tă. După cum arală datele fur­
setei, cum denumesc alge­ telor de apă" ar lichida de­ ploatabile, condiţiile efectuă­ 6 500 ha pînă în anul 1980. capăt acestor realizări, de a BONN 9 (Agerpres). — Po­ pe manifestanţi. nizate de organele de statis­
rienii Sahara, îşi va schimba finitiv penuria de apă de rii forajelor, precum şi pro­ Algeriei îi revin din acest impune în Chile o dictatură trivit unor date oficiale, nu­ Demonstraţii similare au tică ale ţării, la chirii pretu­
în anii care urmează înfăţi­ aici. Pe bună dreptate se a puneri concrete privind re­ program 55 de foraje şi in­ care să permită recuperarea mărul şomerilor din R. F. a fost organizate de studenţi şi rile au sporit cu 13 la sulă.
şarea. Imensul ocean de ni­ preciază că în Sahara pro­ ducerea pierderilor de apă. vestiţii de 30 milioane dinari privilegiilor pierdute de către Germaniei era la sfirşilul lu­ la Barcelona, al doilea centru la servicii comunale — cu 9
sip va deveni un ogor rodi­ blema centrală nu este pro­ Concomitent au fost stabilite pe an. grupurile monopoliste. nii februarie de 369 100, ceea universitar al Spaniei. la sută, la produsele de tu­
tor în urma aplicării progra­ curarea apei, înlrucît ea e- şi noile perimetre de exploa- Fertilizarea Saharei este tungerie — cu 14 la sulă.
mului de irigaţii ce se pre­ posibilă astăzi. Tehnica mo­
conizează a se realiza prin dernă, procedeele erei nu­ Anq|iq Mişcări
forarea unor puţuri dc mare cleare ne determină să con­
adîncime. siderăm această problemă revendicative ale
A rezolva problema apei realizabilă. Există, deci, li
în Sahara înseamnă, de fapt, îndemînă în Sahara apă, e­ feroviarilor
transformarea deşertului. nergie, minereuri. Culturile
Privind întinsurile aride vor putea fi înmulţite în zo­ LONDRA 9 (Agerpres). —
ale Saharei cu greu ţi-ai pu­ nele care vor deveni din nou Negocierile între liderii sindi­
tea închipui că în subsolul roditoare. Putem vedea de catelor lucrătorilor de la căile
său se ascund imense canti­ pe acum schilîndu-se noul ferate britanice şi administra­
tăţi de apă. Sutele de foraje chip al Saharei septentrio­ ţia feroviară în legătură cu
efectuate, în special în re­ nale de mîine înzestrată cu revendicările privind îmbună­
giunile Hassi Messaud, Ouar- o reţea rutieră şi feroviară, tăţirea condiţiilor de trai nu
gla, au arătat că la adincimî (drumul transsaharian se a­ s-au soldat cu rezultate favo­
de 800-1 500 m există mari flă deja într-o fază înainta­ rabile celor 290 000 de mem­
pungi de apă e cărei pre­ tă de construcţie) bogată în bri ai acestor sindicate. Ca ur­
siune urcă adesea pînă la 25 Kistă, ci exploatarea imen­ tare, suprafeţele care vor fi grădini şi palmieri şi în cul­ mare a acestui fapt, reprezen­
kg pe centimetru cub, ceea selor ei rezerve. irigate în cadrul programu­ turi noi, cu randamente fără tanţii muncitorilor de la căile
ce înseamnă că o bună par­ In 1966, guvernele Alge­ lui de înfiinţare de noi oaze. precedent, cu apă aproape ferate au declarat că există
te a subsolului saharian con­ riei şi Tunisiei au solicitai In prezent, conform acestui pretutindeni, datorită fintîni- posibilitatea declanşării unei
ţine miliarde de metri cubi O.N.U. să întreprindă o serie program şi în colaborare cu lor, cu combinate industriale greve. Situaţia creată pune noi
de apă. încă în anii 1950­ de studii pregătitoare în ve­ guvernele algerian şi tuni­ în plină activitate : cu oraşe probleme politicii economice
1955 specialiştii au constatat derea realizării unor proiec­ sian, se întreprind lucrări de înfloritoare. a cabinetului conservator, mai
că regiunile algeriene şi tu­ te de valorificare a poten­ topografie, cartografie, hidro­ Toate aceste planuri măre­ ales dupuK recenta grevă de
nisiene ale Saharei ascund ţialului Saharei de nord. In logie etc. ţe nu sînt un miraj, viziuni­ lungă durată o minerilor din
cele mai mari şi mai impor­ anii care au urmat, echipe Planul algerian urmăreşte, Marea Britanie.
tante rezervoare de apă de de experţi ai U.N.E.S.C.O., pentru început, exploatarea le unui visător, unele din ele Respingerea de către sin­
La Tacliikawa rontinuă dem onstraţiile dc protest îm potriva Intenţiei guvernului japonez şl a
pe întreg continentul african. în colaborare cu cei ai unor cantităţi de apă strict au şi început de pe acum să Ministerului Apărării de a muta o unitate militară din cadrul Forţelor de Apărare Japoneze dicatele feroviarilor a ofertei
Regiunea sahariană amintită F.A.O. şi P.N.U.D., au elabo­ necesare desfăşurării norma­ prindă contururi precise. (S.D.F.) la baza militară din Tacliikaw a, eliberată dc curlnd dc forţele militare ale arm atei am e­ administraţiei, situată mult sub
cuprinde 800 000 km pătraţi, rat un proiect stabilind, pe le a vieţii în Sahara şi ul­ ricane. Locuitorii Tachikawci, o suburbie a capitalei nipone, silit hotăriţi să nu mai permită insta­ nivelul cerinţelor oamenilor
larea nici unei baze militare pe acest teritoriu.
ceea te înseamnă că pune­ diferite sectoare cercetate, terior crearea de plantaţii de N. BADEA In fotografie: Aspecte de la dem onstraţiile care au loc la Tacliikaw a, îm potriva instalării unei muncii, a provocat o deosebi­
noi baze militare la Tacliikawa. tă îngrijorare în cercurile gu­
vernamentale britanice.
Redacţia şl administraţia ztarulali Deva, Btr Dr. Petra Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şi 1 15 88. Tiparul i întreprinderea polIaraflcăDeva. !