Page 4 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5332 O MIERCURI 1 MARTIE 197*
av^.' v».srs

SECVEI INTERNATIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE

Vizita delegaţiei DESCHIDEREA TIRGULUI Reluarea lucrărilor Comitetului Acţiuni in sprijinul ratificării tratatelor
INTERNAŢIONAL DE PRI-
parlamentare române MÂVARA DE LA UTRECHT O.N.U. pentru dezarmare semnate de R.F.G. cu U.R.S.S. şi Polonia

HAGA 29 (Agerpres). —
La Utrecht s-a deschis cea de la Geneva BONN 29 (Agerpres). — O portant pe calea spre destin­
în Cehoslovacia de a 38-a ediţie a Tîrgu- serie d? organizaţii democra­ dere şi asigurarea unei păci ^ Glasul roţilor de
lui internaţional de primă­
vară pentru bunuri de con­ GENEVA 29 (Agerpres). — încheierea unui tratat asupra tice din R.F- a Germaniei au trainice în Europa. El a re­ \ tren va amuţi?
levat, de asemenea, marei im­
participat Ia un Congres des­
PRAGA 29. — Corespon­ după ce a mulţumit pentru sum. România este prezen­ Li Geneva au început marţi interzicerii experienţelor sub­ făşurat la Frankfurt pe Miln, portanţă a declaraţiei adopta­ \j Specialiştii firmei „Bald-
dentul Agerpres, C. Prisăcaru, primirea caldă, frăţească, fă­ tă la această manifestare lucrările celei de-a 18-a se­ teran?, precum şi pentru în­ în sprijinul ratificării tratate­ te la Consfătuirea de la Praga i xoin - Lima - Hamilton“ ne
trajisonite: In cea de-a treia cută membrilor delegaţiei, a cu un pavilion în care sînt siuni a Conferinţei Comitetu­ cetarea continuării cursei în­ a Comitetului Politic Consul­ i asigură că, intr-un viitor
zi a vizitei în Cehoslovacia, prezentat gazdelor munca en­ expuse o gamă variată de lui O.N.U. pentru dezarmare. armărilor nucleare pe plan ca­ lor semnate de R.F.G. cu U­ tativ al statelor participante \ apropiat, trenurile vor cir-
membri] delegaţiei Marii A­ tuziastă a poporului român, confecţii, tricotaje, mobilă, Şedinţa inaugurală — a 545-a litativ, negăsind suficientă niunea Sovietică şi cu Polo­ i cula pe şine fără să produ-
dunări Naţionale, condusă de succesele sale în construirea produse de artizanat, co­ de la instituirea Comitetului doar limitarea cantitativă a nia şi în favoarea securităţii la Tratatul de la Varşovia, a- ? că zgomot. „înfăşurarea"
tovarăşul Ştefan Voitec, au societăţii socialiste multilate­ voare, încălţăminte, împle­ pentru dezarmare, în marţi? arsenalului nuclear. europene. Congresul a fost rătînd că ca trasează perspec­ t rofii intr-o anvelopă de
fost oaspeţii Slovaciei. ral dezvoltate, prin făurirea tituri, articole de sticlărie, 1962, — a fost deschisă de Kurt Waldheim a subliniat, organizat din iniţiativa Comi­ tivele clare ale dezvoltării l cauciuc este imposibilă, de­
Parlamentarii români sint unei economii moderne, cul­ ceramică şi altele. secretarul general al O.N.U.. pe de altă parte, necesitatea tetului de Tineret al Uniunii paşnice pe continentul euro­ ; oarece la contactul cu şina
însoţiţi de Ian Marko, prim- turi înaintate, prin îmbunătă­ încă din prima zi, expo­ Kurt Waldheim. El a pledat, urgentă de a se face progre­ Sindicatelor din R.F.G., a Ti­ pean. \ cauciucului se deteriorează
vicepreşedinte al Adunării Fe­ ţirea neîntreruptă a nivelului natele româneşti s-au bu­ relevă agenţia France Pres- se spre un control regional al neretului Muncitor Socialist In încheierea congresului, l foarte repede. Dar este su­
derale a R.S. Cehoslovace, şi de trai. curat de o apreciere deo­ se, pentru interzicerea totală înarmărilor şi spre dezarmarea German, a Uniunii studenţeşti a iivut loc un miting, la ca­ l ficient să se adauge in in­
de ambasadorul României la Vorbitorul a evidenţiat do­ sebită din partea specialiş­ a experienţelor nucleare sl Europei, „unde, a spus »?1, e- „Spartacus" şi a Uniunii per­ re .participanţii şi-au exprimat teriorul roţii o „căptuşeală"
Praga, Teodor Haş. rinţa poporului român, a con­ soanelor persecutate de na­ hotărîrea de a milita activ în de cauciuc, combinat cu si­
La Hradul din capitala ducerii sale, de a depune şi tilor şi vizitatorilor. xlstă încă o concentrare din­ zişti, relevă agenţia TASS. favoarea ratificării tratatelor liciu intre stratul de alumi­
Slovaciei, preşedintele Consi­ pe mai departe eforturi pen­ tre cele mai distrugătoare de In raportul prezentat Ia semnate la Moscova şi Var­ niu forjat şi cercul din oţel
liului Naţional Slovac, Ondrej tru a înnobila cu valenţe noi, arme moderne". congres, H. Matissen, membru şovia, pentru convocarea con­ al roţii, pentru ca roţile să
Klokoc, a salutat în persoa­ pentru a dezvolta continuu, al Comitetului de iniţiativă ferinţei general-europene în devină mult mai uşoare şi
na membrilor delegaţiei Marii prietenia care uneşte popoa­ „Problema Orientului Apropiat In cadrul acestei şedinţe au problemele securităţii, pentru „tăcute” : intensitatea su­
Adunări Naţionale pe solii rele român şi slovac. mai luat cuvîntul reprezen­ pentru securitatea europeană netului ar avea in acest
poporului român prieten, că­ tanţii U.R.S.S., S.U.A., Japo­ din R.F.G., a subliniat că tra­ destindere şl înţelegere reci­ caz 425 Hz în loc de 2 150 \
ruia poporul slovac îi poartă Membrii delegaţiei au parti­ trebuie soluţionată prin negocieri" niei şi Mexicului., tatele constituie un pas Im­ procă în Europa. Hz, cit are in prezent. ţ
^ o profundă recunoştinţă pen­ cipat apoi la un dejun oficial
tru jertfele de sînge date oferit în cinstea lor de Con­ Conferinţa de presă a secretarului Cu „France" ţ
pentru eliberarea Slovaciei siliul Naţional Slovac. PRIMUL COLOCVIU
de sub jugul fascist. Vizita După-amiază, parlamentarii ■ >53 în jurul lumii .}
dumneavoastră o apreciem români au vizitat cooperati­ general al O. N. U. Agenda economica ASUPRA COMERŢULUI
drept o contribuţie valoroasă va unică de producţie agri­ AFRICAN Compania turistică „Tran­
la extinderea pe mai departe colă din comuna Most na Os- GENEVA 29 (Agerpres). — incidente de la frontiera is- NAIROBI 29 (Agerpres). — şat" a organizat o excursie
a relaţiilor de colaborare şi trove, de lingă Bratislava, In cursul unei conferinţe de raeliano-libaneză şi a preci­ DEFICITUL BALANJEI COMERCIALE A S.U.A. Primul colocviu asupra co­ la bordul celui mai mare
cooperare înălţate pe posta­ unde au fost informaţi pe presă, care a avut loc la Ge­ zat că se va întoarce imediat pachebot — „Franceu —
mentul trainic al îndelungatei larg despre succesele obţinute neva, secretarul general al li New York dacă ostilităţile merţului african, organizat pe urmele eroului lui Ju-
noastre prietenii, a spus On­ de această unitate în sporirea O.N.U., Kurt Waldheim, refe- vor continua. Secretarul ge­ WASHINGTON 29 (Ager­ citul balanţei comerciale a­ sub dublul patronaj al Or­ les Verne, din romanul m80
drej Klokoc. producţiei agricole, vegetale rindu-se la conferinţa asupra neral al O.N-U. a relevat, în pres). — In luna ianuarie, mericane dobândeşte din ce ganizaţiei Unităţii Africane zile in jurul lumiiY Totuşi,
Tovarăşul Ştefan Voitec, şi animale. balanţa comercială a State­ în ce mai mult un caracter (O.U.A.), şi Comisiei Econo­ Phileas Fogg, eroul lui Ju-
securităţii europene, a decla­ acelaşi timp, că, după întîl- lor Unite a înregistrat un cronic, în ciuda măsurilor, mice a Naţiunilor Unite pen­
rat : „Cooperarea regională nirea pe care a avut-o cu re­ deficit de 318,9 milioane do­ pe alocuri dure, luate de tru Africa, a fost inaugurat Ies Verne, ar avea motive
este foarte importantă. Voi prezentantul său special, Gun- lari — s-a anunţat oficial la S.U.A. In ceea ce priveşte luni, Ia Nairobi, de James să-i invidieze pe partici­
sprijini toate iniţiativele în nar Jarring, în urma vizitelor Washington. Agenţia Asso­ relaţiile cu partenerii lor Osogo, ministrul kenian al panţii la reeditarea călăto­
această direcţie, pentru că e­ recente ale acestuia la Cairo, ciated Press relevă că defi­ comerciali. comerţului şi industriei. Co­ riei sale t pasagerii de pe
le facilitează activitatea Na­ Amman şi Ierusalim, este con­ locviul reuneşte reprezen­ „France“ vor face escală
ţiunilor Unite — şi aceasta vins că „problema Orientului REUNIUNEA MINIŞTRILOR AGRICULTURII tanţi din peste 30 de ţări. in numeroase Insule de in­
este valabil şi în cazul con­ Apropiat trebuie soluţionată DIN ŢĂRILE MEMBRE ALE PIEŢEI COMUNE Lucrările lui vor dura cinci teres turistic, vor vizita
monumente celebre. In a-
ferinţei europene .asupra prin negocieri". zile. cest scop, le stau la dis­
securităţii". ,,Este extrem de important BRUXELLES 29 (Agerpres). fost informaţi de cererea In alocuţiunea de deschi­ poziţie elicopterele de pe
Oprindu-se asupra situaţiei să se continue eforturile — Luni a început la Bruxel­ fermă a Angliei de a fi con­ dere, James Osogo s-a pro­ vas. Compania „Tranşata
O.N.U.", a spus Waldheim, a- nunţat pentru liberalizarea
din Orientul Apropiat, Wald­ les o reuniune de două zile sultată pe viitor în toate anunţă că pasagerii vor a­
rătînd, în context, că „-există schimburilor comerciale in-
heim a calificat drept „pro­ o bază pentru desfăşurarea a miniştrilor agriculturii din problemele privind politica terafricane, suprimîndu-se, în vea virsta medie de 68 ani,
ţările membre ale Pieţei co­
Pe
agricolă a comunităţii.
iar costul unui bilet la ca­
fund regretabile" recentele misiunii Jarring". mune. Principala problemă de altă parte, în documen­ special, barierele vamale. binele de lux este de 40
înscrisă pe ordinea de zi o tul oficial adresat de guver­ Diallo Telli, secretarul ge­ milioane franci vechi. Că­
constituie fixarea preţurilor nul englez Consiliului mi­ neral al O.U.A., a declarat lătoria va dura 88 zile, in
produselor agricole pentru nisterial al C.E.E. se preci­ că scopul reuniunii este „de­ cursul cărora vor fi par­
colonizarea economiilor afri­
Intensificarea mişcării viitoarea campanie agricolă, zează că preţurile produse­ cane şi structurarea lor în curşi 80 000 km. Deci, un
care începe la 1 aprilie.
dolar per kilometru.
U.R.S.S. „A SU “ este un sistem autom at de condţuccre, creat de lor agricole propuse de or­ viitor". Exprimînd o idee
Institutul de cercetAri şl prolec ţări pentru sistem ele autom ate In întâlnirile anterioare, ganul executiv al „celor şa­ asemănătoare, secretarul ge­
do conducere pe ram ură. Unul din prim ele aparate de acest gen studenţeşti din Spania miniştrii n-au reuşit să a­ se" pentru viitoarea campa­ Diagnostic
a Intrat In funcţiune in cadrul M inisterului pentru construcţia jungă la un acord în aceas­ neral al Comisiei Economice
de aparate, m ijloace de autom aţi zare şi sistem e de conducere al nie agricolă va afecta con­ O.N.U. pentru Africa, Robert prin radio i
U.R.S.S. Noul aparat perm ite rezolvarea unor serii de proble- MADRID 29 (Agerpres). — săptămînii trecute în centrele tă spinoasă problemă, care Gardiner, a arătat că acest
m e legate de planificarea tehnico -econom icâ, program ele de pro- In Spania s-a intensifeat miş­ universitare din provincie, pare să se complice şi mai tribuţia Angliei la acest sec­ colocviu va trebui „să con­
ducţle anfuale, conducerea opera tivft a secţiilor, aprovizionarea, carea studenţească pentru de­ luni s-au produs acţiuni si­ mult. Potrivit agenţiei Asso­ tor comunitar, precum şi Specialiştii serviciului ’âe
planificarea m uncii, contabilitate, In anii noului cincinal se preve­ ducă Africa la autonomia sa salvare din Toulouse
de crearea a peste 200 de asem e nea sistem e autom ate de condu­ mocratizare a învăţământului milare la Universitatea din ciated Press, miniştrii au propria sa politică agricolă. economică". (Franţa), ne încredinţează
cere. superior. După acţiunile ener­ Madrid, unde cîteva sute de
In fotografie: Centrul de c al cui şl programare „ASU“. studenţi au organizat un mi­ că la primele semne ale u­
gice întreprinse la sfârşitul nei boli nu este necesar
ting în cadrul căruia parti­
cipanţii au reclamat schim­ să consultăm un medic.
facă
Este suficient să se
bări profunde în structura apel la instalaţiile biotele-
MOSCOVA. — Alexei Ko- tema relaţiilor polono-finlan- lui general al O.N.U. un învăţămîntului superior spani­ metrice de pe maşinile şi
sîghln, preşedintele Consiliu­ d?ze şi a pregătirilor confe­ mesaj în care denunţă in­ ol. împotriva studenţilor au elicopterele salvării pen­
lui de Miniştri al U.R.S.S., rinţei general-europene pri­ tenţia autorităţilor israelle- fost trimise detaşamente de tru ca aceste instalaţii să
I-a primit marţi pe Bohuslav vind securitatea şi colabora­ ne de a organiza alegeri mu­ poliţişti. Au avut loc inciden­ înregistreze şi să prelu­
Chnoupek, ministrul afaceri­ rea — transmite agenţia nicipale în teritoriile iorda- te, numeroşi participanţi fi­ creze cele mai importante
lor externe al R.S. Ceho­ PAP. niene ocupate de Israel. ind arestaţi. Facultatea de fi­ date fiziologice ale bolna­
slovace, aflat în vizită Ia Mos­ lozofie şi litere a fost închisă vului, iar după ctteva se­
cova. Cu acest prilej, a avut PEKIN. — Agenţia China pînâ la noi dispoziţii. cunde — să elaboreze diag­
loc o convorbire Ia care au Nouă anunţă că guvernul nosticul respectiv.
fost examinate probleme CADRAN R.P. Chineze şi guvernul Re­
privind dezvoltarea şi adîn- publicii Ghana au convenit, \ Un examen dificil ţ
cirea prieteniei şi colaboră­ în urma unor convorbiri MUNCHEN Procesul
rii dintre U.R.S.S. şi R S. NEW YORK. — Consiliul prieteneşti purtate de repre­ Meseria de frizer clştigă
Cehoslovacă, precum şi pro­ de Securitate a votat luni zentanţi ai celor două părţi, unor foşti ofiţeri S S. din ce in ce mat mult te­
bleme internaţionale actua­ o rezoluţie cerând tuturor să reia relaţiile diplomatice. ren in S.U.A., interesind in
le — informează agenţia statelor să respecte sancţiu­ Acordul survenit are valabi­ ultima vreme chiar şi fe ­
TASS. nile economice adoptate de litate imediată, cele două MUNCHEN 29 (Agerpres). meile ; sau chiar — mat a­
acest organism al O.N.U. ţări urmînd să facă schimb — In faţa unui tribunal din les femeile. Solicitantele a­
împotriva Rhodesiei, şi, în Munchen a început procesul cestor posturi trebuie să
WASHINGTON. — Luni de ambasadori cît mai cu- a trei foşti ofiţeri SS — Karl
noaptea, preşedintele S.U.A., mod deosebit, să nu impor­ rînd posibil. 1 Finger, Siegfried Schuchart şi urmeze un curs special de
1 250 ore, după care sint
Richard Nixon, şi persoane­ te crom din această ţară. Theodor Lipp — acuzaţi de supuse unui examen scris
le care l-au însoţit în vizita S.U-A. şi Marea Britanie TRIPOLI. — Preşedintele a fi ucis, în perioada ianua­ şi practic. La Institutul de
oficială întreprinsă în R.P. s-au abţinut de la vot. Pro­ Voltei Superioare, Sangoule rie 1941 — ianuarie 1943, mii coafară din New York, un­
Chineză au sosit la Washing­ iectul de rezoluţie a fost Lamizana, care întreprinde multe mii de evrei într-o zo­ de se desfăşoară aceste
ton- prezentat Consiliului de o vizită oficială la Tripoli,
Securitate de Guineea, So­ a avut marţi întrevederi cu nă din sudul U.R.S S. In de­ cursuri, practicantele {şi
HELSINKI. — Ştefan Sta- malia şi Sudan. preşedintele Consiliului Co­ claraţia sa, procurorul gene­ formează mina pe nişte ba­
loane, pe care trebuie să
ral a informat despre brutali
niszewskl, director în Minis­ mandamentului Revoluţiei din tatea cu care „comandourile le atingă cu briciul, fără
terul polonez al Afacerilor AMMAN. — După cum'a- Libia, Moamer El Gedafi. de intervenţie" conduse de să le spargă. Şi vai de cea
Externe, a avut convorbiri nunţă agenţia France Presse, Şefii celor două state au cei trei ofiţeri au exterminat care ar comite o asemenea
semnat cu acest prilej acor­
cu secretarul de stat al Mi­ preşedintele Adunării Naţio­ populaţia paşnică din zonele imprudenţă —- o dată spart,
duri de cooperare tehnică balonul risipeşte în jur o
nisterului de Externe finlan­ nale a Iordaniei, Kamel Ou- şi culturală între Volta Su­ ocupate. Primul audiat dintre
dez, Richard Totterman, pe reikate, a adresat secretaru­ perioară şi Libia. acuzaţi, Karl Finger, a pretins In ultim ii ani au fost create In India peste 70 de noi oblec tlve Industriale. cantitate impresionantă de
că a acţionat din ordinul su­ In fotografie: Aspect al C om binatului m etalurgic din Bhllal. spumă.
periorilor.
t]
Problema întăririi secu­ nării unor importante pro­ re să consacre într-o formă vansarea unor idei retrogra­
rităţii europene, a statorni­ bleme care privesc destin­ instituţională principiile şi de, concepţii învechite —
cirii unor relaţii calitativ derea europeană, justifică PRINCIPIILE Şl CERINŢELE DE BATĂ ALE EDIFICĂRII cerinţele de bază amintite, tributare războiului rece şl
noi între statele continentu­ pe deplin aprecierea că ten­ că va fi util să se creeze destinate să dezorienteze po­
lui constituie o preocupare dinţele şi procesele pozitive un organism permanent al poarele, fie că, nemaiputind
de bază a ‘partidului şi ‘ sta­ sînt precumpănitoare pe con­ tuturor statelor pentru pro­ practic să decidă cursul eve­
tului nostru. tinent, că mutaţiile în Euro­ blemele securităţii europe­ nimentelor, încearcă să go­
In Hotărîrea din 1 februa­ pa se înscriu în tendinţele UNUI SISTEM TRAINIC DE SECURITATE IN EUROPA ne etc. lească de conţinut ideea de
rie a.c. a Comitetului Exe­ mai largi pe care le cunoaş­ securitate europeană, să ca­
cutiv al C.C. al P.C.R., Con­ te mersul istoric in lume de O cerinţă de prim ordin, nalizeze abordarea ei de la
siliului de Stat şi Consiliu­ afirmare cu putere crescindă impusă de necesitatea demo­ bloc la bloc şi spre obiec­
lui de Miniştri ale Republi­ a forţelor socialismului, pro­ tre de partid şi de stat, aşa ţa arată că, prin vocaţia lor de proximitatea geografică a ştiinţifice etc., reciproc avan­ cratizării raporturilor inter­ tive ncesenţiale, să o sub­
cii Socialiste România pri­ gresului şi păcii. cum s-a arătat şi în Decla­ universală şi interdependen­ statelor şi în deplina accep­ tajoase între statele europe­ europene şi asupra căreia stituie unor acorduri sau în­
vind aprobarea documente­ In acest moment, cind pro­ raţia de la Praga, în alte do­ ţa dialectică dintre ele, a­ ţiune politică a acestui con­ ne, eliminarea oricăror dis­ România socialistă stăruie în ţelegeri limitate, in sfîrşit să
lor adoptate de Consfătuirea blema organizării conferinţei cumente comune anterioare ceste principii se cer apli­ cept. criminări şi piedici artificia­ mod deosebit, este aceea de menţină şi întărească actua­
de la Praga a Comitetului general-europene a devenit ale statelor socialiste, inclu­ cate integral şi permanent, Instaurarea unui sistem le ridicate de grupările eco­ a asigura, încă din această la divizare a continentului.
Politic Consultativ al state­ obiectivul central al dialo­ siv In Declaraţia de la Bucu­ în orice situaţie, între toate viabil de securitate, care să nomice închise. Tovarăşul etapă, participarea plenară, In prezent, chestiunea de
lor participante la Tratatul gului politic pe continent, se reşti din 1966, securitatea şi statele, mari sau mici, indi­ scutească efectiv popoarele Nicolae Ceauşescu arăta că directă, pe baze egale şi su­ cea mai mare actualitate
verane a tuturor ţărilor in­
de la Varşovia şi a activită­ pune in mod legitim între­ colaborarea în Europa nece­ ferent de orînduirea lor so­ europene de coşmarul ori­ ,,dezvoltarea relaţiilor de co­ este trecerea nemijlocită, fă­
ţii desfăşurate la consfătuire barea : care sint principiile sită crearea unui sistem de cială. căror pericole, face necesară laborare între state, indife­ teresate la stabilirea cadru­
de delegaţia de partid şi gu­ şi cerinţele majore ce tre­ angajamente clare care să In acelaşi timp, conţinutul adoptarea unor măsuri hotă- rent de orînduirea lor so­ lui, a căilor şi formelor in­ ră intirziere şi fără nici o
vernamentală a Republicii So­ buie respectate pentru ca excludă orice folosire a for­ dinamic al ideii de securita­ rîte de dezarmare, în primul cială. este calea esenţială stituţionale ale sistemului condiţie prealabilă, la reali­
zarea — aşa cum se arată
cialiste România, condusă de un sistem de securitate eu­ ţei sau ameninţarea cu folo­ pentru înfăptuirea securită­ securităţii europene, ceea ce în hotărîrea din 1 februarie
tovarăşul Nicolae Ccauşescu, ropeană să fie viabil, aşezat sirea ei în relaţiile dintre ţii europene'1. implică, evident, ca abor­ a conducerii noastre de par­
s-a subliniat că „una din pe baze noi, ce sens vor tre­ statele europene, să ofere C O M E N T A R I U Intensificind eforturile pen­ darea să se facă pe baze tid şi de stat, la care ne-arn
sarcinile de bază ale politi­ bui să-l • aibă şi care va fi tuturor ţărilor garanţia că tru a asigura asemenea per­ multilaterale şi nu de Ia bloc referit la început — de con­
cii externe a Partidului Co­ profunzimea evoluţiilor ulte­ se află la adăpost de acte spective evoluţiilor în Euro­ la bloc. încununarea cu suc­ tacte multilaterale în vede­
munist şi a Republicii Socia­ rioare în Europa. de agresiune, să asigure tu­ pa, finalităţile vor putea fi, ces a acestui dialog presu­ rea definitivării ordinii de zi
liste România este de a ac­ Fără a încerca o stabilire turor popoarelor europene te şi cooperare nu numai că rînd în domeniul nuclear. neîndoielnic, conform viziu­ pune, de asemenea, aborda­ a conferinţei, stabilirii nive­
ţiona în modul cel mai con­ de priorităţi între un prin­ dreptul de a se dezvolta li­ presupune în mod necondi­ In acest cadru, o importanţă nii ţării noastre, ca şi a ce­ rea graduală a problemelor, lului de reprezentare a sta­
secvent pentru instaurarea cipiu sau altul, intre o ce­ ber şi nestingherit, potrivit ţionat recunoaşterea realită­ deosebită ar avea, aşa cum lorlalte ţări socialiste, depă­ de la simplu la complex, e­ telor participante, a datei ţi­
in viaţa continentului nostru rinţă sau alta, care la un loc căii social-politice pe care ţilor politice pregnante sta­ tara noastră a relevat cu şirea actualei divizări a con­ liminarea oricăror practici do nerii acesteia, a modalităţi­
a unor noi relaţii bazate pe foimează un tot unitar, tre­ şi-au ales-o. tornicite pe continent, înain­ fiecare ocazie, adoptarea u­ tinentului şi desfiinţarea, in condiţionare sau pretenţii lor de convocare şi a modu­
respectul independenţei şi buie subliniat, în primul Pentru evitarea oricăror te de toate a existenţei unor nor măsuri cum ar fi redu­ primul rînd, a celor două a­ maximale, incompatibile spi­
suveranităţii naţionale, care rind, că experienţa desfăşu­ acumulări negative suscepti­ state cu orînduiri social-poli­ cerea forţelor şi armamente­ lianţe politico-militare — ritului de încredere şi des­ lui de desfăşurare a lucrări­
să excludă folosirea forţei rării vieţii internaţionale în­ bile să conducă la acte con­ tice diferite, dar impune şi lor în Europa, atît a celor Pactul N.A.T.O. şi Tratatul tindere. lor, astfel ca această impor­
sau ameninţarea cu forţa şi vederează fără putinţă de tă­ damnabile de folosire a for­ înţelegerea faptului că co­ străine, cît şi naţionale, li­ de la Varşovia, statornicirea Este deosebit de pozitiv tantă reuniune general-euro-
să ofere tuturor statelor ga­ gadă că cerinţa elementară ţei şi, în acelaşi timp, pen­ existenţa paşnică dintre a­ chidarea bazelor militare din in locul lor a unor rod­ faptul că, pe măsura înain­ peană să poată avea loc Sn-
ranţia deplină, că vor fi fe­ a convieţuirii normale, paş­ tru a se asigura realmente ceste state, comprehensiu­ ţări străine şi retragerea tu­ nice raporturi de bună veci­ tării în timp, aceste coman­ tr-un timp cît mai apropiat.
rite de orice act de agresiu­ nice între state o constituie un climat politic sănătos nea mutuală şi dezvoltarea turor trupelor în limitele nătate de natură să favori­ damente majore ale materia­ In cadrul acestor preocu­
ne, că se vor putea dezvolta abţinerea de la folosirea for­ care să permită ridicarea pe unor largi raporturi de cola­ graniţelor naţionale, renun­ zeze realizarea unor legături lizării în practică a concep­ pări generale, România so­
în mod liber, potrivit pro­ ţei sau ameninţarea cu folo­ o treaptă calitativ superioară borare şi cooperare dintre ţarea la manevre militare pe multiforme, în variate dome­ tului unui nou sistem de cialistă participă din plin,
priei voinţe şi vor putea co­ sirea ei de către toţi şi faţă a relaţiilor intereuropene, ele reprezintă o necesitate teritoriile sau în vecinătatea nii şi între toate statele, Sn- securitate capătă o adeziune se manifestă ca factor dina­
labora neîngrădit intr-un cli­ de toţi. abolirea oricăror este tot atît de necesar, în obiectivă, singura calo raţio­ graniţelor altor state, crea­ tr-un climat de reală destin­ şi înţelegere lot mai largă, mic, ca protagonist consec­
mat de înţelegere şi deplină practici de dictat şi ingerin­ concepţia ţării noastre ca şi nală pentru asigurarea unei rea de zone denuclearizate. dere, stimă şi înţelegere re­ inclusiv in rîndul unor vent al instaurării unui sis­
egalitate'1. ţe în treburile interne ale a tuturor forţelor progresis­ evoluţii paşnice a lumii con­ In sfîrşit, toate aceste mă­ ciprocă. cercuri oficiale din ţările tem trainic, pe baze sănă­
In urma schimburilor de altor state. Cu atît mai mult, te care năzuiesc spre instau­ temporane. suri pe plan politico-militar Desigur, chestiunile ce ur­ occidentale. toase şi durabile, a secu­
vederi la care, practic, au un sistem durabil de secu­ rarea echităţii şi dreptăţii în In concepţia României so­ trebuie să fie corelate, pen­ mează a fi abordate nu sînt Sublinierea lor fermă şi rităţii şi cooperării pe conti­
participat toate statele inte­ ritate in Europa presupune lume, ca la temelia acestor cialiste, aşezînd în mod sta­ tru a conferi soliditate şi din cele mai simple şi nu mai ales acţiunile şi efortu­ nent. Prin iniţiativele între­
resate, s-a realizat ur. ccr.- ca, in mod prioritar, această . relaţii, în desfăşurarea loi tornic desfăşurarea lor în- stabilitate sistemului secu­ trebuie să ne aşteptăm ca rile stăruitoare de transpu­ prinse, prin viziunea- sa lar­
sens larg cu priviro la utili­ cerinţă inexorabilă să-şi gă­ continuă, practică, să fie a­ tr-un asemenea cadru princi­ rităţii pe continent, cu a­ ele să fie rezolvate dintr-o nere în practică sînt cu ntî> gă asupra sensului pe care
tatea şi oportunitatea rnnvo sească consacrarea fermă, cu şezate consecvent şi neabă­ pial, raporturile dintre state­ doptarea unor acţiuni efi­ dală, fapt penfru care exis­ mai necesare cu cît, în mod trebuie să-l aibă evoluţiile
(ării conferinţei securităţii şl forţă juridică. tut principiile independenţei le europene vor putea do- ciente în vederea creării u­ tă şi opinia largă că vor fi realist privind situaţia, exis­ in Europa, România se bucu­
cooperării în Europa. Iată de ce, aşa cum, in şi suveranităţii naţionale, e­ bîndi tot mai mult carac­ nui puternic suport material, tă forţe imperialiste, reacţio­ ră de un înalt prestigiu, iar
Analiza actualului tablou mod cît se poate de convin­ galităţii în drepturi, neames­ terul unor trainice relaţii de ceea ce presupune lărgirea necesare, probabil, mai mul­ nare în Europa care fie că cuvîntul său este ascultat şi
politic european, progresele gător, s-a subliniat şi se sub­ tecului în treburile interne bună vecinătate, la scara în­ şi amplificarea relaţiilor şi te conferinţe ale securităţii se opun făţiş tendinţelor de respectat.
realizate in direcţia soluţlo- liniază în documentele noas­ şi avantajului reciproc. Via­ tregului continent, indiferent cooperării economice, tehnico- şi colaborării în Europa, ca­ destindere, inclusiv prin a­ MIHAI DABIJA

Redacţia $1 administraţia xlarulali Deva, sti. Dr. Petro Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şi 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poIlgraficăDeva.