Page 48 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 48
w.' ■<» mrwiJBP&^
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 343 G MARŢI 14 MARTIE 1972
■ * ,v — >. .
I1CVENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE | SECVENŢE INTERNAŢIONALE
..iiv:*£av.':
Vizita tovarăşului Ministrul de externe al Republicii C o n v o rb iri chino-engleze  T L  S
Africa Centrală despre vizita
Privind schimbul de
licolae Ceauşescu in Algeria tovarăşului Nicolae Ceausescu ambasadori între de circulaţie
Accidente
BANGUI 13 (Agerpres). —
Intr-un discurs radiodifuzat, mijlocul nostru un prieten —
primul şef de stat al unei ţări
ministrul afacerilor externe al europene care vine In Repu cele doua ţări Potrivit unor date statis
(Urmare din pag 1) s-au transformat în adevărate românăl", „Poporul nostru nu Republicii Africa Centrală, Jo- blica Africa Centrală, de cînd tice oficiale, in Statele U
amfiteatre vii, întregind ima va uita niciodată prietenii seph Potolot, a arătat ca vi aceasta a devenit independen nite, pagubele datorate ac
re oamenii îşi exprimă senti ginea Arcului de triumf ridi săi", „Federaţia Partidului zita pe care preşedintele Con tă" —, ministrul Potolot a in PEKIN 13 (Agerpres). — A respectului reciproc faţă de__ . . de circula-
cidentelor
mentele de bucurie cu prile cat în cinstea acestei vizite, Frontul de Eliberare Naţiona siliului de Stat al Republicii vitat întreaga populaţie e Re genţia China Nouă informea suveranitatea şi integritatea \ fa s-au ridicat in a
nul 1971 la fabuloasa su
jul marilor evenimente. Şi azi, arc pe frontispiciul căruia se lă salută pe invitatul său". Socialiste România, Nicolae publicii să facă „o primire ex ză că Ciao Kuan-hua, adjunct teritorială, neamestecului în i ,l1f
aici, ca şi la Alger, sîntem află scris: ,.Bun venit la Con Pretutindeni sînt prezente por Ceauşescu, o va întreprinde cepţională solilor poporului al ministrului afacerilor ex treburile interne, egalităţii în i mă de 16 800 000 000 dolari. J
martorii unei emoţionante ma stantine, tovarăşe Ceauşescu". tretele celor doi conducători în această ţară „se înscrie în român pentru ca aceştia să terne al R. P. Chineze, şi d. drepturi şi avantajului reci- \
nifestări populare care reu Astfel de momente marchea de partid şi de stat — pre cadrul relaţiilor de bună prie se simtă ca la ei acasă". M-Addis, însărcinat cu afaceri proc. In continuare, în comu- i „Cea mai mare
neşte mii şi mii de localnici. ză pretutindeni trecerea con şedintele Nicolae Ceauşescu tenie care există între cele Discursul menţionat a fost al Marii Britanii în R. P. Chi nioat se arată că guvernul /
Răsună urale, aplauze, o ploa ducătorului partidului şi sta şi preşedintele Houari Boume- două ţări“, fiind totodată „o urmat de o scurtă prezentare neză, au purtat convorbiri în Marii Britanii, declarîndu-se ) asemănare cu
ie de petale şi confeti multi tului nostru, care dintr-o ma diene —, steagurile de stat ro expresie a idealurilor comune a Republicii Socialiste Româ numele guvernelor lor, ajun- de acord cu poziţie guvernu- l
colore se revarsă din mulţime şină deschisă răspunde cor mân şi algerian. Atmosfera ce leagă popoarele român şi nia. Postul de radio Bangui a gind, în ziua de 13 martie lui chinez, potrivit căreia Tai- J Asemănarea cu Pele a
_
către oaspeţi. Primarul mu dial aclamaţiilor şi uralelo: de caldă ospitalitate este în centrafrican". transmis, de asemenea, mai 1972, la un acord privind wanul constituie o provincie l adus importante beneficii
nicipalităţii, Abdelkrim Seredi, neîntrerupte, manifestaţiilor tregită de nota de sărbătoare Arătînd că, „în curînd, vom multe emisiuni de muzică ro schimbul de ambasadori între a R. P. Chineze, a hotărit să l materiale şoferului Joao
adresează tovarăşului Nicolae pline de căldură şi stimă ale pe care o dau orchestrele avea onoarea să primim în mânească. cele două ţări. recheme pe reprezentanţii săi / Garda din Rio de Janeiro,
Ceauşescu şi tovarăşei Elena populaţiei. Maşinile îşi fac cu populare şi tinerii care inter In comunicatul comun dat oficiaţi în Taiwan. Guvernul ) care a fost solicitat de nu- _
Ceauşescu urări de bun venit, greu loc prin mulţime. La bal pretează dansuri naţionale. publicităţii cu acest prilej se britanic recunoaşte guvernul ^ meroase firme pentru rea- )
exprimînd sentimentele de coanele şi ferestrele caselor, ★ arată că hotărîrea celor două R. P. Chineze ca singurul gu- i Uzarea de reclame comerci- i
~
gratitudine ale cetăţenilor o ciorchini de oameni. Deasu După ce a vizitat şantierul guverne de a ridica nivelul vern legal al Chinei, se men- j ale. Joao Garda a dştigai,
raşului Constantine pentru a pra străzilor flutură sute de uzinei de tractoare „Somaco- Consfătuirea miniştrilor reprezentanţelor lor diploma ţionează în comunicat, în în- \ de asemenea, de trei ori
ceastă vizită şi înmlnează, sim flamuri pe cnre sint înscrise mc" şi şantierul universităţii, tice, de la însărcinaţi cu afa cheierea căruia se arată că 1 concursul de televiziune
bol al .unei înalte preţuiri, urări de salut în limbile ro oaspeţii români, însoţiţi de o- ceri la ambasadori, cu înce guvernul R. P. Chineze apre- ^ dotat cu premii pentru
cheia de aur a oraşului. Pan mână şi arabă : „Bun sosit pre ficialităli algeriene, au plecat, pere de la 13 martie 1972, a ciază această atitudine a gu- ^ „cea mai mare asemănare
tele colinelor ce mărginesc şedintelui Nicolae Ceauşescu !", cu maşinile, spre localitatea agriculturii din ţările membre fost luată pe baza principiilor vernului britanic. cu Pele".
Uneori această „glorie'*
de-o parte şi de alta şoseaua „Trăiască prietenia algeriano- Skikda, important port pe ma aduce, insă, şi neplăceri.
lul Mediteranei.
ale C. E. E. Este vorba mai ales de ca-
zurile cind, fiind confun- ţ
V izita delegaţiei dat cu marele jucător, Jo- l
BRUXELLES 13 (Agerpres). semenea măsuri doar la pro ao este asaltat de admira- !
— Miniştrii agriculturii din ţă dusele lactate şi carne. In a lori fanatici ai „regelui" \
rile membre ale Pieţei comu semenea condiţii este greu de fotbalului brazilian. i
ne s-au întrunit începînd de crezut că miniştrii agriculturii P.C.R. în Italia
luni, la Bruxelles, într-o reu ai ţărilor Pieţei comune vor Alimente alterate
niune de trei zile, în scopul reuşi să ajungă la un acord. din cauza reziduuri
concertării punctelor de ve Cu atît mai mult, cu cît o al ROMA 13. Corespondentul cele două partide. In cuvîntul )
dere spre a se ajunge la un tă problemă a evidenţiat punc Agerpres, Nicolae Puicea, său de răspuns, tovarăşul ( lor industriale
acord care să prevadă intro te de vedere diferite : este transmite : In cursul zilei de Gheorghe Pană a transmis ce- ’
ducerea unor reforme în ac vorba de reevaluarea unităţii duminică, tovarăşul Gheorghe lor prezenţi salutul comuniş- Departamentul sănătăţii
tualele structuri ale agricul de cont care stă la baza cal Pană, membru al Comitetului tijor români şi a urat comu- ^ ai municipalităţii Tokio şi-a
turii „celor şase" şi fixarea de culării preţurilor la produse Executiv, al Prezidiului Per niştilor italieni noi succese [ exprimat îngrijorarea faţă
preţuri sporite la produsele le agricole în CEE. Acest eta manent, secretar al Comitetu în activitatea lor. ,’ de înaltul grad de altera-
agricole pentru perioada 1972 lon avea la bază vechea pari lui Central al Partidului Co Tot duminică, tovarăşul 1 re a alimentelor din cauza
1973. tate a aurului în raport cu munist Român, împreună cu Gheorghe Pană şi ceilalţi ţ reziduurilor industriale. In
ceilalţi membri ai delegaţiei
Mai multe organizaţii agri dolarul S.U.A. — valori care membri ai delegaţiei au făcut { urma cercetării recente a
P.C.R. care participă la lucră
cole din ţările membre ale au suferit serioase modificări rile Congresului al XlII-lea al o vizită la municipalitatea din ^ unui număr de 96 sorturi
CEE s-au pronunţat pentru o (dolarul a fost devalorizat, Partidului Comunist Italian la Porlo Valtravaglia, oraş ad- i de alimente, organele sâni- \
creştere de 11-12 la sută a aurul a fost reevaluat). Or, Milano, s-a întîlnit cu activul ministrat de către reprezen- au ajuns la concluzia l
preţurilor amintite, în vreme pentru moment, Comisia E Federaţiei Tineretului Comu tanti ai forţelor de stingă şl \ că 51 au o concentraţie }
ce Comisia Executivă a pro xecutivă a CEE propune să democratice, unde au fost sa- \ periculoasă de diferite sub- î
pus o creştere medie de 8 la nist Italian din Varese, Giu- lutaţi de Osvaldo Bianghini, l stanţe chimice reziduale. \
sută. Sentimentul general care se menţină aceeaşi unitate de seppe Gatti, secretar al Fede viceprimar, care a relatat oas Multe din aceste alimente i
domină cercurile politice de cont, fapt ce nu convine în raţiei provinciale a P.C.I., a peţilor principalele preocupări i sînt produse ale mării, ele J
la Bruxelles este că o hotărî- să tuturor statelor membre ale adresat un călduros salut de actuale de ordin social-econo- \ constituind o hrană obişnu- )
şi a subliniat
legaţiei P.C.R.
J *' re definitivă nu poate fi to •Pieţei comune. dezvoltarea relaţiilor dintre mic ale municipalităţii. \ ilă a locuitorilor din capi- 1
J l l i tuşi adoptată înainte de reu iala niponă. *
^ • r h * , S >" niunea Consiliului ministerial 1
Algeria, situată în nord-vestul continentului african prezintă toate formele de relief de la clm - Colecţionar \
pje la m unte, văi cultivabilc, stepe pentru păşunatul oilor şi deşertul saharian. Tara vechilor ber din 20-21 martie (a miniştrilor
beri, Algeria de azi s-a industrializat şi m odernizat făurindu-şi o econom ie stabiiâ. Im ensele ci re de externe şi ai agriculturii de cărămizi \
zerve petrolifere şi de m inereuri, explorate şi prelucrate în ţară sau exportate, i-au adus noi bo- din ţările Pieţei comune). Pe
găţu. In fotografic: Vedere aeriană din Constantine. Anticul Cirta sc ridică pe terasele unei înăl
ţ a 11 de 600 m. înconjurată din două părţi dc riul Rum mel, care după ce prim eşte afluentul său de altă parte, se ştie că, în încheierea reuniunii extraordinare O.P.E.C. Se ştie cit de mare a de- i
Bou-M erzoug îşi continuă drumul într-o văgăună adincă cu aspect sălbatic timp ce S.U.A. — un impor venit, în ultimul timp, pa- !
tant partener comercial cu BEIRUT 13 (Agerpres) — La siunea oamenilor de a co- )
produse agricole al „celor şa Beirut a luat sfîrşit reuniunea cu reprezentanţii societăţii „A- tizează companiile care nu au lecţiona diferite obiecte. 1
în Venezuela a fost Inaugurată Participarea Românie! se" — a cerut menţinerea ac extraordinară a reprezentanţi ramco" în numele ţărilor pro dat curs cererilor statelor pe î Se^vare insă că colecţia- /
tualelor preţuri la produsele lor ţărilor membre ale O.P.E.C. ducătoare de petrol din Gol teritoriul cărora acţionează a- ? nărui dr. Kesegy din R.P. 1
ful Persic, a fost însărcinat
ia Tîrgui internaţional agricole, reprezentanţii R.F. a Rezoluţia adoptată de partici supra consecinţelor poziţiei \ Ungară a bătut toate recor- ^
să continue negocierile, în ve
„Săptămîna culturii româneşti" Germaniei, Belgiei şi Olandei panţi va fi dată publicităţii la derea unei participări progre lor. Secretarul general al durile în materie. El nu i
de la Leipzig au declarat că fermierii din 24 martie, după ratificarea ei sive a statelor respective la O.P.E.C., Nadim Pachachi, a colecţionează nici timbre,
CARACAS 13 (Agerpres). — da ştiinţă şi artă, un numeros ţările lor se află într-o vizi de către statele interesate. concesiunile companiilor pe fost însărcinat de participanţii nici ţigări, nici cutii de
la conferinţa de la Beirut să
La Maracay, capitala statului public, precum şi ambasadorul LEIPZIG 13 — Coresponden bilă dificultate din cauza a- Comunicatul difuzat la în troliere străine ce operează pe constituie un grup de experţi chibrituri şi ‘ nici măcar
venezuelean Aragua, a fost i României în Venezuela, Octa- tul Agerpres, Ştefan Deju, mînării, încă din 1968, a creş cheierea reuniunii precizează teritoriul lor. în vederea instituirii unui fond monede sau pipe. Obiectul
naugurată „Săptămîna culturii vian Bărbulescu şi membri ai transmite: Şi în cea de-a do terii preţurilor. La rîndul lor, că societatea americană ,.A- Subliniind că hotărîrea ţări special, destinat sprijinirii tă- \ colecţiei sale il constituie... )
româneşti". Cu această oca ambasadei. ua zi, pavilionul Republicii Franţa şi Italia se opun unei ramco" şi principalii ei acţio lor membre ale O.P.E.C. de a rilor membre ale organizaţiei, l cărămizile. Cea mai veche \
zie, a avut loc, sub auspiciile In cadrul manifestărilor pri Socialiste România la Tirgul nari — „Standard Oii Co of lua toate măsurile adecvate care ar avea de făcut faţă u- J cărămidă din neobişnuita l
Consiliului de cultură al sta lejuite de „Săptămîna culturii internaţional de la Leipzig a sporiri a preţurilor la cerea California", „Texaco", „Stan pentru valorificarea, în inte nor eventuale presiuni din ţ sa colecţie datează din )
tului Aragua şi ale Ambasa româneşti" vor mai avea lor fost vizitat de numeroase per le, acceplînd o creştere mică dard Oii Co" din New Jersey resul naţional, a bogăţiilor lor partea companiilor petroliere i 1688. )
dei României la Caracas, ver sonalităţi şi delegaţii prezen doar la preţul griului. Şi ca şi „Mobil Oii Corporation" — petrolifere, comunicatul aver străine.
nisajul expoziţiei de cărţi şi proiecţii de filme, inaugura te Ja actuala ediţie. Exponate situaţia să fie tot mai com „au acceptat principiul unei
discuri româneşti, precum şi rea, la Institutul de arte plas le româneşti prezentate la plicată, R.F, a Germaniei do participări de 20 la sută, la
al expoziţiei de fotografii tice din localitate, a expozi centrul de informare şi în cele reşte o creştere generală a capitalul lor, a ţărilor în ca KINSHASA. — In sa NICOSIA. — Intr-un Inter
ţiei de fotografii ..Constantin la ..College Boboto", din viu acordat ziarului suedez
„România în cifre şi imagini". Bi âncuşi". şapte expoziţii pe ramuri s-au preţurilor la produsele agri re deţin concesiuni". Ministrul Kinshasa, a avut loc, în
Au participat preşedintele bucurat de bune aprecieri. cole, în vreme ce Franţa si saudit al petrolului, Zaki Yn- prezenţa unor reprezen C A D R A N „Arbedel", secretarul gene
Adunării legislative şi locţi Expoziţia dc cărţi şi discuri La ediţia din această primă tanţi ai guvernului zai- ral al Partidului Progresist
itorul guvernatorului statului româneşti va mai fi organiza vară a Tirgului internaţional Belgia sînt favorabile unei a- mani, oare a purtat convorbiri rez şi a şefilor misiuni al oamenilor muncii din Ci
Aragua, directorul Casei de tă şi în alte 13 oraşe vene- de la Leipzig, Republica So lor diplomatice acredi Fuchs a făcut această a pru (AKEL), Ezekias Papa-
cultură din Maracay, oameni zuelene. cialistă România şi-a mărit cu firmaţie după ce a examinai ioannti relevă că problema
50 la sută suprafaţa de expu taţi in Republica Zair, cipriolă poate fi rezolvată
nere faţă de anul trecut şi precum şi a unui nu fotografii reprezentîndu-1 pe numai pe cale paşnică, prin
prezintă o serie de produse de Cambodgia Guvernul lui Sirik Matak meros public, vernisajul Bărbie în anul 1941 şi pe intermediul tratativelor. Tra
Deschiderea sesiunii un înalt nivel tehnico-ştiinţi- expoziţiei „Imagini din Altmann în anul 1972, „Sini Ire reprezentanţii comunităţi
tativele trebuie purtate în-
gala so fac depoziţii în acest
România". Această ma
cum
sînt
locomotivele
i ic,
Diesel hidraulice de 700 CP şi-a prezentat demisia nifestare este consacra sons în Bolivia, dacă starea lor greacă şi turcă din insu
vizite
Parlamentului indiei şi 1250 CP şi locomotiva Die tă apropiatei preşedin sănătăţii îmi permite", a a- lă pentru reglementarea di
ddugat Fuchs, care este dc
a
sel electrică <}e 2 300 CP. De
oficiale
pre
vergenţelor existente,
asemenea, la material rulant PNOM PENH 13 (Agerpres). apărut, după cum relevă a- telui Consiliului de naţionalitate elveţiană. cum şi elaborarea unei Con
DELHI 13 (Agerpres). — La agrare, mentionind că acestea sînt expuse tipuri diferite de După o existenţă efemeră, e gentiile occidentale de presă, Stat al Republicii Socia stituţii a republicii pe baza
Delhi s-a deschis luni sesiu au fost aplicate cu succes în vagoane, precum şi alte pro chipa lui Sirik Matak, recent vinerea trecută, cînd, devenit liste România. Nicolae CARACI. — Ministrul pa unui stat cipriot unic, suve
nea Parlamentului Indiei. In statele Bihar, Kerala, Bengalul duse. La maşini-unelte, specia numit şef al executivului de şef al regimului, a început Ceauşescu, în Republica kistanez pentru problemele po ran şi independent.
discursul inaugural, relatează dc Vest, Assam. liştii acordă o atenţie deose la Pnom Penh, şi-a prezentat prin a dizolva Adunarea Con Zair. litice, Ghulam Mustafa Jatoi,
agenţia Indinfo, preşedintele In ceea ce priveşte indus bită maşinilor de performan duminică demisia lui Lon Noi, stituantă, amînînd, astfel, sine a anunţat că peste 1 300 de SANTIAGO DE CHILE. —
ţării, Venkata Giri, a relevat tria, şeful statului indian a ţă de alezat şi frezat AT 85 şi autoinstalat şi el, la fel de re die adoptarea „constituţiei" persoane care deţineau pos Două partide politice din
importanta mobilizării efortu insistat asupra necesităţii AF 100, ca şi FD 320 A, cent, ca şef al regimului de care urma să fie votată Ia PARIS. — La Suresnes, turi de răspundere în cadrul Chile, membre ale coaliţiei
rilor naţiunii pentru înfăptui creşterii producţiei de otel şi strungului carusel de 2 500 la Pnom Penh. Lon Noi a ac 11 martie. Prin demisia echi s-au încheiat, duminică sea aparatului administrativ, po guvernamentale, au hotărit
rea programului de dezvoltare de îngrăşăminte chimice. El mm ; la sectorul electrotehnic ceptat demisia cabinetului „în pei Sirik Matak, calificată de ra, lucrările Convenţiei na liţiei, în sectorul telecomu
să se unifice. Este vorba de
economică şi socială a Indici a anunţat că guvernul a hotă- şi electronic este expusă ma cepînd de la data de 15 mar unii observatori de la Pnom ţionale a Partidului Socialist nicaţiilor şi în alte domenii Partidul acţiunea populară
După cc s-a referit la realiză rit să constituie o companie şina de calcul electric-mecanic tie" după care a anunţat că Penh drept o demitere, se con Francez, în cursul cărora a de activitate au fost înlătu
rile din domeniul agriculturii, naţională în domeniul indus Felix E 33, reprezentativă pen va cumula pe lingă funcţia sidera că Lon Noi a încercat fost adoptat programul de rate din funcţiile respective, independentă (A.P.I.) şi
precizind, printre altele, că triei otelului. El a menţionat tru gama de produse de acest de „preşedinte al republicii" să dea o satisfacţie, măcar guvemămînt al socialiştilor. fiind acuzate de abuzuri şi Partidul siîngii radicale
producţia de cereale a atins, că în atenţia guvernului se a- fel, produse în ţara noastră. şi pe cele de „preşedinte al temporară, puternicei opoziţii In domeniul politicii interne, corupţie — informează agen (P.I.R.) care au ajuns la a-
în anul 1971, cifra record de f!ă, totodată, măsurile pentru Firme din România prezin Consiliului ele Miniştri" şi ele înregistrate în ţară faţă de programul prevede naţiona ţiile Reuter şi United Press coaslă concluzie la sfîrşihil
103 milioane tone, preşedinte combaterea şomajului, atit în tă, la actuala ediţie de la „comandant al armatei". Po regimul dezis de poporul lizarea principalelor sectoa International. unei reuniuni plenare dc trei
le indian a evocat măsurile zonele urbane, cil şi în cele Leipzig, o paletă bogată de sibilităţile dc concentrare a re ale economiei şi menţio zile.
pentru înfăptuirea reformei rurale. exponate. puterii de către Lon Noi au cambodgian. nează că P.S.F. nu va parti Aceste epurări au fost e- Noul partid deţine în gu
cipa decît la un guvern ca fectuato în baza legii marţi
re se va întemeia pe o ma ale. aflată în vigoare în Pa vern portofoliile justiţiei şi
joritate de stînga, aleasă kistan. minelor.
Lăsînd la o parte împre prin gravele tulburări inter rea unor sporiri de salarii pe unor importante resurse de Guvernul de la Kinshasi prin sufragiu universal.
jurarea că ar putea să fie o ne dintre anii 1960—1965, iar etape, pentru contracararea niobiu şi monazit, concomi acordă, totodată, o mare a MOSCOVA. — La 13 martie, la ambasada din Moscova
denumire arbitrară dobindită pe de alta .prin măsurile devalorizării, guvernul de la tent cu continuarea cercetă tenţie pregătirii cadrelor na PARIS. — „Klaus Bărbie şi a Republicii Socialiste Român ia a avut Ioc o conferinţă de
în cine ştie ce momente is hotărîte luate în vederea Kinshasa a reuşit, în scurt rilor pentru descoperirea de ţionale necesare conducerii Klaus Altmann sint una şi presă, consacrată semicenten i rului Uniunii Tinerelului Co
torice neprielnice, numele u restabilirii unităţii naţionale timp. să stopeze ritmul pre hidrocarburi pe litoralul a acestui vast program de dez aceeaşi persoană", a declarat munist.
nei ţări, al poporului său şi dezvoltării economiei ţă cipitat al inflaţiei şi să rea tlantic al ţării. voltare economică a ţării. intr-un interviu acordat te Au participat rcpro/.cntan ti ai cotidienelor centrale şi
constituie un element capa rii în timpul celei „de-a lizeze echilibrul finanţelor Cît priveşte agricultura, Pe plan extern, Zairul pro leviziunii franceze, Theopliii republicane sovietico, ai revi slclor ci'- partid şi dc tinerel,
bil de a declanşa multipla doua republici", cum este publice şi al balanţei externe sector în care activează 70 movează o politică de bună Fuchs, fost secretar-interpret ai agenţiilor de presă, precum şi reprezentanţi ai C.C. al
meditaţii. Atunci cînd nu denumită oficial guvernarea de plăţi. După cum arăta re la sută din populaţia ţării, vecinătate, sprijină mişcări în anii 1942-1943 al şefului Comsomolului, M.A.E. al U.R. S.S., conducerii centrale a A
are de-a face cu interesele generalului Mobulu. Măsurile vista engleză „The Econo guvernul urmăreşte în pre le de eliberare naţională din Gestapoului din Lyon. sociaţiei de prietenie sovielo- române.
efemere si cu arbitrarul unor adoptate în acest interval mist", Zairul s-a impus foar zent transpunerea în viaţă a Africa australă şi occidenta
forte contrare aspiraţiilor na sînt propulsate de dorinU te repede ca o monedă soli- două planuri distincte, dar lă, condamnă politica de a-
ţionale, el poate stimula i- partneid şi discriminare ra
nergiile poporului respectiv sială din Republica Sud-Afri-
spre dezvoltare si alirmare cană. Totodată, el se pronun
de sine stătătoare. Se ştie. Documentar M- PUNCTE DE REPER ţă şi acţionează în direcţia
bunăoară, că tinerele state colaborării cu toate ţările,
africane, in perioada imediat indiferent de sistemul lor so-
următoare ciobind irii inde cial-politic.
pendentei politico, au proce arzătoare a poporului Repu dă. In 1969, rezervele acu cu obiective complementa Intre ţara noastră şi Re
dat la o serie de reforme in mulate de stat, în urma e- re. Este vorba, pe de o par publica Zair s-au stabilit,
acest domeniu, menite să le blicii Zair de a-şi redobîndi chilibrSrii bugelului şi ame te, de un program pe ter de-a lungul anilor, relaţii
redea dimensiunea istoriei tradiţiile naţionale, trecutul liorării balanţei comerciale, men scurt, care vizează aco prieteneşti, de colaborare, în
si istoria, dîndu-lo un nou re
naţionale frustrate de colo lief si o nouă semnificaţie în se ridicau deja la suma de perirea urgentă a cererilor interesul celor doua ţări şi
nialism şi o identitate preci contextul unui avînt econo 100 milioane lire sterline, ele interne de produse alimenta popoare, al păcii şi colabo
să in contextul celorlalte na mic demn de tot interesul. sporind constant în următo re, tinzîndu-se spre activiza rării internaţionale. Contac
ţiuni. rea zonelor ce permit obţi tele dintre conducătorii celor
Cronica schimbărilor petre rii ani
Un exemplu concludent în cute în aceşti ani în econo In vederea unei exploatări nerea de rezultate bune în două ţari, vizita efectuată în
aceasta privinţă îl constitu mia Republicii Zair lelinc. intensive a tuturor bogăţiilor cel mai scurt timp, iar pe de România, în 1970, de pre
ie Republica Zair, cel mai fără îndoială, momentul deo ţării şi a unei dezvoltări ar altă parte — de un plan ce şedintele Mobulu şi convor
mare stat din Africa centra sebit de important al refor monioase pe întreg teritoriul, prevede dezvoltarea agricul birile avute cu conducătorii
lă, cu o supralală de 2 345 000 mei monetare din iunie 1967 guvernul a trecut la reali turii în ansamblu, urmărin- . statului nostru ciu permis
km p şi o populaţie de şi al creării monedei naţio zarea unui inventar minier du-se ca, pînă în 1980, să fie celor două părţi să constate
21 637 800 locuitori. Perioada nale — zairul. Procedînd la sistematic al tuturor provin încheiate, în mare, acţiunea existenta unor largi posibi
care a trecut de la dobîndi- o devalorizare d? 333 la su ciilor. Au fost întreprinşi, de de stabilizare a populaţiei lităţi pentru extinderea re
rea independentei ci naţio tă a fostului (ranc congole/ asemenea, primii paşi pentru rurale, ameliorarea culturilor laţiilor reciproc avantajoase.
nale. la 30 iunie 1960, se ca- şi la emiterea monedei pro darea în exploatare a unor şi dezvoltarea sectorului zo
ract?rizează, pe de o parte, prii, concomitent cu efectua- noi zăcăminte de cupru, a otehnic. ION MADOŞA
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. D. Petru Groza nr. 35, Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88. — Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva