Page 42 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 342 ® DUMINICĂ 12 MARTIE 1972
Mărturie a spiritului Brigada ştiinţifică
în mijlocul sătenilor
a
a
a
B
gmpmeresc şs hărniciei nilor de răspîndlre a cu E ditoriale Fii m
£ * /
a
HÂRAU. In cadrul acţiu
noştinţelor cultural-ştiinţifi-
ce organizate de căminul
cultural Hărău se înscrie şl Gcorge Blanu, Din dosarele nă” (N. M ano]eseu). E doar unul
Haţegul, ca fl celelalte lo dute întreceau cu peste 10 vîndută şl încasată cu 140 000 activitatea brigăzii ştiinţifi marilor procese politice. Volumul din argum entele încadrării rom a
nului Iul Zaliarla Stancu în co
apărut de curînd In Editura po
calităţi ale Judeţului, trăieşte milioane pe cele din 1970, lei şi livrarea în afara sarci ce care se deplasează în litică concentrează clteva din m a lecţia rom anului de dragoste, al „ M IR II A N U L U I
cu intensitate efervescenta cooperativa orăşenească fiind nilor iniţiale a 20 garnituri toate satele din raza comu rile procese care au răscolit pro reeditării, a patra oară, a volu
transformărilor care schimbă — după un întreg deceniu — de mobilă tip cameră combi nei. fund conştiinţa contem porană ca m ului.
Sînt
şl a generaţiilor urm ătoare.
tAt
de la o zi la alta înfăţişarea pentru prima dată în posibili nată, 22 canapele, 50 dormeze De curînd, brigada ştiin punctate prin capetele de acuza Pallady. Album ul editat de edi P* regizorul Jean Paul Rap- lanteriei vremii, puţin desue
te, dar avînd un farmec ine
oraşului. Recenta sesiune a tatea de-a raporta îndeplini şi 20 mc prefabricate din be ţifică s-a deplasat în satul re, prin desfăşurarea proceselor, tura „Meridiane" prezintă lntr-un peneau îl recomandă filmul
consiliului popular orăşenesc rea şi depăşirea obligaţiilor. ton ; Chimindia, unde în fa|a a m arile confruntări sociale şi po limbaj grafic im pecabil zeci do „Viaţa, la castel". Prin urmare dit, agreabil.
litice ale tim purilor, apar alături
a relevat succesele economice, Acţiunea de înfrumuseţare în gospodăria comunală peste 200 de auditori s-au de mari nedreptăţi ale orindulrl- pînze, schiţe, opere ale „celui salutăm cu interes prezenţa Ceea ce va atrage atenţia,
mai im portant creator dc limbă
pe cele de ordin edilitar-gos- a oraşului a cunoscut valenţe şi locativa depăşirea cu 1,7 la dat răspunsuri Ia diferite în lor, condam naţi definitivi al om e In şcoala noastră modernă". numelui său pe genericul fil în primul rînd, va fi caracte
podăresc şl culturale, cu care noi, pe primul loc siluîndu-se sută a producţiei globale ; trebări adresate de cetăţenii nirii. Printre procesele volum ului Sub titlul „Pallady sau puterea mului „Mirii anului II". Dar rul nealterat, veritabil al co
se Înscriu: Socratc, Ioana d’Arc,
s-a încheiat activitatea în pri cetăţenii şi contribuţia adusă terminarea cu 10 şi respectiv din sat în legătură cu pro Galileo GaJllel, Familia Calas. stilului", Anatol M ândrescu con genericul acestui film abundă mediei franţuzeşti, adică raî-
feră albumului un docum entat şl
mul an din actualul cincinal. de ei prin munci patriotice. cu 5 zile înainte de termen a bleme de îngrijire a sănătă Horea, Cloşca şl Crlşan, Radiş- entuziast studiu introductiv. Prin şi în nume de actori de pri nuirea abilă a qui-pro-quo-ulul,
Spre edificare, aşa cum au Dacă valoric, pe cap de lo lucrărilor la restaurantul „Re ţii, aspecte privind forma ccv, Comunarzii, A. Elchmann. tre num eroasele argum ente ale e- mă mărime, cum ar fi Jean lejeritatea, spumozitatea u-
★
subliniat documentele prezen cuitor s-a realizat un volum tezatul" şi mayazinul-bufet din rea pămîntului, eclipsele de Zaharia Stancu, Pădurea nebu dltărll volum ului aprecierea dată Paul Bclmondo, Mariane Jo- morulul Investigat, tratarea e
pictorului (lc George Oprcscu ră-
tate şi o parte din cei 53 de de muncă egal cu 426 lei, şi Tuştca ; soare şi de lună, precum şl nă. „...povestea acestei Iubiri dc-o mlne definitorie „Arta Iul Pallady bert şi Pierre Brasseur. Exis venimentelor istorice cu o ne
deputaţi în cuvîntul lor, se pe total o valoare de 3 266 000 >© depăşirea valorică, cu celor referitoare la trecutul vară sub soarele sărat al Dobro- este dublă (...) Ea se adresează tă, deci, suficiente motive pen glijenţă boemă. Dacă îl putem
pot evidenţia o serie întreagă lei (planul iniţial depăşit cu 400 000 lei, a sarcinii de des istoric al patriei noastre. gel e una din cele mal frumoaso ochiului, dnr are şl un fond in tru care spectatorul va voi să vedea pe Bonaparte duelînd cu
din cîte cunoaştem , Iar In sum
telectual ridicat la un grad po
de succese. La I.I.L., de pildă, 1 025 000 lei), aceasta este în facere a mărfurilor de către Manifestarea s-a încheiat bra Pădure nebună, un lum iniş, care nu l-a m ai atins niciodată vadă această comedie de epo o spălătoreasă în jjvfad.a'me
planul a fost îndeplinit şi măsură să explice construirea comerţ; cu un program artistic pre dulce şi trist ca un obraz de lu şcoala noastră". că. Sans-G£ne", nu vedem de ce
depăşit, realizindu-se un spor în perimetrul oraşului a 4 800 *3 din contribuţia în bani şl zentat de elevii Şcolii gene „Mirii anului II- este un
de producţie echivalent valo mp de străzi şi 4 030 mp tro în muncă se vor construi îm rale de 8 ani din Hărău. film de capă şi spadă, fapt nu s-ar putea accepta aceas
ric cu 1 718 000 leij depăşi tuare; pe alţi 25 500 mp s-au prejmuirea şi tribunele stadio FILIMON SIMION care îl absolvă, oarecum, de tă tratare a epocii napoleoni
rea înregistrată la producţie efectuat reparaţii ; s-au repa nului sportiv ţ regularizarea directorul căminului cultural Înregistrări cu actori celebri ene, în virtutea căreia Nico-
şl prestări în sectorul de gos rat mai bine de 29 km de cursului rîului Galbena şi în Hârâu respectarea pedantă a adevă las Phillbert, alias Jean Paul
podărie comunală se ridică la drumuri | s-au amenajat şi diguirea a încă 2 km, desfun Nicolae Iorga. Constantin Brîn- rt autismul unei epoci zbucium a rului istoric. Vor fi, fără doar Belmondo, ajunge din aventu
400 000 lei | din investiţiile a întreţinui 43 na parcuri şi dări de şanţuri pe drumul ju coveanu. In adaptarea Iul Dan te, personaje nem uritoare ale li şi poate, spectatori care ar rier şi om de afaceri mareşal
fectate a fost dat în folosinţă zone verzi şl 10 baze sporti deţean Hunedoara—Haţeg ; Târchilâ, Casa do discuri Elec- teraturii rom âne. II onorează în dori o mai mare fidelitate în al lui Bonaparte şi prinţ al
un bloc cu 28 de apartamen ve simple i s-a efectuat îndi trecord oferă unul din textelo realizare artişti de renum e: Dina Imperiului.
dram atice străbătute de un pu
Ludovic
Sticlarii,
Cocea,
Sandu
te (cu vînzare) şi s-au procu guirea a peste 2 km de mal <9 prin muncă patriotică se Pe scena ternic patriotism şl Înţelepciune, Antal, Constantin Codrescu, Nno privinţa tratării epocii Ime Să recunoaştem cu franche
rat utilaje la I.I.L. $i I.G.C.L. şi alte lucrări — munca neca vor efectua lucrări edili tar- evocare a unei pagini zbucium a Roman ş.a. diat următoare revoluţiei fran
în valoare de 700 000 lei; la lificată la toate acestea fiind gospodăreşti cum sînt : con căminului cultural te a Istoriei poporului nostru. Irl- ★ ceze. E un drept legitim al ţe că tribulaţiile aventurierist-
na Răclilţeanu-Şlrlanu,
OcUivlan
strucţii de străzi şl trotuare;
ştcfăn escu Deiavrancen.
Barbu
obiectivele planificate din be asigurată cu cetăţenii. amenajări şi extinderi de zo Cotcscu, Ml hai Mereuţâ, Georgo Hagi Tudose. N uvela dram atizată fiecăruia. Dar — accentuăm sentimentaliste ale Iul Phllipe
neficii peste plan s-au realizat Cu succese considerabile ne verzi ; îndiguiri şi taluzări Calboreanu, Fory Eterii e con fe de Tralan Stoica nu necesită co sînt peste măsură de amuzan
ră dramei inspirate din cronicile
încălzirea centrală a clădirii s-au prezentat, în mod deose „0 noapte furtunoasă" Iul Radu Greceanu şi Radu Po- m entarii. Eroul principal e de din nou — „Mirii anului II'1 te. Amuză mai întîi cavalcada
liceului, baza de producţie la bit, alegătorii din circumscrip de maluri — toate însumînd pescu, Anonim ului brlncovenesc, m ult un sim bol clasic al rapaci nu este un film istoric, ci o situaţiilor In care personajul
tăţii şl zgîrceniel. Tenta sarcas
I.G.C.L. şi asfaltarea străzii ţiile deputaţilor Agafia Iepu o valoare de 2 200 000 lei. PUI. Artiştii amatori al că dim ensiunile pasionante ale con tică, vădit hazlie a nuvelei e m a comedie bazată pe pretexte
po
Decebal. re, Dumitru Grozav, Nicolae minului cultural din comuna flictului evocat. Proiectată gistral reflectată de creaţia Iul istorice, prin care trebuie să principal al filmului ajunge —
fundalul clntecului bătrlnesc de
Rezultate meritorii a înre Zamora, Tiberlu Orăşanu, La- Pui au alăturat manifestă spre m oartea lui Constantin Brln- Nioolae Bâltăţeanu, în rolul titu înţelegem, fireşte, un fundal deseori împotriva voinţei sa
tonurile
lar. Rostirile sacadate,
gistrat şi sectorul agricol. La zăr Santo, Rozina Pop, Lucian Adeziunea unanimă cu care rilor dedicate aniversării a coveanu de Vaslle Aiecsandri, insinuante, deosebit de bogate în le —, amuză apoi dialogul
dram atizarea de faţă realizează o
120 de ani de la naşterea
C.A.P. Haţeg, de exemplu, Fona, prof. Carolina Tîrjoianu, sesiunea s-a angajat în mate excelentă atm osferă de epocă, o nuanţe, prin care caracterizează al costumelor pitoreşti, pre spiritual — care transpare $i
personajul, redau cu plasticitate
veritabilă şi atractivă lecţie de
s-au obţinut peste plan cîte dr. Victor Alicu şi Ladislau rializarea sarcinilor mobiliza lui Ion Luca Caragiale o istorie. dim ensiunile figurii interpretate. cum şi acea atmosferă a ga dindărălul unei traduceri u-
1 650 de kg pe ha la produc Moghioroşl. toare ce stau în faţa locui activitate mal deosebită j
★
ţia de porumb şi 260 kg la încrezătoare în propriile torilor oraşului e dovedită şi pregătirea piesei „O noap B. P. Iiasclc.ii, Răzvan şi Vidra. neorl sumare şl precare. Dar
cea din Silvaş. Hateganii mai forte, în experienţa gospodă de hotărîrea cu care toţi de te furtunoasă". De curînd, Legenda Istorică „Răzvan şl Vi amuză mal ales farmecul ine
înscriu la depăşirea sarcini rească acumulată, în puterea la Ponor, a avut loc pre dra”, în adaptarea Iul Vlrgil Bră- dit al Iul Belmondo, al Mar-
de
dăţeanu, punctează, alături de ro-
în scenă
miera pusă
lor cîte 320 kg de grîu la ha de muncă şi în hărnicia ce putaţii au răspuns chemării la lenei Jobert, jocul Impecabil,
şi un plus — la producţia tăţenilor, sesiunea Consiliului întrecere adresate în cadrul profesorii Constantin Pă-
totală — echivalent cu 49 to popular orăşenesc Haţeg a dat sesiunii de cetăţenii circum trăşcoiu. Ion Toader, Viori de mare profesionalism al lui
ne de legume şi zarzavaturi, unanimă aprobare chemării a scripţiei electorale orăşeneşti ca Toader, Aleodor Costea, T urnee Pierre Brasseur, imaginea ex
iar silvăşenil au depăşit pla dresate către toate consiliile nr. 33, prin deputatul lor Vic învăţătoarea Hortensia Mi- celentă şi desigur şl specta
nul cu 346 hi la producţia de judeţene din tară de Consiliul tor Surdu. hăllescu, Ion Stanclu. Suc Azi, la Hunedoara şl Călan, culozitatea unei recuzite de e
cesul repurtat în faţa celor
lapte. popular al judeţului Hunedoa Hotărîrlle adoptate în plenul peste 150-200 spectatori este fraţii Petreuş vor evolua In pocă generoasă.
Prin deputaţi, prin contri ra. In angajamentul de susţi sesiunii întăresc convingerea un îndemn pentru artiştii a tr-un bogat spectacol folclo
buţia adusă de comitetul e- nere a chemării, sesiunea or că, în final, la Haţeg bilan matori de a continua tur ric al Filarmonicii din Arad. Filmul nu aspiră la glorii
xecutlv, cu sprijinul maselor ganului puterii locale de stat ţul celui de-al doilea an al neul cu piesa şl în alte sate eterne, dar între limitele sale
de alegători care devin impli şi-a stabilit, printre altele, ur cincinalului va fl concrefizat ale comunelor Pui şl Baru. Teatrul de păpuşi din Cluj este o creaţie demnă de aten
cit şl cumpărători, activitatea mătoarele obiective : în succese care vor înscrie şi Indicaţiile, sprijinul Teatru prezintă pentru micii specta ţie. Atît pentru evoluţiile ac
comercială a fost sprijinită şi pentru sectorul industriei mai pregnant, în lista merite lui de stat din Petroşani tori din Deva, Simeria, Hu
lor, spiritul de buni şl harnici
îndrumată în aşa fel încît la locale depăşirea producţiei gospodari, oameni cărora le s-au dovedit deosebit de nedoara şl Călan piesa „Wil- toriceşti mai mult decît nota
finele anului mărfurile vîn- globale, a producţiei marfă preţioase şl sînt aşteptate bile, cît şi pentru regia, ima
place frumosul şi utilul — ca helm Teii-.
lităţi ce l-au caracterizat în şl în continuare de colec ★ ginea sa elegantă, fantezistă,
totdeauna pe locuitorii oraşu tivul de artişti amatori. Din nou la Deva şl în Va mizînd pe succesul sigur al
lui Haţeg, ca şi pe cetăţenii ION ROSETTI lea Jiului spectacolul Teatru reacţiilor imediate.
lui de estradă „De va veni
Contlnulnd tradiţiile de muncă şl de luptă celor trei sate aparţinătoare. tehnician la tine... dntulV AL. COVACI
PETRE FARCAŞIU
aie înaintaşilor, tineretul hunedorean
sectorul Iscroni. Ce s-a în-
aceasta depînzînd nu numai
Ga în oricare domeniu de
întîm pfnă semicentenarul U.T.C. activitate, respectarea rigu nivelul productivităţii reali privire Ia respectarea nor tîmplat ? Autocamionul pe mările de natura celor petre Maşinile- unelte
melor de tehnică a securită
cute de fapt.
ţii muncii rezultă că marea
Pe de altă parte şoferul a
roasă a disciplinei pînă în zate de ele, ci şl un grad majoritate a lucrătorilor din care îl conduce se află în greşit prin aceea că nu s-a
reparaţii. Fără să aştepte a
înalt de siguranţă a muncii,
cele mai mici amănunte e-ste
AMPLE ACŢIUNI EDUCAM şi în cazul unităţilor U.M.T.F. de protecţie a activităţii pro diferitele sectoare respectă vizul favorabil al şefului de asigurat personal de starea să fie utilizate
permis
cel
cu stricteţe normele de teh
să
atelier el şi-a
ductive desfăşurate de
tehnică a autocamionului, a-
o condiţie de primă necesi
tate pentru îndeplinirea fer
onul, căruia încă nu i se fă
considerîndu-le pe bună drep
La îndemîna tuturor lucră
iresponsabil o sarcină care,
mă a sarcinilor de plan. Ori care le mînuiesc. nică a securităţii muncii, scoată din atelier autocami sumîndu-şi astfel în mod
ce abatere de la normele dis torilor sectoarelor şl atelie tate ca cerinţe elementare ale cuseră toate reviziile, şi a prin încărcătura dată de
Apropiata sărbătoare a se I.C.S.H., făcînd astfel cunoş relor U.M.T.F. stau legi şl disciplinei — condiţie a bu plecat cu el la drum. Cînd
micentenarului U.T.C. prile tinţă cu unele meserii pe ca ciplinei, orice act de negii-, Instrucţiuni amănunţite şi nel desfăşurări a activităţii Marin Marcel şi-a dat seama consecinţe, este greu de su
jentă sau sfidare a Instruc
portat. Faptul este fapt, iar
juieşte ample manifestări re le vor urma după absol clare a căror respectare se în fiecare compartiment. Aşa că sistemul de frînare nu consecinţele sînt consecinţe. intensiv
culturale şi sportive, con virea şcolii generale. ţiunilor de lucru se răzbună Un alt exemplu l-a dat, fă
cursuri pe diferite teme, ac Alături de colegii lor de pe c?i care le nesocotesc. ră să vrea, dar ignorînd re
Unitatea de mecanizare şi
ţiuni de muncă patriotică în la şcoala generală nr. 3 au transporturi forestiere Deva, gulile bine cunoscute ce se
toate organizaţiile U.T.C. organizat o serie de acţiuni precum şi sectoarele şi ate dmpun şoferilor în timpul în (U rm are din oaq. 1)
De la Hla, corespondentul consacrate semicentenarului cărcăturii, şoferul Victor
nostru MIron ŢIc ne infor U.T.C. Elevele din clasele a lierele din subordine dispun Barbu. Instrucţiunile de lu
mează că elevii liceului de VlII-a A şl B au fost oas de o bogată bază mate muncă avînd în vedere că un
largă
rială, dispusă într-o
cultură generală din locali petele ţesătoarelor de la gamă de utilaje, instalaţii şi ABATERILE DE LA DiSCiPUKA M IR ! cru subliniază cu claritate că priceput strungar nu se poa
tate au prezentat, de curînd, I.I.L. care le-au vorbit despre agregate mecanice, cu ajuto şoferii au obligaţia de a su te forma doar în 6 luni da
praveghea. operaţiunea de în
pe scena căminului cultural, profesiunea lor. rul cărora colectivele des cărcare a autocamionului zile. Am Insistat asupra aces
în fata unui numeros public, SE RĂZMĂ PE... ŞOFERI tui aspect pentru că de nive
nn reuşit program artistic. ŞI la Lupeni — ne aduce făşoară într-un efort conti sau a remorcii de la o dis lul calificării muncitorilor de
întrecerea
nuu şi susţinut
Programul a cuprins versuri la cunoştinţă primul secretar pentru îndeplinirea exempla tanţă care să-i ferească de pinde nemijlocit obţinerea u
al comitetului orăşenesc al
accidente. încâlcind această
închinate patriei şl partidu U.T.C., Valeriu Coandrăş — ră a sarcinilor de plan. Prin impune ca o cerinţă elemen se explică de ce în cele mal este bine pus la punct era regulă expresă şoferul Victor nui înalt indice de utilizare
lui, eroilor utecişti, piesa de elevii de la şcolile generale activitatea ce o desfăşoară, multe sectoare şl ateliere sar prea tîrziu. Intr-o pantă frî- Barbu, tot din sectorul Is- a maşinilor-unelte.
teatru „Iancu la Hălmagiu", nr. 1, 2, 3, de la liceul de muncitorii, tehnicienii şi in tară pentru buna desfăşura cinile de plan sînt îndepli Desigur în atenţia noastră
dansuri populare. re a muncii. Conducerea, u- nele an cedat şi conducăto croni, a ţinut, nejustificat, să stau şi alte aspecte cum ar
cultură generală şi de la ginerii acestei unităţi for nltătil, şefii de sectoare şi nite ritmic. rul abia a scăpat de la un urce pe rampa de încărcare
Corespondenţii NL Con- şcoala profesională au pre mează, de fapt, expresia teh ateliere, comitetul oamenilor Sînt însă nnlî muncitori grav accident. Autocamionul cu Intenţia de a dirija ope fi generalizarea schimbului II
«tantinescu şi L. Retegen ne zentat în sala palatului cul nică a unor ample şi grele muncii, grupele sindicale care neglijează cerinţele im a suferit însă avarii greu raţiunea ce avea să se desfă şi extinderea schimbului III
«crin că în cadrul acţiunii tural bogate programe artis operaţii de muncă ce se des organizează periodic acţiuni şoare. Urmărind modul în pentru maşinile-unelte cheie,
„Tineretul Ieri şl azi", elevii făşoară în unităţi pentru ex de înarmare a tuturor lucră puse de disciplina mun reparabile. Cine este de vi care se lucrează a scăpat din vizînd realizarea unui coefi
Şcolii generale nr. 3 Hune tice, Intitulate sugestiv „Ca ploatarea şi transportul au torilor cu cunoaşterea temei cii. Abaterile cele mai nă pentru ceea ce s-a pe vedere să se asigure şi ast cient de schimburi de 2,4 pen
doara au adus nn cald oma denţe centenare". Peste 1 800 rului verde al pădurilor, sînt, nică a prevederilor legale frecvente .se întîlnesc în rîn- trecut dacă nu chiar condu fel a alunecat, căzînd da pe tru secţiile de bază ; renun
giu eroilor utecişti Donca Si- de elevi au fost cuprinşi în altfel spus, mecanicul şef al privitoare la. normele de pro durile conducătorilor auto. cătorul Marin Marcel, lipsit platformă. De aici şoferul s-a ţarea pe cît posibil Ia maşi
formaţii de muzică populară
mo, Filimon Sîrbu, Olga şi uşoară, dansuri populare, muncitorilor forestieri. tecţie a muncii, de împros De regulă, nerespectarea dis de un elementar simt al da ales cu o fractură de bazin, nile vechi, cxire diminuează
Bancic, Vasile Roaită, căzuţi In munca cu utilajele, in pătare a cunoştinţelor care ciplinei, a normelor de teh toriei şi răspunderii ? ceea ce îl face incapabil de nivelul indicelui ; aspecte pri
In lupta pentru libertate şi o în echipe de teatru şi brigăzi stalaţiile mecanice, o cerinţă să asigure respectarea fără nică a securităţii muncii nu Conştient sau Inconştient muncă pe timp de aproxima vind procesul de continuă în
viată mai bună. După Sntîl- artistice de agitaţie, în co de primă Importanţă care stă echivoc a legislaţiei, a obli rămîne fără urmări, uneori a el a făcut două greşeli. Pe tiv 6 luni de zile. noire cu maşini moderne de
nîrea cu tovarăşul Ion Co- ruri şl grupuri de recitatori. în faţa lucrătorilor este în gaţiilor ce decurg din aces cestea căpătînd forme foarte de o parte s-a sustras con Iată ce înseamnă nerespec înaltă productivitate. Dar cred
mănescu, prlm-secretar al Spectacolele — calde omagii treţinerea în bune condiţiunl tea. grave. trolului strict necesar şi ca tarea regulilor de protecţie că elementul hotărîtor îl va
Comitetului municipal al aduse eroilor utecişti — au n acestora, menţinerea în Din analizele întreprinse Un astfel de exemplu l-a lificat al celor competenţi din a muncii. Indisciplina se răz constitui formarea la toţi mun
U.T.C. Hunedoara, eleviUs-au fost vizionate de peste 3 500 tr-o stare de funcţionare Ire In ultima vreme de către oferit recent conducătorul atelier, care ar fi devenit bună pe şoferii care n-o res citorii a unei înalte respon
deplasat pe şantierul IV al de spectatori. proşabilă a mecanismelor, de conducerea întreprinderii cu auto Marin Marcel, de la răspunzători pentru toate ur pectă. sabilităţi pentru judicioasa fo
losire a utilajelor existente,
pentru buna lor gospodărire,
fapt la care ne-a îndemnat
prin cuvîntul său la conferin
Sărbătoarea ! Săpfămloa viitoare începe plantarea cartofilor dustrie şi construcţii şi tova
ţa cu reprezentanţii din in
„meşterilor ! Dovezi certe ale m \ merituoase comportări (Urmare din pag. 1) bligaţia să urmărească îndea rea efectivă la plantat, acor- răşul Nicolae Ceauşescu.
proape funcţionarea mijloace
dîndu-se prioritate soiurilor de
Aspectele relatate fac par
Suita de dansuri
raful vor constitui, fără în
momîrlă-
pămintului“ j (U rm are din oaq. 1) ueşti, Haidăul, Haţegana, doială, puncte de rezistentă Incepînd din săptămfna care lor mecanice şi folosirea lor cartofi timpurii şi de vară. Cu te din programul de viitor al
urmează sini create premise
la întreaga capacitate. De alt
uzinei. Unele măsuri s-au în
cît se va începe mal devreme
au evidenţiat măiestrie şi în cadrul obiceiului folclo pentru a se trece cu toate fel, cu mecanizatorii s-au făcut plantatul, cu atît se vor folosi treprins deja, rezultatele îm
O evoluţie bună a avut graţie în executarea unor ric al „Nedeii" din Valea forţele Ia plantarea cartofilor, instruiri în unităţile S.M.A. mai eficient rezervele de umi bunătăţite din primele două
Clteva zeci de fam ilii ale \ temperatura în sol la adînci-
ţăranilor cooperatori din Ha- j taraful condus de prof. figuri şi desene coregrafice Jiului, ce va fi ridicată în privind utilizarea maşinilor de ditate din sol şi se va asigura luni confirmă valabilitatea lor.
ţeg s-au lntllnlt In sala mlc& ' Gheorghe Popa. In acompa dificile şi în acelaşi timp următoarele zile la scenă şi mea de 10 cm depăşind 6 gra plantat cartofi. o temelie trainică recoltei, Considerăm însă că nu ar fi
a casei de culturâ din ■ niamentul lui au prezentat spectaculoase. A însemnat pentru care se fac intense de Celsius şl avînd tendinţa O sarcină de mare însem printr-o organizare ireproşabi
localitate. Aici, In partea j de creştere. Pentru a asigura lipsită de importanţă o nouă
stin g i a m esei destinată pro- • clteva cîntece aplaudate so pasiune şi dăruire pe care pregătiri. Va fi o frumoasă nătate ce revine cooperatori lă a muncii fiind posibil ca reprogramare a schimburilor
zi di ului, o vitrină-expoziţie In- j liştii vocali şi instrumentişti aceşti studenţi, care îmbracă acţiune dc valorificare a u succesul deplin al lucrării de lor este încheierea grabnică nivelul recoltei medii la hec de lucru la uzină (deşi se in
form a pe cel veniţi despre • poate pentru prima dată cos nor obiceiuri şi tradiţii lo plantare este imperios nece a tuturor pregătirilor şi trece tar să fie tot mai ridicate.
noutăţile apărute în dom eniul • Augustin Manciu, Florin Bis- sar ca în timpul cel mai scurt vocă greutăţile provocate de
literaturii agrozootehnice ; In j caru, Nicolae Rotaru (fluier). tumul popular, au manifesta cale care, slntem siguri, va orarul trenurilor şi autobuze
spatele m esei se afla un e- ! t-o în perioada de pregătire lăsa o bună impresie publi posibil să fie încheiată admi lor pentru navetişti) pentru că
cran, Iar în partea opusă a- ’. O interpretare de „profe şi pe scenă. Amintim cftivn cului şi juriului festivalului. nistrarea îngrăşămintelor chi In pomicultură mai
cestuia un aparat de proicc- i sionişti" a oferit formaţia de mice şi organice, după care să dintr-o fugară trecere în re
ţie cinem atografică. Se pregă- i dansuri populare. Intr-ade dintre ei : Maria Bodea, Ma Penlru aceasta însă e nece vistă s-a constatat că cel mai
tea o sărbătoare a cooperalo- j ria Pleşa, Emilia Breaz, Ca sar ca în perioada ce ur se efectueze arături şi pregăti mult timp de „gol" al utila
rilor fruntaşi. Organizată de i văr, ceea ce au adus pe sce rolina Urs, Lucian Moga, Sa mează să se mobilizeze toate rea terenului. In ceea ce pri sînt încă „goluri"
către casa dc culturâ orăşe- : nă cele 12 perechi pregătite veşte pregătirea patului ger jelor este plasat la intrarea
nească, cu sprijinul consiliu bin Popescu, Sabin Boticiu, forţele care, în final, să ducă
lui dc conducere al C.A.P. şi de cunoscutul coregraf Va- Adrian Rovinar ş.a. la un spectacol de calitate, minativ, important de reţinut şl ieşirea din schimb. Nu tre
cu contribuţia punctului cine siie Chevereşan a plăcut. Formaţia de dansuri şi ta aşa cum îl aşteptăm cu toţii. este ca lucrarea solului să fie (Urmare . din pag. 1) organice 45 de hectare, Iar buie neglijat, de asemenea, mo
m atografic şl a bibliotecii, făcută grădinăreşte, de aceas mai bine de 5 hectare s-au
m anifestarea a constituit un dul cum se lucrează în schim
stim ulent m aterial şl moral ta depinzînd nemijlocit calita lilizarea, săpatul, văruitul şi plantat meri în sistem inlen-
pentru cel care Ia orele de tea plantării. împrejmuirea. De asemenea, siv. De asemenea, la C.A.P. bul II şl mal ales în schim
scadenţă ale toam nei trecute Un alt grup de probleme pentru a asigura apa necesa Geoagiu se lucrează din plin bul III, avînd In vedere că în
prezentaseră un Îm belşugat
bilanţ. vizează asigurarea şi pregăti ră stropirilor s-a făcut o a la plantarea nucului din ghi aceste schimburi se realizează
Dc la m asa prezidiului, ing. rea seminţelor. Evitarea întîr- cumulare de 50 mc, la toate vece.
Maria Mcdrea şl Ion Babcş, zierii şi a întreruperii lucru acţiunile întreprinse aducîn- productivităţi sub posibilităţi
secretarul organizaţiei de par La cooperativele agricole le existente.
tid, au făcut o incursiune in lui obligă conducerile C.A.P. du-$i o contribuţie substanţia din Spini, Turdaş, Roşc-ani,
trecutul an agricol. Şi au re să-şi procure nelntîrziat în lă Ion Dăncescu, Traian Enă- Răduleşti şl altele, nu s-a ac Iată, aşadar, că acest poten
latat cum p iin m unca harni treaga cantitate de sămintă şi
că a cooperatorilor pămlntul şcscu, Nicolae Aron, Eftimie ţionat însă cu toate forţele la ţial valoros al activităţii pro
a dat cite 1 747 kg grlu la ha, să organizeze sortarea aces Costescu, Elena Teodorescu, finalizarea acţiunilor stabilite,
4 055 kg porumb boabe şi 8 209 teia, înlăturînd tuberculii ne ductive — maşlnî-unelte —
kg legum e. Efectivul de ani corespunzători. Iosif Rusan şl alţii. Un dema ceea ce afectează negativ pro poate fi utilizat mai deplin
m ale s-a depăşit cu 25 cape raj bun al lucrărilor s-a re ducţia de fructe.
te: veniturile băneşti au între Se cunoaşte bine că un ac dacă se ţine cont de mulţimea
cut şi ele cu peste 250 000 lei cent deosebit se cere să fio marcat şi la cooperativele a In vederea lichidării grab
pe cele din anul precedent. pus pe calitatea lucrărilor e gricole din Geoagiu, Haţeg, nice a restantelor la îngriji aspectelor care influenţează a
O înşiruire de cifre, dar în Boşorod, Toteştl şi în alte u- rea plantaţiilor este Imperios supra folosirii Iul.
fiecare din acestea e întruchi fectuate. Reuşita culturii este
pat profilul cooperatorilor ale condiţionată în mare măsură nităti, unde s-a făcut o mo necesar ca atît conducerile De aceste aspecte — ca ne
căror trăsături Inginera Me de asigurarea unei densităţi bilizare susţinută a coopera C.A.P., cadrele tehnice, cît şi
dica le caracterizase In trei cu torilor la fertilizarea livezilor, consiliile populare comunale cesităţi stringente — trebuie
vinte: răspundere, hărnicie, corespunzătoare de plante pe să ţină cont şi conducerea u
perseverenţă. rînd şi de respectarea adîn- la efectuarea tăierilor, comple să se preocupe îndeaproape
I-am ascultat pe Ştefan Ho- cimii de plantare stabilite în tarea golurilor sau la înfiinţa de mobilizarea cooperatorilor zinei simeriene astfel încît in
vali şi pe A xente Neiconi ea- rea plantaţiilor noi. La C.A.P.
| re. în num ele tuturor, şi-au fiecare uni laie, pe fiecare tar la efectuarea în condiţii ire dicele de utilizare a maşini
exprim at nu numai m ulţum l- la. In această privinţă, esle de Toteşti, spre exemplu, s-au a proşabile a lucrărilor de care
| rea pentru eă li sc atestase maximă însemnătate ca regla plicat lăieri la pomii de pe depinde producţia livezilor şi lor-unelte să cunoască salturi
j hărnicia, ci şi hotărîrea ca în jele maşinilor de plantat să mai mult de 80 de hectare, valorificarea deplină a poten calitative şl imediate cu e
1972 să depună eforturi ca ro- Aspecte hune, criticabile, m ultă rom haiivilatc, entuziasm tineresc — iată ce a adus in spec
coltelc să fie superioare. fie făcute corect, specialişti s-au fertilizat cu îngrăşămin ţialului pomicol al fiecărei fect pozitiv în activitatea pro
tacolul său brigada artistică de agitaţie n J.M.IL Folo: 1. J..ILIU
lor din unităţi revonindu-Ie o- te chimice 100 hectare şi cu localităţi. ductivă.