Page 37 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate tarile, unljl-văl M W ■
Agerpres relatează

O PREJIOASA DONAJIE fost experimentată la Institu­
DE CĂRŢI BIBLIOTECII tul de studii şi cercetări pen­
MUNICIPALE CONSTANŢENE tru transporturi. Zgura — de-
şeu de la fabricarea fontei
Municipalitatea oraşului albe, rezultat în timpul topi­
italian Sulmona, care întreţi­ rii minereului de fier — a
ne relaţii de înfrăţire cu o­ dovedit proprietăţi care per­
raşul Constanţa, a făcut o mit folosirea acestui material
preţioasă donaţie de cărţi ieftin la construcţia „patu­
bibliotecii municipale con- lui" şoselelor. Datorită com­
stănţene. Este vorba de 120 poziţiei sale, rezistenţei înal­
de volume care Ilustrează, în te la temperaturi şi compre­
general, cultura Italiană din siunii, precum şi elasticităţii
toate timpurile. Printre lu­ deosebite, zgura de furnal a­
crări se află „Tstoria litera­ sigură fundaţii de calitate
turii italiene11 de Francesco pentru şoselele modernizate,
Flora, în cinci volume, „Is­ înlocuind materialul pietros.
toria Italiei1* de Valerl, „Is­ Folosirea în sistemul de
toria Europei** de Salvatorelli, construcţii rutiere a acestui
opere ale unor autori clasici material asigură, pe lingă
şi contemporani ca Dante, valorificarea unul deşeu aflat
Boccaccio, Petrarca, Ariosto, în cantităţi mari In centrele
Albert Moravia, Cesare Pa- siderurgice, şt o economie de
vese, precum şl scrlerî despre 22 lei pt mp de drum.
regiunea Abruzzl şl oraşul
ANUL XXIV. Nr. 5 341 SIMBATA 11 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Sulmona, localitatea natală a
marelui poet latin Publius
Ovldlus Naso, care, după cum
se ştie, a trăit ani de exil la
Pontul Euxln. VREMEA
Dewa fiecărui colectiv munci: Producţii sporite UTILIZAREA ZGUREI
DE FURNAL LA LUCRĂRILE
de energie DE DRUMURI PENTRU 24 ORE
„NICI 0 MAŞINA 91 NICI UN UTILAJ electrică Pe o porţiune de şosea, In variabil. Vlntul va atifla In
Vreme călduroasă, cu cerul
general slab din sud-est. Tem ­
Colectivul Centralei ter­
S il RANDAMENTUL PLANIFICAT, m oelectrice Mintia a acu­ suprafaţă de circa 25 000 mp, peratura minimă va fl cuprin­
a fost utilizat, recent, la for­
să între 3 şi 5 grade, iar m a­
mulat o experienţă valo­
nou
roasă privind utilizarea a­ marea fundaţiilor, un furnal. xim a între 17 şi 19 grade.
material :• zgura de
gregatelor
parametri
la
NOI I ii M U T NELUCRATF superiori, cu consum uri Constituind o inovaţie în ma­ PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
specifice reduse. Succesele
obţinute In perioada care terie, utilizarea zgurelor de
a trecut din acest an, pri­ furnal înalt la lucrările de Vreme In curs de răcire.
mul In care term ocentrala drumuri, propusă de un grup Cerul va fl variabil, tem po­
produce cu toate capacită­ de specialişti de la Trustul rar noros. Vlntul va sufla slab
Ritmicitatea şi calitatea ţile proiectate, AÎnt con­ de construcţii din Galaţi, a peratura in scădere.
pînă la potrivit din est. Tem ­
cludente. La grupul ener­
getic nr. 4 de 210 m ega­
waţi, racordat la circuitul
productiv în ultim a parte
a anului trecut, sarcinile Stabilirea de relaţii diplomatice între
producţiei— In centrul bruarie au fost îndeplinite Republica Socialistă România
de plan pe ianuarie şi fe­
în proporţie de 102,28 la
sută.
S-a acţionat cu hot&rlre
Atelierele centrale
Crlşclor. Ştafeta profesiunii este bine sur­
pentru Îndeplinirea şl de­ prinsa In această im agine : strun garul Victor Mlcu s-a calificat la şl Republica Flliplne
păşirea ritmică a sarcini­
preocupam laminatorilor lor de plan la toate agre­ ; locul de muncă ; acum el „pre dă" m eserie ttnărulul ucenic Gh. In dorinţa dezvoltării legă­ mân şi guvernul filipinez au
gatele, pentru
realizarea
Moclu.
de parametri tehnico-pro-
diplomatice la rang de amba­
ductivi şi econom ici supe­ • turilor de colaborare reciproc hotărit să stabilească relaţii
riori. Comitetul de partid avantajoase dintre Republica sadă şi au convenit sa acre­
— „In acest an secţiei noas­ Relatarea aparţine Ingineru­ ţii adecvate pentru profile fi­ îm preună ou conducerea j Socialistă România şi Repu­ diteze ambasadori la Bucu­
întreprinderii au stabilit şl
tre — laminoarcle de 650 mm lui Valeriu Martineac, şeful nale, precum şi cu unele in­ aplicat In această privinţă Autodotarea — în sprijinul creşterii blice Filipine, guvernul ro­ reşti şi Manila.
din C.S.H. — îi revin sarcini secţiei laminoarelor de 650 stalaţii de control. iui com plex de măsuri de
sporite, care presupun o per­ mm de la C.S. Hunedoara, ca­ Multă vreme la această sec­ ordin organizatoric şl teh- j productivităţii muncii
nic care vizează îndeosebi
manentă îmbunătăţire a teh­ re dincolo de prezentarea su­ ţie totul s-a rezumat la ideea mărirea siguranţei de
nologiei de încălzire şi lami­ mară a unor realizări, face „să meargă tare". Acum s-au funcţionare a sistem ului e- LUPENI. La Preparata cărbunelui din Lupeni se P rim ăvara e anotim pul frum osului
nare, executarea la timp şi de referire la unul din dezidera­ schimbat lucrurile. Colectivul nergetlc, întărirea discipli­ execută un însemnat volum de lucrări cu scopul creş­
nei tehnologice şl asigura­
hună calitate a operaţiunilor tele activităţii secţiei şi anu­ laminoarelor de 650 mm, în rea asistenţei tehnice ne- • terii productivităţii muncii. Printre măsurile întreprin­
de întreţinere şi reparaţii, asi­ me la faptul că îndeplinirea cel de-al doilea an al cinci­ cesare la toate locurile se s-a trecut la confecţionarea unui dispoztiv pentru
gurarea ritmicităţii producţiei, ritmică a sarcinilor de plan nalului, realizează însemnate principale de m uncă. Efec­ îndreptarea sîrmelor cu secţiunea trapezoldală necesa­ Ce şi-au propus gospodarii
tul se concretizează in în ­
în acest scop, conducerea sec­ trebuie să corespundă posibi­ depăşiri de plan şi obţine la­ sem nate sporuri de „pu­ re confecţionării coşurilor de centrifugă, a unei prese
ţiei, fiecare şef de echipă ori lităţilor existente în secţie. E­ minate de bună calitate. Este tere şl lumină*. In cele
formaţie de lucru urmăresc ca vident, aspectul incumbă şi un aspect care vorbeşte de la donă luni încheiate din a­ pentru balotarea şpanului şl a deşeurilor din plasă de
centrala de pe
cest an,
cele 480 de minute să fie fo­ alte problematici pentru că sine despre modul responsa­ Mureş a produs şl furni­ sîrmă, a unor dispozitive de reglare autoiAată a func­ oraşului pentru ca loca­
losite integral de către toţi aşa după cum sublinia ingi­ bil cu care Jaminatoriştii hune- zat suplim entar sistem ului ţionării transportoarelor cu bandă de cauaiuc etc. Sînt
muncitorii. Pentru aceasta, a nerul Ionel Cîndea, secretarul doreni transpun In viaţă indi­ energetic naţional mal vizate măsuri şl în ce priveşte mecanizarea încărcării
m ult de 12 m ilioane kllo-
fost redistribuită forţa de comitetului de partid al sec­ caţiile partidului nostru pri­ vaţi oră energie electrică. cărbunelui necesar pentru alimentarea cazanelor de la litatea să fie . frumoasă?
muncă, s-au omogenizat echi­ ţiei, din lucrările Conferinţei Merită subliniat faptul centrala termică, precum şi altele privind recuperarea
pele şi s-au concretizat sar­ pe ţară a cadrelor de condu­ vind continua perfecţionare a că sporul de producţie s-a unor obiecte metalice din cărbunele brut, prin mon­
obţinut In condiţiile m icşo­
cinile pînă la nivelul fiecărui cere din industrie şi construc­ activităţii economice. rării consum urilor specifi­ tarea unui electromagnet puternic pe banda Wipper Primăvara e anotimpul în
om. In permanentă am dus şi ţii, colectivul laminorului de ce stabilite. nr. 1. (la faţade, reparaţii la acope­
ducem o campanie susţinută 650 a desprins şi dezbătut pe ION MACOVE1 care predomină albul florilor, rişuri, la coloanele de scur­
împotriva tendinţelor de chiul, larg aspectele care concură la simbol al curăţeniei, care ne gere) la mai mult de 80 de
a celor care absentează nemo­ realizarea ritmică a sarcinilor obligă — ca. Iubitori de fru­ imobile, iar la 14 dintre clă­
tivat. O atenţie deosebită o de plan, Ja îmbunătăţirea ca­ mos — să întreprindem multi­ dirile mai vechi ale oraşului
acordăm lucrărilor de repa­ lităţii produselor. ple acţiuni pentru ca intre lu­ li se vor face reparaţii capi­
raţii la agregatele din dotare. — Nu sînt singurele aspec­ crurile din jurul nostru şi na­ tale. începutul de activitate
Efectuarea acestora în confor­ te în măsură să soluţioneze tură să nu existe distonantă. al noii întreprinderi este pro­
mitate cu prescripţiile tehno­ problemele producţiei 'din sec­ De aceea ne bucură, cînd îi miţător.
logice ne-a ferit de surprize ţia noastră — ne relata tova­ vedem pe gospodari că-şi vă- Municipiul Deva, capitala
neplăcute, cauzate de întreru­ răşul Ionel Cîndea. Ritmicita­ ruiesc casele, gardurile, pomii. judeţului, şi-a mărit substan­
peri în funcţionarea laminoa- tea producţiei trebuie împle­ întreprinderea de gospodă­ ţial în ultimii ani zestrea spa­
relor. tită armonios cu realizarea u­ rie comunală şi locativă Hu­ ţiului locativ şi comercial. La
Paralel am acordat atenţie nei înalte calităţi a laminate­ nedoara şi-a propus ca în a­ construcţiile ridicate în ulti­
şi scoaterii la iveală a resur­ lor fabricate, avînd în vede­ ceastă primăvară să execute mii 4—5 ani edilii nu prea
lucrări în valoare de 600 000
selor interne. Un colectiv din re că acest fapt duce în ul­ au ce lucra în această primă­
cadrul secţiei a pus la punct timă instanţă la onorarea in­ lei, la faţadele imobilelor pe vară, dar la vechile clădiri se
o instalaţie de fasonat refrac­ tegrală şi la termen a contrac­ care le are în administrare, simte nevoia să li se prime­
tarele prin debitarea lor. In telor încheiate cu diferiţi be­ iar de 100 000 iei reparaţii ca­ nească faţadele, să li se înlă­
acest fel se fac însemnate neficiari. Ca urmare a măsu­ pitale la cîteva din clădirile ture unele defecţiuni pe care
economii de manoperă şi creş­ rilor luate, analizarea judici­ ce necesită acest lucru. De Ia locatarii Ie reclamă. Valoarea
te calitatea înzidirilor efec­ oasă a programelor de lami­ conducerea întreprinderii am lucrărilor ce se vor executa
tuate. De asemenea, s-au su­ nare, folosirea corespunzătoa­ aflat că lucrările au şi înce­ în acest an se ridică la peste
pus modernizării instalaţiile re a forţei şi timpului de lu­ put. Unora dintre blocurile 720 000 lei. Dacă întreprinde­
electrice la 3 poduri rulante, cru, pregătirea din timp a la­ situate în microraionul I şi II rea dispune de materiale su­
iar penlru reducerea forţei de minatelor pentru expediat, am li s-au revizuit şi reparat izo­ ficiente, în privinţa forţei de
muncă la confecţionarea con­ reuşit ca de la începutul anu­ laţiile de la terase. Pentru muncă unitatea intră în pri­
tactelor mobile electrice ain lui şi pînă în prezent să nu toate acţiunile, s-au asigurat măvară descoperită. Şeful sec­
alcătuit un dispozitiv pentru depăşim nici unul dintre ter­ atît materiale cît şi forţă de torului clădiri, Nicolac Bota,
stanţarea lor. mene (inclusiv cele interme­ muncă. întreprinderea dispune ne spunea că mai trebuie încă
Toate măsurile întreprinse diare), prevăzute în contracte. de meseriaşi calificaţi. Pentru 10 zidari, 15 instalatori teh-
se concretizează în bune re­ La aceasta au contribuit şi comunele Teliuc şi Ghelar, nico-sanitari, 8 parchetari şi
zultate economice. Peste trei serviciul programare şi direc­ s-a înfiinţai un sector mixt de cel puţin 9 izolatori. In anul
sferturi din laminatele produ­ ţia transporturi, care au asi­ înlrciinere a fondului localiv. 1971 s-a angajat un singur
se suplimentar în primele gurat necesarul de vagoane Măsurile întreprinse, dar mai zidar. „Oamenii nu prea vin
două luni ale acestui an, s-au pentru laminatele expediate. ales seriozitatea pe care nm la noi" — ne reUita interlo­
realizat pe seama creşterii in­ Conducerea secţiei este pre­ observat-o la edilii municipiu­ cutorul. Nu-i contrazicem pe
dicelui intensiv de folosire a ocupată în prezent de rezol­ lui Hunedoara, ne îndreptă­ tovarăşii de la I.G.C.L. Deva,
Schimbul lui Gheorghe AJbu este cunoscut şi apreciat la m ina Vulcan
pentru rezultatele obţinute. Numai brigada m ineru­
agregatelor şi a timpului de varea unor aspecte privind lui Alexandru Nlcoară a reuşit ca In prima Jumătate a lunii februarie s& extragă peste plan p este 250 tone de cărbune. ţesc să afirmăm că şi de a­ dar de vreme ce alte între­
lucru". dotarea ajustajelor cu Instala­ Foto: V. ONOIU ceastă dată oraşul va arăta în prinderi asemănătoare din ju­
prima zi a lunii lui florar îm­ deţ au rezolvat cu bine pro­
brăcat de sărbătoare. blema forţei de muncă — ca­
Pe locuitorii oraşului Sime- zul I.G.C.L. Hunedoara — scu­
L U C R Ă R IL E A G R IC O L E D E P R IM Ă V A R Ă ria primăvara îi găseşte anga­ zele invocate de dumnealor
jaţi în acţiunea de înfrumuse­
nu motivează o anumită lip­
ţare a localităţii în care tră­ să de preocupare pentru for­
I N P A G I N A A lîl-A iesc şi muncesc. Aici există marea meseriaşilor.
încetăţenită tradiţia ca fiecare Vremea frumoasă care se
O NECESITATE STRINGENTĂ cetăţean să facă ceva pentru face tot mai mult simţită în
RESTANTELE IA PREGĂTIREA TERENULUI RITMURI strada pe care locuieşte. O aceste zile e foarte bună pen­
Raţionalizarea tratamentelor J noutate care ii bucură pe lo­ tru a finaliza acţiunile pe care
cuitorii oraşului este că aici
si
lucrătorii de la I.G.C.L.
înfiinţat o întreprindere
s-a
9 ** w A w HUNEDORENE de gospodărie comunală şi le-au stabilit în plan, pentru
fitosanitare în livezi SI IA INSAMINTARI SA FIE GRABNIC LICHIDATE! • Filmul „Puterea şi locativă, ce va concura la în­ această primăvară. Sperăm că
al
avînd sprijinul nemijlocit
adevărul" în opinia
treţinerea şi gospodărirea lo­
dărie comunală şi locativă,
Organizarea pe baze ştiinţifice rapănul mărului, putregaiul fruc­ î 1 spectatorilor. calităţii. ,, Prima acţiune de Direcţiei judeţene de gospo­
a acţiunilor dc prevenire şi com ­ telor şi altele. Pentru a preintlm - mare urgentă — ne-a relatat carenţele ce se fac simţite la
batere a paraziţilor vegetali şl pina apariţia unor asem enea as­ ® Aniversare. Cercul tennicianul Vasile Horogoş —
anim ali ai plantelor dc cultură pecte nedorile se recom andă ca In aceste zile, lucrătorii o- spune că s-au întreprins mă­ le agricole din Geoagiu, Po- I.G.C.L. Deva vor fi înlăturate
presupune cunoaşterea particula­ raportul Intre azot şl potasiu să goarHor sint confruntaţi cu suri eficiente, care au permis treni şi altele, s-a trecut la plastic Lupeni. este scoaterea igrasiei din în timp optim, penlru ca ţi­
rităţilor biologice de dezvoltare fie dc 2:1. insămînţarea culturilor furaje­ zidurile clădirilor, lucrare ca­ nuta vestimentară a acestor
şi Înmulţire a acestora, precum Pentru a contribui substanţial multiple probleme de a căror ca pe majoritatea suprafeţelor re de fapt a şi început". Am
şi unele aspecte din practica la satisfacerea dezideratului ra­ soluţionare depinde, decisiv lucrarea respectivă să fie în­ re. In majoritatea unităţilor © „Cadranul" — la o oraşe să nu fie în distonantă
protecţiei plantelor. ţionalizării tratam entelor fitosani­ soarta producţiei agricole. cheiată. Mai sînt cîleva zeci se aşteaptă însă, probabil, zi­ mai aflat că tot în această cu primăvara.
In vederea obţinerii unor re­ tare, o mare im portanţă so cere noua apariţie. primăvară se vor executa re­
zultate superioare, tratam entele acordată, de specialişti, alegerii Condiţiile climaterice specifi­ de hectare (îndeosebi la coo­ le mai însorite, fără a se lua paraţii curente de întreţinere
fitosanitare trebuie să se efec­ m aşinilor de stropit. Această a le­ ce anului în curs impun ca perativele agricole din Mărti- în considerare pierderile ire­ N. PANAITESCU
tueze numai în perioadele stabi­ gere se face în raport de tipul pe ogoare să se acţioneze in neşli şi Unirea) pe care tre­ cuperabile ce se produc din
lite de către staţiile de averti­ de livadă, de coroana pomilor şi
zare, ţinlndu-se seam a de rezer­ vîrsta plantaţiei, urm ărindu-se, în mod diferit faţă de felul cum buie încheiat semănatul ma- această cauză. Factorii do răs­
va biologică a fitoparaziţllor din toate cazurile, evitarea pierderi­ 6-a lucrat în campaniile do zării în cursul acestei săptă- pundere de la C.A.P, Bobilna ' -
unitatea respectivă şl de condi­ lor dc produse şi folosirea la în ­ primăvară anterioare, în sen- mîni. S-a indicat, de aseme­ „motivau" zilele trecute că
ţiile clim atice din perioada aver­ treaga capacitate a utilajelor de
tizată. Ca urm are a acţiunilor fi­ stropire. 6ii 1 că procentul de umiditate nea, ca şi insămînţarea sfeclei „nu este timpul să se însă- SECVENŢE IN T E R N A Ţ IO N A L E
tosanitare executate an de an în Cele eîteva consideraţii prezen­ redus din sol obligă ca pregă­ furajere şi a trifolienelor să mînteze plantele de nutreţ,
unele livezi, populaţia unor sp e­ tate, care s-au desprins din prac­ tirea terenului şi însămîntări- fie declanşată mai repede de- deoarece s-ar putea să mai
cii de insecte (cum sînt gărgă­ tica de pînă acum şi au fost pe
riţa florilor de măr, cotarii şi larg dezbătute cu specialiştii din le să se efectueze mai tim­ cît în anii anteriori, pentru vină îngheţuri puternice". Da­
nălbarul) a scăzut sub densita­ unităţi, constituie jaloane de o ­ puriu decit de obicei. Cum se ca astfel să poată fi folosită tele meteorologice contrazic Delegajii româneşti peste hotare încheierea
tea num erică critică de atac şi rientare a organizării acţiunilor mai bine umiditatea existentă o asemenea afirmaţie. Mai es­
nu m ai prezintă pericol pentru de com batere a bolilor şi dăună­ materializează însă în practi­ C ongresului
unele plantaţii. In astfel de si­ torilor din livezi, de respectarea că un asemenea deziderat ? în sol. Unele conduceri do te însă de subliniat că una
tuaţii, tratam entele fitosanitare acestora dcpinzînd nem ijlocit cooperative agricole şi cadre din cauzele care frînează rit­ VARŞOVIA 10. — Corespondentul Agerpres, I. Du-
nu mai pot fl justificate din soarta producţiei de fructe şi ri­ In ceea ce priveşte însămîn- tehnice ignorează însă acest mul de lucru la însămîntări o mitraşcu, transmite : Delegaţia Ministerului Industriei sin dica te lo r
punct de vedere tehnic şi econ o­ dicarea eficienţei plantaţiilor de tarea culturilor timpurii — o­ Chimice din Republica Socialistă România, condusă de
m ic. imperativ major, tărăgănează constituie slaba preocupare a
De mare Însem nătate este ca In pomi. văzul şi mazărea — se poate în mod nepermis insămînţarea conducerilor unităţilor şi a ministrul Minail Florescu, şi-a încheiat vizita oficială b u lg a re
efectuarea tratam entelor să se pe care a făcut-o în Republica Populară Polonă, la
aibă In vedere rezistenţa soluri­ plantelor furajere. Ca dovadă, cadrelor tehnice pentru asigu­ invitaţia ministrului chimiei, Jerzy Olszewski. Vineri, SOFIA 10 (Agerpres). — La
lor la atacul bolilor şi al dăună­ ia Insămînţarea sfeclei fura­ rarea cantităţilor de sămînţă
torilor. Cunoaşterea gradului de jere planul nu este realizat necesare — problemă rămasă ministrul român a fost primit de Fr. Kaim, vicepre­ Sofia au luat sfîrşit lucrările
sensibilitate a soiurilor dă posi­ şedinte al Consiliului de Miniştri. A fost prezent Mihai celui de-al şaptelea Congres
bilitate, specialiştilor să efectueze nici în proporţie de 20 la su­ nesoluţională ca urmare a u­ Marin, ambasadorul României la Varşovia. In aceeaşi al sindicatelor bulgare, anun­
tratam ente diferenţiate : să în ­ tă, iar la trifoliene din cele pes­ nui slab spirit de gospodărire
ceapă acţiunile cu soiurile mai te 3 000 hectare prevăzute s-au şi prevedere, a unei insufici­ zi, la Varşovia a fost semnat un protocol de colabo­ ţă agenţia BTA. Din tara
sensibile şi să nu aplice măsuri rare economică şi tehnică pe 1972, noastră, la congres a partici­
de prevenire şi com batere In Snsămînţat suprafeţe destul de ente răspunderi fată de reali­ pat o delegaţie a U.G.S.R.,
parcelele in care soiul nu recla­ reduse. Tărăgănarea acţiunii zarea unor producţii superi­
mă astfel de m ăsuri. respective nu mai are nici un oare la heclar. Este imperios condusă de Gheorghe Petres-
In ansam blul acţiunilor de ra­ PRAGA 10. — Corespondentul Agerpres, C. Prl- cu, vicepreşedinte al Consiliu­
ţionalizare a tratam entelor, alege­ suport de motivare dacă se necesar ca, cu sprijinul orga­ săcaru, transmite : In drum spre Republica. Cuba, unde lui Central al U.G.S.R. Parti­
rii produselor chim ice pentru are în vedere că de cîleva zi­ nelor agricole judeţene, aceste
com batere trebuie să 1 se acorde le, potrivit determinărilor fă­ neajunsuri să fie grabnic în­ urmează să întreprindă o vizită de prietenie, ministrul cipanţii la congres au adoptat
o deoscbtiă atenţie, urm ărindu-sc educaţiei şi învătămîntului din Republica Socialistă o rezoluţie în care sînt tra­
eficacitatea tehnică, rem anenţa cute la Staţiunea agricolă din lăturate.
biologică, gradul dc com patibili­ Geoagiu, temperatura în sol O altă acţiune de o impor­ România. Mircea Malita, s-a oprit vineri pentru scurt sate sarcinile ce revin sindi­
tate, fitotoxicitatca şi toxicitatea timp la Praga. catelor bulgare în ridicarea
produselor pentru om şi anim ale. la adîncimea de 10 cm, s-a tanţă deosebită pentru reali­ La aeroportul Ruzyne el a fost întîmpinat de Josef potenţialului economic al tă­
Strins legată dc aplicarea cu stabilizat Ia peste 6° C şi are zarea unor producţii cît mai
rezultate cit mai bune a trata­ tendinţă de creştere. mari la unitatea de suprafaţă Havlin, ministrul învătămîntului din R.S. Cehă. rii. Congresul a adoptat, de
m entelor este şi problema adm i­ In cadrul I ni finiri i care a avut loc în după-amiaza asemenea, declaraţii cu privi­
nistrării îngrăşăm intelor în li­ Dovedind receptivitate fa­ este aplicarea lucrărilor de aceleiaşi zile la Ministerul învătămîntului, cei doi re la agresiunea americană în
vezi. Din constatările de pînă a ­ tă de evoluţia stării vremii si
cum s-a desprins faptul că în ­ M ecanizatorul Ioan Lazea lucrează de zor la pregătirea terenu* întreţinere a ogoarelor. Din miniştri s-au informat reciproc despre dezvoltarea în­ Indochina, situaţia din Orien­
grăşat ea unUateraiă a livezilor cu lui pentru lnsâm tnţârl. o răspundere sporită faţă de tul Apropiat şi securitatea şi
azotat de am oniu favorizează vătămîntului şi instrucţiei în ţările lor. colaborare* în Europa.
Înmulţirea unor boli, cum sînt i soarta recoltei, la cooperative­ (Continuare în paq. a 2-a)