Page 40 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 341 • SÎMBĂTA 11 MARTIE 1972
4 /
l i i i E ^ T E IN TER N AŢIO N ALI | ^ l i g i i i j g I N T E R N A Ţ I O N A L E | SEC V EN ŢE INTERNAŢIONALE |
Tovarăşul Gheorghe Rădulescu Şedinja Prezidiului Uniunii M.A.E. al R.P. Chineze condamnă
Expoziţie
a făcut o escală la Moscova, Comuniştilor din Iugoslavia noile bombardamente americane
BELGRAD 10 (Agerpres). — tat o exjpunere, urmată de românească de
In drum spre R.D. Vietnam După cum informează agenţia discuţii. fotografii laRangoon împotriva R.D. Vietnam
Taniug, vineri s-eu desfăşurat Prezidiul U.G.I. a ales o co Capacitatea ^
MOSCOVA 10. — Cores dinte al Consiliului de Mi la Belgrad lucrările celei de-a misie cu sarcina de a pregăti, PEKIN 10 (Agerpres). — Mi actele de agresiune din aceas
pondentul Agerpres, Laurenţiu niştri al U.R.S.S., precum şi 29-a şedinţe a Prezidiului U pe baza criticilor, sugestiilor RANGOON 10 (AgerpresJ. nisterul Afacerilor Externe al tă zonă. de muncă a omului ţ
Dnţă, transmite : In drum spre de funcţionari superiori al Mi niunii Comuniştilor din Iugo şi propunerilor făcute în — Sub egida Comitetului R.P. Chineze a dat publicităţii Atît timp cit S.U.A. nu vor
Republica Democrată Vietnam, nisterului Afacerilor Externe slavia, consacrată examinării cursul discuţiilor, un proiect organizatoric al librăriilor, o declaraţie în care condam pune capăt agresiunii lor, atît j în mediul subacvatic ţ
delegaţia, guvernamentală e- al Uniunii Sovietice. modului în care este tradusă de hotărlri ale Prezidiului, muzeelor şi expoziţiilor, nă recentele bombardamente timp cît drepturile naţionale
conoraîcă română, condusă de Veniamin Dîmşiţ a oferit o în viată rezoluţia primei Con referitoare la înfăptuirea rezo la Rangoon s-a deschis o ale aviaţiei americane împo sacre ale popoarelor din In- | La Marsilia s-a incheiat,
tovarăşul Gheorghe Rădules masă în cinstea delegaţiei ro ferinţe a U.C.I. privind dezvol luţiei primei Conferinţe a expoziţie de fotografii or triva R.D. Vietnam. Declaraţia dochina nu vor li realizate — ) recent, o interesantă expe-
mâne. tarea relaţiilor socialiste în a - ganizată de Ambasada ro
cu, a făcut o escală la Mosco U.C.I. subliniază că guvernul ameri se spune în declaraţie — po ( rienţă menită să înregis-
In aceeaşi zi, delegaţia şi-e gricultură şi la sate şi sarci mână. Expoziţia înfăţişea porul chinez va face tot ce-I
va, unde a fost întîmpinată de continuat drumul spre R. D. nile ce revin în această direc ză momente esenţiale ale can trebuie să pună capăt stă în putinţă pentru a acorda I treze capacitatea de mun-
imediat bombardamentelor şi
tVeniamin Dtmşlt, vicepreşe Vietnam. ţie U.C.I. La şedinţa Prezidiu mişcării muncitoreşti din atacurilor împotriva R.D. Viet tot sprijinul şi ajutorul luptei ) că a omului in mediul _
lui au participat şi secretarii O hotărîre a C.C. al ţara noastră, drumul glo nam şi a celorlalte ţări indo- poporului vietnamez şl a ce ^ subacvatic de mare adinei-
i me. Doi plonjori francezi ţ
organelor executive ala Co rios de luptă al partidului, chineze şl să înceteze toate lorlalte popoare indochineze. ) au petrecut 14 zile intr-un /ţ
mitetelor Centrale ale Uniunii P.C.U.S. şi a de la înfiinţare şi pînă în
Consultările primului ministru Comuniştilor din republici, Consiliului de Miniştri prezent. Un număr însem ) stimulator special, care re- I
( dă, progresiv, condiţiile de ţ
preşedintele Comitetului pro nat de exponate prezintă / presiune corespunzătoare t
englez cu reprezentanţi sindicatelor vincial el U. C. din Kosovo, al U.R.S.S. aspecte din România, sin î unor adincimi de pînă la 1
reprezentanţi ai Consiliului E tetizează, in cifre şi ima
LONDRA 10 (Ag«rpres). — adoptarea Legii Carr privind xecutiv Federal, ai organiza MOSCOVA 10 (Ag«rpres). gini, realizările economice, \ 500 de metri. La încheie- )
In legătură coi actuala situa reglementarea relaţiilor In in ţiilor social-'politice şi ai Ca — Comitetul Central al sociale şi culturale ale po I rea experienţei, cei doi au i
ţie defavorabilă a economiei dustrie reprezintă unul din merei Economice Federale. P.C.U.S. şi Consiliul de Mi porului român. Un grupaj J declarat că se simt exece- »
Marii Britanii şi cu deterio factorii esenţiali care au de Pavle Gaji, preşedintele Co niştri al U.R.S.S. au adoptat o de fotografii redă aspecte ) lent şi că deşi la început \
rarea condiţiilor de muncă şi terminat instaurarea unui cli misiei Prezidiului U.C.I., pen hotărîre privind îmbunătăţirea ale relaţiilor de prietenie i au manifestat o uşoară ^
de trai ele diverselor cate mat de neîncredere. tru politica agrară, a prezen- condiţiilor de locuit, de deser dintre poporul român şi ? somnolenţă şi un tremur i
gorii de salariaţi, primul mi vire social-comercială a oa poporul birman. 1 muscular, precum şi o res- )
nistru Edward Heath a înce menilor muncii care lucrează { piraţie mai dificilă, aceas- \
put, joi, o rundă de consultări in exploatările forestiere, La vernisaj, la care au t ta nu i-a împiedicat să ţ
cu reprezentanţii sindicatelor. transmite agenţia TASS. In participat oficialităţi bir- ^ întreprindă activităţi care i
Reamintim că Uniunea fero acest scop, sînt prevăzute lu mane, şefi ai misiunilor di } reclamă o anumită precizie. »
viarilor a respins răspunsul crări de extindere şi amena plomatice de la Rangoon, J Pînă In prezent se con- r
administraţiei căilor ferate jare a localităţilor unde se e oameni de artă şi litere, \ sidera că datorită presiuni- y
britanice la revendicările for fectuează exploatări forestiere, reprezentanţi ai unor or i nii foarte mari omul nu i|
mulate, apreciindu-1 necores de construire a unor clădiri ganizaţii de masă, a luat 1 poate lucra la asemenea a- )
punzător. Această siluatie a ou destinaţie social-culturală cuvintul însărcinatul cu a ) dincimi. \
creat perspectiva declanşării şi comercială. Hotărlrea stabi faceri al României la Ran
unei ample acţiuni de către leşte, de asemenea, sarcini goon, Andrei Dumitru. \ Recuperarea unor j
cei 290 000 de membri ai aces sporite In ce priveşte con Expoziţia se bucură de
tor sindicate. strucţia de locuinţe pentru lu un viu interes in rindurile \ tablouri furate (
In aceste condiţii, pentru a crătorii de Ia exploatările fo cercurilor largi ale popu
instaura o aşa-zisă „politică restiere. laţiei din capitala Birma- \ Şase tablouri de mare
de concertare", şeful guver niet. valoare, furate în Belgia şi
nului de la Londra a primit
o delegaţie a centralei inter- Olanda in 1970 şi 1971, au
sindicale britanice (T.U.C.), fost recuperate de poliţia
condusă de secretarul său ge vest-germană în localitatea U
neral, Victor Feather. In a Comunicat comun algeriano-iugoslav Leipheim, din Bavaria. In r
cest cadru, Edward Heath a vestigaţiile poliţiei au dus
reamintit intenţia guvernului ALGER 10 (Agerpres). — In Comunicatul constată nece la arestarea a cinci sus- îl
conservator de e bloca creşte comunicatul eu privire la con sitatea întăririi relaţiilor eco FRAJMŢA. — Aspect din tim pul unei dem onstraţii, care a pecţi.
rea salariilor muncitorilor ca vorbirile oficiale dintre mi nomice dintre cele două ţări. avut loc de curînd la Paris, organizată în semn de protest îm S
o măsură de combatere a in niştrii de externe algerian şi potriva rĂzboiului din Indochina. \ Explozie la o
flaţiei. iugoslav, Bouteflika. şi Tepa- S-a căzut de acord ca, în cel
La rîndul lor, liderii sindi KENIA. — IMombasa, pori la Orcanul Indian, este unul din pu vaţ, dat publicităţii la Alger, mai scurt timp, să se întru că de artificii
şi interesantă
cali ai T.U.C. au subliniat că ţinele centre urbane africane cu o m ultiseculară In care trăiesc se arată, printre altele, că nească Comisia mixtă a ce Preşedintele Ecuadorului despre i
istoric. Acesta este un oraş pestriţ, zgom otos
relaţiile dintre guvern şi sin m ulte naţionalităţi. Cartierele M om basci, cu străzi Înguste se deo s-a efectuat un larg schimb lor două ţări, care să ia mă O puternică explozie In
dicate au suferit o gravă de sebesc prin coloritul lor. de păreri în legătură cu pro lanţ a distrus complet o
In fotografie: Im agine a portului vechi. bleme de interes comun. Păr suri pentru a aduce volumul politica internă a guvernului fabrică de artificii situată
teriorare In ultimul timp şi că ţile salută procesul de des 6cnimburilor de mărfuri şi co in zona suburbană a ora
tindere din unele zone ale laborarea economică, ştiinţifi QUITO 10 (Agerpres). — xistentă pe plan naţional. Tot şului Chicago. Cel puţin
lumii, însă îşi exprimă îngri Programul de măsuri al gu odată, se are în vedere situa trei persoane şi-au pierdut
jorarea pentru faptul că în u că şi tehnică la nivelul posi vernului, care conţine obiec ţia critică a populaţiei rura viaţa şi 17 au fost rănite.
tivele principale ale actuale
PUNCTE DE REPER AFRICANE nele regiuni continuă agresiu bilităţilor. lor autorităţi de la Quito, în le, condiţiile ei grele de via Şocul exploziei a fost re
tă, lipsa de acces la cultură,
nea şi politica de forţă şi pre
siuni. dreptate în direcţia înlătură de confort elementar, asisten simţit in localitatea Gary,
statul Indiana, situată la 40
rii inechităţilor existente, es tă socială sau medicală. Dacă
KINSHASA (Agerpres). — în regiunea Inga, să furnizeze economiei algeriene 70 580 ca Ele reafirmă şi subliniază a te. deja, elaborat şi va fi va fi necesar, a menţionat km distanţă.
din Republica Zair, a intrat în ultima fază de dre cu pregătire medie, 26 260 cadre cu pre taşamentul lor faţă de nean- Convorbirile adus, în curînd, la cunoştinţa preşedintele Lara, se va trece
construcţie barajul hidrocentralei cu acelaşi gătire superioară, în domeniile agricol, indus gajarea, dreptul naţiunilor la locuitorilor ţării, a declarat la confiscarea unor bunuri şi Foşti militari
nume. Energia electrică furnizată de hidro trial, cît şi al învătămintului. autodeterminare, independen preşedintelui Sadat preşedintele Ecuadorului, Gu- distribuirea lor muncitorilor.
centrala Inga va servi la punerea în valoare ★ ţă naţională şi neamestecul illermo Rodriguez Lara. Au Guiilermo Rodriguez Lara a niponi—în junglă
a noilor zăcăminte de cupru descoperite in LUSAKA (Agerpres). — Actualul plan de în treburile altora. Respecta cu emirul Kuweitului torităţile — a menţionat pre arătat că guvernul va duce
această parte a tării. dezvoltare a argiculturii Zambiei, eşalonat rea acestor principii constitu şedintele ecuadorian — doresc o politică de folosire raţiona După descoperirea in
pînă în anul 1975, prevede o largă extindere ie un factor esenţial pentru KUWEIT 10 (Agerpres). — să edifice în ţară un regim lă a resurselor naturale, în junglele din Insula Guam,
a culturii porumbului, plantaţiilor de trestie instaurarea unei păci mal Preşedintele Republicii Arabe bazat pe justiţie socială, por primul rînd a zăcămintelor de la 28 de ani de la înche
ALGER (Agerpres). — Paralel cu vastul de zahăr în regiunile din centrul şi sudul tă drepte şi mai trainice. Egipt, Anwar Sadat, care a nind de la., .situaţia reală „.e- __pidrol. ierea celui dc-al doilea
program de industrializare şi cu revoluţia rii, precum şi crearea de ferme-pilot în toate Subliniind că a fost exami efectuat o vizită de 24 de ore război mondial, a unili fost
agrară, aflată în plină desfăşurare, în Algeria regiunile tării în care să se practice agricul nată cu mare atenţie situaţia în Kuweit, a avut convorbiri sergent in armata imperia
a fost pus în aplicare un program special de tura cu ajutorul tehnicii moderne. Totodată, din zona Mării Mediterane, cu emirul acestei ţări, Sabah lă japoneză, Shoichi Yokoi,
formare a cadrelor în institutele tehnologice. a fost introdusă şi extinsă cultura ceaiului şi comunicatul relevă că s-a ex Al Salem Al Sabah. Potrivit Poliţia peruană in căutarea oficialităţile de la Tokio
In prezent, funcţionează 31 de institute, în a bananelor. primat simpatia pentru politi unor surse oficiale kuweitie- au hotărit efectuarea de
care s-au investit peste 200 milioane dinari, ic ca de independentă şi nean- ne, cei doi oameni de stat au cercetări in partea de nord
misiunea lor constînd în formarea de cadre DAR ES SALAAM (Agerpres). — Tanzania gajare a Ciprului. De aseme abordat probleme privind re „îngerului morţii" a insulei. Se pare că şi
într-un domeniu specializat şi strict adaptat deţine locul întîi în lume la exportul de sisal, nea, se exprimă sprijinul pen laţiile bilaterale, caracterizate alţi foşti militari niponi se
nevoilor urgente ale economiei şi societăţii. furnîzind pe piaţa mondială o treime din în drept „solide", situaţia clin O LIMA 10 (Agerpres). — La Potrivit ziarului peruan mai află, incă, in hăţişuri
Din unele institute, cum sînt cele de tehno tregul export. Insulele Zanzibar şi Pemba de tru lupta popoarelor din Viet rientul Apropiat şi regiunea Lima s-a confirmat oficial că ..Expresso", care apare la Li le junglei, trăind intr-o
logie agricolă, de întreţinere elec tro-mecani- ţin, în mod practic, exclusivitatea mondială nam, Cambodgia şi Laos, pre Golfului Persic, precum şi u detectivi apartinînd Politiei ma, Josef Mengele, acuzat de stare vecină cu sălbăticia.
că, ca şi din cele pentru turism şi pentru a producţiei de cuişoare Şi asigură peste 80 cum şi speranţa că situaţia pentru investigaţii din Peru a fi implicat în uciderea in
lucrări publice, au şi ieşit primele promoţii. la sută din întregul export mondial al aces din sud-estul Asiei va fi nor nele chestiuni ale actualităţii (P.I.P.) sînt în căutarea lui dustriaşului Luis Banchero, \ \
In total, aceste institute tehnologice trebuie tui produs. arabe şi internaţionale. A fost Josef Mengele, criminal do s-ar afla în oraşul Ccrro de ţ Pentru protejarea \
malizată pe calea tratativelor subliniată identitatea puncte
între părţi direct interesate. lor de vedere ale celor două război nazist, fost medic şef Pasco, aflat în zona Anzi’.or, \ broastelor festoase )
la 400 km est de capitală. Mo
părţi în toate problemele dis al lagărului de concentrare de tivul crimei l-ar fi constituit s 4
In legătură cu situaţia din O la Auschwitz, supranumit şi
cutate. verzi
rientul Apropiat, se arată că Vineri, preşedintele Anwar „îngerul morţii", ca urmare a cotite de importantă excepţi
deţinerea unor informaţii so \
In vederea protejării spe- t
ALGERUL DE AZI, AIDE această zonă continuă să ră- Sadat, care a vizitat anterior tuate pe corpul uman în tim onală de către Luis Banchero / cici rare a broaştelor ţes- /
oribilelor „experienţe" efec
[
Arabia Saudită, a părăsit Ku
mînă o arenă de conflicte ale
unor interese opuse. weitul, plecind spre Cairo. pul celui de-al III-lea Reich. privind activitatea unor noto 1 toase verzi, din iniţiativa I
rii criminali de război, refu ^ Fondului mondial pentru ^
giaţi în unele ţări latino-ame- i protecţia naturii (cu sediul i
Nu numai istoria, dar şi ramentul, arest pămint nu lo, „ara bizare a cu orice ricane.
sufletul unui oraş sînt uşor se refuză, totuşi, înnoirilor; prel“, făcind astfel dovada I in Elveţia), Insula Europa, J
descifrabile prin clădirile ca- le vrea, însă, apropiate lui. unei maturilăti de bun augur Devalorizarea dolarului pe pieţele Pe do alta parte, militanta \ din strivitoarea Mozambic, \
ie -1 populează, prin croiala La cîtiva kilometri de Alger, pentru dezvoltarea sa viitoa antinazistă Beate Klarsfeld a l a fost declarată de autori- l
bulevardelor şi a pieţelor, clădirea celebrului „Club re. Veghind la păstrarea declara* cu este în posesia u ? tăţile franceze care o ad- 1
prin ceea ce numim, cu o des Pins", sediu al uneia din ..specificului local", edilii Al occidentale continuă nor informaţii potrivit cărora ) ministrează „Parc naţional )
ţ maritim'1. Se apreciază că ^
formulă consacrată, „stilul" conferinţele Organizaţiei U- gerului so dovedesc, în ace Martin Bormann, de asemenea ţ intr-o singură lună ţestoa- i
acelui loc, arhitectonica sa. nitătii Africane, construcţie laşi timp, receptivi la nou, Puternicele presiuni care dolarului a continuat să se te pe zi ce trece, tarilor C.E.E.
Oraş colonial, Algerul a nouă, ultramodernă, dotată la valorile veacului, dornici s-au înregistrat joi asupra do deterioreze înregistrind o le revine datoria de a-şi apă criminal de război, condam 1 selc depun pe această J
suferit, în decursul decenii cu toate subtilităţile tehnicii, să fructifice tot ceea ce poa larului la bursele occidentale scădere de 2,08 la sutd fală ra interesele, controlînd miş nat Ia moarte în contumacie, \ insulă peste un milion de \
lor, nu numai influentele, reface, prin arhitectura sa, te grăbi emanciparea, dez au constrîns băncile centrale de cursul de schimb oficial. cările de capitaluri, prin toa locuieşte în oraşul peruan ţ ouă. ^
dar şi Insertiunea directă a cupola maură, multiplicată la voltarea oraşului, înscrierea din mai multe capitale vest- In aceeaşi zi, bursa din Zurich te mijloacele de care dispun, Cuzco, aflat în sud-estul tării.
modei arhitectonice din oc nesfîrşit în ondulări rilmale sa pe orbita unei civilizaţii europene să intervină pe pia a cotat dolarul la cursul cel a subliniat Maurice Schumann.
cidentul european, a stilului de emisfere pe caro joacă moderne, cu condiţia ca a ţa schimburilor pentru a sus mai redus de Ia data devalo tk
franţuzesc, atît în etapele moale luminile şi umbrele ceste valori să nu le con ţine moneda americană, a rizării monedei americano, în TOKIO 10 (Agerpres). — La
Iui de glorie, cît şi în cele cerului mediteranean. Lipseş- trazică pe cele autohtone, ci. cărei poziţie continuă să se decembrie anul trecut. Tokio a luat sfirşit reuniunea
de decadentă, centrul oraşu dimpotrivă, să fuzioneze cu deterioreze. de consultări economice ja- Cadran a Cadran
lui devenind, în1 timp, o co olc, rccilizind astfel o sinte Astfel, la Amsterdam, Ban pono-americane. Delegaţiile
pie quasi-perfectă a metro ză artislică armonioasă, un ca de stat a Olandei a absor PARIS 10 (Agerpres). — In au examinat consecinţei'-*
polei de peste Mediterana... Note de călătorie ansamblu arhitectonic ro bit o maro cantitate de dolari, tr-o declaraţie făcută la Clu pentru economiile respective
Dar oraşul s-a „apărat", tund, unitar. Deosebii de e- în încercarea de a menţiim bul american din Paris, minis ale măsurilor de realiniere BELGRAD. — Un comuni pentru securitate şi colabo
şi-a salvat şi şi-a menţinut, din Algeria locvontc sînt, în acest sens, cursul acestei monede la pa trul do externe al Franţei, monetară adoptate în decem cat al Secretariatului Fede rare.
cel puţin în liniile-i mari, pentru vizitatorul străin, pro ritatea sa oficială. Maurice Schumann, a afirmai brie 1971 Voshio Shikano, di ral pentru Afacerile Externe
fiinţa intimă. Nu e nevoie iectele vizînd Algerul de La rîndul său, Banca An că ţările vest-europene trebu rector general adjunct al A- anunţă că guvernele Iugo
să te sui pe colinele care miine. In biroul arhitectului gliei a fost constrinsă să in ie să reflect e/e serios asupra gentiei nipone de planificare slaviei şi Filipinelor au că BUJUMBURA. - - Preşedin
domină Algerul, pe dealul şef al oraşului am avut, ast tervină pentru a sprijini do limitării afluxului de dolari economică, a relevat in cursul zut de acord să stabilească tele Republicii Burundi, Ml-
Hydrei sau pe Balconul Sfin- te doar minaretul, care să fel, prilejul să cercetez pro larul, fără însă a putea pre pe pieţele interne respective. discuţiilor, după cum preci relaţii diplomatice la rang chel Micombero, a primit
tului Raphael, ca să constaţi, dea ax peisajului şi să-i fi iectul noii metropole alge veni apropierea cursului de In actuala conjunctură, mar zează agenţia Kyodo, că ta de ambasadă. Stabilirea de delegaţia guvernamentală a
dintr-un punct ideal de sin xeze echilibrul ; în locul lui, riene, în prezent in faza de schimb al monedei america cată de o recrudescenţa a cri bloul economic japonez este relaţii diplomatice, menţio R.P.D. Coreene, condusă de
teză, că oraşul rămine fun- însă, sînt pinii, sute şi sute finitivării. Autorul proiectu zei monetare internaţionale, la ora actuală mai degrabă nează comunicatul, deschide Kim Gyong Ryon, ministrul
ciarmente arab. Că ceva nu de pini, înşurubaţi în imen lui este Oscar Niemeyer, a- ne de limila sa minimă. La cînd poziţia dolarului slăbeş întunecat. largi posibilităţi pentru dez finanţelor, care se află in
se leagă, ceva se recuză, în sa tăcere în care se topesc cclaşi Oscar Niemever care Frankfurt pe Main, poziţia voltarea colaborării nNiltila- tr-o vizită în această ţară.
ciuda atîtor întrepătrunderi rumorile mării, ca într-un a creat, din beton şi sticlă, terale dintre cele două ţări. Ministrul coreean a înmînat
şi influente, a atîtor clădiri, fel de linişte cathartică, ase Brasilia, acest miracol arhi preşedintelui Micombero un
bulevarde şi pieţe care menea unei străvechi rugă tectonic al veacului, verita mesaj clin partea lui Kim Ir
poartă amprenta unor alte ciuni arabe. bil etalon al îndrăznelii in TUNIS. — Secretarul fe Sen, secretar general al C.C.
meridiane. Ţi-o spune, de Pe aceeaşi autostradă care spiraţiei creatoare. In viziu deral iugoslav pentru aface al Partidului Muncii din Co
fapt, la o privire atentă, în leagă Algerul cu ..Club des nea arhitectului brazilian, rile externe, Mirko Tcpavaţ, reea, şeful statului R.P.D.
săşi strada, respiraţia şi miş Pins" am vizitat complexul Algerul de miine va număra a fost primit vineri de pre Coreene, informează agenţia
carea ei. Dar de acolo, de turistic „Zeralda", apariţie 500 000 de locuitori şi va be şedintele Republicii Tunisie ACTC.
sus, de pe dealuri, ti-o spu halucinantă, supralerestră, cu neficia, printre altele, de un ne, Habib Bourguiba. Cu a
ne chiar şi priveliştea. Au clădirile sale în întregime amplu ansamblu de edificii cest prilej, menţionează a
tostrada modernă, atît de fa albe, inaintind pe punţi ne publice, un teatru circular, o genţia Taniug. a avut loc o BONN. — Un purtător de
miliară în Europa, rămîne văzute pînă în mare, printre moschee-gigant etc. Mos convorbire prietenească. cuvînt al guvernului vest-
străină în acest peisaj, îl dunele de nisip pe care frea cheea va fi înălţată pe ma german a făcut cunoscut că
neagă prin ambianta sa re mătă pini maritimi. Un oră re, cu scopul — declarat în Willy Brandt, cancelarul R.P.
ce. rectangulară, suspicioasă şel de vile moderne (8 000 tr-un interviu de către Nie- HELSINKI. — După cum a Germaniei, va face o vi
ia curbele ce-i sînt oferite, de locuri, restaurante, rin rneyer — „nu numai pentru informează agenţia Taniug, zită oficială în Austria, în
la punctele policrome de guri de dans, terenuri de a aduce un element de sur ambasadorul Iugoslaviei in intervalul 23—25 mai. Vizita
Şprijin pe care un relief ge sport etc.), cu un confort de priză în arhitectura oraşului, Finlanda, Liubiţa Stanimirao- cancelarului Brandt în Aus
neros i lc întinde zadarnic. Biarritz sau Miami, dar aşe ci şi pentru a utiliza cu ma vict, a fost primit vineri de tria fusese iniţial prevăzută
Constructorul, european, a zat după alte legi, înlr-o ximum de efect resursele de ministrul finlandez al aface
tăiat tabloul după geometria formulă arhitecturală care-ti care beneficiază regiunea". rilor externe, Kalcvi Sorsa, pentru anul trecut, dar a
de-acasă, insensibil la liniile dă şocul neprevăzutului, c- Algerul de azi, Algerul de cu care a discutat probleme fost amînată din cauza îm
şi culorile locului. Ambianta, moţia atingerii unor praguri miine... Dincolo de contras referitoare la pregătirea con bolnăvirii cancelarului Aus
la rîndul ei, se răzbună : ca rare de poezie. Te simţi aici, tele existente azi — rezultat ferinţei general-curopene triei, Bruno Krcisky.
sele arabe se întorc cu spa cu adevărat, în Algeria, în- al epocii coloniale şi al u
tele, iar linia impecabil tr-o Algerie „algeriană", cu nor căutări arhitectonice şi
dreaptă a drumului de asfalt apăsat specific local, cu li edilitare nu totdeauna rodni
e fierăstruită şi ruptă în su nii, culori şi miresme care ce şi finalizate — străve
te de puncte, prin alte dru fuzionează perfect cu ora chiul oraş de pe ţărmul Me- KAMPALA. — In capitala Ugandei, Kampala, s-au în
muri, de pămint bătut, şer- şele maure, cu străvechile diteranei ambiţionează un cheiat lucrările Conferinţei miniştrilor muncii din ţările afri
puite şi leneşe ca nişte ape, lor clădiri. Şi totuşi... nou profil, un nou peisaj, DupA cum afirmă săplăm înalul „Business Wcek Magazine", acordul privind devalorizarea cu cane, la care au luat parte reprezentanţii a 35 de ţări de pe
pe care lunecă, lent, în a- Societatea tînără, agitată care să înalte demnitatea lo 8 la sută a dolarului in raport cu aurul şi rcalinicrea celorlalte monede im portante ale sistem u continent, ai Organizaţiei Internationale n Muncii şi ai al
murgurl, bătrîni tuaregi că de ample prefaceri, aflată în cuitorilor săi, înnobilîndu-le lui m onetar nu a făcut altceva decit să ciştige timp pentru dolar. In prezent, există o Îngrijo tor organizaţii internaţionale. Participanţii la conferinţă au
lări pe asini. plin proces de radicalizare şi înfrumuseţîndu-le viata. rare cresctndâ, determ inată de incertitudinile în legătură cu ceea ce se va întim pla atunci cind abordat o serie largă de probleme referitoare la sfera rela
ratele de sclilm b fixate acum nu se vor dovedi corespunzătoare şl vor im pune noi rcalinierl sau
Ocrotindu-şi fiinţa, salvîn- revoluţionară a vieţii, noua poale chiar o reîntoarcere la cursurile flotante. „Le Figaro" publică o caricatură pe această temă ţiilor de producţie, la colaborarea ţărilor africane în acest
du-şi policromiile şi tempe Algerie refuză extremisme- ILIE PURCARU a realinierii m onedelor-cheie ale sistem ului m onetar, pe care o reproducem . domeniu.
Redacţia 9l administraţia ilarului 1 Deva. str Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şl 1 15 88. Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva.