Page 41 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 41
Vizita delegaţiei de partid şi de stat
Proletari din toate tarile, unifl-va!
•W'
a Republicii Socialiste România,
condusă de tovarăşul
Vicolae Ceauşescn, in Republica
Algeriană Democratică si Populară
ANUL XXIV. Nr. 5 342 DUMINICĂ 12 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Plecarea din Capitală
Penfru reaiizarea infegraiă a sarcinilor de plan puns cu cordialitate manifes
Sîmbătă dimineaţa a părăsit
Descoperire Capitala, îndreptîndu-se spre te Răutu, Ştefan Voitec, Pe tărilor de stimă, urărilor de
tre Blajovici, Miron Constan-
Alger, secretarul general al tinescu, Mihai Dalea, Miu Do- drum bun adresate. Pionierii
arheologică Partidului Comunist Român, brescu, Mihai Gere, Ion Ioni- au oferit flori.
FIE UTILIZATE INTENSIV la Piatra Neamţ România, Nicolae Ceauşescu, nescu, Cornel Burtică, împre presă, tovarăşul N i c o l a e
tă, Vasile Patilinet, Ion Stă-
de
preşedintele Consiliului
★
In
După cum s-a publicat
Stat al Republicii Socialiste
ună cu soţiile.
PIATRA
A rheolo
NEAMŢ.
gii de Ia Muzeul Judeţean din care va efectua o vizită ofi Erau prezenţi, de asemenea, Ceauşescu, împreună cu tova
Piatra Neam ţ au scos la 1- cială, de partid şi de stat, în membri ai C.C. al P.C.R., ai răşa Elena Ceauşescu vor mai
veală, in apropierea com unei Algeria, împreună cu tovarăşa Consiliului de Stat şi ai gu efectua pe continentul african
Vizînd factorii cu putere co- — In anul 1971, la secţiile In 71, pe grupe de maşini a veluri scăzute. Dar măsurile Btrgăoanl, o aşezare datînd Elena Ceauşescu, la invitaţia vernului, conducători ai insti vizite oficiale î n : Republica
vlrşitoare în finalizarea, exem de bază — arăta tehnicianul cesta cresrînd în medie cu 3 luate pentru redresarea situ din mileniu] IV f.e.n., aparţi- preşedintelui Consiliului Re tuţiilor centrale şi organiza Africa Centrală, la invitaţia
plară a sarcinilor do plan, tova Nicolae Capră — indicele de 11 la sută. Mai mult decît a- aţiei şi-au dovedit eficacita nlnd culturii Cucuteni. Este ţiilor obşteşti, generali, zia preşedintelui Republicii, gene
una din cele mal mari aşe
răşul NICOLAE CEAUŞESCU utilizare a maşinilor şi uti tît, după Conferinţa pe tară a tea mai puţin, uzina fiind a zări neolitice descoperite pinft voluţiei, preşedinte al Consi rişti români şl corespondenţi ral de armată Jean Bedel Bo-
liului de Miniştri al Republi
sublinia la Conferinţa pe tară lajelor pentru prelucrarea cadrelor de conducere din in deseori pe „muchie" cu înde acum In Moldova. Intre vesti cii Algeriene Democratice şi ai presei străine. kassa; în Republica Populară
a cadrelor din industrie şi metalelor s-a prezentat sub dustrie şi construcţii, aspec plinirea planului productivită giile acestei aşezări se rem ar Populare, Houari Boumediene. Au fost de fată Antoine Ba- Congo, la invitaţia preşedinte
că trei locuinţe din lipitură
construcţii necesitatea unor nivelul posibilităţilor. Este su tului în discuţie i s-au găsit ţii muncii, cu realizarea rit de lut pe schelete de lem n. In vizita pe care o între kouzu, însărcinatul cu afaceri lui Comitetului Central al
măsuri mai energice privind ficient să arăt că indicele me noi şi judicioase rezolvări. Aş mică a sarcinilor de plan. Cum In fiecare s-au păstrat vetre prinde în Algeria, tovarăşul ad-interim al Republicii Afri Partidului Congolez al Mun
de foc, ceram ică pictată, unel
folosirea la parametrii proiec diu pe total secţii de bază a vrea să mă refer la un singur revoluţionarea unei situaţii ne te şi arm e din piatră şi os. Nicolae Ceauşescu este înso ca Centrală, Christophe La- cii, preşedinte al Republicii
taţi a tuturor capacităţilor pro îngăduită de înseşi cerinţele ţit de tovarăşii Ion Pătan, ban, însărcinatul cu afaceri Populare Congo, şef al statu
ductive, făcînd referiri îndeo fost anul trecut de 67,2 la aspect şi anume că, din tim economiei moderne se poate membru al C.C. al P.C.R., vi ad-interim al Republicii Popu lui, comandantul Marien
sebi asupra utilizării cu ,ma- sută. Pe grupe de maşini, ni- pul nominal disponibil, între- produce doar prin abordarea cepreşedinte al Consiliului de lare Congo, Jean Zitu, însărci N’Gounbî ; în Republica Zair,
Kimum de randament a maşini unei noi optici în utilizarea Simpozion marketing Miniştri şi ministru al comer natul cu afaceri ad-interim al la invitaţia preşedintelui Re
lor unelte. „In general, tre maşinilor-unelte ne-am adre BRAŞOV. Sîmbătă, a avut ţului exterior, Corneliu Mă- Republicii Zair, precum şi Os publicii, general de corp de ar
buie arătat că anul trecut in D e viza fiecărui colectiv de m u n c i: sat inginerului şef Iuliu Ver- loc la Poiana Braşov cel de-al nescu, membru al C.C. al man Assat, ambasadorul Repu mată Mobutu Şese Seko; In
dicele de utilizare a maşini nichescu, pentru a ne prezen treilea sim pozion organizat de P.C.R., ministrul afacerilor ex blicii Arabe Egipt în Republi
lor şl utilajelor pontai pre „NICI O M AŞINA Ş l NICI H I UTILAJ ta cadrul în care va fi abor | : Asociaţia română de m arke- terne, şi Bujor Almăşan, mem ca Socialistă România, şefi ai Republica Zambia, la Invita
ting — filiala Braşov, pe tema
lucrarea metalelor, Ia majo dată această problematică în ! „M arketingul prestaţiilor de bru al C.C. al P.C.R., ministrul misiunilor diplomatice acredi ţia preşedintelui Republicii,
ritatea ministerelor, a fost sub SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, viitor. 1 servicii*. minelor, petrolului şi geolo taţi la Bucureşti, alţi membri dr. Keneth David Kaunda ; în
Participanţii
au
nivelul planificat. In multe — La Conferinţa pe ţară a problem e privind dezbătut giei. ai corpului diplomatic. Republica Unită Tanzania, la
calitatea
secţii nu se lucrează complet NICI UN M INUT NELUCRAT!" reprezentanţilor din industrie • prestaţiilor, activitatea de „ser invitaţia preşedintelui Repu
Pe aeroportul Băneasa, erau
decît în schimbul I ; generali şi construcţii, majoritatea vor ; vlce* pentru tractoarele şl au de faţă la plecare tovarăşii Secretarul general al Parti blicii, Julius K. Nyerere; în
zarea schimbului II şi introdu bitorilor au invocat lipsa de tocam ioanele exportate, exp e dului Comunist Român, pre Republica Democratică Sudan,
rienţa sectorului de m arketing
cerea schimbului III se des muncitori calificaţi pentru mî- turistic al Centrului de studii Ion Gheorghe Maurer, Emil şedintele Consiliului de Stat fa invitaţia preşedintelui Re
făşoară lent (...) l ipsuri grave vclurile indicilor oscilează în ruperile cauzate de schimbu nuirea utilajelor. S-au propus şi proiectări pentru prom ova Bodnaraş, Manea Mănescu, al Republicii Socialiste Româ publicii, general maior Gaafar
Virgil
se manifestă în întreţinerea şi jurul acestei medii, ceea ce rile neprogramate, defecţiu diferite soluţii pentru a-i sta rea turism ului, aspecte ale Paul Niculescu-Mizil, Maxim nia a fost salutat călduros de Mohammed El Numeiry, şi în
Trofin, Ilie Verdeţ,
numeroşi cetăţeni ai Capita
m arketingului
repararea utilajelor şi maşi ilustrează o insuficientă folo nile mecanice — electrice sau biliza la locul de muncă pe vean. turistic braşo Berghianu, Florian Dănălache, lei, aflaţi pe aeroport. Se Republica Arabă Egipt, la in
vitaţia preşedintelui Republi
nilor. Din cauza nereparării sire a acestora. Situaţia — lipsă de materiale au scăzut strungari, frezori. Eu consider Emil Drăgănescu. Janos Faze- scanda „P.C.R. — P.C.R.", cii şi preşedinte al Uniunii
la timp şi a întreţinerii ne- generală şi de aspectele parti simţitor. Evident, aspectul in că forţa de muncă califica kas, Petre Lupu, Dumitru „Ceauşescu— P.C.R.". Tovară Socialiste Arabe, Anwar Sa-
coTespunzătoare a utilajelor, culare în care ne desfăşurăm cumbă şi alte probleme. Esen tă pentru maşinile-unelte se Popa, Dumitru Popescu, Leon- şul Nicolae Ceauşescu a răs dat.
se produc avarii şi întreru activitatea productivă, între ţial rămîne faptul că vizăm formează şi poţi s-o deţii Prin valorificarea superi
peri în procesul de fabricaţie, ţinută şi de existenta unor u pentru finele anului un coe doar dacă depui eforturi sin
se Irosesc însemnate capaci tilaje învechite a consituit ficient de utilizare a maşini gur pentru a ţi-o crea. De a oară a masei lemnoase Sărbătorească şi caldă primire
tăţi de producţie". Cuvintele prilejul unei minuţioase şi lor-unelte de peste 72 la su BLAJ. Colectivul Com plexu
secretarului general, cu co responsabile analize a factori tă, pentru secţiile de bază în ceea, noi am trecut la orga lui de prelucrare a lem nului
respondent direct pentru toa lor competenţi din uzină, cre- condiţiile în care coeficientul nizarea minuţioasă a învăţă- de la Blaj a hotărit să ia o a oaspeţilor la Alger
te unităţile economice — un îndu-se, astfel, încă de la în de schimburi va fi de 2,3-2,4, mîntului şcolii profesionale serie de măsuri tehnico-orga-
nizatorlce in urma cărora se
de bunul mers al activităţii ceputul acestui an, premise iar pentru secţiile auxiliare iegînd şi mai mult elevii de va realiza, anul acesta, o pro
depinde de o judicioasă utili pentru îmbunătăţirea situaţiei. preconizăm un indice cu 7 la ducţie suplim entară de peste Trimişii speciali Agerpres activităţii prestigioase desfă lui Nicolae Ceauşescu". Este
zare a maşinilor şi utilajelor In primele două luni ale li sută superior celui atins în practică, am căutat soluţii pen 2 500 000 lei. Ele se referă, în transmit: Sîmbătă, 11 martie, se şurate de şeful statului român, înscris, de asemenea, în lim
din dotare — găsesc „descope nului în curs, indicele de u 1971. tru calificarea la locul de special, la valorificarea supe cretarul general al Partidului politicii externe consecvente ba română, salutul „Bine a ti
rite" o bună seamă de între rioară a m asei lem noase şl fo Comunist Român, preşedintele a tării noastre — de solidari venit în Algeria, tovarăşe
prinderi ale judeţului, prin tilizare a maşinilor-unelte Utilizarea intensivă a maşi fUE COJOCARII losirea cu randam ent sporit a Consiliului de Stat al Repu tate militantă cu tinerele sta Nicolae Ceauşescu !"
tre care şi Uzina mecanică de prezintă creşteri de peste 4 nilor-unelte de la U.M.M.R. a capacităţilor de producţie. blicii Socialiste România, te arabe şi africane, de spri La ora 11,00, avionul, care
material rulant din Simeria. la sută faţă de nivelul atins cunoscut şi în anii trecuţi ni (Continuare în paa. a 2-a) Nicolae Ceauşescu, împreună jinire a eforturilor lor de a de la plecarea din Bucureşti
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, părare a independenţei, de a survolat teritoriile Iugo
a sosit la Alger într-o vizită dezvoltare a unei economii slaviei şi Italiei, apele Medi-
oficială de partid şi de stat, proprii, de afirmare a unei toranei, aterizează pe aero
la Invitaţia preşedintelui Con vieţi sociale echitabile, de re port. Reactoarele aviaţiei mi
Lucrările agricole de primăvară siliului Revoluţiei, preşedinte naştere a fiinţei naţionale. litare algeriene, care au alcă
al Consiliului de Miniştri al
Sub aceste auspicii a înce
tuit de la intrarea în spaţiul
Dovezi certe ale unei Republicii Algeriene Democra put sîmbătă vizita oaspeţilor aerian al tării escorta de o
români. In întîmpinarea lor,
Populare,
şi
Houari
tice
SÂPTĂMÎNA VIITOARE ÎNCEPE PLANTAREA Boumediene. oraşul s-a împodobit sărbăto noare, salută din înaltul ce
rului, înclinînd aripile. Sînt
Moment de cea mai mare reşte pînă la porţile sale ae trase 21 de salve de artilerie
riene — aeroportul Dar
El
merituoase comportări CARTOFILOR. TOATE FORJELE SA FIE Importantă în evoluţia rapor Beida. Aici. ca pretulin- în momentul în care şeful sta
turilor de prietenie şi colabo
deni în capitală, au fost ar
tului român apare In uşa ae
rare dintre România şi Alge
ria, întemeiate pe stimă şi borat? în fata salonului ofi ronavei.
respect reciproc, vizita tova cial, pe clădirea aerogării cu La coborîroa din avion, to
Formaţiile artistice ale I.M. Petroşani participă CONCENTRATE LA ACEASTA LUCRARE! răşului Nicolae Ceauşescu po ornamente exterioare în stil varăşul Nicolae Ceauşescu şi
la Festivalul artei studenţeşti larizează atenţia întregii opi arab, drapelele de stat ale tovarăşa El^na Ceauşescu sînt
României şi Algeriei. încadra
nii publice algeriene. Locui tă de portretele şefilor de stat
Producerea în fiecare judeţ !ocil de acţiunile pe care U cîteva elemente decisive pen salutaţi cu cordialitate şi
a unor cantităţi cit mai mari întreprind în aceste zile con tru soarta recoltei. Determină torii Algeriei prietene dau o ai celor două ţări, se află u
de legume şi cartofi, care să ducerile C.A.P. şi S.M.A., ca rile făcute la Staţiunea agri înaltă preţuire personalităţii şi rarea „Bun venit preşedinte (Continuare in pag. a 4-a)
satisfacă necesarul de consum drele tehnice, cooperatorii şi colă din Geoagiu atestă că
al populaţiei din localităţile a mecanizatorii. Desigur, intro
parţinătoare, constituie una ducerea retribuţiei pe baza a Ing. MIRCEA SILVESTRU Vizită protocolară
din sarcinile de mare răspun cordului global a creat un director general adjunct la
dere ce revin lucrătorilor o precedent pentru a fructifica Direcţia agricolâ judeţeană
goarelor. Iniţierea unor mă* mai deplin potenţialul exis la preşedintele Boumediene
suri energice şi hotărîte care tent, dar nu trebuie ignorate (Continuare în pag. a 2-a)
să asigure finalizarea acestei Ceauşescu a fost întîmpinat cu
cerinţe prezintă o deosebită Secretarul general al Parti Larbi Demaghlatrouş, ambasa
importantă pentru judeţul nos In pomicultură mai dului Comunist Român, pre căldură de preşedintele Boume dorul Algeriei în România.
tru dacă avem în vedere că, şedintele Consiliului de Stat, diene, Kaid Ahmed, membru Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
pînă acum, producţia obţinu Nicolae Ceauşescu, a făcut, al Consiliului Revoluţiei, res a fost insolit de Ion Pătan,
sîmbătă după-amiază, o vizită
ponsabilul aparatului de partid
tă din unităţile agricole nu a sînt încă „goluri" al Frontului de Eliberare Na Corneliu Mănescu, Bujor Al
coperea nici jumătate din con protocolară preşedintelui Con măşan, precum şi de Mihai
ţională, Abdelaziz Bouteflika,
sumul anual de legume şi car siliului Revoluţiei, preşedinte membru al Consiliului Revo Ştefan, ambasadorul României
al Consiliului de Miniştri al
la Alger.
tofi. Starea livezii caracterizează trebuie arătat că, avînd în ve Republicii Algeriene Democra luţiei, ministrul afacerilor ex Intre cei doi conducători
Ţinînd seama de necesita cel mai bine pe oricare gos dere perioada în care ne gă tice şi Populare, Houari terne, Belaid Abdessalem, mi
tea acută a sporirii aportului podar. Acest adevăr este sus sim, mai persistă încă serioa nistrul energiei şi industriei, de partid si dc stat a avut
unităţilor agricole la aprovi ţinut de nenumărate exemple, se restante la aplicarea tă Boumediene. loc apoi o întrevedere, care
La sosirea la palatul pre
Rabah Bitul, ministru de stat
zionarea populaţiei şi de po situaţia plantaţiilor oferind o ierilor, la fertilizări, comple însărcinai cu transporturile, s-a desfăşurat într-o atmosferă
sibilităţile existente în privin imagine reală asupra răspun tarea golurilor, săpatul în ju zidenţial, tovarăşul Nicolae caldă, prietenească.
ţa creşterii producţiei de car derii cu care se fructifică po rul pomilor şi la plantatul po
tofi, s-a stabilit ca în urmă tenţialul pomicol al fiecărei milor. Se desprinde deci ne
torii ani să fie acoperit pe localităţi.
ste 65-70 la sută din necesar, Bilanţul activităţii din săp- cesitatea acută ca In cursul
iar treptat să se producă în tămîna care se încheie — de acestei săptămîni să continu- Extinderea acordului global în construcţii
judeţ întreaga cantitate solici dicată de lucrătorii ogoarelor ie cu aceeaşi intensitate lu
tată la consum. Existenţa u unor ample şi susţinute efor crările în livezi, de felul cum HUNEDOARA. Vizînd creşterea produc duratei de execuţie a lucrărilor cu 2 pînă
nor condiţii favorabile culturii turi pentru ridicarea eficien ele sînt efectuate depinzînd tivităţii muncii şl prin aceasta reducerea la 10 zile faţă dc plan, o productivitate
cartofilor este puternic evi tei livezilor — este îmbucu holărîtor rentabilitatea plan termenelor de execuţie, la întreprinderea orară a muncii cu 20,5—55,5 la sută mai
denţiată de realizările înregis rător, spre deosebire de anii de construcţii siderurgice din Hunedoara
trate în anul trecut cînd pro anteriori obţitnîndu-se reali taţiilor şi eficienta activităţii s-au luat măsuri eficiente privind extinde mare, corespunzător salariului orar, care
ducţia medie planificată s-a zări meritorii la efectuarea pomicultorilor. rea acordului global atît în ce priveşte prezintă creşteri la această întreprindere
depăşit cu peste 2 000 kg la lucrărilor în pomicultură. Un exemplu pozitiv privind intre 5,8 şi 21,5 la sută.
hectar, unele cooperative a- Astfel, în cooperativele agri grija ce trebuie acordată li executarea obiectivelor industriale, cit şi Avantajele muncii în acord global oferă
Minunatul costum popular a dat un plus de frum useţe acestor cele social-culturale. şi alte date grăitoare. Pe primele două
tineri care cu m ăiestrie şi graţie au interpretat dansuri specifice qricole obtinlnd de pe zeci şl cole, pe aproape 3 500 ha ocu vezilor îl oferă C.A.P. Orăş- Impulsionarea acestei acţiuni cu scopul
Văii Jiului. chiar sute de hectare cîte 18 pate de livezi s-au făcut tăieri, tie, unde la 8 600 pomi s-au esenţial de a asigura folosirea cît mai ju luni din anul curent, atît la construcţii cit
20 tone la hectar. Generaliza pe aproape 3 000 hectare s-au şi la montaj, planul a fost îndeplinit şl
A mai rămas o perioadă deslul de scurtă pînă la rea experienţei pozitive, a făcut stropirile, curăţirile, fer- dicioasă a forţei de muncă prezintă din
data declanşării Festivalului artei studenţeşti, manifes tehnologiilor avansate este, realizat arături şi săpatul In capul locului un prim efect : reducerea depăşit în mod substanţial.
jurul pomilor, iar pe
1 279
tare culturnl-artistică de anvergură în care vor fi an deci, nna din pîrghiile de (Continuare în pag. a 2-a)
grenate toate centrele universitare ale ţării. întrecerea mare eficacitate care trebui© hectare s-au administrat în
din acest an poartă, cum e şi firesc, puternica am judicios folosită pentru a am grăşăminte organice şi mine
prentă a aniversării semicentenarului creării organiza plifica an de an nivelul roa- rale. Concomitent cu aceasta
ţiei revoluţionare a tineretului din tara noastră. In ca . lizărilor. s-a acţionat* cu forţe sporite
drul oi, alături de studenţii din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Ne aflăm într-o perioadă la înfiinţarea noilor plantaţii,
Timişoara, Craiova şi celelalte centre universitare par cînd se hotărăşte soarta re obiectiv finalizat pe mai mult
ticipă şi studenţi ai Institutului de mine din Petroşani, coltei viitoare de cartofi. Ob de 20 de hectare.
de la care aşteptăm o comportare merituoasă. Aceştia ţinerea unor producţii supe
au primit mandatul do mesageri ai tineretului studios rioare în fiecare unitate aqri- Fără a minimaliza cu ni
hunedorean, dar şi ai tradiţiilor folclorice ale Văii Jiu colă este condiţionată nemij- mic rezultatele înregistrate,
lui, vor purta cu oi prestigiul instituţiei în care înva
ţă, ridicată în inima unor meleaguri cu puternice tra
diţii muncitoreşti şi revoluţionare.
Slacliul de pregătire în car6 se află formaţiile stu In interiorul
denţeşti din Petroşani a fost făcut cunoscut cu prilejul VREMEA
spectacolului do vizionare organizat vineri în Aula
institutului. O primă apariţie reuşită a constituit-o bri
gada artistică de agitaţie. Textul, din care n-au lipsit ziarului:
aspectele pozitive din institut' şi nici cupletele „dedi- PENTRU 24 ORE
rate" celor certaţi cu disciplina, unele scene petrecute Vremea se răceşte treptat.
la cantină, bibliotecă, cămin, întruniri studenţeşti etc. Cerul va fl mal m ult noros.
a fost bine gîndit şi alcătuit, atestînd ..intervenţia uti 'Ei C arfea , discul, Vor cădea precipitaţii sub for
mă de ploaie, lapoviţA şl nin
lă a brigăzii. Actorul! Florin Plaur, care a regizat mon soare. Vin tul va «ufla potrivit
tarea spectacolului de brigadă, are reale merite în a- scena, ecranul clin nord-vest. Tem peraturile
logerea ilustraţiei muzicale adecvate ce completează m inime oscilează intre m inus
un grad şi 3 grade, iar m a
fericit textul, în inlroducerea elementelor de estradă. xim ele Intre 3 şi 6 grade.
Pentru ceea ce au oferit, pentru jocul lor, spontan şi i i C aleidoscop
entuziast, studenţii Adela Stan, Marinela Mednru, Vio- PENTRU URMĂTOARELE
nela Bozdog, Violeta Rusan, Ion Rovinaru, Gheorghe DOUA ZILE
Stănculescu, Dan Scoruşan, Pius Covaci, Alexandru B Fotbal. A p e
Făieran merită laude. __« Vreme rece, cu cerni acope
M. BODEA rit. Vor cădea precipitaţii tem
lim pezi pe Jif... porare. vtnt potrivit din nor ri
vali. Temperatura — In acă- Liceul nr. 2 din Deva — o construcţie ridicată ou mal bine de doi ani In urmă — oferă elevilor cartierului „Dacia* condiţii
(Continuare In paa. a 2-a) derfc » . _ ftiinunate de 6tu<liu. Foto: V. ONOIU