Page 46 - Drumul_socialismului_1972_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 343 9 MARŢI 14 MARTIE 1972

Preocupări d@ sezon pe Grupele şi detaşamentele —

agenda consiliului popular nuclee ale vieţii pioniereşti A Im presionat plăcut prezenţa tăţi de valorificare a folclorului
Dupft lntîlnlrilc artiştilor am a­
tori de la sate de acum o săptă- m asivă a tarafului din 'Curechiu, local.
Faza de ştafetă de la Rapolt a
Conferinţa pe ţară a .secre­ FERTILIZAREA TERENULUI şurate de consiliu, prin depu­ GHELAR. Din Iniţiativa lor grupei, evidenţiind o se­ mlnâ, întîlnlri dom inate de cea dansatorii, grupul vocal, ca şl so­ fost dominată de două obiceiuri,
liştii vocali, dintre care s-a re­
tarilor comitetelor de partid şl SE BUCURA DE ATENŢIE taţii săi, cetăţenii au înţeles Consiliului municipajl Hune­ rie de activităţi ale detaşa­ de la Turdaş unde ş-a făcut m arcat în mod deosebit Cornel „Bun venit la şezătoare" şl „Cîn­
schim bul ştafetei folclorice între
a preşedinţilor consiliilor popu­ SPORITA importanţa şi necesitatea va­ doara al organizaţiei pionie­ mentului pe care-1 conduce, „Căutătorii de comori*' din Mfir- Gligor — posesorul unor adevă­ tecul cununii de grîu", ce fac
lare comunale a încredinţat In vederea ridicării nivelu­ lorificării unor cantităţi cît rilor, la Liceul din Ghelar a activităţi dintre care se de­ tlneştl şl Turdaş, dum inică, alţi rate calităţi interpretative. Oas- parte din tezaurul folcloric valo­
din
rificat de artişti amatori
organelor locale de partid şi lui producţiei medii la hectar, mai mari de produse pe bază avut loc un interesant schimb taşează la şcoala nr. 6 ,,Fru­ _ Iubitori al creaţiilor artistice lo­ Turdaş şl Prlcaz. Alături de jo­
cale au adus în faţa spectatori­
de stat sarcini de mare răs­ cu sprijinul consiliului popu­ de contract. Ca urmare, pînă de experienţă privind pro­ museţi în vîrf de ac", album lor adevărate valori folclorice. La curile şi cîntecele de pe Valea
pundere privfind rezolvarea lar comunal, s-au întreprins o la sfirşitul lunii februarie a.c., gramarea şi desfăşurarea ac­ cu motive naţionale, ,,Strada Ilărău, artiştii am atori din Şoi- M ureşului, de căluşarii vîrstnini,
cele două obiceiuri au dat o notă
problemelor legate de creşte­ serie de măsuri menite să a­ s-au încheiat contracte pentru tivităţilor pioniereşti la ni­ pionierilor", acţiuni la colţul m uş, care au predat ştafeta, nu Ş tafeta fo lc lo ric ă aparte spectacolului prezentat de
prezentat în Interpretarea solişti­
rea producţiei agricole şi in­ sigure realizarea indicatorilor livrarea Ia fondul de stat a vel de grupe şi detaşamen­ viu al şcolii, albumul cu ve­ lor şl tarafului din Sulighete o oaspeţi. Fiind vorba de autenti­
dustriale, de ridicarea nivelu­ de plan şi a angajamentelor 362 porci, 314 miei, 197 ca­ te. Au participat cadre di­ deri „Frumoasă eşti patria sultă de m elodii populare locale 4 “ ■ cul artei populare locale, trebuie
lui de cultură şi civilizaţie, a asumate în întrecerea organi­ pete tineret bovin, 30 000 li­ dactice, comandanţi instruc­ mea l \ ca şl cele 8 perechi dc dansa­ relevat şl obiceiul dc nuntă pre­
prezenta­
gazde, piesele
gătit de
tori care au adus Jocuri specifi­
bunăstării întregii ţărăniml. In zată între cooperativele agri­ tri lapte şi 7 120 kg lină. Cu tori de pionieri din clasele Au fost reliefate o serie ce locului. Dansatorii din Fornă- „b d U U U U H N I te de grupul vocal şi solista E le­
numeroase localităţi, actionîn- cole. Un puternic factor mo­ rezultale mai bune la con­ II-IV precum şi comandanţi de acţiuni menite să contri­ die nu dat viaţă unei „Ţarine" na Mâreuţ ca şi cele interpretate
de Ion Stef din satul Bolu. la
du-se în lumina obiectivelor bilizator şi stimulator în par­ tractări sa înscriu cetăţenii de grupe şi detaşamente din buie la educaţia multilate­ Iar soliştii Instrum entişti Matei fluier, şi Rom ulus Meda. la acor­
Sav, Petru Bojnn şl Viorel Va-
stabilite, s-a trecut cu hotă- ticiparea la muncă a coope­ din satele Boşorod, Alun şi rîndul pionierilor şcolilor rală a pionierilor, activităţi slu — toţi din Sulighete — s-au deon. Spectacolul clştlga in va­
rîre la fructificarea cît mai e­ ratorilor îl constituie genera­ Bobaia. generale ale municipiului Hu­ desfăşurate la şcolile de pa­ culut popular. Cum era şl firesc, de eiumori" loare dacă nu s-ar fi întins pe
dovedit buni Interpreţi al cfnte-
ficientă a resurselor economi­ lizarea aplicării retribuirii în PRIN CONTRIBUŢIA nedoara. tru ani din comunele Plopi, un timp de G ore.
Acest lucru Insă a fost realizat
ce locale, la efectuarea unui acord global. Potrivit hotărîrii CETĂŢENILOR Cu acest prilej a fost n- Groşi, Ruda, Plosca şi Go- program ul gazdelor a fost mal la Unirea, unde artiştii amatori
bogat. Grupul vocal al şcolii ge­
însemnat volum de lucrări de adunării generale a coopera- In ultima perioadă, în comu­ nalizat felul în care se rea­ văjdie. nerale, ca şl cel al căm inului din Răchltova au selectat cele
interes obştesc. Conştienţi de na Boşorod s-au întreprins ac­ lizează educarea politico- Schimbul de experienţă cultural din Hărâu, dansatorii şl peţll au mal adus o sultă de dan­ mal bune numere, iar cel din
Unirea au adus prin grupul vo­
necesitatea sporirii aportului * ţiuni largi de mobilizare a ce­ ideologică a pionierilor la s-a încheiat cu un frumos fluieraşll din Bîrsău, grupul v o­ suri locale frum os executate de cal, oraţiile de nuntă, un rapsod
cal şl solista Zolca Slmlon din
cele 0 perechi din satul Şesuri,
la prosperitatea satelor şi a In comuna Boşorod tăţenilor la întreţinerea dru­ nivel de detaşamente şi gru­ program artistic .în cadrul Banpotoc au fost viu aplaudaţi care au cules ropote de aplauze, popular — Iosif Ciulal — de 73
comunelor, cetăţenii răspund murilor şi a şanţurilor. Drept pe precum şi pregătirea de căruia s-au evidenţiat corul de spectatori pentru m odul în ca­ ca şl grupul vocal şl cele patru de ani, şl un taraf, piese dc o
reală autenticitate.
re au redat cîntecul şi Jocul au­
cu promptitudine şi susţin urmare, s-a reuşit să se efec­ către pionierii mai mari a clasei a IV-a B de ia Şcoa­ tentic, specific. Prezenta secreta­ soliste. O bună Impresie a făcut Faza de duminică evidenţiază
taraful din Luncol, a cărui for­
prin fapte realizarea progra­ tueze luctrări de Întreţinere a elevilor claselor 'întîi pentru la generală nr. 6 din Hune­ rilor com itetelor com unale de par­ ţă şl m asivitate, dozate cu pri­ faptul, îm bucurător, al excluderii
melor stabilite pentru dezvol­ torilor, întreaga suprafaţă ce drumurilor pe 2 km, iar pe a fi primiţi în rîndurile orga­ doara, precum şi pionierele tid şl prim arilor la faza ştafetei cepere, au contribuit la ridicarea m utate din alte zone folclorice.
din program e a pieselor îm pru­
denotă seriozitatea cu care a fost
tarea economică şi socială a se va cultiva cu plante pră­ alţi 4 km s-a făcut dcsfun- nizaţiei. A fost scos în evi­ Dorina Lucaci şi Viorica privită pregătirea form aţiilor. valorii artistice a form aţiei. Gru­ Pe de altă parte, se relevă n ece­
pul vocal, cele cinci soliste vo­
localităţilor rurale. sitoare a fost repartizată pe daţul şanţurilor. Un aport denţă rolul grupelor de pio­ Drăgulescu de la Şcoala de 4 La Luncolu de Jos, ştafeta a cale şl dansurile populare loca­ sitatea unei mal Judicioase selec­
Din multitudinea exemple­ formalii de lucru şi familii substanţial la finalizarea aces­ nieri în desfăşurarea diver­ a-ni Ruda, ca şl dansurile pi­ fost predată de către m esagerii le au dem onstrat că satele co­ ţii a repertoriului în scopul îm ­
lor şi complexitatea proble­ de cooperatori. Fiecare cu­ tora şi-au adus Ion Dănces­ sificată a activităţilor pio­ onierilor din Zlaşti. artiştilor am atori din Bucureşcl. m unei dispun de reale posibili­ bunătăţirii calităţii artistice.
melor aflate pe agenda consi­ noaşte, fapt înscris şi în an­ cu, Ion Buduman, Romulus niereşti în funcţie de apti­
liilor populare, am reţinut cî- gajamentele încheiate între Bîltean, Vizante Vişoi, Traian tudinile şi dorinţele membri­ Prof. M. CONSTANTINESCU terioare ale concursului Ju­
teva aspecte mai semnificative conducerea C.A.P. şi coopera­ Buciuman, Marius Ocolişan şl
întilnite în comuna Boşorod, tori, ce producţii trebuie să alţii. Hunedoara întrecerea brigăzilor deţean.
aspecte pe care nî le-a pre­ obţină, ce lucrări să execute In urma deliberării juriului,
zentat primarul localităţii, Ie- şl ce retribuţie i se cuvine. formaţiile 8-au clasificat în
ronim Grecu. Drept rezultat al măsurilor următoarea ordine i Locul I —
întreprinse s-a reuşit să se a­ artistice de agitaţie
MOBILIZARE LARGA LA plice 1 600 tone îngrăşăminle C.F.U. din C.S.H., Cooperati­
LUCRĂRILE DE organice pe mai mult de 100 va meşteşugărească „Presta­
ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE hectare, iar pe 250 hectare In sala studio a Clubului menţionăm, altfel au fost bu­ rea" i Locul II — E.M. Telluc,
Folosirea deplină a întregu­ cultivate cu grîu şi orz s-au „Siderurgistul" din Hunedoara ne I). Spitalul Hunedoara, cooperati­
lui potenţial productiv al pă- administrat 33 tone azotat de a avut loc faza municipală a Nu ne putem explica lipso va meşteşugărească „Drum
mîntului reprezintă una din amoniu. La realizarea în bune întrecerii brigăzilor artistice de la această fază a brigăzi­
preocupările de seamă ale pri­ condiţii a acţiuniii de fertili­ de agitaţie. Cele 20 de forma­ lor artistice de agitaţie de la nou* Hunedoara» Locul III —
măriei şi conducerii C.A.P. zare s-au evidenţiat coopera­ ţii care au prezentat aspecte E.M. Ghelar şl O.C.L. Alimen­ Secţia I furnale din C.S/rL,
Potrivit planului adoptat, s-a torii Dumitru Dăncescu, Ilie pozitive şi negative din între­ tara Hunedoara, care au avut I.G.C.L. Hunedoara.
stabilit ca în acest an să fie Dănescu, Remus Gruiescu, Pe­ prinderile şi instituţiile de pe o activitate destul de bună şl
efectuate lucrări pentru ame­ tru Peşterean, Ilie Vişoi şi al­ raza municipiului au confir­ au fost apreciate la fazele an­ A. STOICA
liorarea terenurilor degradate, ţii. Zilele trecute s-a trecut mat o dată mai mult rolul a-
care afectează o suprafaţă de şi la pregătirea patului ger­ cestul gen de spectacol, atît
120 hectare. Datorită muncii minativ pentru însămînţarea. sub aspect agitatoric şi edu­
politico-organizatorice desfă­ orzului, sfeclei şi a trifoiului cativ, cît şi artislic.
şurate, s-au mobilizat la lu­ în cultură pură. Fără a ne propune să anali­ Festivalul de teatru scoiar
cru aproape 400 cetăţeni, reu- g o s p o d ă r iil e p o p u l a ţ ie i zăm fiecare brigadă în parte,
şindu-se să se facă manual, VOR LIVRA CANTITĂŢI consemnăm preocuparea pen­ (Urmare din pag. 1) tîlnit cu creaţia autentică. Li
prin contribuţia cooperatori­ ÎNSEMNATE DE PRODUSE tru crearea şi consolidarea a­ aceasta a contribuit şl alege­
lor, şanţuri pentru înlătura­ O importantă latură a acti­ cestui gen de formaţii, conţi­ nedoara, Haţeg sau Deva ai rea adecvată a repertoriului
rea excesului de umiditate de vităţii consiliului popular co­ nutul textelor şi într-o anumi­ pieselor „Pata de cerneală", potrivit vîrstei. S-a conturat
pe 150 hectare. Astfel s-nu munal o constituie asigurarea tă măsură ţinuta estetică a „Cu barbă şi fără" ş.n. au cu­ cu acest prilej interesul pio­
creat premise favorabile ca de îndeplinirii contribuţiei la for­ spectacolelor prezentate. cerit multe simpatii în rîndul nierilor pentru formaţiile de
pe terenurile afectate de e­ marea fondului centralizat de Liceul Industrial m inier D eva. Elevi al anului I C «xploatArl m iniere, urm ăresc cu m ult in te­ micilor spectatori. Cu o mai ansamblu, pentru genurile mai
xistenţa apei în exces să se produse agroalimentare al sta­ res explicaţiile m aistrului instruc tor Dumitru Chiriac la o oră de Instruire practică in atelierul de Subliniem cu acest prilej bună regizare, mai temeinică moderne — spectacol de bri­
Foto: V. ONOIU
m aşlni-unclte.
obţină recolte sporite. tului. Datorită muncii desfă­ frumoasa evoluţie a brigăzii de îndrumare specializată s-ar fi gadă, de revislă.
agitatei a secţiei C.F.U. din putut ajunge coi cel puţin
Ceea ce se cere subliniat
cadrul C.S.H., care, vizind în o formaţie de teatru şi la faza în festival e ideea originală
pentru a spune o vorbă bună soţiei şl fiicei Recolta viitoare se pre- texte probleme concrete de la republicană. a funcţionării, o lături de ju­
Pe aceeaşi rută sale. Apoi, din nou porneşte spre gară. La locurile de muncă, a ştiut să Spectacolele de revistă au riul de specialitate, a unui
ora aceasta, pasarela e pustie. Se opreşte le transpună pe scenă într-o avut însă reprezentanţi de juriu pionieresc care a acor­
Slmerienll s-au obişnuit atît de mult cu puţin, priveşte păienjenişul de linii, pe care manieră artistică corespunză­ cinste. „Galaxia", spectacolul dat diplome şl ale cărui a-
,,ruta" pe care a parcurge zilnic Vasile se odihnesc pentru o clipă zeci de vagoane. găteşte cu răspundere toare, utillzînd elemente sce­ Şcolii generale nr. 1 Brad — prccieri nu coincis în cea mai
Ghiura îneît nu-l mai întreabă încotro mer­ „Da, totul e în ordine". nice sugestive, subliniind tot­ realizator şi îndrumător prof. mare parte cu cele ale juriu­
ge. Destinaţiile drumului său neobosit se o­ Spre seară, se înapoiază pe aceeaşi rută odată ţinuta care a contribuit Livia Leucean «— a impresio­ lui mare.
presc în două „staţii" ce-1 fac cunoscut ca acasă. Dar numai pentru jumătate de oră, în atenţia şefilor de ferme şl la ridicarea nivelului artistic nat de-a dreptul. Ideea origi­ Incercîndu-se o analiză de
un iscusit şef de gară şi ca un tată şi cap pentru că noaptea îl prinde pe peronul gă­ (U rm are din p aa. 1) a consiliilor de administraţie al spectacolului prezentat. nală a unei călălorii in ga­ ansamblu a festivalului, tre­
de familie exemplar. rii. stă însămînţarea inului şi De o bună apreciere s-au laxii în căutare de note şco­ buie menţionat faptul că aces­
Cind zorii se zbat prin sfirşitul de noap­ — E un lucru pe care-1 fac zilnic şi mi se pe măsură ce se ver primi plantatul cartofilor — culturi bucurat brigăzile artistice ale lare şi-a găsit ilustraţii deose­ ta a suferit din cauza inega­
te, păşeşte peste „pasarelă" de-abia pridi­ pare totul firesc. Apar totuşi atîtea proble­ cantităţile planificate. cărora li s-au destinat 1 300 cooperativelor meşteşugăreşti bite nu numai ca realizare lităţii valorice a formaţiilor
dind să salute cunoscuţii. Ajunge în gară me noi. In ceea ce priveşte însămîn­ hectare. Pentru a pregăti te­ „Prestarea" şi „Drum nou", scenică ci şi ca idee, decola­ aduse Ia faza judeţeană, .şi
şi nu întră în biroul său pînă nu dă o rai­ Aşa îl cunosc simerienii pe şeful de ga­ tarea, pînă acum s-a îndeplinit meinic recolta, specialiştilor le E.M. Teîiuc, Spital Hunedoara, rea şi amerizarea fiind extrem aici un cuvint greu ar avea
tă ia toate s ubunităţile. Urmează sala de a­ ră al staţiei C.F.R. Simeria-călători, Vasile planul stabilit la culturile de revine obligaţia să organizeze a secţiei I furnale din C.S.H., de reuşit create. Cu totul ne­ juriile locale a căror exigen­
pel, teleşpicherul, biroul unde telefoanele Ghiura, omul care nu-şi schimbă ruta ce borceag, trifoi şi lucernă în judicios munca în ferme, ast­ I.G.C.L., club I.C.S.H., O.S.M, corespunzător s-a prezentat ţă nu a funcţionat întotdeau­
nu contenesc o clipă. La prînz, pentru ju­ şi-a ales-o ca traseu al împlinirii lui profe­ ogor propriu, iar Ia sfecla fu­ fel îneît să declanşeze la tim­ II din C.S.H. şi altele. însă Şcoala nr. 1 Vulcan al na. Municipiul Hunedoara, o­
mătate de oră, se reîntoarce acasă unde îl sionala. rajeră lucrarea mal trebuie pul potrivit lucrarea, asigu- Revenind la o idee mai sus cărui spectacol de revistă nu raşul Haţeg* 4*1,11 „dovedit tQ,p/o-
aşteaptă farfuriile aburinde. Găseşte timp C. ILIE făcută pe încă 60 de hectare. rînd condiţii ca rezerva dc u­ enunţată, trebuie menţionat a întrunit calităţile impuse de galire slabă în raport cu po­
In perioada care urmează, miditate existentă în sol să faptul că în pregătirea spec­ gen. sibilităţile de caro dispun.
fie cît mai bine folosită. O ce­ tacolelor unor brigăzi s-a ac­ Festivalul de duminică a do­ S-au distins în schimb Bra­
rinţă imperioasă este oa o a- centuat mai puţin asupra la­ vedit că vîrsta fragedă a in­ dul şi Deva prin majoritatea
terpreţilor nu impietează cu
punctelor prezonlato în con­
tentie mai mare să se acorde turii artistice, manifestindu-se nimic asupra creaţiei persona­ curs.
50 de ani de luptă şi muncă activă lucrărilor de întreţinere a o­ partea instructorilor care s-au jelor, spectacolelor şi este nnn necesitatea continuităţii
o oarecare superficialitate din
din
I;estivalul a evidenţiat
goarelor, deoarece se semna­
extrem de îmbucurător faptul
în
lează serioase rămînerl în ur­
mă la grăpatul arăturilor, ceea rezumat doar la punerea fcare. că adeseori în punclcle pro­ î n - pe linia perfecţionării artisti­
texte
scenă a unor
ce a îndrumătorilor din şcoli.
î n
n n . a m
r n n n i r c
ze n ta 1*1
a tineretului h ce afectează serios producţia
ca urmare a pierderii apel din
sol.
DIspunînd de o bază tehnl-
Intîmpinăm semicentenarul sat toţi compatrioţii ei, cu tinerii încadraţi In organiza­ ţie. Sînt prezentate acţiuni din co-materială dezvoltată, stă în
organizaţiei revoluţionare a deosebire cel care au luptat ţiile U.T.C. au răspuns che­ domeniul economic, politic şi posibilitatea lucrătorilor din
tineretului cu cele mai bu­ pentru a-l înfăptui cu preţul mărilor partidului, situîndu-se social, participarea tinerilor întreprinderile agricole dc stat
ne ginduri, consideraţii şi a­ unor jertfe supreme. în primele rînduri ale luptei pe şantierele de construcţie, ca, prin măsuri chibzuite, să
precieri la tot ce s-a reali­ In rîndul acestora sînt mulţi, revoluţionare. în care reţine atenţia marele pregătească baze trainice re­
zat şi înscris în istoria aces­ sînt oamenii care s-au conto­ Vedem in acest capitol pre­ şantier naţional de la Bum- coltei viitoare, să obţină pro­
tei organizaţii prestigioase. pit cu idealurile scumpe ale zenţa activă a tinerilor în ma­ beşti-fLivezenl, unde întîlnim ducţii sporite la hectar, cu
Numărăm onii, deceniile şl poporului ; au făcut din ideal rile confruntări şi bătălii de o largă masă de tineri din ju­ cheltuieli cît mai reduse pe
facem bilanţuri. Bilanţuri bo­ un scop final, suprem. clasă din Valea Jiului, de la deţ la construcţia şi darea în unitatea do produs. Astfel fie­
gate, în care sînt înmănun- Lucrarea pe care v-o pre­ Lupeni 1929, apoi din perioa­ folosinţă a liniei ferate peste care I.A.S. îşi va aduce o con­
zentăm, stimaţi cititori, cu­ da care a urmat, cind Ia ordi­ stînci şi peste toate denivelă­ tribuţie tot mai de seamă la
prinde în paginile ei un nu­ nea zilei era lupta împotriva rile lăsate de natura vitregă. constituirea fondului centrali­
măr însemnat de aspecte ale fascizării tării şi împotriva pre­ In filele care urmează, ve­ zat de produse agroalimentare
luptei organizaţiilor U.T.C. din gătirilor de război împotriva U- dem tineretul angajat, sub al statului.
judeţul Hunedoara de-a lungul Iniunii Sovietice. Acţiunile la conducerea partidului, pe ma­
celor cinci decenii de existen­ care au participat în acea pe­ rele front al luptei pentru
tă rioadă tinerii utccişti hunedo- construirea socialismului, pen­ De la Miliţia
Prefaţată de un „Cuvint îna- renl înseamnă tot atîtea file tru înălţarea tuturor edificiilor
industriale şi sociai-culturale
ale judeţului. municipiului Deva
O valoroasă rîteva biografii de foşti bri­ In cursul lunii decem brie 1871,
Ne oprim cu admiraţie la
gadieri pe şantierul construc­ in Incinta m agazinului „Electro­
nica" clin Deva
a fost furata o
apariţie editorială ţiilor din municipiul Hune­ smnft ele bani dc la un client.
doara, azi lucrători vrednici în Dc asem enea, în luna ianuarie
a.c., dintr-un autoturism ce sta­
diferite sectoare de activitate ţiona la parcarea restaurantului
inle“ in care primul secretar de istorie în care ei şi-au în­ din judeţ, precum şl la ta­ „Perla", din Deva, s-au furat mai
m ulte pachete dc ţigAri şi o su ­
al Comitetului judeţean Hu­ scris numele la loc de mare bloul marilor realizări ale a­ mA dc bani. Păgubaşii sînt ru­
nedoara al P.C.R., tovarăşul cinste. cestei localităţi de-a lungul gaţi sâ se adreseze organelor m i­
loachim Moga, parcurge cei Vedem aici figuri cunoscu­ anilor. Tot aici este redată liţiei m unicipiului Deva, personal,
sau la telefon 11331.
cincizeci de ani într-o admi­ te de tineri care, cu preţul „şcoala" muncii voluntar-pa-
rabilă sinteză şi în care sînt unor mari sacrificii, s-au a- triotice din judeţ, odată cu
adresate tinerilor din judeţ vîntat în lupta pentru trans­ unele ilustraţii de adîncă sem­
cele mai calde aprecieri şi punerea în viaţă a programului nificaţie pentru tot ceea ce a­
consideraţii, lucrarea redă fi­ partidului, între care a erou­ vem azi pe întinsul Judeţu­
del cadrul istoric în care a lui comunist Filimon Sîrbu, lui. U. II. I. F. Prevederile de exploatare a autovehiculelor s au
luat fiinţă organizaţia tinere­ fiu al ţinuturilor hunedorene, In acelaşi context sînt pre­
chcate fapte de necontestat, tului comunist din tara noas­ revoluţionar consecvent care zentate şi unele biografii con­
demne de toată admiraţia. tră, după care continuă să e­ înainte de a-şi da ultima su­ temporane de tineri din care
Le admirăm pentru că sînt videnţieze momentele şi eta­ flare a reuşit să mai spună : desprindem preocupările lor
consemnate cu litere majus­ pele în care au apărut orga­ „Privesc moartea cu ochii des­ actuale şi gîndurile de viitor.
cule în marele bilanţ al lup­ nizaţiile de tineret din judeţul chişi -pentru că mor pentru o Din paginile ultimelor două născut din necesitate şi trebuie respectate cs o necesitate
tei poporului nostru pentru o nostru. cauză naţională. Voi fi răz­ capitole — realizate de Ioan
viată care şi-a dorit-o dintot- Desprindem din acestea — bunat*. Sîrbu, Viorel Faur şi Viorel
deauna şi pe care o numim ca o trăsătură definitorie si Intr-una din filele acestei Jianu — mai putem desprin­ Munca lâ pădure reprezin­ vei unităţi, în care ponderea unul de altul, nu se poate
viedei liberă, independentă şi hotărîtoare pentru succesul lucrări, întîlnim fotografia se­ de un ansamblu de activităţi tă un întreg lanţ de preo­ o deţine transportul lemnu­ pleca la drum ; considerîn- deri. EI se numeşte necesi­
prosperă. luptei — activitatea intensă, cretarului general al partidu­ tinereşti, organizate cu mul­ cupări pentru a se finaliza. lui cu mijloace auto. du-se sistem eficace acela ca­ tate — necesitatea de a asi­
liste viata pe care o trăiesc dinamică şi perseverentă a lui nostru comunist, tovarăşul tă competentă de Comitetul Mai întîi e muncitorul care gura o exploatare a autove­
azi toii oamenii muncii de pe partidului nostru comunist, ca­ Nicolae Ceauşescu, conducător judeţean Hunedoara al U.T.C. doboară lemnul şi-l aduce Normele pentru exploata­ re asigură la o viteză de 30 hiculului destinat transpor­
km/otă oprirea pe un spaţiu
străbunele meleaguri româ­ re a îndrumat şi condus în­ pe atunci în organizaţia U.T.C., pe linie de învătămînt şi cul­ pînă jos la rampele de în­ rea autovehiculelor prevăd de 8 m, pe drum uscat. tului forestier — ca de alt­
ca obligaţie zilnică şi per­
fel a oricărui alt transport
neşti, într-o unitate de gîn- treaga muncă de creare, apoi luptător devotat şi consecvent tură, în domeniul sportiv, tu­ cărcare. Apoi cel care în­ manentă pentru şofer să con­
duri şi do interese din cele de coordonare a organizaţiilor fără margini, însufletitor si ristic etc, carcă lemnul în maşini în troleze starea tehnică a auto­ Remedierile care stau în — lipsită de pericolul de ac­
mai nobile. de tineret. mobilizator înflăcărat al tine­ Citind rîndurile acestei lu­ vederea unui drum de multe vehiculului şi numai cînd s-a puterea conducătorului auto cidentare. Cei cărora li se
Am spus şi spunem aceasta Era şi este firesc acest lu­ retului pentru democratizarea crări, avem imaginea luptei şi ori dificil. Apoi muncitorul asigurat că acesta nu repre­ nu trebuie să se facă în adresează aceste prevederi,
ori cind şi cu orice prilej. Şi-o cru deoarece tineretul avea tării, pentru drepturile şi li­ activităţii de cincizeci de ani care efectuează transportul zintă un pericol pentru via­ timpul mersului, stînd pe ca­ cei care sînt chemaţi să răs­
spunem mal mult acum, cînd să devină acea organizaţie a bertăţile sociale care aveau a tineretului din judeţul nos­ cu un mijloc oarecare — au­ ţa sa ori a altora să plece potă sau pe aripă, nu se ali­ pundă pentru nerospectarea
no vedem la capătul unor îm­ partidului care să cuprindă 6ă se împlinească după victo­ tru, contribuţia acestuia la în­ tocamion, tren forestier, plu­ la drum. Alte prevederi îi mentează prin turnarea ben­ lor irobuio să vadă în ele
zinei direct in carburator, nu
pliniri de pe care pri­ masele de tineri din cele mai ria insurecţiei naţionale arma­ făptuirea progresului în toate tă etc. Lemnul o dată ajuns interzic conducătorului auto se curăţă sau unge motorul un rezultat al acestei nece­
vim înainte, către şi în­ diverse domenii de activitate te din tara noastră — august domeniile. la gara C.F.R., sau la ram­ sităţi. Fiecare dintre ele a
spre viitorul măreţ care-i es­ şi care să fie un sprijin de 1944. Prin conţinutul şi scopul ei, pa de încărcare, lanţul nu să încredinţeze autovehiculul în timpul funcţionării etc. fost inspirată de o experien­
te deschis patriei şl poporului nădejde, efectiv şi permanent După acest mare act revo­ lucrarea constituie o realiza­ se întrerupe, dar iese de sub spre conducere unor persoa­ Şoferul autovehiculului e ţă. Există, pentru a ilustra
ne neautorizate, să transpor­
noslru şi pc care-1 numim vii­ al întregii lupte împotriva luţionar vedem tineretul hune­ re meritorie a Comitetului ju­ „tutela" unităţilor de exploa­ te persoane dacă nu se în­ făcut răspunzător d© respec­ mai plastic această experien­
torul viitorului. claselor exploatatoare, pentru dorean, alături de toate for­ deţean al U.T.C., care îm­ tare. Două verigi ale acestui deplinesc anumite cerinţe tarea normelor de tehnica ţă, o zicală în popor : „tre­
Pentru realizarea acestui vi­ instaurarea în ţară a unei o- ţele democratice şi progresis­ preună cu celelalte acţiuni în­ lanţ vizează activitatea uni­ securităţii muncii de către buie să te loveşti de pragul
ilor s-au consacrat eforturi, xînduiri noi, dominată de spi­ te din ţară, angajat în marea scrise în programul elaborat tăţii de mecanizare şi trans­ legato de dotarea autovehi­ toate persoanele aflate în de sus oa să-l vezi mai bine
culului.
s-au consumat energii — fizi­ ritul dreptăţii şi echităţii so­ luptă dc refacere a economi­ în vederea întîmpinării se­ port forestier, care deser­ autovehicul. pe cel de jos". Poate că nu
co morale şi intelectuale — ciale. ei ruinate de război şi pen­ micentenarului organizaţiei rle veşte pe acest parcurs uni­ Vorbind despre starea teh­ Prevederile normativelor fiecare prevedere are la ba­
pentru ca el să apară, să-l In temeiul documentelor de tru realizarea transformărilor tineret, demonstrează răs­ tăţile do exploatare. Ne vom nică a autovehiculului, alte sînt mult mai multe decit ză neapărat un grav acci­
trăim şi sa ne bucurăm de el. arhivă, Nicolae Wardegger, au­ sorial-politice care au urmat. punderea ?i maturitatea cu ocupa în rîndurile ce ur­ prevederi mai amănunţite um putut noi exemplifica dent de muncă dar în orice
Sinlem generaţia care ne-am torul primului capitol, prezin­ Cu o forţă reală şi mare a- < arc s-a privit şi se pri­ mează de cîteva prevederi subliniază, între altoie, că aici şi, desigur, nu c locul caz e rodul unor observaţii
sacrificat şi ne sacrificăm — tă un Interesant şi impresio­ dovar, Ion Fiăţilă prezintă în veşte de cairo tineri sărbă­ ale 'Tinvninlivelor şi inslruc- „fală două sisteme de fiina- ca ele să fie rodate in ex- îndelungate, unei qîndiri în­
dacă se poate vorbi de sacri­ nant şir de aspecte din aceM capitol o seamă de acii- toarea acestui jubileu, ru toa­ tiunilor do proteţia muncii le in funcţiune, perfect re­ tensn. Insistam însă asupra cărcate dc responsabilitate
ficiu — pentru ca să vedem lupta tineretului hunedorean vităti majore în care tinerii tă semnifi aţii şi importanta glate, care să acţioneze e­ r eso ti ii lui car© a declanşat pentru viaţa şi sănătatea oa­
şi să vadă oricine viitorul în anii grei ai ilegalităţii, în sînt cuprinşi cu întreaga lor sa tiecutâ, prezentă şi vii­ pentru a< tivilalea respecti­ ficace şi rapid, independent şi a inspirat aceste preve­ menilor,
României aşa cum şi l-au vi- care evidenţiază modul cum fiinţă, devotament si abnega­ le a re.