Page 45 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate ţările, unifi-vă
Vizita tovarăşului

Nicolae Ceauşescu

în Algeria

Au început convorbirile oficiale

Duminică, 12 martie, la Pa­ fost prezenţi Ştefan Andrei, turile, Belaid Abdessalem,
latul Consiliului de Miniştri membru supleant al C.C. al ministrul energiei şi industri­
al Algeriei au avut loc con­ P.C.R., prim-adjunct de şef de ei. Layachi Yaker, ministrul
vorbiri oficiale între secre­ secţie la C.C. al P.C.R.. Con­ comerţului, Laibi Demaghla-
tarul general al Partidului Co­ stantin Mitea. membru suple­ trous, ambasadorul Algeriei în
munist Român, preşedintele ant al C.C. al P.C.R., consilier, România. Au fost prezenţi
ANUL XXIV. Nr. 5 343 MARTI 14 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Consiliului de Stat al Repu­ Gheorghe Oprea, membru su­ Handanl Zmail, secretar gene­
blicii Socialiste România, pleant al C.C. al P.C.R., consi­ ral adjunct la Preşedinţia Con­
Nicolae Ceauşescu, şi pre­ lier, Vasile Răută, adjunct al siliului Revoluţiei, Driss Dja-
şedintele Consiliului Revoluţi­ ministrului comerţului exte­ zairi, consilier la Preşedinţia
ei. preşedinte al Consiliului de rior, Emilian Manciur. direc­ Consiliului Revoluţiei, Abdel-
FUNCŢIONAREA INTENSĂ Miniştri al Republicii Algerie­ tor în Ministerul Afacerilor hamid Adjali, directorul afa­
cerilor politice din Ministerul
Externe.
ne Democratice şi Populare,
Houari Boumediene. Din partea algeriană au par­ de Externe.
La convorbiri au participat ticipat : Kaid Ahmed, membru In cadrul convorbirilor, ceî
A AGREGATELOR din partea română — Ion Pă- al Consiliului Revoluţiei, res­ de stat s-au informat reciproc
doi conducători de partid şi
tan, membru al C.C. al P.C.R.,
ponsabil al aparatului de par­
vicepreşedinte al Consiliului tid al Frontului de Eliberare asupra preocupărilor Româ­
de Miniştri şi ministru al co­ Naţională, Abdelaziz Boutefli niei şi Algeriei în dezvoltarea
DETERMINĂ IMPORTANTE merţului exterior, Corneliu ka. membru al Consiliului Re­ politică, economică, socială şl
Mănescu, membru al C.C.
culturală şl au făcut un schimb
al
voluţiei, ministrul afacerilor
P.C.R., ministrul afacerilor ex­ externe. Tayebi Larbi, membru de păreri în legătură cu prin­
terne, Bujor Almăşan, mem­ al Consiliului Revoluţiei, mi­ cipalele probleme ale vietit
SPORURI DE PRODUCŢIE bru al C.C. al P.C.R., ministrul nistrul agriculturii şi reformei internaţionale.
minelor, petrolului şi geolo­
Convorbirile s-au desfăşu­
agrare, Rabah Bitat, ministru
giei, Ştefan Minai, ambasa­
prietenie,
dorul României la Alger. Au de stat însărcinat cu transpor­ rat într-o atmosferă de caldă
Preocupările siderurgiştilor — Fără îndoială că ceea ce — La noi, principalii indi­
hunedoreni pentru utilizarea aii spus sînt fapte pe care e­ catori care rellectă foarte e­
mai deplină a capacităţii de chipele din * schimbul pe ca- xact folosirea deplină a agre­ Dineu în onoarea
producţie a agregatelor se fi­ re-l conduceţi le aplică in gatelor sînt indicii de utiliza­
nalizează cu bune rezultate în practică. Prin ce se finalizea­ re. Pentru aceasta se asigură
punerea în valoarea reală a re­ ză aceste preocupări ? furnalelor o încărcare unifor- oaspeţilor români
zervelor existente în fiecare
secţie, în folosirea eficientă a
timpului de lucru. Devfea fiecărui colectiv de muncă; . Preşedintele Consiliului Re­ Socialiste România. Nicolae persoane oficiale, şefi ai mi­
Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena
La furnale, unde activitatea voluţiei, preşedinte al Consi­ Ceauşescu. siunilor diplomatice acreditat!
liului de Miniştri al Republi­
se desfăşoară cu foc continuu, „NICI O M AŞINA Ş i NICI UN UTILAJ la Alger, membri ai corpului
primele succese sînt pe măsu­ cii Algeriene Democratice si Au participat membrii de­ diplomatic.
ra priceperii şi hărniciei în­ S U i R IN D A M IN X U L PLANIFICAT, Populare. Houari Boumedie­ legaţiei române şi celelalte In timpul dineului, care s-a
cărcătorilor şi topitorilor. In ne. a oferit duminică un di­ persoane oficiale care 11 în­ desfăşurat într-o atmosferă
neu în cinstea
secretarului
soţesc pe conducătorul parti­
secţia a doua, am stat de vor­ NICI UN MINUT NELUCRAT!" dului şi statului nostru, înal­ caldă, cordială. preşedintele
bă cu maistrul Constantin Si- general al Partidului Comu­ Houari Boumediene şi tovară­
reteanu, din sectorul încărca­ nist Român, preşedintele Con­ te personalităţi politice şi gu­ şul Nicolae Ceauşescu au
re, om care lucrează la fur­ siliului de Stat al Republicii vernamentale algeriene, alte rostit toasturi.
— Prin folosirea mai bună mă, un mers constant şi se
nalele hunedorene de peste 25 a timpului efectiv de lucru — respectă cu stricteţe graficele
de ani. Cu experienţa acumu­ realizare obţinută pe seama de descărcare. La Constantine
lată în această perioadă înde­ unei bune organizări a muncii
lungată, interlocutorul nostru — Care sînt rezultatele de
a subliniat că utilizarea cu e- — am reuşit ca în perioada pînă acum obţinute pe întrea­ Luni. în cea de-a treia zi Abdessalem, ministrul energi­ Constantine, Abdelkrim Ser#-
f ici en tă sporită a capacităţii care a trecut din acest an să ga secţie ? a vizilei oficiale de partid şi ei şi industriei, şi Larbi De- di, preşedintele Adunării popu­
furnalelor depinde în primul ne depăşim sarcinile de plan — Indicii de utilizare pla­ de stat pe care o întreprinde maghlatrous, ambasadorul Al­ lare a aceleiaşi regiuni, pr#-
rînd de cei care lucrează la cu 2 la sută. nificaţi pentru perioada care în Algeria, secretarul general geriei la Bucureşti — membri cum şi alte notabilităţi civil#
încărcare. In apropierea platformei de a trecut din acest an au fost al Partidului Comunist Român, ai Comitetului de onoare con­ şi militare.
lucru a furnalului nr. 8 am depăşiţi cu aproape 2 la sută.
— Pentru că, sublinia mais­ preşedintele Consiliului de stituit cu prilejul vizitei sale Sînt prezenţi, de asemenea,
trul Sireteanu, de felul cum stat de- vorbă şi cu maistrul Pe această cale colectivul de Stat, tovarăşul N i c o l a e în Algeria. specialiştii români aflaţi U
se dozează şarjele, cum se a­ principal Petru Puţinelu, pre­ muncă al secţiei noastre şi-a Ceauşescu, împreună cu to­ Oaspeţii români au părăsit Constantine şi care conlucrea­
depăşit sarcinile de plan la
sigură o încărcare ritmică şi şedintele comitetului sindica­ varăşa Elena Ceauşescu, a în­ Algerul la ora 9, la bordul a­ ză cu colegii lor algerieni în
uniformă, pentru ambele fur­ tului din secţia a doua, pe ca­ zi cu peste 3 600 tone de fon­ ceput o călătorie prin tară. vionului prezidenţial pus la realizarea unor proiect#.
nale, depinde mersul constant re l-am rugat să prezinte preo­ tă, ceea ce reprezintă mai Primul punct al itinerarului dispoziţie de preşedintele Hou­ Două tinere fete în „gando-
Pe chipul m inerului şef de schim b Vasile Radon, de la sec­ cupările furnaliştilor în direc­ ari Boumediene. După aproa­
torul IV al E. I\I. Vulcan, se cilcştc bărbăţia om ului care învinge al agregatelor, sporirea indici­ mult de un sfert din angaja­ este oraşul Constantine, im­ ra fergan", portul naţional d#
adincurlle. Foto: V. ONOIU lor de utilizare, eficienta în­ ţia folosirii agregatelor cu mentul luat în întrecerea so­ portant centru al industriei pe o oră de zbor, aeronava a­ pe aceste meleaguri — lungi
tregii noastre activităţi. randament sporit. eilgeriene, şi localitatea terizează la Ain El-Bei, aero­ rochii de catifea împodobit#
cialistă pe anul 1972. Skikda, citadelă a petro­ portul oraşului Constantine cu broderii în fir de aur —
chimiei. principalul centru economic si oferă qaroafe roşii oaspeţilor.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
A este insolit de Ion Pătan, social-cultural al estului Al­ Preşedintele Nicolae Ceauşescu
geriei.
trece in revistă garda de o­
festivalul de teatru şcolar In nan. a ll-a VREMEA membru al C.C. al P.C.R., vi­ varăşul Nicolae Ceauşescu şi noare aliniată în cinstea sa.
La coborîrea din avion, to­
cepreşedinte al Consiliului de
oficial se
în­
Cortegiul
Miniştri şi ministru al comer­ tovarăşa Elena Ceauşescu sînt dreaptă apoi spre Constanti­
Duminică s-a desfăşurat la de la rare a porriif în spec­ excelent realizat din punct de PENTRU 24 ORE ţului exterior, Bujor Almăşan, întîmpinati de colonelul Ab- ne. înşiruiţi de o parte >şi de
Deva şi Petroşani faza jude­ tacol. S-a detaşat prezenta în vedere muzical, ritmic, core­ membru al C.C. al P.C.R.. mi­ delgbani, membru al Consiliu­ alta a şoselei, călăreţi înar­
ţeană a Festivalului de teatru concurs a trei formaţii de bri­ grafic. A plăcut, şi era firesc Vremea va fi frum oasă, dar nistrul minelor, petrolului si lui Revoluţiei, comandantul maţi, veniţi din satele apro­
şcolar, prilej de trecere în re­ gadă ale claselor mici, dintre să fie aşa, „Băiatul şi vîn- rece noaptea şi dimineaţa. Ce­ geologiei, Ştefan Mihai, am­ celei de-a cincea regiuni mi­ piate, trag in aer salve de sa­
rul va fi senin. Vîntul va su ­
vistă a celor mai bune brigăzi care cele ale şcolilor nr. 4 tul", spectacolul de marionete fla slab din est. Tem peratu­ basadorul României la Alger. litare, M'hamed Hadj Yala, lut. Acest piteresc obicei, pe
artistice de agitaţie, echipe de Vulcan şi nr. 1 Brad au obţi­ al Liceului din Călan. Scene­ rile m inim e vor fi cuprinse Conducătorul partidului si prefectul Vilayetului (departa­ care localnicii îl numesc „el
teatru, montaje literar-muzi- nut şi premii. tele şi piesele prezentate în intre minus 8 şi m inus 11 statului noslru este Insolit de mentului) Constantine, Tahor furussia" — marchează mo­
grade, iar m axim ele intre 3
cale, recitări, reviste muzica­ Dintre recitatori s-a distins concurs au alăturat conţinu­ şi 5 grade. Rabah Bitat, ministru de stat Ladjal, comisar naţional al mentele sărbătoreşti prin ci-
le şcolare. Veritabil schimb câştigătoarea premiului I. Grety tului educativ ancorat direct CULTURAL însărcinat cu transporturile, şi partidului Frontul de Elibera­
de experienţă, prilej de învă­ Moraru, din clasa a IV-a a în viata şcolară pionierească de doamna Zohra Bitat, Belaid re Naţională pentru Viloyetul (Continuare In pag. a 4-a) ,
ţăminte utile, atît pentru copii Şcolii nr. 4 Vulcan, pentru de­ plăcerea interpreţilor de a face
cît şi pentru îndrumători, fes­ zinvoltura cu care a recitat teatru, dragostea lor pentru
tivalul a impus formaţii de fabula lui Topirceanu „Bivo­ jocul acesta deosebit spre ca­ I Ştafeta folclorică
prestigiu, de altfel distinse şi lul şi coţofana", ca şi Lenuta re au fost îndrumaţi. Mihai j Ieri, Ia Staţiunea agrico-
prin premiere. S-a remarcat, Leucean din Baia de Criş, pen­ Vancea din Lupeni — Gută In în tre p rin d e rile a g ric o le de stat ( lă din Gcoagiu a avut loc
obtinînd locul I, brigada artis­ tru creaţia proprie „Tribu­ din piesa lui Alexandru A­ „C ă u tă to rii : o consfătuire — organiza­
tică de agitaţie a Şcolii gene­ nul". Montajul literar-muzical drian „Gută cel mare", Con­ i tă de Centrala de produc-
rale nr. 4 Deva, cu spectaco­ al Şcolii nr. 4 Deva „Slavă stantin Stoian — Vlădut — e­ de c o m o ri'1 j lie, valorificare şi indus-
lul „Cetatea viselor", remar­ Republicii socialiste" s-a re­ roul principal al scenetei „Pa­ Recolta viitoare se pregăteşte co răspundere j trializare a legumelor şi
cabil pentru textul ce respec­ marcat prin reuşita îmbinare siunea lui Vlădut", Iulian : fructelor — privind cultura
tă întru totul rigorile impuse a versului, cîntecului, jocului (respectiv Iuliana) din piesa A : nucului, la care au parti-
de gen, pentru prezenţa sceni­ popular cu proiecţia de ima­ ..Prinsoarea", prezentată cu i În tre c e re a i cipat specialişti diai mal
la
Referindu-se
necesitatea
Sporirea continuă a produc­
mului general de creştere
că a interpreţilor. Şcoala ge­ gini iluslrînd original drumul succes de şcolile din Petrila ţiei agricole şi obţinerea aces­ realizării acestui imperativ, în producţiei agricole, întreprin­ a j multe jude(e. La consfătul-
nerală nr. 5 Petroşani a ve­ prin istoria de glorii a tării, şi Orăştie, interpreţii din Hu­ b rig ă zilo r teia în condiţii de eficientă cuvintarea la Consfătuirea pe derile agricole de stat vor j re a luat parte tovarăşul
nit cu originalul „Trei mar- evocat de spectacol. O notă la I. LASCU cît mai ridicată reprezintă u­ ţară a lucrătorilor din întreprin­ continua să deţină un rol pre­ j dr. lng Gheorghe Stanciu,
tieni şi o farfurie", apreciat fel de bună montajului pre­ E. BURZA a rtistice na din sarcinile de mare răs­ derile agricole de stat, secre­ ponderent ; va creşte ponde­ I director în C.P.V.I.L.F.
îndeosebi pentru ideea pune­ zentat de Şcoala generală nr. 1 de agitaţie pundere pe rare partidul le-a tarul general al partidului, to­ rea lor în formarea fondului
rii în scenă, pentru pretextul Petrila „Cîntă Valea Jiului'*, (Continuare în pag. a 2-a) pus in faţa lucrătorilor din în­ varăşul Nicolae Ceauşescu, a central Ia cereale, legume,
treprinderile agricole de stat. arătat c ă : „In cadrul progra- carne, lapte şi la alte produ­ Consfătuire privind
se". La înfăptuirea obiectivului
respectiv o contribuţie tot mai cultura nucului
substanţială sînt chemate să
şi-o aducă şi unităţile agrico­
Continuînd tradiţiile de muncă şi de luptă ale înaintaşilor le de stat din judeţul nostru.
Apreciind — după stadiul Organizată cu scopul de
în care se află efectuarea lu­ a dezbate problemele ma­
crărilor agricole de sezon — jore pe care le ridică dez­
TINERETUL HUNEDOREAN preocuparea lucrătorilor din voltarea culturii evidenţiat
nucului,
ferme fală de pregătirea re­
consfătuirea a
coltei viitoare, se poate spu­ măsurile ce trebuie între­
immmĂ smicEmhMJL nor producţii superioare la prinse in scopul asigurării
ne că se depun eforturi sus­
ţinute în vederea obţinerii u­
culturi,
extinderii acestei
insistîndu-se în mod deo­
hectar. Ca dovadă, la cereale­
le păioase de toamnă pe în­ sebit asupra metodei de în-
sămintare directă. De ase­
treaga suprafaţă — 2 500 hec­ menea, aspectele teoretice
O m agiul fa p te lo r tare — s-au aplicat suplimen­ susţinute şi de demonstra­
prezentate,
fost
care au
tar îngrăşăminte chimice. Ace­
eaşi atenţie se acordă şi fer­
tilizării suprafeţelor repartiza­ ţii practice, s-au referit şi
te culturilor de primăvară. Pî­ la cultivarea nucului din
Cuvintele, oricît de meşte­ — Ce faceţi aici pe o ase­ răsturnat 14 din cei 38 de pi­ nă la realizarea integrală a ghivece. Aplicarea în prac­
şugite ar fi, nu vor putea re­ menea vreme ? loni metalici, am strîns 1 000 planului de fertilizare cu în­ tică «a învăţămintelor des­
da adevărata frumuseţe a oa­ — Demontăm stntia funicu- metri de cablu. Azi ne-am a­ grăşăminte organice a mai ră­ prinse din dezbaterile con­
menilor, măreţia faptelor lor. larului. pucat de demolarea staţiei. mas de aplicat gunoi de grajd sfătuirii constituie un dezi­
Am încercat, cu regret, acest — Vă explic eu îndată, nu­ „Am tăiat şi răsturnat 14 pe mai puţin de 50 de hecta­ derat esenţial de înfăptui­
sentimenl, duminică, in timp piloni metalici...". Vorbea sim­ re. De asemenea, s-au folosit rea căruia depinde realiza­
ce ne aflam la cota cea mai plu, firesc, despre fapte mari, toate cantităţile de superfos- rea exemplară, în unităţile
înaltă a unei st<ntii de funicu- cu adevărat eroice. Iar auto­ fat şi azotat repartizate, ur- agricole din judeţul nostru,
lar, unde vîntul şi gerul ne rii acestor fapte erau cîtiva mînd ca acţiunea să continue a sarcinilor de extindere a
muşcau cu mînie obrajii, în tineri, aflaţi în primăvara culturii nucului.
timp ce urmăream munca unor vieţii : sudori, lăcătuşi, ingi­ (Continuare în paa. a 2-a)
tineri ce fac subiectul aces­ neri. Toţi moţi. Toţi urmaşi
tor rînduri. Poate că nume' demni ai înaintaşilor din Ţa­
le lor n-ar fi apărut nicicînd ra Apusenilor.
în coloanele acestui ziar. Poa­ — Cum de-ati venit să
te că munca lor de duminică munciţi pe un asemenea ger? Participare entuziastă la acţiunile de gospodărire a oraşelor
s-ar fi pierdut în anonimatul — Să fi lăsat să treacă în
cotidian, în care se scriu mii zadar o zi de duminică?!
şi mii de nume. Dar, căulîn- Replica le-a înfrumuseţat şi Hunedorenil — de la mic la podărire şi înfrumuseţare a pentru pomii ornamentali şi tări de puieţi pe o suprafaţă
du-1 pe Nicolae Panica, pri­ mai mult chipurile înnegrite mare — participă cu entu­ Hunedoarei peste 20 000 do pentru garduri vii. De la pădu­ de 3 ha, pe Valea Strichetei. minică a lunii curente, a unor
mul secretar al Comitetului de funingine. ziasm la acţiunile de muncă oameni. re au fost aduşi pini şi bră­ In ziua de sîmbătă, salaria­ lucrări de gospodărire în va­
orăşenesc Brad al U.T.C., am patriotică organizate în loca­ duleţi pentru înlocuirea celor ţii fabricii de conserve au lu­ loare de 98 000 lei. Au fost
aflat un mănunchi de eroi. Cînd i-am rugat să renunţe lităţile judeţului. In rîndurile Cu tot timpul nefavorabil de uscaţi. O mare parte din loca­ crat la amenajarea albiei pî- plantaţi 500 trandafiri, 5 000 de
Eroi? Da! I-am cunoscut a­ o clipă la mişcări pentru a Ie ce urmează, am spicuit cîte alaltăieri — am simtit cu to­ rîului Cîrnete, a cărui apă es­ flori, s-au curăţat 6 ha de pă­
colo, în staţia funicularului mai să tragem cablul — in­ ămortaliza munca pe pelicu­ ceva din lucrările ce s-au e­ ţii „tăişul" vîntului rece care tari au fost prezenţi la îm- te folosită în activitatea pro­ şune, a fost împrăştiat pămîn-
de Ia I.M. Ţebea. Se numesc tervine Nicolae Pantea. la fotografică, nu s-au arătat fectuat în cîteva din oraşele a bătut încontinuu — hunedo- prăştierea pămîntului vegetal ductivă. Alallăieri, duminică, tul vegetativ pentru zonei#
renii au participat, în număr
Vasile Pctruţa, Avram Culda, deloc lncîntati. Iar cînd ne-am judeţului nostru. de aproape 4 000, la efectuarea în anumite zone verzi, pentru o mare parte din locuitorii verzi, s-au înlocuit 50 de
a se trece, odată cu timpul
îndepărtat, unul a replicat:
pomi ornamentali cu alţii noi
Mircca Jula, Viorel Comşa, O- — Noi, adică organizaţia Haţegului au fost prezenţi la
oraşul
...In Hunedoara —
vidiu Socaciu, Ion Achim, U.T.C. din oraşul Brad, am fă­ ,,De-atunci demontam o mo- care, în anul trecut, şi-a cîşti- altor lucrări de gospodărire a prielnic, la însămînţarea de împrăştierea unor cantităţi de etc. Alaltăieri, asemenea lu­
oraşului lor. Astfel, cu ajuto­
crări au continuat, deşi într-un
iarbă.
Ioan Feier şi Nicolae Pantea. cut contract cu I.M. Ţebea letă r . gat un binemeritat renume de rul maşinilor puse la dispozi­
Nu ne-au luat în seamă pri­ pentru demolarea funicularu­ Numele celor opt băieţi ar „oraş al florilor" — locuitorii ...Şi la Haţeg, în prima du­ balast pe drumuri, la alte lu­ ritm mai scăzut, s-a lucrat în
lui. Acesta nu funcţiona de
crări ce se efectuează, în ce­
virile întrebătoare. aproape doi ani. A fost dat în fi putut rămîne, ca atîtea alte au participat la acţiunile de ţie de către consiliul popular minică a lui martie, locuitorii le trei Intrări ale oraşului, special la nivelarea terenului
— Vino. Avrame, cu apara­ ţară spre cumpărare, dar nu mii, în anonimatul cotidian în muncă patriotică organizate municipal, au fost transportate au participat în număr mare pentru construirea unor porţi din jurul blocurilor, la trans­
toate gunoaiele rezultate din
la acţiunile de muncă patrio­
tul de sudură. Tăiem cablul s-a găsit nici un amator. Şi-a- care se revarsă continuu fapte în aproape toate microraioa- curăţirea zonelor verzi, din tică organizate. Astfel, au fost simbolice. (Pe şoselele care in­ portul gunoaielor rezultate în
aici. Stai, s-aducem apă. Sau meritorii. Dar pentru că au nele şi celelalte zone ale ora­ tăierea uscăturilor din pomii curăţite peste 20 ha de păşuni tră în oraş dinspre Deva, Pe­ urma lucrărilor efectuate tn
poate o tablă, să nu se aprin­ tunci noi, uteciştii, ne-am an­ sfidat gerul de duminică prin- şului. Se ştie că în prima du­ de pe străzi sau din ajustarea troşani şi Caransebeş).
dă seîndura de jos. gajat să-l demolăm şi să dăm tr-o muncă cu adevărat eroi­ minică din luna martie au coroanei acestora etc. Au fost la Silvaşu de Jos şi la mar­ cursul săplămînii trecute.
ginile oraşului. Peste 120 d©
Opt tineri. Jerbe de seîn- fiarele şi cablul Ia I.C.M. că, le-am consemnat. participat Ia lucrările de gos­ săpate, în continuare, gropi tineri au participat la plan­ ...Brădenii se pot lăuda şl
tei. Zgomote metalice. Vînt. Ne-am apucat de lucru la 8 ei cu efectuarea, în prima du­ MARIN NEGOJTA
Ger, martie. Pînă acum am tăiat ti . ^ . (LUCIA L1CIU