Page 38 - Drumul_socialismului_1972_03

. ' • " - . • . • i — • l >~9
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 341 ® SIMBĂTÂ 11 MARTIE 1972

IN AJUTORUL CABINETELOR DE STIINTE SOCIALE SIMBRIA. Formaţiile artis­

tice ale Clubului sindicate­
lor din Slmerla se află în Tineretul hunedoroan intîmpină
plin turneu. In timp ce for­
maţia de folclor a întreprins
Programul de activitate a cabinetului de ştiinţe sociale pe luna martie 1972 vizite în comunele Turdaş,
Boiu, Rapolt şl altele şi vor
poposi în curînd la Crlstur semicentenarul U.T.C.
Publicăm spre orientare pro­ şi Băcla îusţlnînd „Expresul
gramul de activitate pt lu­ Sr. Data O r. Activitatea ce se va desfăşura Locul GIne răspunde Cine participă melodiilor" pentru familiile Concursul narului U.T.G. 'Astfel, în or­
crt. | salariaţilor care lucrează în
na martie al cabinetului de ganizaţiile U.T.G. de la des­
Consultaţie i întreprinderile Industriale a­ Cunoaşteţi meseriile* cărcări, serviciul linii, valo­
ştiinţe sociale Ide pe lingă le Slmerlef, formaţia combi­
6 Martie 1945, moment da rificarea zgurii, depoul Die­
Comitetul orăşenesc de partid I. 8 III 1972 Ifl seamă In Isteria peporuluî !J.L\ Haţeg Bojln Ion Cursanţii şt agitatorii nată a clubului (de muzică In sala Palatului cultural sel©, permanenţi de zl (toate
Haţeg. Acţiunile prevăzute în nostru populară şi uşoară) a susţl- din Lupenl i-a consumat fa­ din direcţia transporturi), de
1 i za orăşenească a concursu­
program pe această lună sînt Fabrica do conserve, Pop Lucia, Stoian A., la reparaţii siderurgice I şi
Expunere t lui ^Cunoaşteţi meseriile". reparaţii electrice etc., s-a
o continuare a celor cuprin­ abator, spital, liceu, Popovici A., Glodeanu Salariaţii întreprinde­ Formaţiile clubului ŞI-ou disputat Intîletatea pa­
2. a n i 1972 15,30 Femeîa în viata. societăţii rilor şi Instituţiilor res­ consumat etapa de masă a
se în lunile precedente şi au noastre consiliul popular, coop. I., Marttnescu A., Ar- t tru echipaje, re pr«zent înd concursului „Cinci decenii
de consum tenie G. pective
în vedere sarcinile stabilite In în turneu şcolile generale nr. 1, 2, 3 de luptă şi de muncă sub
Intîlnire cu brigada ştiinţifică şi 6. Juriul a apreciat buna
planul de muncă al comite­ pe teme metodologice» Con­ pregătire a concurenţilor, ca­ conducerea partidului". Alte
tului orăşenesc de partid pe 3. io m 1972 17 ţinutul răspunsurilor ca vor Sale cabinetului Florlncaş Gheorghe Membrii brigăzi! ştiin­ re au răspuns operativ $! organizaţii ale U.T.G. de la
C.S.H. — reparaţii siderur­
luna în curs. Desigur, progra­ fi data la întrebările puse de ţifice nut fn cursul acestei săptă- competent la întrebările a­ gice I, mecanică I, G.F.U.,
cooperatorii din Goroeşt! rnîni un program «rtlstic de­ dresate. Primul loc a revenit
mul nu are pretenţia de a fi dicat fruntaşilor In întrece­ laminor 650, blumîng, semi­
Călătorie pe hartă i România echipajului şcolii generale fabricate, O.S.M. II — au or­
cuprins totul, ci el reflectă 4. 13 III 1972 15 socialistă în perspectiva cinci­ Sale cabinetului DiconI Cornel Tineri din oraşul Ha­ rea socialistă de la U.M.M.R. nr 6, cu 23 puncte. Au ur­ ganizat acţiuni de muncă pa­
numai o parte din activităţile nalului 1971—1975 ţeg Simerla. Soliştii clubului au mat, în ordine, echipajele triotică, colectînd peste 500
cîntat pentru Inovatorul Eu­
desfăşurate şi în curs de des­ Simpozion i Nicolae Titulescu gen Delamela, şeful de par­ şcolilor generale nr. 3 — 20 tone fier vechi şi transpor-
făşurare pe această lună, o — om politic şl diplomatic. Lucrători din între­ tidă Gheorghe Bătrîna, tîm- puncte, nr. 2 — 18 puncte şi tlnd din incinta sectoarelor
5. 15 III 1972 15,30 nr. 1 — 14 puncte. Cîştigă- combinatului 11 maşini bas­
parte din activităţile specifice Ideea da securltata în activi­ Sala cabinetului Ghlriţă Emilia prinderile şi Instituţii­ pLarul Constantin Suciu şl
tatea sa le oraşului toril au fost recompensaţi cu culante cu moloz.
oraşului pe raza căruia îşi mulţi alţii. cărţi şl obiecte.
Consultaţie i Cum trebuie să
desfăşoară activitatea. De a­ 0. 17 III 1972 15 pregătim convorbirile finale Sale cabinetului Spătaro Arlstlcă Propagandişti! din me­ Nici brigăzile artistice de Răspuns la o invitaţie
ceea, nu trebuie considerat în învăţămîntul de partid diul agricol _ agitaţie nu au „pauză". Siderurgiştii hunedoreni —
Brigada
artistică
Ia
de
Seara distractivă era
în
„model", d doar ca un mijloa Consultaţie în faţa lectorilor U.M.M.R. a prezentat acum în întrecere toi — ne scrie tovarăşul Io­
de orientare, atît în ce pri­ care vor prezenta în între­ i două zile spectacolul „Spor Peste 150 de tineri din or­ nel Iovănescu, secretarul
veşte tematica, cît şl modali­ prinderi şl Instituţii expune­ la muncă" unde o evoluţie ganizaţia U.T.G. a Direcţiei comitetului U.T.G. pe secţia
7. 20 III 1972 15,30 rea : Conştiinţa socială şi for­ Sala cabinetului şi în­ Lectorii ş! propagan­
tăţile de lucru. deosebită a avut-o Petru I- transporturi de la G.S.H. i-au laborator a U.V. Călan. Deo­
mele sale. Activitatea org. de treprinderile şi institu­ Zamora Nicolae diştii rinca — salariat veteran al dată, în sală au intrat tine­
avut ca oaspeţi pe tovarăşii
Redacţia ziarului nostru partid pentru dezvoltarea con­ ţiile oraşului uzinei, şl membru constant Ion Comănescu, prim-secre- rii Margareta Totir, Smărăn-
consideră că programul este ştiinţei socialiste a oamenilor al formaţiei încă de la în­ tar al Comitetului municipal dita Muntean, Ion Berar,
muncii
încă deficitar, îndeosebi pe li­ fiinţarea el. O altă forma­ Hunedoara al U.T.G., Con- Gheorghe Barbu, Tiberiu
nia nnei game mal largi de Consfătuire cu agitatorii pe ţie (Clubul sindicatelor din standin Clemente, director al Broscuţă şi Virgil Marcu,
8. 22 III 1972 15 tema i „Forme şi metode în Sala cabinetului Zămora Nicolae, Agitatorii din între­ Simerla deţine un număr de Centrului de îndrumare a membri ai brigăzii artistice
metode, dar pentru început munca politică de masă” Spătarii Aristică prinderi şi instituţii trei formaţii şi coordonează creaţie! populare şi a mişcă­ de agitaţie de la secţia tur­
publicarea sa constituie, fără Expunere î Conştiinţa socia­ alte trei brigăzi artistice ca­ rii artistice de masă, MIrcea nătorie I. Cei prezenţi s-au
îndoială, un ajutor preţios listă. Activitatea organizaţiilor U.E.I.L., Glodeanu I., re funcţionează pe lingă di­ Valea, directorul Muzeului oprit din dans şi au urmărit
pentru celelalte cabinete de 9. 24 III 1972 15,30 de partid pentru ridicarea ni­ I. A. S., Bufnea L. Salariaţii din între­ ferite întreprinderi şl insti­ judeţean, care le-au vorbit cu interes programul tineri­
lor artişti amatori. Cei de \'L
ştiinţe sociale şi răspîndirea velului de conştiinţă a mase­ I.M.T.F, Spâtaru A. prinderile enunţate tuţii din oraş) se va prezen­ despre trecutul de muncă şi
lor ta cu „Cîntece şi veselie" de luptă al tineretului hu- secţia laborator le-au mulţu­
cunoştinţelor ştiinţifice. în faţa lucrătorilor de la nedorean, despre contribu­ mit colegilor de la turnăto­
Consfătuire pe tem a: Organi­ Surdu V., Petrescu C., Ingineri, tehnicieni şi
Inserarea în ziarul nostru a 10. 27 III 1972 15,30 zarea ştiinţifică a producţiei I.I.L. Haţeg Jeleriintan C. muncitori fruntaşi I.A.S. Bîrcea. ţia lui la edificarea societă­ rie I, pentru răspunsul la In­
altor programe, a unor oplnî! Pregătirea propagandiştilor: Demn de amintit este ni­ ţii socialiste multilateral dez­ vitaţie, pentru frumosul pro­
privind conţinutul şi metodica Informare privind sarcinile ac­ velul calitativ şl educativ al voltate. gram prezentat, care le-a
Uteciştii de la C.S.H. sînt
unor programe ar fi de natu­ tuale ale comitetului orăşe­ Propagandiştii de la programelor ceea ce aduce într-o continuă întrecere în­ colorat plăcut seara distrac­
de flecare dată aplauze la
ră să generalizeze o experien­ 11. 29 III 1972 15,30 nesc de partid. Indicaţii me­ Sala cabinetului de Spătaru A., Fărcaşîn Statut, Educaţie cetă­ tre el. In ultima vreme, el tivă.
todice privind conţinutul şi o- ştiinţe sociale P., Bojin I. ţenească şi Economie scenă deschisă artiştilor din
ţă bună. De aceea, vă Invităm rlentarea expunerilor şi dez­ partea publicului. au organizat şi alte activităţi
să trimiteţi ziarului acele pro­ baterilor în întîmpinarea semicente­ VASILE GRIGORAŞ
grame pe care le socotit! po­ Consfătuire: Din experienţa
trivite pentru publicare, pre­ comitetului de partid de la a­
bator privind întărirea vieţii Sala de şedinţe de la
cum şi sugestii în legătură cu Membrii comitetelor de
12. 31 III 1972 15,30 interne de partid. Conducerea abator Zamora N., Surdu V. partid de la întreprin­ CERCURILE IIOBICI ALE
activitatea ce o desfăşuraţi pe activităţii organizaţiilor de derile oraşului
acest tărîra. masă
H A ITILO R - INSTRUCTORI DE PIONIERI
Cote noi in perfecţionarea Cercurile metodice ale co- dajiţilor-instructorl, care a a­ cesteia — „Glorie pămîntuluî
mandanţllor-Instructori de pio­ vut loa ia această şceală, a strămoşesc", dacă ar fl fost
nieri din zona Haţegului, ini­ fost deosebit de Interesant. mai puţin „concepută", dacă
activităţii la I.I.L irod Organizaţiei pionierilor Hune­ comandanta unităţii şl respon­ lernentul emoţional al activită­
s-ar fi lăsat mai mult loc i-
ţiate de Consiliul judeţean al
Profesoara Elena Stoicovici,
niţiatlvei fiecărui pionier, e-
doara,
unul
la propunerea
sabila cercului, a pregătit a­
mare număr de cadre didac­ ceastă manifestare după o ţii ar fl crescut mult. Dar
La cei 15 ani de activitate a producţiei marfă cu peste tice, au menirea să faciliteze concepţie proprie. Membrii în forma în care a fost pre­
pe care îi va sărbători în cu- 1 200 000 lei, de producerea su­ un larg schimb de experienţă, consiliului pionieresc de aici zentată activitatea, după cum
rînd, se poate spune că între­ plimentară a 100 mc de prefa­ să ridice măiestria pioniereas­ au prezentat cîteva din preo­ au observat majoritatea par­
prinderea de Industrie locală bricate din beton armat, 300 că a acelora care, zl de zl, cupările lor privind educarea ticipanţilor la discuţii, a a­
din Brad şi-a cîştigat un bine­ mc borduri din boton simplu, formează, prin întreaga lor polltlco-ideologică a pionieri­ vut mai mult efectul unul
meritat prestigiu în rîndul 50 000 bucăţi cărămidă, con­ activitate, oamenii de mîlne. lor şl şcolarilor, probleme de montaj literar-muzical. Şi
unităţilor economice ale jude­ fecţii metalice în valoare de Cercurile metodice pionie­ prim ordin ale societăţii noas­ totuşi, tocmai această par­
ţului. Produsele întreprinderii 100 000 lei. reşti din zona Haţegului se tre, au arătat cum se preocu­ te a adus contribuţia ho-
brădene eu trecut de mult — Acest spor de producţie deosebesc fundamental de pă pionierii din Densuş de tărîtoare la reuşita cercului*
graniţele Hunedoarei şi în ul­ îl vom realiza pe seama creş­ cercurile pedagogice ale ca­ traducerea în viaţă a hotărîri- oferind un bun motiv de dis­
tima perioadă şi ale ţării. terii productivităţii muncii — drelor didactice prin natura lor celei de a Il-a Conferinţe cuţii, de confruntări, de rela­
tări din experienţa personală.
Punînd în centrul activităţii ne spune tennicianul Axente problemelor abordate, prin Naţionale a Organizaţiei pio­ A mai avut încă un merit r
Detaşamentul clasei
nierilor.
modul de a concepe activi­
creşterea productivităţii mun­ Dolga. S-au şi luat măsuri în tăţile. Astfel au loc asistenţe a IV-a a pregătit o şezătoare copiii au folosit — ce 6 drept
cii, primul an al cincinalului această direcţie. Astfel la fa­ la activităţi ale detaşamente­ pionierească cu ghicitori şt
a fost încheiat cu depăşiri la brica de mobilă s-a trecut Ia destul de stîngacl şl cu mici
lor diferenţiat pe cicluri, dez­
producţia globală şi la pro­ o nouă reamplasare a utila­ bateri, comunicări, expuneri proverbe, glume şl cîntece ca­ poticneli — diafilmul şl dis­
re au solicitat atenţia copiilor.
cul. După opinia multora era
ducţia marfă vîndută şi înca­ jelor existente pentru îmbu­ ale unor specialişti invitaţi Membrii detaşamentului cla­ bine ca materialul prezentat
sată cu 3,8, respectiv 15 la su­ nătăţirea fluxului tehnologic sei a Vri-a au analizat în de­
tă, livrîndu-se suplimentar şi pentru evitarea încrucişă­ special în acest scop — fapt plin acord cu noul statut al să fie mai mult comentat, să
garnituri de mobilă în valoa­ rilor survenite In prelucrarea care a făcut ca aceste acţiuni organizaţiei activitatea lor se tragă concluzii, învăţămin­
să se bucure de un deosebit
te.
re de 170 000 lei, peste 2 500 şl transportul semifabricatelor. succes din partea participan­ pionierească şl şcolară. Co­
tone pavele, 650 tone mozaic, In carierele de piatră am a­ mandamentul detaşamentului a Invitat pentru a vorbi par­
alte produse. doptat noi metode de exploa­ ţilor. ticipanţilor despre „Cele mal
tare şi s-a trecut la mecani­ Pentru a da posibilitatea tu­ prezentat un raport bine do­ actuale probleme aia muncii
Rezultatele meritorii obţinu­ turor comandanţilor-instructorl cumentat, conceput într-un pioniereşti" — preşedintele
te anul trecut au determinat zarea operaţiilor de încărcare din Ţara Haţegului să ia par­ profund spirit critic. Ce a Consiliului Judeţean Hunedoa­
şi sortare a andezitului.
o angajare sporită şi în cel — Specific secţiei de prefa­ te la aceste activităţi au fost făcut detaşamentul ? A reali­ ra al Organizaţiei pionierilor,
de-al doilea an al cincinalului. bricate din beton de la Criş­ create patru centre metodice zat toate activităţile din pro­ prof. Gligor Haşa, a prezentat
Primele două luni ale lui ’72 cior — adaugă şeful secţiei ia Pul, Sarmizegetusa, Densuş gram. pionierii s-au străduit o originală expunere, fonda­
oglindesc dorinţa de afirmare Nicolae Tomodan — este în şi Haţeg. să înveţe mai bine, ocupîn- tă pe o îndelungată experien­
a colectivului, întregiră de această perioadă lărgirea ac­ Şcoala generală din comuna du-se de pionierii slabi la în­ ţă, pe date noi ale psiholo­
obţinerea pînă în prezent a ţiunii de mică mecanizare. S-a Densuş posedă o autentică văţătură, au participat la muncî giei i „Grupa de pionieri în
unui spor de 9,7 la sulă la trecut deja la mecanizarea o- experienţă în munca cu pio­ patriotice reallzînd un mare acţiune".
producţia globală şi de 15,4 la peratiilor de stlvuire a produ­ nierii. Este suficient să amin­ număr de ore. Există totuşi Bine pregătite, asemenea
sută la producţia marfă. tim că această şcoală se nu­ pionieri în detaşament care activităţi metodice aduc o
selor prin dotarea cu autostî-
— Prin realizarea unui spa­ vuitoare, precum şi la con­ mără printre puţinele din me­ participă la activităţi doar no­ contribuţie valoroasă Ia îmbo­
ţiu de producţie constînd din- fecţionarea pe plan local a u­ diul rural cu participanţi la minal, nu înţeleg rosturile or­ găţirea măiestriei în munca
Ir-un atelier mecanic, dotat nor noi matriţe şi cofraje. concursul republican „Mini- ganizaţiei. S-au citat nume, cu pionierii, declanşează, sti­
şi încadrat corespunzător ac­ Interlocutorii la discuţie au tehnlcus". In şcoală există un s-au relevat fapte, s-au for­ mulează iniţiativa.
tualelor cerinţe, vom pune ba­ relevat şi alte „nivele" la ca­ interesant punct muzeistic, ate­ mulat critici ca la cea mai
zele unei noi platforme In­ re se va situa activitatea din liere, camera pionierilor cu xigentă analiză. Prof. 1GNA RUDIN
dustriale în oraşul Brad care acest an a I.I.L. Brad. Cert un colţ de documentare, cu In privinţa a ceea ce s-a activist
în următorii ani va cuprinde este că aşa după cum subli­ albume, exponate. prezentat în continuarea acti­ al Consiliului judeţean
şi o statie de auloservice — nia contabilul şef al întreprin­ Cercul metodic al coman- vităţii cu o a. doua parte a a- al Organizaţiei pionierilor
afirmă Ioan Faur, Inginerul derii, Ştefan David, în perfec­
sef al întreprinderii. Tot pen­ ţionarea activităţii se are în
tru mărirea capacităţilor d? vedere nu doar dezvoltarea
producţie vizăm amenajarea capacităţilor productive, ci şi Ţelul suprem al politicii locuirea burlanelor ( repararea
unui poligon pentru prefabri­ aspectul eficientei economice partidului nostru este de a şi spoirea cazanului de fiert
cate din beton şl o secţie pen­ al acestei dezvoltări. Două îmbunătăţi neîncetat condiţii­ ngrijirea locuinţei - obligaţie, dar rufe y repararea spălătorului
tru produse răcoritoare, dez­ cifre sînt semnificative în a­ le de viată ale poporului, de pentru rufe y vidanjarea haz­
voltarea unei staţii de criblu­ cest sens. In 1972 cheltuielile a genera creşterea neconteni­ nalelor de tip uscat y revopsi­
ră şi electrificarea carierei materiale vor fi reduse cu 2,9 tă a gradului de civilizaţie şi
Valea Arsului — Crişcior, pu­ lei la 1 000 lei producţie mar­ bunăstare a naţiunii noastre rea conductelor aparente.
In cazul clădirilor cu apă
nerea în valoare a noi zăcă­ fă, în timp ce beneficiile su­ socialiste. act de înalţi conştiinţă cetăţenească curentă situate pe străzi fără
minte de nisipuri cuarţoase şi plimentare vor fi cu 3,2 la In acest context se înscrie canalizare, locatarii vor su­
de argilă. sută mai mari decît anul tre­ şi construirea a sute de mii porta numai cheltuielile pen­
Dezvoltarea capacităţii pro­ cut. de apartamente, în mii de tru canal, stabilite conform
ductive la I.I.L. Brad va per­ Sînt fapte care Intr-adevăr blocuri noi, ridicate pe întreg se stabilesc obligaţiile ce re­ lor de faianţă, mozaic, lemn aparentey întărirea brăţărilor părţile comune ale clădirii normelor în vigoare, vidanja­
mite cu siguranţă ca răspun­ oglindesc noile cote de per­ teritoriul tării. Zeci de mii de vin chiriaşilor i etc. din placajele pereţilor şi şi consolelor acestora. (casa scărilor, sala cazanelor, rea fiind în sarcina. întreprin­
sul la chemarea întreprinderii fecţionare a activităţii produc­ apartamente, realizate din ® Lucrări de întreţinere a pardoselilor ; raşchetarea şi spălătorii, uscăterii etc.). derii care are în administrare
d? industrie locală din Orăştie tive la acest mic dar inimos fondurile centralizate ale sta­ şi reparaţii la apartament şi curăţirea parchetului, repara­ La Instalaţia electrică : re­ fondul locativ.
La Instalaţia de
încălzire
să fie respectat. Este vorba colectiv de muncă. tului, au fost predate, în ve­ dependinţele acestuia, precum rea prin lipire a pardoselilor pararea sau înlocuirea fasun­ .centrală i întărirea brăţărilor La Instalaţia de gaze i cu­
gurilor, întrerupătoarelor, co­
de depăşirea producţiei glo­ derea satisfacerii nevoilor de şl la părţile şi instalaţiile în de material plastic. mutatoarelor, prizelor, sigu­ şi a consolelor y curăţirea gră­ răţirea arzătoarelor y şlefuirea
bale cu un milion de lei şi V. RUDESCU locuinţe, şi oamenilor muncii folosinţă comună din Interio­ La instalaţia de încălzire r ranţelor fuzibile, sau automa­ tarelor la cazane ; curăţirea şl ajustarea robinetelor do
din Judeţul Hunedoara, din rul apartamentului: revopsirea conductelor apa­ te | înlocuirea globurilor şi injectoarelor şl arzătoarelor ţ serviciu cu cana y revopsirea
municipiul Deva. La partea de construcţii i rente şi a radiatoarelor; în­ becurilor. ungerea părţilor mobile la conductelor aparente y întări­
tărirea brăţărilor şl consolelor
După cum e şl firesc, toţi
Restanţele la pregătirea terenului şi acei care au beneficiat de re­ spoieli şi zugrăveli interioare existente pentru conducte şl stalaţiile comune ale clădirii motoare şi mecanisme y repa­ rea brăţărilor şi consolelor
@ Reparaţii la părţile şi In­
acestora.
rarea robinetelor şl a ventile-
la pereţi şi tavane; refacerea
partizarea acestor locuinţe au tapetelor y revopsirea pereţi­ radiatoare. (holuri, culoare, casa scării, lor y curăţirea rezervoarelor La Instalaţia electrică t re­
ia însămînţări să fie grabnic lichidate! datoria de a păstra, întreţine lor de băl, bucătării, closete La instalaţia sanitară : re­ sala cazanelor, spălătorii, us- de combustibil pentru înde­ pararea şl înlocuirea întreru­
şi gospodări cu grijă deose­ etc. ; revopsirea duşumelelor pararea şl înlocuirea robine­ cătorii, crematorii, camere de părtarea reziduurilor y desfun­ pătoarelor, fasungurilor, co­
bită spaţiul ce le-a fost în­ şi a tîmplăriei interioarey re­ telor şl a bateriilor amestecă- uz comun la subsol sau pod, darea conductelor de alimen­ mutatoarelor, prizelor, sigu­
(U rm ară din pag. 1) alte unităţi, s-au luat măsuri credinţat. Aceasta, în primul pararea şi înlocuirea dispo­ toare de apă la chiuvete, la- ascensoare, coşuri de fum tare cu combustibil y revopsi­ ranţelor fuzibile sau automa­
pentru a împiedica pierderea rînd, ca recunoştinţă pentru rea conductelor aparente şi ă te, butoanelor şl automatelor
curent
la
de
zitivelor
uz
datele operative rezultă că apei din sol, la cooperativele grija partidului şl statului tîmplărle (druckere, cremoa- voare, băi etc. y repararea şi etc. : radiatoarelor. de scară j înlocuirea becuri­
înlocuirea sifoanelor de scur­
există o slabă preocupare a agricole din Brănişca, Leşnic, nostru faţă de condiţiile de ne, broaşte etc.) y repa­ gere aparente de la obiectele La partea de construcţii: La instalaţia sanitară t re­ lor şl a globurilor.
cadrelor tehnice şi a mecani­ Şoimuş, Bejan, Sălaşu de Jos viaţă asigurate şi ca preţuire rarea. rulourilor, obloanelor, sanitare y înlocuirea garnituri­ înlocuirea geamurilor şi chi­ pararea şl înlocuirea robinete­ La Instalaţiile şl dotările
zatorilor pentru grăparea ară­ etc. nu se acţionează cu su­ a muncii sociale materializate Jaluzelelor de la ferestre | re­ lor de la capacele pieselor de tuirea lor y mici reparaţii la lor şl a ventilelor de la apă-» gospodăreşti r curăţirea şi
turilor, atît în cooperativele ficiente forţe pentru a con­ [n aceste locuinţe, care nu pararea şl înlocuirea jardinie­ curăţire y desfundarea sifoa­ balustradă şl mîna curentă ; lătoril, uscătorii, closet, chiu­ desfundarea canalelor pentru
agricole cît şl în întreprinde­ tracara efectul lipsei de umi­ sînt „proprietatea." chiriaşului, relor r curăţirea şl repararea nelor de scurgere şl a cana­ fixarea plăcilor la pardoseli şi vete, lavoare, băl ţ, înlocuirea evacuarea gunoaielor ţ cură­
rile agricole de stat fiind mari ditate. ci un bun al întregului popor. sobelor între perioadele nor­ lizării pînă la coloană y revop­ pereţi y repararea sobelor în­ garniturilor de la capacele ţirea şl ungerea ghidajelor*
ramîneri în urmă. Spre exem­ Ţinînd seama de faptul că male de refacere sau de înlo­ sirea conductelor aparente y tre perioadele normale de re­ pieselor de curăţire y desfun­ platformelor şl vagoneţilor
plu, în C.A.P., pînă derl, gră- stadiul de realizare a lucrări­ Dar, spre regretul nostru, al cuire a lor y repararea sobelor consolidarea şl înlocuirea facere sau înlocuirea lor y re­ darea, repararea sau înlocui­ pentru evacuarea gunoiului y
patul nu s-a făcut nici pe lor care reclamă maximă ur­ tuturor, se mai pot constata de gătit din zidărie sau meta­ portprosopului, portsăpunului, pararea şl înlocuirea dispozi­ rea sifoanelor de scurgere a­ procurarea, repararea, curăţi­
2 000 hectare din cele 13 000 genţă este departe de a putea cazuri de indolentă în îngriji­ lice şl înlocuirea burlanelor y portnîrtiei, etajerei şl a oglin­ tivelor de închidere a tîmplă­ parente de la obiectele sani­ rea şl revopsirea reclpienţilor
rea şi întreţinerea apartamen­
hectare planificate. Nu mai fl considerat ca satisfăcător, repararea uşiţelor de control zii y repararea şi înlocuirea riei — uşi, ferestre, obloane, tare y desfundarea sifoanelor de gunoi y curăţirea cremato­
este cazul să Insistăm asupra se desprinde cu claritate Im­ telor de către unii locatari. In ale coşurilor de fum, precum flotornlui, ventilulul (clopotu­ lucarne etc. y repararea uşiţe- de scurgere din pardoseli y riului şl a dispozitivelor de
necesităţii acute ca lucrările perativul ca organizaţiile de acest scop I.G.G.L. Deva con­ şi a celor de aerisire j repa­ lui) manşonului, capacului, a lor de control ale coşurilor desfundarea reţele} de cana­ ardere ; întreţinerea şl repa­
sideră necesar să amintească,
de întreţinere a ogoarelor să partid din unităţile agricole, şi pe această cale, îndatoriri­ rarea mobilierului din dota­ lanţului cu mîner de la clo­ de fum, precum şi a celor de lizare aferente construcţiei rarea platformelor de gunoi,
se efectueze cu maximă ope­ cadrele tehnice şl consiliile le ce revin chiriaşilor în ba­ rea apartamentului ; consoli­ set ; repararea cazanului de aerisire y repararea şi reface­ pînă Ia căminul de racord de a Jardinierelor de la casa scă­
rativitate, fiind binecunoscut populare comunale să acţio­ darea cercevelelor interioare baio şi înlocuirea burlanelor. rea cotlonului pentru cazane- ia ieşirea din clădiri; repara­ rii şi a bătătoarelor de co­
că zilnic se pierd cantităţi neze cu toate forţele în cîmp, za Legii nr. 10/1968 (preve­ de la ferestre prin montarea La Instalaţia do gaze: cu­ le de fiert rufe de la spălă­ rea şi înlocuirea flotorulul, voare.
derile art. 16 din H.C.M. 1651/
mari de apă din sol, ceea ce deplasînd centrul de greutate 1968), privind administrarea de coltare metalice; înlocui­ răţirea dispozitivelor de ar­ torii ; confecţionarea, monta­ ventilului (clopotului), manşo­ La ascensoare i înlocuirea
afectează serios asigurarea li­ al întregii lor activităţi spre fondului locativ şi reglemen­ rea geamurilor sparte sau dere ; şlefuirea şi ajustarea rea. şi întreţinerea afişierelor nului, capacului şi a lanţului geamurilor, globurilor, becu­
nei baze temeinice recoltei. locurile unde se hotărăşte ne­ lipsă ; chituirea geamurilor; robinetelor cu cana pentru şi a cutiilor pentru corespon­ cu mîner de la closet y repa­ rilor, oglinzilor şl a covoare-
Dacă la G.A.P. Geoagiu, Ilia, mijlocit soarta producţiei a­ tarea raporturilor dintre pro­ fixarea sau înlocuirea plăci­ lor de material plastic din ca­
Gurasada, Băieşti, Haţeg şi în gricole. prietari sl chiriaşi, prin care gaze y revopsirea conductelor dentă ; spoieli şi zugrăveli la rarea cazanului de bale şl în­ bine.