Page 49 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 49
P ro le ta ri din toate fă rile , u niji-vă!
Vizita tovarăşului
Nicolae Ceauşescu
'■ r ‘
în Algeria
ALGER 14 (Agerpres). —* construite în ultimii ani son plară dintre specialiştii alge
Marti, în cea de-a 4-a zi a de, rafinării, complexe indus rieni şi români.
vizitei oficiale de partid şi de triale — de separare a ţiţeiu După ce şi-a luat rămas bun
stat pe care o întreprinde în lui de gaze, de desalinizare a de la oamenii muncii alge
Algeria, tovarăşul Nicolae ţiţeiului, staţii de pompare a rieni şi specialiştii români ca
Ceauşescu a sosit pe calea petrolului şi gazelor, conducte re lucrează Ia această sondă,
aerului, împreună ou tovarăşa spre litoral, In porturile Skik- tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
ANUL XXIV. Nr. 5 344 MIERCURI 15 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Elena Ceauşescu, la Hassi- da şi Arzew. Au apărut, de a vizitat baza petrolieră „24 fe
Mesaoud, important centru semenea, oaze artificiale în bruarie".
wxu m tom um aim petrolier al ţării, aflaf în Ini oare locuiesc muncitorii pe
ma deşertului Sahara. trolişti. Autorităţile locale de partid
Oaspeţii români sînt însoţiţi T o v a r ă ş u l u i Nicolae şi de stat şi conducerea com
■ de Rabah Bitat, ministru de Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi plexului industrial Hassi-Mes
D e v iza fiecSrui colectiv de m u n c i: stat însărcinat cu transportu români II se dau ample expli saoud au oferit un dejun în
rile, preşedintele comitetului caţii, în fata unei machete, cinstea oaspeţilor. A fost apoi
„nici ci i i ş i i şi mm un uiilaj de onoare constituit cu prile cu privire la preocupările So prezentat un frumos spectacol
folcloric.
jul vizitei tovarăşului Nicolae
Ceauşescu. cietăţii Naţionale pentru Hi După-emiază, t o v a r ă ş u l
drocarburi (Sonatrach), referi
S U B R Ă N D A M iW U L P LA N IFIC A T,
La sosire, preşedintele toare la explorarea imenselor Nicolae Ceauşescu s-a îna
N IC I UN M IN U T N E L U C R A T r Nicolae Ceauşescu a fost sa resurse de petrol şi gaz me poiat la Alger cu avionul spe
lutat de comandantul celei tan, din zona Hassi-Messaoud. cial.
de-a 4-a regiuni militare, Mo- La baza de producţie Re- Timp de două zile, în cursul
hamed Atailia, de prefectul
9 La C.S. Hunedoara : Potenţialul pro departamentului saharian Oa- pal, care cuprinde un complex vizitei în zone reprezentative
de instalaţii pentru separarea
ductiv va fi folosit integral, cu ma sis — Gherieb Mohamed La- şi tratarea petrolului, tovară pentru dezvoltarea economico-
socială a tării gazde — Alge
mine, de preşedintele Comi
ximă eficienţă siei departamentale de control şul Nicolae Ceauşescu s-a in ria de est şi Hassi-Messaoud
— a partidului Frontului de E teresat de principalii para — conducătorul partidului şi
9 Etalonul concret al muncii politice liberare Naţională, Talma Ya- metri ai acestor instalaţii, de statului nostru a avut prile
jul să cunoască
nemijlocit
hia, de preşedintele Adunării metodele şl procedeele tehnice
poporului
9 Capacitatea de prelucrări mecanice populare departamentale Oasis, folosite. munca înfăptuirea algerian
pentru
politicii
— utilizată raţional Djeghab Athman. Următorul obiectiv vizitat a Frontului de Eliberare Naţio
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu fost instalaţia românească de nală şi a guvernului, a aces
Indicatorii de eficienţă să exprime a trecut în revistă detaşa foraj ,,3 dh-250", montată în tui harnic şi talentat popor,
mentul de onoare aflat pe ae apropierea localităţii Hassi- oare îşi exercită dreptul de a
valorificarea tuturor rezervelor po roport. Messaoud în plin deşert. stăpîni bogăţiile naţionale, de
tenţiale Cortegiul prezidenţial s-a Rod al hărniciei şi inventi a le valorifica în folosul pro
îndreptat apoi spre baza pe vităţii muncitorilor şi ingine priu. La Constantine, Skikda,
9 Promptitudine, rapiditate şi calitate trolieră „Repal", una din prin rilor de la ,,Uzinele 1 Mai* Annaba, Hassi-Messaoud, pei
cipalele unităţi productive ale din Ploieşti, instalaţia a trecut sajul este dominat de con
în executarea reparaţiilor zonei, de unde se extrage o cu succes examenul deosebit strucţii. Se impune privirilor
® Program minimal de autoutilare bună parte a producţiei de de greu al condiţiilor climate spectaculoasa desfăşurare pe
petrol a regiunii Hassi-Mes- rice din centrul Saharei. verticală a unor întinse zone
saoud, care se ridică anual Muncitorii algerieni şi spe industriale la Skikda şi Hassi-
P A G IN A A II-A Ia 25 milioane de tone. Mun Messaoud pentru valorificarea
citorii, tehnicienii şi inginerii cialiştii români care colabo petrolului şi gazului metan —
Tovarăşului Ioacliim Moga 1 se Inm lneazâ Diplom a de onoare a C.C. al U.T.C. şl Insigna ju algerieni au întîmpinat cu o- rează cu gazdele au întîmpi
biliară a sem icentenarului organizaţiei de tineret. | nat cu deosebită simpatie şi două din principalele bogăţii
vatii şi urale pe oaspeţii din ale tării şi revenite pe deplin
România socialistă, menifes- cordialitate pe conducătorul în patrimoniul naţional. O
tînd îndelung pentru priete partidului şi statului nostru, nouă uzină la Constantine, ca
O sarcină de mare însemnătate Solemnitatea înminării Diplomei de nia algeriano-română, căreia pe ceilalţi oaspeţi români. To re va produce anul acesta pri
varăşul Nicolae Ceauşescu şi
i se deschid noî şl
rodnice
mul tractor algerian. O nouă
perspective prin vizita pe care persoanele care ÎI însoţesc au universitate, în acelaşi oraş,
onoare a C.C. al U.T.C. şi a insignei o întreprinde în prezent tova urcat pe platforma Instalaţiei expresie convingătoare a grijii
VALORIFICAREA DEPLINĂ răşul Nicolae Ceauşescu. româneşti, unde au primit ex pentru formarea cadrelor na
plicaţii din partea directorului
In continuare se
vizitează
ţionale de specialişti.
Toate
jubiliare instituite cu prilejul unele obiective ale comple general adjunct al Sonatrach, acestea sînt mărturii ale posi
xului Hassl-Messaoud, impor Meluc, în limba română. In bilităţilor creatoare, ale efor
A POTENŢIALULUI PRODUCTIV semicentenarului organizaţiei U.T.C. tant centru petrolier al tării. ginerul algerian cunoaşte bi turilor constructive ale unui
Zonă pustie în 1956, Hassi-
ne limba română, întrucît, ca
popor care şi-a luat soarta în
Messaoud este astăzi o veri şl alţi numeroşi specialişti al propriile mîini.
Amplele manifestări ce
Aceste două zile au confir
an
AL PAJIŞTILOR NATURALE Ioc în Judeţul nostru în cin distincţii Activişti aî comitete tabilă bază industrială în ini gerieni, şi-a făcut studiile de mat, totodată, ecoul larg,
ma deşertului Saharei. Ca ur
specialitate în
tara noastră.
partid
lor judeţene de
şi
stea semicentenarului U.T.G. U.T.C,, membri al Comitetului mare a politicii de valorifica Directorul general adjunct al popular, al vizitei tovarăşului
au fost marcate ieri de un executiv al Consiliului popu re, în interesul naţional, a bo Sonatrach şi-a exprimat mul Nicolae Ceauşescu în Algeria.
Infătuirea sarcinilor cu re pe 1 500 hectare. In plus, Ia începerea din plin a lucră moment solemn — Inmînarea lar judeţean, activişti din ile găţiilor Algeriei, promovată ţumirea pentru modul în ca La Constantine, pe traseul
prinse în programul naţional pe alte cîteva mii de hectare rilor pe ogoare, consiliile Diplomei de onoare a G.G. al galitate ai partidului şi orga de Frontul de Eliberare Naţio
de dezvoltare a zootehniei s-a planificat să fie întreprin populare comunale şi condu U.T.C. şi a insignei jubiliare nizaţiei de tineret, conducă nală şl de guvernul algerian, re funcţionează instalaţia, ca
este condiţionată hotărîtor de se acţiuni de ameliorare fi cerile unită(llor agricole să instituite cu prilejul aniversă tori de întreprinderi şi insti la Hassi-Messaoud au fost şi pentru colaborarea exem (Continuare tn pag, a 4-a)
sporirea producţiei de furaje, nanţate. Necesitatea finalizării întreprindă acţiuni largi de rii a 50 de ani de activitate tuţii, muncitori, tehnicieni, in
îndeosebi prin valorificarea exemplare a prevederilor res muncă patriotică, Ia care să a organizaţiei revoluţionare de gineri, elevi, lucrători din a
superioară a potenţialului pa pective este cît se poate d* participe îndeosebi cooperato tineret. Inaugurînd solemnita gricultură, din cultură, învă-
jiştilor naturale. Subliniind acută dacă se are în vedere rii şi tineretul, în vederea asi tea înmînării distincţiilor, to tămînt, sănătate, comerţ,-care
faptul că nu se utilizează că în situaţia actuală poten gurării unei bogate baze fu varăşul Viorel Faur, prim-se- activează cu bune rezultate în Noi maşini şi utilaje pentru campania
practic nici o treime din po ţialul păşunilor este slab va rajere şi a unor producţii ani cretar al Comitetului judeţean organizaţia U.T.C., contribu
tenţialul păşunilor şi fineţelor, lorificat, producţia medie de maliere sporite. Hunedoara al U.T.C., şi-a ex ind, prin munca lor, la înfăp
în cuvîntarea la prima Confe iarbă nedepăşind 5 000—6 000 primat satisfacţia pentru fap tuirea măreţului program de agricolă de primăvară
rinţă pe tară a secretarilor kg la nectar. Deşi de la înce N. TIRCOB tul că îi revine înalta cinste edificare a societăţii socialiste
comitetelor de partid şi a putul acestui an timpul a fost Ing. IOAN BORZA de a oferi diploma de onoare multilateral dezvoltate. Staţiunile pentru mecanizarea agricul a terenului în vederea insămintărilor. Ca
preşedinţilor consiliilor popu deosebit de favorabil efectuă tehnolog şef şi insigna jubiliară a semicen In numele celor distinşi an turii au primit noi maşini şi utilaje pen urmare, staţiunile au posibilitatea să ex
lare comunale, secretarul ge rii lucrărilor pe pajişti, pînă la întreprinderea pentru tenarului membrilor Biroului rostit cuvinte de mulţumire tru campania de primăvară. Astfel, ele fo tindă mecanizarea, îndeosebi pe terenurile
execuţia lucrărilor de
neral al partidului, tovarăşul acum nu s-a realizat nici ju Comitetului judeţean de par Anton Scolnic, membru de losesc, pentru efectuarea lucrărilor con în pantă, în viticultură şi pomicultură, lu
Nicolae Ceauşescu, a arătat mătate din volumul acţiunilor imbunâtâţire şi exploatarea tid, activiştilor de frunte din partid din ilegalitate, secretar tractate cu unităţile agricole cooperatiste crările de plantare a cartofilor şi semă
pajiştilor — Deva
că : ,,Vor rămîne sau nu la planificate, ceea ce denotă că judelui Hunedoara, care în de celulă U.T.C. Wiliam Su- circa 65 000 de tractoare, aproape 34 000 natul sfeclei, ca şi pe cele necesare asi
cooperative păşunile — vom nu s-a făcut o mobilizare co drumă cu competentă partini der, membru de partid cu semănători de cereale păioase şi de po gurării furajelor. Totodată, staţiunile pen
analiza această problemă ; respunzătoare a locuitorilor că şi dragoste părintească ac stagiu din ilegalitate şi rumb, 10 000 de maşini pentru împrăştiat tru mecanizarea agriculturii realizează un
consiliul popular trebuie să satelor la transpunerea în via tivitatea organizaţiei judeţene Ion Comănescu, prim-se- îngrăşăminte, 2 500 maşini de plantat car volum sporit de lucrări în fermele coope
aprobe planul de lucrări pe tă a măsurilor preconizate de tineret. crelar al Comitetului mu tofi, precum şi un număr sporit de utilaje rativelor agricole de producţie.
păşuni, să asigure ca păşunile pentru înfăptuirea programe In aplauzele entuziaste ala nicipal Hunedoara al U.T.C. necesare efectuării lucrărilor de pregătire (Agerpres)
şi fînetele să fie puse în va lor adoptate în fiecare comu celor prezenţi, primul secretar Cuvintele de mulţumire au
Comitetului
al
judeţean
al
loare în mod corespunzător la nă pentru dezvoltarea zooteh PENTRU 24 ORE U.T.C. a înmînat Diploma de exprimat recunoştinţa fa
toate unităţile care dispun de niei. onoare a C.C. al U.T.C. şi in tă de înalta preţuire pe
Vreme
astfel de suprafeţe, să organi In unele localităţi, unde călduroasă frum oasă şl relativ signa jubiliară a semicentena care partidul o manifestă fa ÎN MUNICIPIUL PETROŞANI
ziua,
dar
rece
zeze executarea lucrărilor cu consiliile populare şi conduce noaptea şi dimineaţa. Cerul rului organizaţiei de tineret ţă do tradiţiile de muncă şi Masă rotundă
munca obştei, aşa. cum s-a fă rile cooperativelor agricole va fi mai m ult senin. Vintul tovarăşilor Ioachim Moga, luptă ale uleciştilor, fată de
condiţiile pe care partidul lo
sud-est.
va sufla slab din
cut întotdeauna". s-au preocupat îndeaproape Tem peraturile m inim e vor os prim-secretar al Comitetului oferă tinerei generaţii pcnlru
Dispunînd de peste 250 000 de ridicarea producţiei păşu cila Intre m inus 6 şi m inus 8 judeţean Hunedoara al P.C.R., afirmarea ei multilaterală în pe tema DE IRE
hectare pajişti naturale, jude nilor, s-a reuşit ca pe supra grade, iar m axim ele între 9 Aurel Bulgărea, David Lazăr, construcţia socialistă, consti
şl 11 grade.
ţul nostru are condiţii din feţe însemnate să fie aplicate secretari ai Comitetului jude tuind un ferm şi entuziast an
cele mai favorabile pentru lucrări de igienă şi curăţiri de PENTRU URMĂTOARELE ţean de partid, şi Vichentc gajament de a cinsti semicen „Perspectivele
creşterea efectivelor şi a pro vegetaţie lemnoasă. Se evi Bălan, prim-vicepreşedinte al tenarul organizaţiei U.T.C. cu
ducţiei animaliere, pentru denţiază în această privinţă DOUA ZILE Comitetului executiv al Con noi şi înălţătoare succese în actualului SI ÎNFRUMUSEŢARE
realizarea produselor la un comunele Sălaşu de Sus, Vata Vremea se m enţine frum oa siliului popular judeţean. toate domeniile do activitate.
grad ridicat de rentabilitate, de Jos, Brănişca şi altele. Este să şl călduroasă ziua, dar rfc- Diploma de onoare şi insig In încheierea solo-mnitătii,
ce noaptea şi dim ineaţa. Ce
costul furajelor obţinute de Important de remarcat că în rul va fi mai mult senin. na jubiliară a fost înmînată tovarăşul Ioachim Moga a fe cinci nal“
pe păşuni şi fineţe fiind cu unităţile agricole din comune Vînt slab din sud-est. Tem pe membrilor Biroului Comitetu licitat pe coi prezenţi pentru
mult inferior cheltuielilor fă le care se prezintă cu rezul ratura — staţionară. lui judeţean de parlid. De a distincţiile obţinute, urîndu-Io TECHEREU. Cetă|enii a Î nceput promiţător
cute în vederea hrănirii ani tate mai bune s-a avut în ve semenea, au primit înaltele noi succese în viitor. satului au luat parte du
malelor cu nutreţuri cultiva dere respectarea prevederilor minică Ia o masă ro
te. Aceste considerente ple deciziei Consiliului popular tundă, avînd ca temă Gospodarii municipiului Pe drumurilor şi în curînd începe
dează convingător pentru ini judeţean prin care s-a stabilit „Perspectivele actualu troşani sînt hotărî ti ca anul a plombarea gropilor din asfait.
ţierea unor ample şi susţinute ca suprafeţele de pajişti să lui cincinal", Ia realiza cesta să obţină rezultate de. Consider că acţiunea a în
acţiuni în scopul creşterii pro fie repartizate pentru întreţi rea căreia şi-au dat prestigiu în acţiunea de gos ceput promiţător şi că nu ne
ducţiei de iarbă şi fîn la uni nere şi îngrijire pe fiecare concursul intelectualii podărire şi înfrumuseţare. Ei va împiedica nimic de la
din comună.
tatea de suprafaţă. Sînt su crescător de animale. vizează unul din locurile transpunerea la timp în fapt a
ficiente exemple care demon Sînt însă şi comune unde După epuizarea temei fruntaşe pe judeţ şi planurile planurilor noastre de acţiuni.
strează că prin lucrări agro consiliile de conducere ale pusă în discuţie de că lor de acţiune sînt conclu Despre ceea ce s-a făcut pî-
tehnice aplicate în complex se cooperativelor agricole nu a tre cadrele didactice dente. Dar dacă am rămîne nă acum ne-a vorbit şi tova
poate dubla sau chiar tripla cordă atenţia cuvenită finali Mariana Griinieza. Ma- numai la planuri, ele n-ar răşul Ion Şodolescu, şeful sec
cu uşurinţă cantitatea de fu zării hotărîrilor adoptate de ria Gavrilă, Ioan Ma- spune nimănui nimic, nici mă ţiei gospodărie din consiliul
raje la hectar, obţinîndu-se adunările generale ale coope glaş, Emilia Jula, asis car acum la jumătatea lui popular municipal.
15-18 sau peste 20 tone de ratorilor privind ameliorarea tentul medical Ioan Ţăn- martie. Pentru că starea tim — Oraşele au fost sectori
dău şi Nicolae Gavrilă
masă verde ia hectar. Impor pajiştilor naturale. Aspecte — directorul căminului pului, cu tot frigul din ulti zate — spunea dînsul — şi
tant de retinut este că o in negative în această privinţă cultural, cei prezenţi au ma vreme, ne-a dat tuturor fiecare sector a fost dat în
fluentă hotărîtoare asupra ran s-au semnalat în comunele luat parte la un frumos speranţa unei primăveri tim grija unui salariat al consiliu
damentului la unitatea de su Bretea Română (satele Gîn- program artistic, susţi purii. In consecinţă. în nici lui popular. După felul cum
prafaţă a avut fertilizarea taga, Covragi şi Vîlcelele Bu nui dc brigada artistică un oraş din judeţ gospodarii arată sectorul va fi apreciată
pajiştilor. Evident, aceasta pu ne), Sîntămăria-Orlea (satele de agitaţie, grupul vo n-au stat cu mîinile în sin. îndeplinirea de către el a sar
ne în evidentă marile rezerve Bucium şi Balomir) şi Unirea cal şi soliştii căminului Am străbătut oraşele Văii cinilor de serviciu.
existente pentru asigurarea u (satele Farcădin şi Livezile), cultural din Poiana şi Jiului în urmă cu cîteva zile. Acum, la început, noi am
nei baze furajere bogate si unde acţiunile de îmbunătăţi Echipa dc lîm plari dc la Atelierele centrale Crlşcior, condusă de Ştefan Surda, execută Balşa. In mai ţoale cartierele noi am pus accent mai mare pe cură
ieftine. re a păşunilor nu se bucură iui model de lagăre pentru m oara cu bile. întîlnit începuturi de campa ţenie şi pe plantaţii. Au fost
In vederea ridicării produc de. alentia cuvenită. nie de gospodărire constînd plantaţi circa 7 500 de arbori
ţiei păşunilor naturale, s-a Cunoscînd importanta deo din curăţenie — o adevărată şi arbuşti, 400 de trandafiri şi
stabilit ca în acest an să se sebită pe care o prezintă va problemă în oraşele clin Vale avem materialul pregătit pen-
efectueze lucrări de igienă pe lorificarea deplină a potenţia m m m m datorită faptului că se înrăl- Iru 1 500 ml de gard viu. In
15 000 hectare, tăieri de lăstă lului de producţie al pajişti N oi puncte B rigadă ştiinfifică zeşte cu cărbune — şi din tenţionăm ca înainte de înce
rişuri şi mărăcini de pe 3 000 lor naturale, este imperios ne SECVENŢE INTERNAŢIONALE plantări de arbori. Lucrările perea vegetaţiei să transplan
hectare şl fertilizări prin tîrli- cesar ca în aceste zile, pînă mai mari, ca amenajări de ba tăm în cartiere copaci mari.
co m e rc ia le la C o ro e ş tl ze de agrement, de terenuri Acţiunile de pe străzi au
de sport ele. începute anul început cu desfundarea rigo
în co n stru cfie COROEŞTI, O brigadă Sesiunea Comisiei de colaborare trecut au cunoscut deja frea lelor şi acostamentelor. In
In cadrul acţiunii de împădurire ştiinţifică a Casei de cul mătul de şantier anul acesta. ventarul din parcuri a fost dat
DEVA. Zestrea comercia tură din Haţeg, alcătuită Despre începuturile din a la reparat şi revopsit.
lă a municipiului Deva se din profesorii Ioan Groza, tehnico-stiintifică dintre ceastă primăvară în acţiunea Dintre acţiunile finanţate as
va îmbogăţi în curînd cu directorul liceului de cul f 9 de gospodărire şi înfrumuse vrea să arăt că pînă la 1 Mai
C e t ă ţ e n ii p a r tic ip ă î n noi unităţi comerciale. Se tură generală, şi Ştefan Itu, România şi R.P. Chineză ţare ne-a vorbit în cîteva cu vrem să terminăm la Petro
medicul uman, Iulian Gher-
află în construcţie punctul
Blaj,
vinte tovarăşul Traian
comercial de pe strada Pro- man, tehnicianul zootehnist prim-vicepr^şedinte al comi şani ştrandul din cartierul
Aeroport şi lacul de agrement
j greşului, care va cuprinde Mircea Moga şi activistul PEKIN 14. — Corespondentul Agerpres, Ion Gâlăţeanu, tetului executiv al consiliu de lingă casa pionierilor.
n u m ă r m a re la m u n c ă j un magazin alimentar, o u- cultural Gheorghe Florincaş, nea a X lV -a a Comisiei de colaborare telinico-ştllnţificft din lui popular municipal. Acţiunea de gospodărire şi
transm ite : Intre 4 şi 14 m artie, a avut loc la Pekin sesiu
j nitate de legume şi fructe, s-a deplasat In satul Coro- tre Republica Socialistă Rom ânia şi Republica Populară Chi — Cum era şi natural, am înfrumuseţare a început pro
i iar cooperaţia meşteşugă- eşti. Membrii brigăzii au neză. Cu acest prilej, s-a exam inat îndeplinirea prevederilor început campania cu curăţe
In districtul nr. 1 Boşo- Din punct de vedere teh ! rească va fi prezentă cu o prezentat auditorilor un ca protocolului sesiunii precedente a Com isiei şl a fost conve miţător în municipiul Petro
au început să
nia. Cetăţenii
rod, parcela 18, mai mulţi nic lucrările au fost supra j frizerie şi un birou de pri dran politic, cuprinzînd pro nit programul dc colaborare tehnico-ştiiuţifică pentru pe îngrijească spatiile verzi, şani. Va continua astfel ? Gos
cetăţeni din satele comunei vegheate de tehnicianul sil mire a comenzilor pentru bleme legate de pregătirea rioada urm ătoare. In baza protocolului încheiat, cele două I.G.C.L. să transporte de la podarii şi locuitorii municipiu
părţi îşi vor transm ite docum entaţii şi vor delega specia
au participat la plantări de vic Gheorghe Sinoi şi de spălătorie chimică. şi convocarea conferinţei lişti pentru cunoaşterea reciprocă a realizărilor tehnico-ştiin- centralele termice cenuşa acu lui Petroşani au dovedit în
puie(i de molid. Au fost general - europene pentru ţifice în dom eniul m etalurgiei, construcţiilor dc m aşini, chi mulată din ardere, elevii să fiecare an că tin la prestigiul
planta|i 5 000 bucă(i puieţi, pădurarul Trăilă Mazăre. In curînd va fi dat în fo securitate, au răspuns în mici şi petrolului, construcţiilor şi m aterialelor de construc facă curăţenie în jurul şcolii. oraşului lor. Credem, deci, că
ţii, industriei uşoare, agriculturii şl industriei alim entare.
pe o suprafaţă de peste un Asemenea ac(iuni vor losinţă şi noul punct co trebărilor pe teme de zoo In timpul sesiunii, delegaţia română a vizitat unele obiec Mai pronunţate s-au arătat începutul bun va fi continuat
hectar, valoarea manoperei continua nfai intens în zi mercial de lingă autogara tehnie, medicină adresate de tive econom ice din R.P. Chineză. acţiunile la Vulcan. şi amplificat în acţiuni mari,
despre care am fi bucuroşi să
Lucrările sesiunii s-au desfăşurat lntr-un spirit de prie
deţpăşlnd 1 000 lei. lei* următoare. din Deva.- săteni. tenie şi Înţelegere reciprocă. Totodată, au fost pregătite mai scriem.
I condiţiile — materiale, Htilaje
— ptntru a trece la repararea * ION CIOCIB