Page 5 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 5
Proletari din toate ţările, uniţi-văj
Vizita de lucru a tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU
în întreprinderi
industriale bucureştene
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, losirii cu eficientă sporită a lejuieştc şi aici sublinierea
gradului
înalt de dotare pa
secretar general al Partidului
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Comunist Român, preşedintele maşinilor, utilajelor Si forţei care l-a atins uzina. Se
de muncă, sub deviza „Nici
Consiliului de Stat al Republi o maşină şi nici un utilaj sub parcurge, de asemenea, li
cii Socialiste România, a fă randamentul planificat, nici nia de fabricaţie a co
cut, în cursul dimineţii de un minut nelucrat", pînă loanelor multistrat de mare
400—450
presiune —
atm.
miercuri, 1 martie, o vizită de la sfîrşitul actualului plan cin Oaspeţii sînt informaţi în legă
ANUL XXIV. NR. 5333 JOI 2 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI lucru prin unele întreprinderi cinal, prevederea de a se du tură cu organizarea altei linii
bla producţia uzinei va fi re
bucureştene.
In această vizită, secretarul alizată. îndeosebi pe seama moderne de fabricaţie—cea de
general al partidului a fost creşterii productivităţii mun celule de electroliză. Se subli
însoţit de tovarăşii Ilie Verdet. cii. Cu ajutorul unor grafice niază că pe baza măsurilor de
membru al Comitetului Exe şi planuri tehnice sîn«t eviden reorganizare a fluxului tehnolo
s-a îmbunătăţit calitatea
gic,
cutiv, a! Prezidiului Perma ţiate măsurile tehnico-organi- produselor, a sporit continuu
Echitate nent al C C. al P.C.R., prim- zatorice înfăptuite în uzină ca productivitatea muncii. Referin-
vicepreşedinte al Consiliului
urmare a indicaţiilor date de
de Miniştri, Dumitru Popa, tovarăşul Nicolae Ceayşescu du-se la rezultatele bune ob
membru al Comitetului Execu cu ocazii ultimei vizite de ţinute în diversificarea pro
şi conduită tiv al C.C. ii P.C.R., prim-se- lucru întreprinse în această ducţiei, tovarăşul Ceauşescu
cretar al Comitetului munici întreprindere, în noiembrie arată că specialiştii uzinei şi
pal — Bucureşti al P.C.R., pri 1969. ai centralei trebuie să se pre
C itite- marul general al Capitalei, Directorul Centralei indus ocupe permanent de reduce
rea consumului de metal. In
precum şi de Ioan Avram, mi
nistrul industriei construcţiilor triale pentru utilaje chimice cazul concret al Uzinelor
şi rafinării, ing. Nicolae Pa-
de maşini. „Grivita Roşie", aceasta în
naile înfăţişează o serie de seamnă reducerea de metal
Această nouă întîlnire a aspecte . pozitive ţinînd de a pe tona de produs.
conducătorului partidului şt ceastă preocupare majoră pen
statului nostru cu oamenii tru îmbunătăţirea activităţii In drum spre secţia mecani
muncii din unităţi industriale, privind cercetarea, proiecta că, conducătorii de partid şî
cu spcciilişti şi cadre de con rea şi asimilarea de produse de stat primesc explicaţii în
ducere din economie este ex legătură cu producţia de va-
MARIN NEGOIJA noi, pentru introducerea ra goane-cisternă, care. de ase
presia practicii permanente de pidă în producţie a rezultate
lucru a tovarăşului Ceauşescu lor cercetărilor proprii şi a menea, este în continuă creş
tere. Preocuparea pentru ino
In conversaţiile noastre zil de -a se consulta cu făuritorii licenţelor importate. vare, pentru descoperirea şi
nice folosim foarte des un de bunuri materiale asupra Sînt înfăţişate şi unele im aplicarea de procedee tehnice
cuvînt cu profunde rezonante modului în care se înfăptu portante preocupări ţinînd de şi tehnologice noi, pentru va
sociale: echit-ate. Muncitorii, iesc sarcinile actualului cinci domeniul ergonomiei. Cu trei lorificarea capacităţii inventive
ţăranii sau intelectualii din nal, de a cunoaşte, li fala lo luni în urmă, în baza unor a a muncitorilor şi specialiştilor
judeţul nostru care ne scriu cului, munca şi problemele ca nalize ştiinţifice fundamenta îşi află o vie întruchipare în
pe diverse teme fac, de ase re preocupă colectivele de te, s-a trecut la organizarea
menea, multe referiri li a muncitori, tehnicieni şi ingi unor brigăzi de muncă mai rezultatele . acţiunii de auto-
cest cuvînt. Cu ocazia lectu- neri pe linia modernizării con restrînse, conduse în marea dotare. O expoziţie pe aceas
rării acestor scrisori se ob tinue a producţiei, ridicării ne majoritate de comunişti cu tă temă înfăţişează o gamă
foarte largă de utilaje reali
servă că oamenii, cînd vor încetate a eficientei economi experienţă, . formaţii care au
ce a întreprinderilor pe mă zate în întreprindere prin
besc despre echitate, îi dez Schimbul de m ineri con d u s de Mihal Tudorache, din secto ru l I al m inei Vulcan, se afirm ă în Întrecere prin hărnicie şi sura sarcinilor mereu sporite imprimat activităţii în între forte proprii. Discutînd despre
văluie acestui cuvînt noi sem pricepere. Foto : V. ONOIU ale economiei noastre naţiona prindere un suflu nou, ele activitatea de autoutilare, sar
nificaţii şi valenţe, îl aşează le, în ritm cu perfecţionările conducînd la o mai bună re cină de cea mai mare
cu discemămînt între fapte şi din ştiinţă, tehnică, tehnolo partizare a sarcinilor, la ridi importantă, specialiştii ara
A carea gradului de disciplină.
Sntîmplări şi trag concluzii de gie. Urmînd la scurt timp du tă că în acest an se
o remarcabilă valoare socială. La Întreprinderea de construcţii forestiere pă conferinţa pe ţară o ca Apreciind aceste preocupări, vor executa utilaje nece-°
oameni
,,Gestionarul din situl nostru Minifermă drelor de conducere din indus faptul că aici există calificare, sare autodotării în valoare de
înaltă
o
cu
— se spunea într-o scrisoare trie şi construcţii, în cadrul secretarul general recomandă 11 milioane lei, adică de n-
— vorbeşte urît cu cumpără şcolară căreia secretarul general al conducerii uzinei, comitetului proximativ 4 ori mai mult
torii, îi jigneşte, şi aceasta nu Vom realiza exemplar partidului a directionat linii de partid să acorde cea mai decît în anul trecut, urmînd
este echitabil'1. In alte două la Hărău le principale pentru progre mare atenlie punerii în valoa ca valoarea acestora să
scrisori : ,,Acest cetăţean îşi sul neîntrerupt al tuturor sec re a bogatei experienţe a ca ajungă în anul 1975 la 25 mi
alungă familia din casă, nu planul de investiţii HARĂU. Unitatea de pi toarelor industriei, pentru li drelor, ţinînd scama de carac lioane lei. Secţia de autodota-
ţine seama de îndatoririle ca- onieri de la Şcoala genera chidarea unor lipsuri şi nea terul complex al producţiei, re cuprinde şi un serviciu pro
junsuri, vizita aceasti repre
re-i revin. In numele echită lă din comuna Hărău a pri zintă un nou şi puternic fac care solicită o calitate superi priu de proiectare, care în
orientează
activitatea sa se
ţii cerem să se ia m ăsurii"; In adunarea generală a oa Edificator pentru spiritul mo lor muncă cît şi pentru bunul mit de la C.A.P. o suprafa tor mobilizator nu numai pen oară. după cele mai noi cuceriri ale
„Deşi are un silariu egal cu menilor muncii de la între bilizator al colectivului este mers al activităţii desfăşurat?, ţă de 0,50 ha de teren pen tru colectivele de muncă Dialogul asupra problemelor tehnicii înaintate. In discuţia
al nostru, al celorlalţi, res prinderea de construcţii fo modul în care au fost dezbă în întreprindere. Centrul pre tru organizarea unei mini- bucureştene ci şi pentru cele de ansamblu ale întreprinderii cu specialiştii, tovarăşul
ponsabilul de restaurant a reu restiere Deva s-a apreciat ac tute recent sarcinile ce na ocupărilor trebuie fixat asu ferme şcolare. In schimbul din întreaga tară datorită in şi centralei industriale esle Ceauşescu arată că, tinînd
şit să-şi cumpere maşină şi tivitatea desfăşurată de colec revin în anul 1972. Deşi am pra folosirii mai judicioase a lotului primit, elevii vor dicaţiilor cu caracter genera continuat în sectoarele de scama de valorosul potenţial
apartament proprietate perso tivul de salariaţi, care prin obţinut realizări de prestigiu, utilajelor existente în dotarea efectua diferite munci în lizator, valabile pentru întrea producţie. In imensa hală a tehnic şi uman al uzinei tre
cadrul C.A.P. Pînă acum ei
muncii
comitetul oamenilor
nală. întrebăm : Este echita rezultatele obţinute se situ- nu este satisfăcut pe deplin întreprinderii, aprovizionarea au participat la transpor ga industrie. cazangeriei, este prezentat la buie luate măsuri pentru pro
tehnico-m iterială, în
special
bil?" oază înlre cele., mai bune cor de rezultatele obţinute pe în cu piese de schimb pentru tarea gunoiului de grajd pe Primul obiectiv al vizitei îl boratorul de sudură, labora ducerea într-un ritm mai rapid
lective do constructori fores
Ar putea fi date multe e tieri din tară în întrecerea treaga întreprindere. Faţă da efectuarea la timp a reparaţii cîmp, iar zilele acestea lu constituie Uzinele de utilaj tor lucrînd după tehnici din a unor maşini şi utilaje pen
xemple de acest fel... Ce do din anul 1971, dotarea tehnică, fată de capa lor de calitate. crează intens la amenaja chimic „Grivita Roşie". La in cele mai moderne. Se urmă tru nevoile proprii ale uzinei
vedesc ele ? Rezultă cu temei Angajamentele asumate au citatea salariaţilor şi rezerve Atitudinea responsabilă, re rea şi pregătirea răsadni trarea în întreprindere, un reşte apoi procesul de asam cît şi pentru ale altor unităţi
nicie că oamenii, cînd vorbesc alistă care caracterizează sala ţelor şi a terenului pentru mare număr de muncitori, teh blare a unor uriaşe utilaje industriale şi pentru export.
despre echitate, raportează un riaţii întreprinderii ■Iu*; refcol- lucrările agricole de primă nicieni 'şi ingineri fac secre destinate. noilQr.. uniaţi chimi La încheierea vizitei în a
ce aflat în construcţie la Slo
fapt sau altul la acele princi LA FIECARE BENEFICIAR varei unor probleme de na vară. tarului general al partidului, bozia, Rimnicu Vilcea, Craio- ceasta uzină, secretarul gene
pii sădite adine în conştiinţa tură tehnico-organizatorică se Cu sumele realizate anul celorlalţi oaspeţi o primire va. Un scurt popas în fata unor ral al partidului felicită căi-
omenirii — de dreptate, de din planul reflectă în planul de măsuri trecut din produsele obţi călduroasă. maşini automate de debitat
bună-cuviintă, de bun-simt, ca In primul adoptat. Acesta urmăreşte in nute pe lotul şcolar, copiii In holul noului pavilion tablă groasă după desen, pri- (Continuare in pag. a 4-a)
măsură a acţiunilor umane şi. anual principal creşterea producti şi-au dotat atelierul şcolii tehnico-adininistrativ al uzine
totodată, criteriu de valoare al trimestru de investiţii vităţii muncii cu 12 la sută, cu o maşină de cusut, un lor, directorul general Con
şi
aragaz cu butelie
au
acestora. Rezultă, de aseme calificarea şi ridicarea califi dumpărat diferite materiale stantin Dumitrache prezintă e
nea, că echitatea — explicată cării, reducerea cheltuielilor pentru cercul mîinilor în- tapele parcurse de această u
de dicţionare ca fiind drep- LA FIECARE CONSTRUCTOR materiale li 1 000 lei produc deminatice. nitate în ultimii ani. Uzina a Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
ţate, nepărtinire. cinste, ome ţie. fost întregită cu capacităţi de
nie — este un buchet de re “ fost nu numai îndeplinite ci le interne de care dispu Realizările obţinute în anul producţie noi, iar pe măsura
guli simple, elementare, adînc şi depăşite. Prin abnegaţie, nem, rezultatele puteau fi mai care a trecut reflectă munca extinderii a crescut dotarea în al Republicii Socialiste România,
pătrunse în conştiinţa mase entuziasm şi hărnicie, con bune atît sub aspect cantita entuziastă a întregului nostru utilaje şi instalaţii dintre cele
structorii forestieri au con tiv, cît şi calitativ". colectiv în frunte cu comu mai moderne, inul acesta în-
lor şi care exprimă tocmai O atare exigentă In analiza niştii, demonstrează hotărlrea Nicolae Ceauşescu, in Republica
6imtul înalt de echitate al a struit peste 200 km drumuri activităţii economice es«t*e fermă pentru a transpune în ÎN PAGINA A ll-A cheindu-se ultimele lucrări
de calitate, au depăşit planul
cestora. prevăzute pentru dezvoltarea
productivităţii muncii cu 7 la demnă de apreciat daca avem viaţă politica partidului de întreprinderii. In prezent, a Democratică Sudan
înaltele tradiţii de cinste, «s'ut'ă şi cel de beneficiu cu în vedere indicaţiile preţioa dezvoltare economică şi socia proximativ 96 la sută din su
corectitudine, demnitate şi 1 180 129 lei, obţinînd 21 Iei se date de tovarăşul Nicolae lă a ţării. Toate aceste reali Gazetele le. prafaţa întregii întreprinderi
principialitate ale poporului economii la 1 000 lei produc Ceauşescu la Conferinţa pe zări sînt chezăşia îndeplinirii o constituie suprafeţele direct La invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună
nostru ne-au fost transmise ţie. ţară a cadrelor de conducere exemplare a planului pe anul productive. Ca urmare a fo- Republicii Democratice Sudan, cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
din generaţie în generaţie. „Aprecierile elogioise la a din întreprinderi şi centrale 1972, a tuturor telurilor pe p e r e l e general-maior Gaafar Moha- va face o vizită oficială în
Orînduirea socialistă, înte dresa colectivului nostru — a industriale şi de construcţii. care ni le-am propus pe dru * ,. mmed #E1 Numeiry, preşedinte Republica Democratică Sudan,
concurs
meind societatea cea mai subliniat ing. Alexandru Bo- Numeroşi salariaţi ai între mul construcţiei societăţii so m « « « « ■ le Consiliului de Stat al Re
România,
publicii Socialisto
dreaptă şi mai echitabilă din şorogan, preşedintele comite prinderii, printre care losif cialiste multilateral dezvoltate. la sfîrşitul lunii martie a.c.
cîte a cunoscut istoria, a pus tului oamenilor muncii de la Krişto, Dumitru Popa, Roman VREMEA
pe baze superioire echitatea. I.C.F. Deva — constituie pen Clemente, Stelian Bîrnău, au VICTOR CAZACU Vizita secretarului general al Partidului
tru noi un puternic stimulent,
Noi resurse umane şi semni- un nou îndemn în vederea di subliniat că întreg colectivul secretarul organizaţiei de Forme noi de exprima
trebuie să manifeste fermita
partid a întreprinderii de
I namizării eforturilor spre a te şi exigentă, o înaltă răs construcţii forestiere re, eficienţă sporită PENTRU 24 ORE Comunist Român, preşedintele Consiliului
Vrem e relativ călduroasă zi
(Continuare în pag. a 2-a) obţine succese şi mai mari. pundere atît pentru propria Deva ua, dar rece noaptea şl dim i
neaţa. Cerul va fi temporar a de Stat al Republicii Socialiste România,
coperit. Izolat va ploua slab.
Vintul va sufla slab din secto
rul sudic. Tem peraturile m i
nim e oscilează intre m inus un Nicolae Ceauşescu, in Republica
grad şl plus un grad, iar m a
CÎNTARE Corul de la Orăştie - reprezentant xim ele între 6 şi 10 grade. Di Arabă Egipt
m ineaţa, izolat, ceaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE La invitaţia preşedintelui cii Socialiste R o m â n ia ,
PATRIEI de prestigiu a! artei hunedorene ua, dar rece noaptea şl dim i Republicii Arabe Egipt şi pre Nicolae Ceauşescu, va efectua
Vreme relativ călduroasă zi
şedinte al Uniunii Socialiste
o vizită oficială de partid si
neaţa. Izolat vor cădea preci
pitaţii slabe sub formă de bur Arabe, Anwar Sadat, secreta de stat în Republica Arabă
niţă şi-p lo a ie. Temperatura — rul general al Partidului Co Egipt, împreună cu tovarăşa
uşor variabilă. munist Român, preşedintele Elena Ceauşescu, la începutul
Doar trei zile mai despart trebuie stăpînit pină la cel ore, multe ore de repetiţie, munte" de Ludovic Paceag, aparţinind lui Ion D. Chi- Consiliului de Stat al Republi- lunii aprilie a.c.
„Dorul muncii" (primă au
corul de la Orăştie de con mai mic detaliu, de la ţinu de muncă intensă, de pa diţie) de Nelu Ionescu cu rescu, Ion Popa, Gheorghe
Dima, Ion Vidu,
Timotei
fruntarea etapei a H-a din tă şi amplasament, pină la siune şi dăruire. Pentru că care corul de la Orăştie se
cadrul concursului coral in- solist şi armonie, de la tot ce s-a acumulat in acest Popovici, Tiberiu Bredicea-
nu,
Ciprian Porumbescu,
terjudeţean „Cîntare patri- semnificaţia textului la mo an se concentrează dens în prezintă în concurs. Filaret Barbu, Giuseppe
eiil. In cele cîteva minute dalitatea de reliefare m u trei piese — „Sub flamura Retrospectiva acestui an Verdi şi multe alte pagini Drenajul de suprafaţă — metodă eficace
cit vor apare pe micul e zicală a ideii şi liniei me luminii", de Ion D. Chires- de muncă neobosită ne de adevărată valoare artis
cran in transmisiune direc poartă prin multe partituri tică. Urmind drumul ascen
tă de la Sebeş, se vor con lodice. Toate acestea cer cu, „Vine Streiul de la dent al interpretării coriş
cretiza eforturile a sute de tilor de la Orăştie îi găsim de combatere a excesului de umiditate
ore de repetiţii, eforturi de pe scenele din Deva, Hune
puse de-a lungul unui an doara, Arad, Cugir. Timi
de muncă. încă din acel 7 şoara, pe scena Operei din
februarie 1971, cînd au par In judelui nostru s-a pre tă prin pierderi din produr- do sol. In ultimul timp, s-au
ticipat la prima fază a con Cluj şi in repetate rinduri văzut un înseninat volum de tie de aproximativ 500-1 000 aplicat cu mult succes şi cu
cursului, reprezentind cu prezenţi in viaţa culturală lucrări în cadrul programului kg griu, 1 000-1 500 kg po evidente avantaje economice o
cinste judeţul, cei 90 de a oraşului lor. naţional de îmbunălătiri fun- rumb boabe, 5 000-8 000 kg serie de măsuri de suprafaţa
membri ai corului care a ciire — respectiv amenajări cartofi la hectar, i ir in unii pentru prevenirea şi comba
In aceste zile oraşul tră
păşit cu succes în al ^doi ieşte emoţiile pregătirilor pentru desecări şi irigaţii, In ani cind excesul de umidi terea excesului temporar de
lea veac de remarcabilă ac scopul reglării regimului de tate este prelungit, se întîl- umiditate, rezultatele urmărin-
tivitate, au început pregăti intense ale coriştilor. Seară umiditate din sol. In cincina ncsc şi situaţii cînd unele su du-se în diferite cîmpuri e x
rile pentru acest cinci mar de seară, sala unde se re lul actual ponderea principa perimentale- Un astfel de cîmp
tie. Pentru că iubitorii cîn- petă este centrul de aten lă o vor avea lucrările de de s-i organizat şi la C.A.P. Be-
tecului, care au reuşit să ţie al ' locuitorilor Orăştiei. secări, care se vor executa pe Pe teme actuale ale riu, pe un sol podzolit cu
răspundă exigenţelor înaltei 5 200 na, din cele circa 14 000 permeabilitate redusă, unde
De dincolo de ferestre şi campaniei agricole
ţinute artistice, trebuie să ha afectate de exces de umi excesul temporar de umidita
arate la cea de-a doua eta perdele lăsate răzbat acor ditate. Datorită condiţiilor pe te este frecvent în fiecare an.
pă, a cărei ştachetă“ va fi duri, frînturi de cinlece. doclimatice ile judeţului, ca prafete de teren nu pot fi în- Tipul de amenajare din a
mult înălţată, ca sînt re Oamenii se opresc o clipa, racterizate printr-un regim sămînlale. Asemenea situaţii cest cîmp experimental constă
prezentanţi de prestigiu ai ascultă, apoi vrind parcă pluviometiic mai bogat şi în modelarea terenului prin
artei hunedorene. prinlr-o largă răspîndire a so se semnalează îndeosebi în u- executarea unor arături repe
nitătile agricole din depresiu
La acest start s-a pornii să nu-i deranjeze pe cei lurilor porizoIL.e greu permea nea Haţegului (Ostrov. Clopo- tate la cormană. formîndu-se
de la concluziile primei pre care repetă intens pornesc bile, . se manifestă în fiecare tiva, Sălaş, Livodia) sau din benzi cu pinlă transversală de
zenţe pe scena concursului. în tăcere. Pentru că. pe an, mai ales în perioada oc- zona submontană (Sibişel, O- circa 2-3 la sulă şi cu lăţimi
Ritmul pregătirilor a cres Ungă munca lor de fiecare tombrie-mai. un excedent de răştioara de Sus şi de Jos. de 14.4-36 m. Modelarea în
cut cu fiecare repetiţie, cu zi din fabrică de la cate umiditate. In această perioidâ Peşliş). benzi s-a făcut după o prea
fiecare concert. Acum a de dră, ori din birou aceşti precipitaţiile întrec pierderile Evacuarea excesului de u labilă nivelare a terenului.
venit alert. Repetiţiile sînt de apă prin evapotranspiratie
adevărate filigrame in care în medie cu 150-200 mm, iar miditate se impune deci cu Ing. IOAN POP
se lucrează pe frază m u S. POP / uneori (în anul 1970) cu 300 deosebită acuitate, realizîndu- cercetător la Staţiunea
zicală, pe silabă sau vocală. mm. se prin lucrări de deseen- experimentala agricola
(Continuare în pag. a 2-a) re şi de drenaj care se Geoagiu
Totul, dar absolut totul, Consecinţa excedentului tem pot aplica fie li suprafaţa so
J porar de umiditate se reflec lului. fie De diferite adîncimi (Continuare in pag. a 2-a)