Page 44 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 342 ® DUMINICA 12 MARTIE 1972
BBWlTSVSISLJSIV^Jr-imptpeţrp\*atrm mju nMmimtMrmnmwsuHiHaiWSfasmaBnBnsSiZMBUIRiSXTnUHMB
VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID SI DE STAT Declaraţia preşedintelui Grupului C o m u n icat com un
4 l bulgaro-coreean A T L A S
A belgian pentru securitate Sofia a fost dat publicităţii trializarea socialistă. Bulgaria
SOFIA 11 (Agerpres). — La
noile
sprijină în întregime
comunicatul comun privind propuneri, făcute la 10 ianu
şi cooperare europeană vizita în Bulgaria a delega arie 1972, de Kim Ir Sen, pre Urşii polari pe cale
DE LOVARASUI ţiei guvernamentale a R.P.D. niştri al R.P.D. Coreene, pri de dispariţie
şedintele Cabinetului de Mi
Zăng
Coreene conduse de
BRUXELLES 11 (Agerpres). germane. Sprijinim propune Zun Thek, vicepreşedinte al vind încheierea unul tratat de
— Opinia publică belgiană s? rea cu privire la recunoaşte Cabinetului de Miniştri, şi pace între nordul şi sudul Co Urşii polari din zona A-
convorbirile purtate de dele
reei şi organizarea unei con
rea R.D.G. pe baza dreptului
pronunţă pentru o analiză lu
REPUBLICA ALGERIANĂ DEMOCRATICĂ SI POPULARĂ cidă şi serioasă a situaţiei din internaţional şi la primirea ce gaţia. coreeană cu delegaţia sfătuiri politice comune, pro pariţie. Din cauza vinătorii,
laslca sînt pe cale de dis
puneri care deschid posibilita
guvernamentală bulgară.
9 Europa, pentru recunoaşterea lor două state germane în Comunicatul relevă cu sa tea lichidării încordării şi sînt excesive, aceste animale au
O.N.U., a spus preşedintele
realităţilor Istorice care
au
luat naştere pe continent du Grupului belgian pentru secu tisfacţie că relaţiile dintre Bul menit® să contribuie la reu- devenit extrem de rare.
garia şi R.P.D. Coreeană se
nificarea paşnică a Coreei.
Sărbătorească şi caldă primire a oaspeţilor la Alger pă al doilea război mondial, ritate şi cooperare europeană. dezvoltă şi se întăresc pe ba Partea coreeană sprijină Congresului american i s-a
cerut interzicerea vinatului
a declarat Albert de Smaele,
El a menţionat că ratificarea
preşedintele Grupului belgian grabnică a tratatelor semnate za principiilor marxism-leni- politica de pace a guvernului urşilor albi. In întreaga
I (Urmar« din pag 1) oraşului. In uralele mul dură, rămas bun de la tovară pentru securitate şi coopera de R.F.G. cu U.R.S.S. şi cu nismului şi internaţionalismu bulgar, care urmăreşte dez lume mai există astăzi
ţimii, maşina deschisă par şul Nicolae Ceauşescu şi to re europeană, ziarului sovietic Polonia, precum şi intrarea în lui proletar. [Partea bulgară voltarea şi consolidarea rela cea 10-15 mii de urşi po
prietenie de preşedintele Hou- curge, în aceeaşi sărbătoreas varăşa Elena Ceauşescu. vigoare a acordului cvadripar- salută cuceririle poporului ţiilor de bună vecinătate cu lari albi; aproximativ
eri Boumediene. Cei doi şefi că şi entuziastă atmosferă, ar Suita de vizite în diferite „Izvestia". Declarativ adopta coreean care, sub conducerea ţările balcanice, întărirea pă 1 500 de exemplare dintre
de stat (şi strlng cu căldură terele principale ale oraşului, ţări africane, inaugurată, la tă la Praga de statele parti tit asupra Berlinului occiden Partidului Muncii din Coreea, aceştia devin, anual, pra
mîinîle. înţesate de lume. 11 martie, la Alger, se înscrie cipante la Tratatul de la Var tal deschid perspective pentru a obţinut, într-un interval cii şi securităţii în Europa şi da vinătorilor.
Şeful statului algerian pre In văzduh răsună neîntre In contextul multiplicării, cu şovia, a relevat -el, sublinia reglementarea problemelor ne- scurt, mari succese In indus în întreaga lume.
zintă npol pe membrii Consi rupt urările „Yahya Ceauşescu deosebire în ultimii ani, a ză necesitatea normalizării re solutionate încă.
state
laţiilor cu cele două
liului Revoluţiei şi pe alţi — Yahya Boumediene" (Tră contactelor directe între fac Folosirea
înalţi demnitari, ofiţeri supe iască Ceauşescu — Trăiască torii de răspundere din Româ 1
riori etc. Boumediene), mii de glasuri nia şi din ţările Africii. Q N U. Raport privind crimele comise acceleratorului
O fetiţă şi un băiat îmbră reiau, totodată, urările în Acest şir de vizite reprezin
caţi In tradiţionale costume al scrise de-a lungul străzilor: tă o grăitoare expresie a sen pentru obţinerea
geriene oferă apoi oaspeţilor ,,Trăiască Republica Socialistă timentelor de profundă soli îmbunătăţirea climatului politic în Europa împotriva umanităţii în R.S.A.
buchete de flori. România", „Trăiască priete daritate, stimă şi simpatie pe
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nia algeriano-română". Pen care tara noastră le manifes de radioizofopi
prezintă şefului statului alge tru a întregi această adevăra tă fată de popoarele continen NAŢIUNILE UNITE 11 (A- de apartheid şl trebuie consi
rian pe membrii delegaţiei tă sărbătoare populară, din tului african, fată de lupta Implică în mod necesar gerpres). — Grupul de experţi derate crime potrivit dreptu
lui internaţional.
român®. loc In loc, orchestre folclorice lor pentru apărarea şi conso în problema politicii de apart Sud-Africană este Republica Prin instalarea noului
heid ai Comisiei O.N.U. pentru
răspunză
In continuarea ceremoniei, din diferi^e regiuni ale tării lidarea independentei şi su drepturile omului a elaborat toare pentru aceste acte în accelerator linear pentru o
oaspeţi şi gazde se îndreaptă interpretează cîntece în cin veranităţii naţionale, împotri ratificarea de către R.F.G. a un raport privind crimele îm conformitate atît cu dreptul energie de 200 MeV, sin-
spre podiumul de onoare, în stea solilor poporului român, va imperialismului, colonialis potriva umanităţii comis® în International, cît şi cu trata crotronul cu gradient va
Laboratorul
riabil de la
fata căruia un detaşament el în semn de aleasă cinstire, de mului şi neocolonialismuluî, Republica Sud-Africană. In tele de pace şi convenţie de
Armatei naţionale de elibera caldă atenţie pentru oaspeţii pentru transformări înnoitoa tratatelor cu U.R.S.S. şi Polonia document se arată că „maltra la Geneva încheiate după al naţional din Brookhaven
re, cu muzică şi drapel, pre dragi, se aud, de asemenea, re în viata social-economică, doilea război mondial, care au poate ji jolosit pentru ob
zintă onorul. Slnt intonate im melodii populare româneşti, pentru valorificarea bogăţiilor tarea deţinuţilor politici şi a fost semnate şi de R.S.A.". ţinerea de radioizotopi in
nurile de stat ale României şi transmise prin difuzoare insta naţionale potrivit voinţei şi NEW YORK 11 (Agerpres). laţiilor Est-Vest, în Europa, altor persoane pe motive ra scopuri industriale şi medi
de
experţi
Algeriei. Cei doi conducători late pe străzi. aspiraţiilor proprii, pentru o — Problema tratatelor dintre în 1972, Implică în mod ne siale, exterminarea sau încer Grupul comisiei să reco cale. In jelui acesta se
mandă
ceară
de partid şi de stat trec apoi Mulţimea devine tot mai viată mai bună. Ea constituie, R.F.G. şi U.R.S.S. şi Polonia cesar", ca o condiţie preli carea de exterminare a mem scontează obţinerea de a-
în revistă garda de onoare. densă. Răspunzînd chemării totodată, o dovadă concluden preocupă cele mal largi minară ,/vitală", „ratificarea brilor unei comunităţi, ucide guvernului de la Preto luminiu-26, germaniu-68,
Solemnitatea continuă cu Frontului de Eliberare Naţio tă a dezvoltării mereu ascen cercuri ale opiniei publice de către Republica Federală rile, deportările, practicile a ria urmărirea penală a per iod-123, jier-52, magneziu-
prezentarea celorlalte persoa nală, şi-au dat întîlnire în a dente a raporturilor în cele mondiale, datorită importanţei a Germaniei a tratatelor cu semănătoare sclaviei şi urmă soanelor care se fac vinovate 28, stronţiu-82, tantal-179, \
ne algeriene venite în Intîm- ceastă zi pe străzile străve mai felurite domenii : politic, sale pentru consolidarea pro Uniunea Sovietică şi Polonia". rirea luptătorilor pentru liber de aceste crime împotriva u- tehentiu-87 şi xenon-127.
pinaje. chiului „El Djezair" — Alge economic, tehnico-ştiintific, cesului de destindere în Eu Arătînd că această problemă tate sînt, toate, act® generate manitătii.
rul de astăzi — o mare par ropa şi, în consecinţă, a efec
Sint prezentaţi, de aseme te a populaţiei oraşului. „Prin cultural dintre România şi ţă este, desigur, de competenta
nea, şefii misiunilor diploma această primire, poporul nos rile Africii, în interesul şi telor salutare pe care le-ar exclusivă a organismelor vest- Cea mal puternică
tice acreditaţi la Alger. In spre binele poporului român avea ratificarea acestor tra german® interesate, „New
continuare, membrii ambasa tru va demonstra că nu a ui şi popoarelor acestor ţări, în tate pentru colaborarea şi pa York Times" subliniază însă In Uruguay au fost abrogate explozie nenucleară
tat sprijinul concret pe care
dei, al coloniei române — poporul român l-a acordat interesul cauzei păcii şi cola cea pe continentul european că „membrii Bundestagului
specialiştii şl tehnicienii aflaţi luptei noastre de eliberare". borării internaţionale, al în şi în întreaga lume. In le trebuie să analizeze cu grijă ţ
în Algeria în cadrul acordu — se spune în chemare. tăririi unităţii de acţiune a gătură cu această problemă, consecinţele voturilor lor, ca măsurile excepţionale In apropierea localităţii
rilor de colaborare economică frontului antiimperialist, a tu influentul ziar american „New americane Mammoth, din
dintre cele două ţări — fac o Revărsarea de bucurie popu turor forţelor revoluţionare şi York Times" scrie, într-un e re cu siguranţă se vor face MONTEVIDEO 11 (Ager tului reunite în şedinţă comu stalul Arizona, a fost de
caldă manifestaţie de preţuire lară la care asistăm este o progresiste ale contemporanei ditorial din 11 martie, că „spe simţite mult dincolo de ho pres). — Adunarea Generală nă — a abrogat cu 67 de vo clanşată o explozie apre
şi stimă conducătorului par ilustrare vie a entuziasmului tăţii. ranţa pentru un progres sub tarele Republicii Federala a a Congresului uruguayan — turi pentru, contra unu, legea ciată de specialişti drept
tidului şi statului nostru. cu care locuitorii capitalei au România salută participarea stanţial spre destinderea re Germaniei". ambele camere ale parlamen- cea mai puternică dintre
La intrarea în salonul ofi dat curs acestui apel. Zecilor din ce In ce mai activă a ţă privind măsurile excepţionale exploziile nenucleare care
cial, tovarăşul N i c o l a e şi zecilor de mii de cetăţeni rilor africane la viaţa inter de securitate instituită în ur a avut loc vreodată. Ex
mă cu trei am de către fos
Ceauşescu şi tovarăşa Elena ai Algerului li s-au alăturat naţională, contribuţia lor la *9” Secţiei pentru relaţii exter publicităţii la Kinshasa, ar tul preşedinte Jorge Pacheco plozia, care a constat din
Ceauşescu, preşedintele Hou- reprezentanţi ai comunelor, rezolvarea problemelor majo » ne a C.C. *il P.C. Chinez, mata de eliberare naţională Areco. Această lege permitea detonarea unei cantităţi de
ari Boumediene sînt salutaţi din alte localităţi, care au ve re cu care este confruntată lu C A D R A N Ciao Kuan-hua, adjunct al din Angola a scos din lup circa 1 800 tone explozi
de militari îmbrăcaţi în stră nit de la mari depărtări în mea de astăzi. ministrului afacerilor exter tă, in perioada 1 ianuarie — reţinerea şi arestarea de către bil, a avut loc in scopuri
vechiul port al luptătorilor de dorinţa de a aduce salutul m ne, şi alte persoane oficiale 1 martie 1972, 264 de soldaţi politie a oricărei persoane pe productive la o exploatare
termen nelimitat fără judeca
odinioară — în humusuri alb9 consătenilor lor. Petale de Colaborarea bilateral? din chineze. portughezi. Totodată, au fost tă, restrîngea activitatea sin a minereului de cupru.
cu capul înfăşurat în turban, flori, confetii multicolore se tre România şi ţările Africii MOSCOVA. — Agenţia distruse numeroase vehicule dicatelor şi impunea, totoda
cu săbiile lor de cavalerişti, aştern în calea oaspeţilor, se dezvoltă în baza a peste TASS transmite c$, potrivit BERLIN. — Michael KohI, militare şi capturate impor t
tă, restricţii presei în legă
prezentate pentru onor. manifestările spontane cuprind 50 de acorduri bilaterale, din unor surse autorizate, pre secretar de stat ia Consiliul tante cantităţi de arme şl tură cu publicarea ştirilor re Expediţie solitară \
care peste 30 au fost semnate
Apoi, oaspeţi şi gazde se atît străzile înguste, pitoreşti, numai în ultimii trei ani. Se şedintele Pakistanului, Zul- de Miniştri al R.D. Germa muniţii. feritoare la activitatea orga
îndreaptă spre Alger, corte ale vechiului oraş, cît şi lar lărgesc şi se diversifică rela llkar Aii Bhutto, va face, în ne, şi Egon Bahr, secretar nizaţiei de guerilă urbană Tu- \
giul de maşini oficiale stră- gile bulevarde şi esplanade ţiile economice reciproce, vo luna martie, o vizită ofici de stat Ia Cancelaria fede TOKIO. — Preşedintele pamaros. Parlamentul a hotă- Na o ini tJemura, cunoscut \
batînd, de-a lungul Bulevar de pe ţărmul mării, zonele lumul schimburilor comercia ală in Uniunea Sovietică. rală a R.F. a Germaniei, au Mexicului, Luis Echevarrla, a lît să extindă totuşi doar pî alpinist şi călător japonez, {
dului Armatei naţionale de e- industriale sau cartierele re le ale României cu ţările afri continuat, la Berlin, convor plecat sîmbătă în regiunea nă la 30 aprilie a.c. posibili intenţionează să traverse- I
iiberare — străjuit de palmi zidenţiale. cane înregistrînd în 1971 o BUDAPESTA. — Sîmbătă, birile in problema acordu Kansai, unde a vizitat ora tatea autorităţilor de a deţi ze, in cadrul unei expedi- )
eri — o pitorească regiune. Conducătorul partidului şi creştere de peste două ori fa Dumitru Bejan, preşedintele lui dintre R.D. Germană şl şele Nara şi Osaka. ţii solitare, continentul an- i
" In • dreptul unui impresio statului nostru răspunde cu tă de 1965. Uniunii Cântrale a Coopera R.F. a Germaniei în dome In cursul întrevederii de ne în închisorile militare, în tarctic. Cei peste « 3 000 de ,
nant arc de triumf, ridicat în căldură, prieteneşte acestei Vizita într-un şir de ţări a tivelor de Consum „Cen- niul traficului. In cursul con vineri cu premierul Eisaku aşteptarea judecării, persoane kilometri de drum peste }
cinstea oaspeţilor, la intrarea primiri sărbătoreşti, care nu fricane a tovarăşului Nicolae irocoop*, — care se află în vorbirilor au fost obţinute Sato, acesta a promis coo le acuzate de a face parte pustiul de gheaţă al An- [
în oraşul propriu-zis, cortegiul conteneşte pînă la porţile Pa Ceauşescu începută sîmbătă, drum spre R.D. Germană, — progrese — relatează agen perarea Japoniei pentru dez din organizaţia Tupamaros. tarclidei urmează să fie l
oficial se opreşte, cei doi pre latului Poporului — reşedin înscriindu-se ca un moment s-a întîlnit la Budapesta cu ţia ADN. Discuţiil® în pro voltarea economică a Me parcurşi intr-un atelaj tras J
şedinţi fiind înconjuraţi cu ţa ce a fost pusă la dispozi remarcabil în evoluţia mereu Frigyes Molnar, preşedinte blemă vor continua în zilele xicului. A fost discutat pro In timpul desfăşurării votu de cîini. Uemura are in \
căldură de numeroşi locuitori ţia oaspeţilor români în tim ascendentă a raporturilor re- le Federaţiei cooperativelor de 22 şi 23 martie, la Bonn. iectul amenajării portului lui, parlamentarii partidului vedere ejectuarea, in apri- l
ai capitalei veniţi în întlm- pul vizitei lor în Algeria. ciproc-avantajoase, este meni ungare „Szovosz". Cu acest Manzanillo, pentru care Ja Colorado, de guvernămînt, lic a.c., a unor antrena- 1
pinarea lor. Notabilităţi ale Aici, la Palatul Poporului, tă să deschidă perspective prilej a avut loc un schimb SAIGON — Forţele sai- ponia va oferi un ajutor în împreună cu un grup aparţi- mente adecvate in Groen- \
Algerului au salutat pe oas şefii de stat ai celor două din cele mai favorabile adîn- de păreri privind stadiul re goneze au lansat o nouă ac valoare de 34 milioane de landa. Temerarul călător, \
peţi, urîndu-le bun venit şi ţări se întreţin din nou prie cirii continue a relaţiilor de alizării acordului de colabo ţiune în Cambodgia — anun dolari. nînd celuilalt partid tradiţio in virstă de 31 de ani, va ţ
au înminat tovarăşului Nicolae teneşte. Preşedintele Houarl prietenie şi colaborare ale rare Încheiat între cele do ţă agenţia Reuter, citînd sur nal, Blanco, aflat în opoziţie, incepe expediţia sa antarc- ţ
Ceauşescu cheia de aur a Boumediene îşi ia apoi, cu căl României cu aceste ţări. uă organizaţii cooperatiste. se militare din Saigon. A- WASHINGTON. — Sena au refuzat să intre în sala
gentia precizează că este torul George McGovern, can unde se desfăşura scrutinul tică in luna noembrie a t
PEKIN. — In drum spre
D epuneri de co ro an e Republica Democrată Viet vorba de pătrunderea a pes gerile prezidenţiale din Sta din adunarea generală, încer- acestui an, deci in preaj- !
didat democrat pentru ale
te 9 000 de militari saigo-
'
ma verii australe.
nam, delegaţia guvernamen nezi, care constituie avan tele Unite, a ţinut simbătă cînd să împiedice astfel abro J
tală economică română, con
Sîmbătă după-amiază, tova transporturile, Belaid Abdessa- Preşedintele Nicolae Ceauşescu garda unei forte de 40 000 lin discurs în statul Florida, garea respectivei legi.
răşul Nicolae Ceauşescu, se lem, ministrul energiei şi in a fost Intîmpinat de colonelul dusă de tovarăşul Gheorghe de oameni. în cursul căruia a propus
cretarul general al Partidului dustriei, Larbi Demaghlatrous, Slimane Hofmann, prefectul Rădulescu, membru ai Comi retragerea necondiţionată a
tetului Executiv, al Prezi
Comunist Român, preşedintele ambasadorul Algeriei în Re departamentului Alger, de Mo- KINSHASA. — Potrivit u forjelor militare americane
Consiliului de Stat al Repu publica Socialistă România, hamed Boukalfa, preşedintele diului Permanent al C.C. al nui comunicat oficial dat din Vietnamul de sud.
blicii Socialiste România, a de Driss Djazairi, consilier la pre Adunării Populare a Departa P.C.R., vicepreşedinte ai r e n 1 şU S O u B B E s i e JU N E *
pus o coroană de flori la şedinţia Consiliului Revoluţiei, mentului Alger, de Bachir Consiliului de Miniştri, a so
Mormintul emirului Abdelka- Mantouri, primarul capitalei. sit la Pekin. In întîmpinarea NOUAKCHOTT. — In capitala Mauritaniei s-a des
Nacer Eddine Haffadh, direc delegaţiei române, pe aero DEVA: INlirii anului TI („Pa- m inicală; 24,00 Buletin de ştiri;
der, eroul naţional al poporu Coroana pe panglica căreia chis reuniunea la nivel înalt a şefilor de stat ai Maurita lriau) ; Sâpiăm ina nebunilor 0,03—6,00 Estrada nocturnă,*
torul ad-interim al diviziei ţă port au venit LI Sien-nien, niei, Senegalului şi Mali în vederea creării unei noi „Or („Arta"); SIMERIA: Miliail Stro-
lui algerian, de la Careul Mar rilor socialiste din Ministerul scria „Din partea preşedintelui membru al Biroului Politic ganizaţii a staleior riverane fluviului Senegal". goff („Mureşul") ; HUNEDOARA:
tirilor Revoluţiei din cimitirul Afacerilor Externe. Au fost Consiliului de Stat al Repu al C.C. al P.C. Chinez şi Intîlnirea a fost precedată de o serie de reuniuni se Puterea şi adevărul — seriile I-II
fa
G reşeala
(„Sidcrurgistul®);
„El Alia". prezenţi tovarăşii Ion Pătan, blicii Socialiste România, vicepremier al Consiliului de parate ^le experţilor din cele trei ţări. Scopul principal al tală („Constructorul®); încrede DUMINICA
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Corneliu Mănescu, Bujor Al- Nicolae Ceauşescu", a fost Stat, Ken Biao, membru al conferinţei de la Nouakchott constă în organizarea coope rea („ Arta“) ; CALAN : Rit 8,15 G imnastica pentru toţi;
depusă, în sunetele trompete
Cravatele roşii;
8,30
a fost însoţit de Rabah Bitat, măşan, Ştefan Mihai, ambasa lor, în timp ce o unitate de C.C. al P.C. Chinez, şeful rării multiple între ţările din bazinul Senegalului. muri spaniole („11 Iunie") ; 10.00 Viaţa satu lu i;
TELIUC: Los Tarantos („Mine
ministru de stat însărcinat cu dorul României la Alger. gardă a prezentat onorul. rul"); GIIELAR: Crima din pă 11,10 SA înţelegem m uzica. Ci
dure („Minerul®) ; PETROŞANI: clu de iniţiere m uzicală
Floarea de cactus („7 N oiem prezentat de Lconard Bcrn-
r brie®) ; îngerii negri — seri Compozitorul Dmitri Sos-
stein — em isiunea a 17-a.
ile I-II („Republica®): LUPE.NI:
Marele premiu — seriile I-II lak ovici;
Istoria Tanzaniei, cel mai ţie aparţin statului, a con ce, de asamblare a tractoa artere fiind cea care porneş colectivităţi săteşti. In pre ţiunile de progres, ca şi po (..Cultural®); Un italian in A- 12.00 Dc strajă patriei;
mare stat al Africii orientale, stituit piatra de hotar a po relor, o mare rafinărie de te din capitala ţării pînă la zent, există circa 3 000 ase liticii promovate pe plan ex m crica („Muncitoresc") ; LO- 12.30 Em isiune in limba m a
ghiară ;
considerai, de asemenea, prin liticii de bizuire pe propriile petrol la Niumba, hidrocen lacul Victoria. In anul 1970, menea aşezări, care însu tern. Ca membră a Organiza NEA: Aşteptarea („Minerul®) ; 14.00 Tclcsport. !: Univer
ANINOASA: Intilnirc cu o ne
poziţia sa geografică, o ade resurse. Prin naţionalizarea trala de pe rîul Pangano, au început lucrările de con mează peste 1 milion de ţă ţiei Unităţii Africane, ea îsi cunoscută („Muncitoresc®) ; PA- sitatea (‘ir 'alitchnica
— trans
vărată poartă spre Asia. es băncilor, a societăţilor de a conducta petrolieră Dar — Es- struire a căii ferate care va rani. Actualul plan cincinal dezvoltă colaborarea cu ce ROŞENI: Ultimul sam urai („E Iaşi (D u . „e la Cluj;
m isiune di.
te veche si nouă totodată. sigurări, a transporturilor, Salaam — Ndola (Zambia). fac® legătura intre Tanzania plasează printre obiectivele lelalte ţări independente de nergia") ; PETRILA: Articolul 15,45 Postm cridian,
(„M uncito
420 — seriile
I-II
Veche, prin bogatele tradiţii precum şi a marilor plantaţii, Actualul plan cincinal (1969 şi Zambia, lucrări întreprin importante în domeniul agri pc continent, acordînd. tot resc®); VULCAN: Steaua de ti 17.00 Film serial pentru tineret;
„Planeta giganţilor®;
ale unui popor ce a trăit la au fost creale, aşa cum de 1974), la baza căruia se află se cu ajutorul R.P. Chineze. culturii consolidarea şi ex odată, un sprijin consecvent nichea („Muncitoresc®) ; URI- 17.50 Cam pionatele europene dc
răspîntia a două continente,- clara preşedintele Tanzaniei, principiile valorificării ma Tanzanienii au, totodată, tinderea acestor cooperative mişcărilor de eliberare naţio C ANI: Asediul („7 Noiembrie®); atletism pe teren acoperit
carabine
100 de
BĂ R BĂ ŢIEI:
nouă, pentru că nu s-au îm Julius Nyerere, pîrghiile pen xime a resurselor interne şi în vedere că ramura priori săteşti. Pentru a veni în nală din Alrica şi opunînctu- („6 August"); ORAŞTIE: Cele la Grenoble;
(finală) — transm isiune de
plinit încă opt ani de cind tru dezvoltarea economiei în dezvoltării rapide a capaci tară a economiei naţionale o sprijinul producătorilor a se cu fermitate politicii ra 7 logodnice ale caporalului 19.20 1001 dc seri : „Fllopat şl
pe harta lumii a fost con interesul naţiunii. In acelaşi tăţii productive, pentru cre constituie în prezent agricul gricoli, guvernul acordă cre siste şi colonialiste. Zbrucv („Patria®) ; K ing-Kong Patafil®;
semnată denumirea de Repu proces se înscrie, şi institui area premiselor transformări tura, 90 la sută din populaţia dite destinate construirii de Deşi sînt situate la mari evadează („Flacăra®) ; la GEOA- 19.30 Telejurnal;
Dragoste
zero
GIU - BAI :
blica Unită Tanzania, con rea controlului riguros de lor economice şi sociale vii- tării ocupîndu-se cu cultiva- pozitelor de produse agrico- depărtări, România şi Tan grade; H A Ţ E G : Castanele 20.00 Reportajul sâptăm înii: „Oa
m enii din BosancI";
stituită prin unirea Tangani- zania şi-au dezvoltat con sint bune („Popular®); BRAD: 20.20 Film artistic „Taxiul, ru
(„Steaua
Eu
ro
sint Jerom e
căi, partea continentală, cu stant relaţiile, în spiritul în şie®); GURABARZA: Ursul şi lota şi corida" (premieră
pc ţară);
Zanzibarul, insula de 1 600 ţelegerii. respectului şi avan păpuşa („Minerul"); ILIA: Start 21.40 Varietăţi Internaţionale. Re
kmp, înconjurată de apele tajului reciproc. Contactele la m oştenire („Lumina®). cital Karina şl M lrcllle
Oceanului Indian. Documentar ce au avut loc în ultimii ani M athieu;
Consolidarea statului tan- Tanzania: Coordonate ale dezvoltării între delegaţii ale celor două 22.35 Telejurnal; mondial de
22.50 Campionatul
PROGRAMUL I: 6,00 Buletin
zanian a fost rezultatul poli tari, dintre care le menţio de ştiri; 6,05 Concertul dim ine hochei pe gheaţă (grupa
ticii promovate de guvernul năm pe cele prilejuite de vi ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan C) Ungaria-Italla — aspec
Miercurea
la
te film ate
de la Dar-Es-Salaam, care a zita întreprinsă în 1970 de premieră cotidiană; 8,00 Sum a Ciuc ;
avut în permanentă în vede ministrul afacerilor extern® rul presei; 8,08 Ilustrate m uzi 23.30 închiderea em isiunii.
cale; 9,00 Ora satului; 10,00 Ra-
re necesitatea menţinerii li stat asupra comerţului inte toare, consacră industriei 34 rea pămîntului. Primul dece le şi achiziţionării maşinilor diom agazlnul fem eilor; 10,30 Pa
nei atmosfere de înţelegere rior şi exterior, odată cu la sută din investiţii, respec niu de independenţă a mar şi utilajelor necesare. al României, Corneliu Mă rada cintccului; 11,00 Buletin LUNI
nescu, în Tanzania şi vizita
între cele peste 120 d® etnii crearea unei corporaţii gu tiv 1 900 milioane şilingi cat sfîrşitul monoculturii şi O preocupare constantă în efectuată în anul 1971. în ţa do ştiri; 11,05 Inlilnire cu m elo 16,30—17,00 Curs de limba rusă
dia populară şi interpretul pre
(lecţia a 6-a) — reluare;
ale tării. vernamentale în acest dome tanzanieni. Acestea vor per obţinerea unor reale progre scrisă în programul de dez ra noastră, de vicepreşedin ferat; 11,50 Cotele apelor Du 17.35 Deschiderea em isiunii de
In planul dezvoltării eco niu. La suita măsurilor adop mite construirea a peste 300 se în diversificarea şi creş voltare a Tanzaniei o con tele tanzanian, Rashid Ma- nării; 12,00 De toate pentru toţi; dupâ-am iazâ;
Sport;
Radiojurnal.
13.00
13,15
nomice, Tanzania înscrie, de tate în vederea extinderii noi obiective industriale. Se terea producţiei agricole. stituie învătămîntul, al cărui faume Kawawa, au constituit Recital de vioară Constantin Bo- 17.40 La volan — em isiune pen
tru conducătorii auto;
asemenea, la activul său sectorului de stat, s-a adău acordă o importantă deosebi Producţia de bumbac a spo rol este -evaluat în lumina manifestări ale dorinţei co bescu; 13,30 Concertul orches 18.00 Căm inul;
realizări semnificative. Fun gat recent naţionalizarea sta tă valorificării bogăţiilor sub rit de la 30 000 tone la 79 000 cerinţelor actuale ale tării. mun® de strîngere a legătu trei de m uzică populară a Ra- 18,45 Ecranul — em isiune dc ac
dlotelevlziunii. Solişti Marla Pc-
tualitate şi critică cinem a
damentul politicii economice ţiilor de desfacere a benzi solului — fier, cupru, dia tone, cea de zahăr — de la Se acordă o mare atenţie rilor de colaborare bilatera ler şi Damian -Luca; 14,00 Va tografică ;
a Tanzaniei îl constituie con nei şi produselor petrolife mante, aur, argint, precum şi 29 000 tone la 90 000 tone, extinderii învătămîntului pri lă, concretizată şi prin acor rietăţi la unda veselă; 14,30 Sc- 19.10 Noutăţi cultural-artisticc;
cepţia că tara trebuie să se re apartinînd companiilor a potenţialului energetic. iar cea de cafea — de la mar în vederea lichidării, lecţiunl din opereta „Timpul 19.20 1001 de seri : „Filopat şi
chitarelor® de Lopcz; 15,00 B u
bazeze, în primul rînd, pe „Shell-British Petroleum" şi Sint prevăzute, astfel, con 20 000 tone la 55 000 tone. pînă în anul 1975, a analfa durile comerciale, de coope letin de ştiri; 15,05 O rchestrele Patafil®;
forţele proprii. Realizarea „A.G.E.P.", struirea a două centrale e Dacă, în domeniul indus betismului. Concomitent, se rare economică şi tehnică, Roberto Delgado şi Kurt Edcl- 19.30 Telejurnal;
încheiate de cele două ţări.
dezideratului dezvoltării de Este demn de relevat că lectrice, avînd o capacitate triei, „tanzanizarea" resur depun eforturi pentru pre Ele au relevat, în acelaşi hagen; 15,25 Din cintecelc Mă 20.10 Teatru foileton „Muşati-
nii® — seria a 6-a („Vină-
sin® stătătoare presupunea, Tanzania, care, cu numai un de 15 500 kW şi, respectiv, selor naţionale a intervenit gătirea cadrelor naţionale cu timp, năzuinţa comună de a riei Tănasc; 15,45 Sport şi m u toarea®);
radiofonic
Serial
zică; 18,15
fireşte, o reevaluare de e deceniu în urmă, nu era de- 50 000 kW, ca şi extinderea sub forma naţionalizărilor înaltă calificare, care să co pentru tinerii ascultători. „Prinţ 21.10 Să Înţelegem m uzica. Ci
senţă a raporturilor cu fosta cît o simplă exportatoare de reţelelor electrice. sau a participării majoritare respundă imperativelor dez contribui la crearea unui cli şl cerşetor" de Mark Twain (E- clu de iniţiere muzicală
metropolă $1 cu trusturile materii prime, şi-a creat In Dezvoltarea sistemului de a statului la activitatea u voltării economice, sociale şi mat internaţional de destin plsodul II); 18,45 Valsuri In in prezentat de Leonard
B em stein;
terpretări m em orabile; 19,00 Ra
străine care operau pe teri ultimii an! bazele unei In comunicaţii se înscrie, de nor societăţi particulare, în culturale a ţării. dere, pe baza respectării diojurnal; 19,15 Arii din opere 22.00 „24 de ore®;
toriul tanzanian. Declaraţia dustrii proprii. Bilanţul re- asemenea, printre preocupă- agricultură ea se realizează Tanzania şi-a clştigat un dreptului legitim şi inaliena te; 19,30 Estrada dum inicală ; 22,15 Contraste In lum ea capita
20.00 Tableta de seară de Geor
lului ;
de la Arusha, din anul 1967, alizăriloi în acest domeniu jile majore ale guvernului prin crearea satelor „uja- binemeritat prestigiu datori bil al fiecărui popor de a-şi ge Ivaşcu; 22,00 Radiojurnal ; 22.30 Campionatele m ondiale (le
prin car® guvernul Tanzani este promiţător : zeci de fa tanzanian Căile ferate însu maa", organizate pe princi tă consecventei cu care îşi decid® singur soarta. 22,10 Panoram ic sportiv; 22,30 patinaj artistic — proba
ei a făcut cunoscut că prin brici textile, de ciment, an mează în prezent peste 3 000 piul proprietăţii cooperatis afirmă demnitatea naţională, Estrada dum inicală; 22,50 Mo de perechi — înregistrare
Sonete din lirica
m ent poetic.
de la Calgary — Canada ;
cipalele mijloace de produc velope, produse farmaceuti- km, una dintre principalele te, al unirii muncii întregii eforturilor de a-şi realiza op SABINA BONDOC rom ânească; 23,00 Estrada du- 23.30 închiderea em isiunii.
Redacţia 9I administraţia ziarului 1 Deva, »tr, Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 91 1 15 88. Ttparnli întreprinderea poligrafică Deva.