Page 43 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 3 342 O DUMINICA 12 MARTIE 1972

Prima etapă a returului
bTj I I I
f i © ¥ M Turneul interna­

ape Limpezi pe ■ ■ ■ ţional de tenis
»
Organizată de către Muzeul de iatorle a Transilvaniei din Cluj
şl Muzeul Naţional din Belgrad (R.9JT. Iugoslavia) cu concursul Verificaţi-vă perspicacitatea! de la Washington
M uzeului judeţean H unedoara-Deva, expoziţia „Llllrl şl daci", după Glas de primăvară şi tine­ Cit priveşte pronosticul Minerul Lupeni (scor 3-0 pen­
succesul de la Belgrad şl Lubljona, a poposit la Cluj. întrunind reţe susură in apele Jiului, pentru primul meci, cu Cri- tru Jiul), care a demonstrat
peste şase suto de exponate de o excepţională valoare Istorică, des­ de la izvoare pină la Dună­ şui, reproducem două opinii. din nou buna atmosferă
coperite In ţara noastră şl In Iugoslavia, expoziţia Ilustrează renu­ C e re p re z in tă fo to g ra fia ? Sferturile de finală ale
mita civilizaţie a celor două popoaro antlce-lUlril şl dacii. V estigi­ re. Primărxira a venit. Colţul lng. OTTO ABRAHAM, starea de spirit din sinul e­ turneului internaţional dc
ile arheologice prezentate, deşi aînt relativ Îndepărtate prin locu ­ ierbii, ghiocei, mărţişoare, fu­ preşedintele secţiei de fotbal chipei. Astăzi, Jiul debutează tenis de la Washington au
rile lor de provenienţă, posedă totuşi o notă com ună prin faptul i p p i i$$şpg| lare şi paltoane in şifoniere, în sezonul competiţional în
că pun in evidenţă nivelul avansat al culturii m ateriale şl spiri­ a C.S. J iu l: „Echipa este mai furnizat două rezultate mai
tuale a societăţii dacice şl a celei llllrlcc. Valorii docum entare a ciripit de păsărele şi fotbalul bine pregătită ca oricind ! E- compania Crişului — parte­ puţin aşteptate de unii spe­
pieselor expoziţiei i se adaugă o inegalabilă notă estetică cc face cu primele rezultate surprin­ ner dificil, care evoluează cialişti. Astfel, Tom Gor-
ca ele să prezinte un profund Interes şl pentru m arele public iu ­ zătoare (7 echipe de divizia sub ameninţarea săbiei lui
bitor de anticlLilăţl. A scoase din „Cupa Români- Damocles, ceea ce ridică cel man (S.U.A.) l-a eliminat cu
Comparativ cu o expoziţie arheologică unilaterală tn care sînt 3-6, 0-4, 6-3, pe compatrio­
prezentate piese şl obiecte produse de o anumită colectivitate um a­ ei") ne-au adus primăvara. FOTBAL puţin cu încă o măsură difi­ tul său Cliff Richey, iar
nă, intr-o perioadă de timp mai m ult sau mal puţin Îndepărtată, Prima primăvară in care pri­ cultatea partidei. Crişul va spaniolul Manual Orantes
expunerea paralelă a două civilizaţii are o Incom parabilă putere vim fotbalul cu ochi buni şi juca una din marile sale
evocatoare. Din m ănunchiul notelor com une slnt scoase în relief cu l^a. întrecut cu 6-7, 7-6, 6-0 j
mal multă pregnanţă şi lum inozitate tot ce este mai de preţ in zimbim m ulţum iţi: echipa de cărţi. O victorie la Petroşani pe Ilie Năstase. In celclal- j
creaţia unor popoare inventive şi Întreprinzătoare cum au fost fotbal Jiul Petroşani intimpi- xistă poftă de joc, există ju­ poate însemna salvarea pen­ te două partide, Stan Smith
dacii şl lllirii.
nă, pentru prima dată, retu­ cătorii care să joace, există tru Crişul. Dar şi o înfrlnge- l-a învins cu 6-4, 6-2 pe
rul cu cea mai bună pregă­ totul pentru a păşi bine tn re a Jiului poate dărîma tot Jim Osborne, în timp ce
tire generală. noul sezon. Sintem convinşi ce s-a clădit pînă acum. De Jim Conors a cîştigat cu
- Afirmaţia este o realitate, că vom face un joc frumos aceea, sintem convinşi că la 6-4, 6-4 în fata francezului
are temelii serioase. Jiul a şi vom dştiga cu CrişuV*. Jiul s-au luat toate măsurile Pierre Barfthes. In semifi­
pentru a se evita surpriza. De
parcurs cea mai bună peri­
(MIM u oadă de pregătiri, odată cu nor : „Incontestabil, victorie ! aceea şi din motivele mai sus nale, Orantes îl va întîlni
EUGEN IORDACHE, antre­
pe Conors, iar Smith va. ju­
enunţate sintem convinşi că
integrarea in echipă a tine­
rilor jucători, care numai in Jiul este capabilă de mari aşa ceva nu se va petrece. ca împotriva lui Gorman.
rezultate. Are dreptul să aspi­
urmă cu un sezon încă bă- re la mai mult şi o va face! Jiul va învinge! Apele Jiu­
teau la poarta echipei. Tehnicitatea unor jucători şi lui s-au limpezit odată cu
Argumentele stau in forma forţa generală a echipei vor primăvara ce-a venit şi nu le
La scara unei veritabile dispute m uzeistice internaţionale, ce atinsă de toţi echipierii incă va tulbura un Criş învolbu­ In atenţia corespondenţilor
exoolează prin tem atica Judicios concepută şl realizată, m ărturiile m m t de pe acum, în rezultatele fi armele cu care Jiul se va rat... sportivi: Cronicile şl inform a­
antice descoperite In decursul anilor pe cuprinsul Judeţului Hune­ . bate în v iito r ( D e c la r a ţia
doara işi afirmă peste noianul de veacuri forţa evocatoare. D enu­ din pregătiri, in noua orien­ ?ie-a fost dată înaintea me­ Azi începe şi returul seriei ţiile se pot transm ite dum ini­
m iri de localităţi fam iliare tuturor, ca Grădiştea M uncelului, Cos- g||8|i tare — dominant ofensivă, cu Valea Mureşului a campiona­ ca, intre orele 14-19, la tele­
teşti, Boşorod, Baia de Criş, Tclluc, Tot eşti, Ocolişu Mic, Sârăcsău, o bună dinamică atac-apăra- ciului de Cupă de la Odor- fonul 11275 şl luni dimineaţa
Răduleşti, ce figurează In elegantele vitrino Însoţind obiectele da­ w d U m W f m hei). tului judeţean. Succes tuturor la 12317.
cice, capătă In această am bianţă noi rezonanţe. p | | i | * J l f l re —, in consolidarea şi o­ Joi, echipa a susţinut un echipelor !
Statuia din piatră a unei zeităţi protectoare a m ineritului datlnd mogenizarea noii linii de a­
din epoca hallstnttiană (800 l.e.n.) descoperită la Bala de Criş este ţ . A f e t tac (Făgaş, Mulţescu, Stoian, ultim meci de verificare cu N. STANCIU
piesa sim bol a erei de început a extracţiei m inereurilor şi a prac­ Naidin), in constituirea unei
ticării m etalurgiei, suporturi do covîrşitoare Importanţă In procesul r , r I I J p j | j | j | m
evolutiv al societăţii dacice. Grupul com pact de unelte agricole (Un d # linii de mijlocaşi de valoare n ziarul nostru de ieri ma de starea în care a fost stalaţia sanitară distrusă. La
fler (cuţit pentru plug, coasă, greble, sape) şi uneltele de fierărie tehnico-tactică (Libardi — Co- fel, un apartament foarte
(nicovală, cleşti, ciocane, dornuri) de la Grădiştea M uncelului m o­ ... ..... . tormani) şi in redutabila a­ I am publicat — în ar­ închiriată.
tivează trăinicia bazei m ateriale a societăţii autohtone dace, pe al ticolul cu titlul de mai — Chiriaşul este obligat a prost îngrijit poate fi văzut
cărei tem ei au fost posibile şi celelalte realizări pe plan social, '’WMs- părare — consacrată — a Ji­ sus — principalele obligaţii la Bl. E-6, apart. 6, aparţi-
întreţine curăţenia în locu­
ului. Convingerea antrenoru­
politic şl cultural. De un real interes se bucură şl m onedele dacice -. <■ I •!> " inţă, dependinţe, curte etc.i nînd întreprinderii „Energo-
do tip „Hunedoara*4 provenite de la Răduleşti. Ele Jalonează in ca­ lui Eugen lordache, a fiecă­ ce revin cniriaşilor în vir­
drul tem aticii expoziţiei m om entul formării la daci a uniunilor tri­ rui jucător, a conducerii sec­ tutea Legii nr. 1CM1968 (Pre­ de asemenea se va îngriji să constructia" Mintia. Aceeaşi
bale care, asem enea puterilor statale antice, em it m onede proprii vederile art. 16 din H.C.M. nu rămînă deschise robinete­ situaţie esle şi la blocurile
ce aveau o mare putere circulatorie In aria teritorială a respecti­ ţiei şi a clubului este unică 1 651/1968). Iată acum şi al­ le de apă şi gaz şi va lua F 2, 3 şi 4, la apartamentele
vei com unităţi tribale. O altă piesă de o inestim abilă valoare este şi infailibilă : există toate mo­ măsuri de preîntîmplnare n npartinînd întreprinderilor
scutul de paradă din cetatea dacică de pe dealul Piatra Roşie din tivele unui optimism sănă­ te prevederi legale ce trebu­
apropierea Boşorodulul. Exponatul se evidenţiază prin ornam entul Dezlegarea — Iu odlţla viitoare a „Caleidoscopului44. (Fotogra­ tos, robust, in convingerea că ie să stea în atenţia locata­ îngheţului apei în conducte şi „Electrocentrale" şi „Ener-
constind din m otive vegetale şl zoom orfe (în formă do animal) cu fia apărută In numărul trecut reproducea o grămăjoară de... griş). rilor pentru întreţinerea a­ alte asemenea. goconstrucţia" Mintia.
m ăiestrie şi rafinam ent stilizate şl repartizate In mal m ulte regis­ Jiul poate mai mult decit a partamentelor : — Proprietarul are dreptul Ce să mai vorbim despre
tre. Prin calitatea deosebită a execuţiei tehnice şl artistice, scutul Foto: V. ONOIU arătat pînă acum. să verifice o dată pe an mo­ blocurile G-l, G-2 şi bloc. 8
(le la Piatra Roşie se situează pe unul din ceJe mal de seam ă locuri „Curăţirea jgheaburilor şl
din Ierarhia artei dacice. Un Justificat Interes prezintă m ărturiile a burlanelor de frunze şi no­ dul în care chiriaşul folo­ din cartierul „Dacia", la care,
de pe cuprinsul judeţului Hunedoara a urm elor de scriere din e ­ roi j curăţirea de zăpadă şi seşte şl întreţine suprafaţa la grupurile sociale, toate
poca dacică. Vasul cu celebra Inscripţio ce am inteşte de ultim ul A L M A N A H ţurţuri de gheaţă a acoperi­ Jocativă închiriată, iar pe­ instalaţiile sanitare sînt de­
rege dac Decebal şl de tatăl său Scorlllo şl un bloo de piatră ou şului, jgheaburilor şi burla­ riodic modul în care sînt teriorate, murdăria predomi­
urm e (le scriere provenit din balustrada ridului unei terase din m folosite si întreţinute părţile nă peste tot, pereţii sînt jig­
zona sacră a sanctuarelor de la Grădiştea M uncelului constituie Colectivul catedrei de cera- mărturii privind existenţa u­ nelor j curăţirea de zăpadă
două elocvente dovezi ale cunoaşterii şl utilizării scrisului do că­ mică-sticlă a Institutului de nei vechi civilizaţii dacice pe sau alte materiale depuse pe şi instalaţiile comune ale nitor de murdari, zgîrieţi,
tre daci In epoca dominată de personalităţile Bureblsta şl Decebal. aceste meleaguri. Au fost dez­ terase, luminatoare sau curţi clădirii. loviţi, tencuiala căzută, inr
In ansam blu, expoziţia „llllrl şl daci" poate fl considerată un arte plastice „Ion Andreescu“, de lumină | protejarea tera­ — Subînchirierea este per­ în majoritatea camerelor par­
real succes al ştiinţei Istorice din ţara noastră, reprezentînd un din Cluj, a. obţinut un mate­ velite, astfel, urmele a patru Succes Ştiinţei
rodnic început de colaborare arheologică Internaţională. Ea se ev i­ rial ceramic cu calităţi deo­ locuinţe construite din nuiele selor şi acoperişurilor ca ur­ misă numai pentru partea de chetul este degradat.
denţiază ca un însem nat pas înainte hi studiul vast şi com plex al mare a montării antenelor locuinţă care este disponibi­ Lipsa de responsabilitatea
problem elor referitoare la societatea dacică şl illiră. Pentru Jude­ sebite. Este vorba despre un şi acoperite cu lut, sau din lă şl numai în condiţiile sta­
ţul nostru, participarea cu exponate la această m anifestare m u- intermediar între faianţă şi bîrne, datînd din secolul II Petroşani! individuale de radio şi tele­ unor locatari merge pînă a-
zeLsticâ de Înalt prestigiu constituie un reuşit prilej de valorificare ceramica roşie obişnuită, ca­ î.e.n., precum şi o seamă de viziune. bilite de lege. chlo îneît refuză făţiş execu­
m ajoră a vastului tezaur de urme arheologico dacice pe care le unelte printre care seceri, to­ — Chiriaşul este obligat la — In cazul cînd chiriaşul tarea unor reparaţii prevăzu­
păstrează şl le dau necontenit la Iveală m eleagurile hunedorene. re prezintă o mare plasticita­ nu respectă obligaţiile cu
te, rezistentă sporită la arde­ poare, cutite, sape, fusaiole de Astăzi începe returul cam­ repararea şi înlocuirea ele­ privire la întreţinerea, repa­ te de lege In sarcina chiria­
Pro». LIVIU MARGHTTAN re şi o bună adeziune la gla­ lut ars, rlşniţe de piatră, frag­ pionatului diviziei A de r-ugbi. mentelor de construcţii şi in­ rarea, folosirea suprafeţei lo- şului. Pot fi citaţi ca exem­
Muzeul judeţean Hunedoara-Deva zuri. Realizarea artiştilor clu­ mente de ceramică şi obiecte Liderul competiţiei — Ştiinţa. stalaţii deteriorate ca urma- ple Nicolae Haneş de la bl.
jeni permite extinderea ga­ de podoabă. Petroşani — debutează în noul 5 (str. Progresul), apart. 1
mei de materii prime pentru Piesele arheologice dovedesc sezon încoronat de aureola ce­ sau locatarii de la blocurile
prelucrarea obiectelor de ce­ că, pe lîngă preocupările lor lei mai bune performante rea­ „I", ap. 4 ţ bl. A 6, ap. 42;
ramică fină. de agricultori şi crescători de lizate pînă acum de veterana I U E & LOCUINŢEI - bl. II, ap. 13 (cart. Dacia) j
animale, vechil daci se înde­ echipă din Valea Jiului. In bl. 7, ap. 28 | bl. 0-4, ap. 30.
Ape minerale termale Ultimele săpături efectuate letniceau cu prelucrarea meta­ meciul cu Rulmentul Bîrlad, sc. II etc. Unii locatari şi-au
tînăra şi ambiţioasa formaţie
permis chiar modificarea şi
pe şantierul arheologic de pa lelor, extragerea sării şi olă­ antrenată de Teodor Rădulescu OBLiATIE, DAI SI ACT schimbarea destinaţiei came­
ritul.
Cercetările întreprinse în şl sulfuroase, care ajung la. Valea Cosotel, lingă Ocnita, ★ va depune eforturi pentru a relor, iar alţii, ca loan Do-
ultimul timp pe raza comunei suprafaţă cu o temperatură de către Muzeul judeţean Vîl- O sărbătoare a bunicilor a confirma evoluţia bună din bra (cart. Dacia, bl. 14, ap.
însurăţei, judeţul Galaţi, au pînă la 55 grade Celsius şl un cea, în colaborare cu Institu­ fost organizată la iniţiativa tur. Victoria Ştiinţei nu poa­ 30, scara 2), au practicat în
stabilit existenta unor meri debit apreciat la 120-220 metri tul de arheologie din Bucu­ pionierilor din Sîntana. La a­ te fi pusă la îndoială! Urăm DE ÎNALTĂ CONŞTIINŢĂ pereţii apartamentului un
rezerve de ap® minerale sărate cubi pe zi. reşti, au «cos la Iveală noi ceastă primă ediţie a „sărbă­ succes rugbiştilor de la Ştiin­ gol de uşă, fără a avea apro­
în retur
ca
ţa* dorindu-le
torii", 40 de perechi de bu­ să-şi consolideze poziţia. bare în acest sens. Acelaşi
nici e.u defilat prin centrul co­ lucru l-au făcut şi locatarii
Sonda spaţială americană munei, în acordurile fanfarei Intr-o telegramă adresată e­ re a folosirii lor necorespun­ cative închiriate, precum şi losif Meney şi Elisabeta Lu-
„Pioneer-10", lansată săptă- Sume record (compusă în întregime din chipei Ştiinţa, Biroul C.J.E.F.S. zătoare, indiferent clacă sînt 1& plata chiriei potrivit pre­ pean, toti de Ia acelaşi bloc.
mîna trecută de la Cape- pionieri), aplaudaţi de întrea­ Hunedoara îşi exprimă „depli­ in interiorul sau exteriorul vederilor legii, proprietarul Asemenea oameni trebuie
Kennedy, va ajunge în a­ ga localitate. na încredere în puterea de clădirii. poate cere rezilierea contrac­ condamnaţi cu toată aspri­
3 decembrie 1973, a anun­ pentru un Stradivarius Bunicii şi bunicile, adunaţi luptă a sportivilor şi In com­ de întreţinere şi reparaţii cn tului de închiriere şi evacu­ mea de către opinia publică,
— In cazul cînd lucrările
propierea planetei Jupiter la
area chiriaşului, în condiţiile
petenta antrenorului, conduce­
pentru că ei sfidează încre­
ţat N.A.S.A. Comunicatul în sala căminului cultural, an rii secţiei şi a clubului, urînd revin chiriaşului sînt condi­ prevăzute de lege". derea ce li s-a acordat şi dis­
admirat apoi parada costume­
precizează că, potrivit date­ Licitaţiile ţinute la Londra ori Stradivarius originale şi lor şl au asistat la un pro­ mult succes rugbiştilor pe tot ţionate de necesitatea exe­ Iată deci că pentru acei trug, fără discernămint, bu­
lor telemetrie® transmise ; pentru vînzarea unor vechi 250 Guarnieri } în consecinţă, gram artistic dedicat lor. Cele parcursul returului, pentru ri­ cutării în prealabil a repara­ care nu înţeleg să gospodă­ nurile colectivităţii noastre.
de Ia bordul statiel şl luate ; instrumente muzicale ating de şansele de obţinere a uneia mai frumoase costume au fost dicarea tot mai sus a nivelului ţiilor ce cad în sarcina pro­ rească corespunzător spaţiul Organele în drept trebuie să
obicei momentul culminant dintre ele sint aproape mini­ premiate de un juriu, ce avea calitativ şi a performantei, prietarului, ele vor fi efec­ locativ oferit de societate, acţioneze cu mai multă ho-
există şi legi, care reamin­
tuate după executarea celor
I cînd se anunţă că vor fi supu­ me. în componentă şi reprezentanţi pentru afirmarea rugbiului hu- ce revin proprietarului. tesc îndatoririle locatarilor şi tărîre pentru pedepsirea lor,
nedorean pe plan naţional, la
de la caz la
mcrgîndu-se
Adesea se pune întrebarea:
ZBORUL NAVEI se licitării viori ale lui Stra­ pentru ce maeştrii contempo­ ai bunicilor. cote tot mai înalte". — In cazul neîndeplinirii pedepsesc lipsa lor de grjiă caz pînă la evacuarea aces­
divarius. Ultima dată, numele
Acordurile valsului ou reu­
renumitului maestru a răsunat rani în viori nu pot confecţio­ nit în viitoarea dansului pio­ de către chiriaş a obligaţii­ fată de bunul social ce le-a tora.
nPKHEER-10“ aici în 1968, cînd două din vi­ na instrumente asemănătoare nieri, bunici, părinţi, încheind lor pe care acesta le are cu fost încredinţat. ale Organizaţia de partid din
Din procesele-verbale
privire la întreţinerea si re­
orile lui au fost vîndute la un cu cele ale maeştrilor italieni această frumoasă sărbătoare. pararea locuinţei pe care o I. G.C.L. Deva reiese că ur­ cartierul „Dacia" a pus în
preţ record — 52 800 dolari. din secolele XVII-XVIII ? Ma­ foloseşte, lucrările necesare mătorii locatari întreţin de­ discuţie asemenea situaţii,
Dar recordul acesta nu a du­ terialele din care au fost con­ manifestate de unii locatari
în calcul, ,,Pioneer-10" va rat mult i în prezent, preţul fecţionate sînt binecunoscute vor fi executate în contul fectuos locuinţele lor : Tom a ai cartierului. Aproape toti
parcurge distanţa de peste unei viori Stradivarius se a­ şi ele se pot obţine relativ u­ T î r g u l acestuia de către proprietar, Erdos, bloc 32, apart. 4. membrii de partid au luat cu-
un miliard kilometri pînă la propie de 100 000 dolari. şor. Nu se cunoaşte însă re­ în condiţiile stabilite de le­ menţine aparlamentul mur­ vîntul, făcînd diferite pro­
Jupiter, cu o viteză orară Comercianţii de profesie şi ţeta lacului pregătit din ulei ge. dar, necurătut, cu instalaţii puneri pentru remedierea a­
medie de 48 000 km. La 3 muzicanţii explică această si răşini ; Jacul nu numai că s ă r u t u l u i Vînd Renault Gordlni, stare bu­ In cazul neîndeplinirii de sanitare defecte; loan Nicu- cestor stări de fapt, extrem
decembrie 1973, sonda, se va creştere vertiginoasă a preţu­ amplifică tonul dar protejează nă şi apartament, Gojdu, Bl. F 1, către proprietar a obligaţiilor lici de Ia bl. C 2, ap. 3, are de neplăcute, din viata unui
afla în cea mai favorabilă rilor prin reclama deosebită si materialul lemnos, dîndu-i, Un „Tîrg al sării tu lui" are ap. 19. ce-i revin cu privire la în­ toate instalaţiile sanitare cartier nou şi au hotărit lua­
%r
poziţie pentru executarea care se face în jurul lor. La totodată, un lustru mai slab loc anual, în <~en de-a treia Vînd motor tăiat lem ne, perfec­ treţinerea si repararea clădi­ distruse din baie şi bucătă­ rea de măsuri severe, pe ba­
programului de cercetări şti­ rîndul ei, reclama este justi­ decît al viorilor obişnuite. duminică a lunii martie (anul tă stare — Hunedoara, strada Ro­ rii închiriate, lucrările nece­ rie ; la fel au fost găsite a­ za legilor în vigoare, împo­
inţifice. ficată de cererea tot mai asi­ De altfel, s-au petrecut şi acesta la 19 martie) în comu­ manilor, G3. sare pot ti executate de chi­ cestea $i la cetăţenii Solo- triva acelor locatari lipsiţi de
Tt
„Pioneer-10" urmează să duă de asemenea instrumente unele confuzii în legătură cu na Hălnuigiii, judeţul Arad. In Yind rasă eu încălzire centrală, riaş în contul proprietarului mon Dărăbanţ, de la bl. 11, conştiinţa unor îndatoriri ele­
efectueze o serie de cerce­ din partea profesioniştilor. „A­ luciul viorilor Stradivarius. piaţa lirgului se întîlnesc pe­ baie, grădină — Wandcr losif, în condiţiile stabilite de le­ ap. 37, Andrei Penzeş — bl. mentare chiar fată de pro­
tări ştiinţifice asupra, atmo­ cum aproape toti prim-violo- Se cunoaşte întîmplarea cînd rechile căsătorite în cursul Criş tio*.'. ge. II, ap. 27, Pangratie Covaci pria casă...
sferei, cîmpului magnetic şi niştii deţin o vioară Stradiva­ un oarecare american din sta­ iernii, care se plimbă prin pi­ ★ — Suprafaţa locativă în­ — bl. 11, ap. 1, la Gavrilă Un rol important îi revine
Vînd Dacia lion,
sateliţilor lui Jupiter, pre­ rius, aceasta fiind un simbol lul Tennesseo a trimis unui aţă, în tovărăşia părinţilor. Petroşani. telefon 1782, chiriată va fi folosită potri­ Ghinceanu, dc la blocul turn şi asociaţiei de locatari, ca­
cum şi asupra centurilor de al funcţiei lor", a declarat un negustor de instrumente mu­ Cinci se inlîlncsc cu ruclo sau ★ vit destinaţiei. Orice modi­ din centrul oraşului, a cărui re, conform statutului tip, art.
radiaţie, extraordinar de pu~ Ş cunoscut expert newyorkez în zicale suma de 37 dolari şi o prieteni îi „cinstesc'4 cu ţui­ Pierdut certificatul dc înm atri­ ficare sau r*chimbare a desti­ evacuare a şi fost propusă 22, are obligaţia de a. vizita
ternice. care înconjoară a- instrumente muzicale. Dar nu scrisoare în care i se cerea că. se îmbrăţişează şi se să­ culare nr. 193824 din 11 mai 1970, naţiei acestor suprafeţe poa­ do către I.G.C.L. organe­ apartamentele în vederea a­
ccastă planetă. Timp de cî- toti cei care au dispus de su­ să i se trimită o vioară. Din rută — obicei tradiţional, ca­ eliberat de Inspectoratul miliţiei te fi făcută nunidi în condi­ lor în drept. sigurării unei igiene cores­
judeţului Hunedoara, pentru au­
teva zile, sonda va trans­ ma imensă pentru a-şi achizi­ greşeală, în pachetul expediat re <i dat numele tîrgului. Cei toturismul IMoskvici 1-I1D-4118 ţiile stabilite de lege. In cartierul „Gojdu" din punzătoare, luînd măsurile
mite, totodată, o suită de ţiona instrumentul mult dorit în Tennesse^ se afla o auten­ ce nu au putut veni la nun­ proprietatea L’.J.C.M. Hunedoara, Chiriaşul este obligat să Deva, la Valeria Morcov, bl. necesare peniru o bună în­
imagini în culori ale plane­ îşi pot realiza dorinţa. Acum tică vioară Stradivarius. Pes­ tă — îndeobşte clin pricina pe care îl declarăm nul. predea suprafala locativă în O 4, ap. 28, scara I, parche­ treţinere a acestora şi a păr­
'k
tei şi, eventual, ale sate­ 70 ani, un maestru german de te cîtva timp, ea a fost relur- zăpezilor mari ce acoperă iar­ Yind Daria 1100, nouă, telefon slare de folosinţă, tinînd sea- tul din camere este ars, in­ ţilor comune.
liţilor săi. viori a imprimat pe fiecare nfltă negustorului cu următo­ na drumurile în Ţara Molilor 72353, Deva.
Ulterior „Pioneer-10" îşi vioară confecţionată de el nu­ rul bilet : „Pentru banii pe — aduc acum daruri tinerilor
va continua voiajul său, că­ mele lui Stradivarius. Realita­ care i-am dat, consider ca pu­ căsătoriţi. In tîrg sc vînd ţe­
lătorind etern prin spaţiul tea rămîne aceea că în pre­ teaţi să-mi trimiteţi o vioară sături, sumane, cojoace de
interstelar.
zent se păstrează doar 500 vi­ nouă, strălucitoare". * Sirboşti şi olărie de L?he<~oni.
CONCURSUL „C IR C U im
3. Liniile discontinui ale mar­
In acest număr al ziarului cajelor .aplicate pe partea caro­ intersectează cu o pistă obliga­ le lum inate, să răspundă la
^ b
v
n
publicăm ultim a scrie (le 10 în-
torie pentru biciclete :
sem nalele sonore ?
oal© f i î n v i n s a rui primă fază s-a desfăşurat sabilă a drumurilor publice au ţie la biciclete11 şi vă asiguraţi ruia dintre indicatoarele rutiere
a) nu aveţi nici o obligaţie ?
Lrcbări pentru concursul a că­
9. In zona de acţiune a că­
orientativ
caracter
b) opriţi la indicatorul „Aten­
şl se pot
prin corespondenţă. Precizăm că
seria anterioară a avut talonul încălca ? dacă trec bicicliştl ? dc mai Jos este interzisă opri­
rea :
a) la m anevrarea cu spate a
dc participare nr. 3. autovehiculului într-un garaj c) acordaţi prioritate bicicliştl- a) indicatorul „lucrări" 7
In conform itate cu prevede­ din partea stingă a direcţiei do Lor care circulă din dreapta ? b) Indicatorul „prioritate faţă
Din cele expuse anterior în me şi alţii care preferă să a­ torioară, activă, grijile şi deza- cînd încercăm să schimbăm ra­ rile regulam entului dc desfăşu­ mers ? 8. In cazul in care condiţiile de circulaţie din sens invers**?
rare a concursului, după stabi­
c) Indicatorul „limitare de vi­
privinţa som nului am tras con­ doarmă foarte tirziu. Punctul su­ niăjirilc lor, care le pot influen­ dical ritmul som nului şi ai stă­ lirea participanţilor care au b) pentru a putea opri auto­ atm osferice îm piedică vizibilita­ teză14 ?
cluzia că pentru reglarea lui este perior sau inferior de instalare ţa som nul. rii (ic veghe. vehiculul pe partea stingă în tea la mai mult do 20 ni, sin ­
bine ca omul s i sc culce ia ore a som nului in programul zilnic, După o zl de lucru Intens, se Un subiect interesant îl consti­ (lat un număr suficient de răs­ drumurile cu sens unic 7 teţi obligaţi : 10. Obligaţia sem nalizării cu
regulate. Este totuşi posibil ca (le care depinde ritmul, diferă de întim plă să ne întoarcem acasă tuie influenţa călătoriilor cu a­ punsuri exacte la toate cele 4 c) la depăşirea in zona indi­ a) să opriţi vehiculul şl să-l lum ină interm itentă vă revine
scrii dc întrebări, vor primi la
oam enii sil sc culce mai devrem e la individ la individ. La unii oa­ vlăguiţi. Sc parc că ai vrea doar vionul peste oceane şi continente dom iciliu o fişă care urmează catorului „drum îngustat" 7 scoateţi In afara părţii carosa­ la una din obligaţiile dc mal
sau mai tirziu, in funcţie (le ora m eni, temperatura corpului în ce­ să te aşezi intr-un fotoliu adine, asupra ritmului vieţii şi capacită­ să fie com pletată de către a ­ 4. In care din urm ătoarele si­ bile 7 jos :
la care au de gind să se scoale pe să crească foarte devrem e, şl să vizionezi un spectacol uşor la ţii de lucru a pasagerilor. Şi aici, ceia care consim t să se pre­ tuaţii sinteţi obligaţi să redu­ a) la punerea in m işcare a
a doua zi 7 atunci omul se trezeşte. Dar la televiziune şi să citeşti ceva. în ­ totul este strict individual. Aceia zinte la faza urm ătoare şl să o ceţi viteza autovehiculului pînă b) să reduceţi viteza sub 20 autovehiculului 7
In m ăsura posibilităţilor, tre­ aceşti oam eni timpul potrivit pen- suşi gîndul de a te culca în a- dintre noi care au avut ocazia km/h şi să daţi sem nale sono­ b) la pornirile din pantă ?
buie respectat acelaşi regim (le să treacă iu marc viteză peste trimită serviciului circulaţiei. la lim ita evitării oricărui pe­ re şl lum inoase 7 c) la schim barea poziţiei de
Această fază sc va desfăşura
som n. CercetAri recente au arătat ciieva fuse orare ştiu că se pro­ pe centre de localităţi. Fiecărui ricol : c) să circulo eu autovehicule­ mers 7
că organism ul nostru se subor­ duce, de obicei, o schim bare a participant 1 se va com unica a) la trecerile de nivel prevă­
donează unui ritm zilnic precis. ritmului normal şi apare obosea­ data clnd va avea loc. zute cu Indicatorul „Crucea Sf.
Astfel, în funcţie de respectarea la, hipcrirasclbilitatca, lipsa de Andrei" 7
ritmului zilnic, creşte sau scade somn. Dc aceea, este necesar să JK b) Ia intllnirca Indicatorului T A L O N U L N v. 4
tem peratura corpului şi nivelul te adaptezi noului regim timp „atenţie la anim ale14 7
ad ren alin ei, In organism , creşte S e r i a dc o zi sau două. întrebări pentru c) la trecerea pe lîngă par­ OZPARTICIPAftC LA CONCURSUL „ CJRCULAŢ/A R U TIER Ă A Z I
sau se reduce energia şl capaci­ M ) Poate fi oare com pensat som ­ care ?
tatea cerebrală a om ului. nul pierdut 7 concurs 5. Se poate efectua manevra
Fiecare dintre noi a avut oca­ de depăşire a unul autobuz o­ N UM EL E ___________________________________________________
zia să se sim tă brusc foarte o­ Da. Dar nu toată lum ea reu­ prit în staţie, dacă pe acea
bosit in tim pul unui spectacol şeşte să facă acest lucru cu uşu­ 1. Care dintre obligaţiile de stradă circulă şi tram vaie 7 PRENUMEL E .
sau unei discuţii cu prietenii. In tru culcare este o oră maî tim ­ cest m om ent ţi se pare străin. rinţă. Există oam eni, de obicei mai jos revine unul conducător a) da, cu viteză redusă la li­
acest m om ent, am vrea neapărat purie seara. Alţii, dimpotrivă, se Inchipuiţi-vă, însă, că intr-un ast­ tineri şi sănătoşi, care pot să nu de bicicletă cînd circulă lntr-o mita evitării pericolului ; DOMICILIUL _
să ne culcăm . Apoi, după ce ora trezesc foarte greu, spre prlnz. fel de m om ent intră soţia şi spu­ doarmă, fără urmări vizibile, 10-12 intersecţie cu sens giratoriu ? b) nu pentru că interzice re­
respectivă a trecut, după ce o­ Pentru el, Insă, som nul devine o ne: „Stinge lumina şi să nu mai zile. Alţii încep să sufere la pri­ a) să circule cit mal mult pe gulam entul de circulaţie;
mul se culcă tn pat, el se con­ perspectivă reală cu m ult după aud nici o vorbă !“ Probabil ca ma deviere de Ia regimul de partea dreaptă 7 c) nu se prevede In lege, BJ. SERIA.
vinge că nu mai poate adormi. miezul nopţii. v-aţi ghidi că îm potriva dv. sc somn normal. Multe mame con­ b) să acorde prioritate de 6. La staţiile de alim entare,
Aceasta se intîm plă, de obicei, Poate fi oare educată la copil com ite un abuz. Dc fapt, insă, a­ sideră că işi pierd som nul în pe­ dreapta ? obligaţia de a acorda întîletato
pentru că a trecut m om entul capacitatea de a-şl schim ba re­ cesta este exact felul cum sc rioada gravidităţii sau lehuziei, c) să acorde prioritate celor vă revine pentru : a 2 3 4 1 5 ÎNTREBARE
„instalării" som nului obişnuit. gimul de somn In funcţie de ne­ procedează cu copiii. rhnl nu au posibilitatea să aibă care se apropie din partea stin­ a) autovehiculele salvării, ce­
In anum ite lim ite, care cuprind cesitate 7 Şi, totuşi, există oameni care orc de somn regulat. Mulţi m e­ gă ? lor destinate stingerii incendii­
diferite forme de activitate, se Nu atit de uşor pe cît ar do­ işi schim bă uşor orele dc somn. diei afirmă că au inccput să su­ 2. Sem nalizarea cu lumina fa­ lor, ale m iliţiei, poştei şl cela a b c 0 b c 0 b c a b c 0 b c RĂSPUNS |
p ia tc alege o oră potrivită p en ­ ri-o părinţii. Este greu (le schim ­ Arest lucru este anormal ? fere de insom nii de c-ind profe­ rurilor prin schim barea fazei cu încărcături alterablle 7
tru som u. Nu este recom andabil bat ritmul vieţii fiecăruia dintre Unii oanfcnl au o extraordina­ sează medicina şi de cînd som ­ scurte cu faza lungă este per­ b) autovehiculele cu exploziv,
ca omul să se culce la nim erea­ noi, şi adesea părinţii fac mult ră capacitate de a-şi controla nul lor a fost întrerupt dc multe misă : m ateriale inflam abile şi auto­ 6 7 10 Întrebare
lă, cînd şi unde vrea şi să spere rău înccrcînd să oblige copilul funcţiile interne. Probabil că, in ori noaptea. Ştiinţa nu poate a) In curbe lipsite de vizlbill- buzelor 7 8 9
că som nul îi va fi odihnitor. să respeclc un regim dGj somn viitor, noi vom putea să culti­ incă răspund:* dacă n lipsă înde­ taie ? c) numai autovehiculelor m ili­
Există intr-adevăr oam eni care care nu coincide cu propria lor văm această capacitate la mai lungată de samn dăunează sau b) !n apropierea vîrfurllor de ţiei, celor ale salvării şi ale RĂSPUNS
preferă som nul de zi şi alţii ca­ necesitate. Ei ar dori ca copiii să multe persoane. Dar în prezent, nu, şi in cc măsură, organism u­ pantă ? pompierilor ? a b c 0 b c a b c a b c a b c
re preferă somnul de noapte ? se ducă, fără nici un fel dc dis­ majoritatea cercetătorilor au a- lui. r) la Intersecţiile din locali­ 7. Ce obligaţie vă revine cînd
Răspunsul este afirmativ. Prin­ cuţie, la culcare la ora indicată jim s la concluzia că in organis­ B. P. tăţi ? circulaţi pc un drum care se
tre oameni există unii cărora le de părinţi. Dar nu trebuie uitat mul nostru sc produc dereglări
place să se scoale foarte devre­ că si copiii au o viaţă a lor in­ psihologice şi fiziologice atunci (Va urma) £