Page 50 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 344 MIERCURI 15 MARTIE 1972

La Q.S. Hunedoara ti m mm

Potenţialul productiv B S B JI

a fi folosit integral

maxima eficienţă

C« no dodarfi cadra do eoftdueora P ro m p fifu d m e , ra p id ita te şi c a lita te
dm marele combinat siderurgic
în e x e c u ta re a re p a ra fiiio r Capacitatea de prelucrări
Problemă* fundamentală a Înfăptuirii obiec­ Din pune* de vedere tefinoîoglc, avem în
tivelor plai).ului pe 1972 şi pe Întregul cin­ vedere redresarea mersului furnalului nr. 5, Consecinţele nerespectării cutarea la termen şl de călită- materiale a reparat
cinal, folosirea deplină a capacităţilor de pro­ trecerea furnalului nr. 6 Ia regimul de lucru programelor de întreţinere şi te a tuturor lucrărilor de re- în oe priveşte furni:
ducţie, în Aumina sarcinilor trasate de tova­ cu presiune ridicată Ia glt, precum şi de defi­ reparaţii sînt din cele mai pă- paraţii capitale. tilaje din ţară cît ş mecanice - utilizată
răşul Nioolae Geauşescu da Consfătuirea pe nitivarea tehnologiei de insuflare a oxigenu­ gubitoare pentru marile agre- Volumul acestor lucrări este tul. Este apoi nece
ţară a cadrelor de conducere din industrie lui în furnal. Nu vreau 6ă omit pregătirile ce gate ale Hunedoarei. Faptul de o amploafe deosebită, are rectia mecanică şi <
şi construcţii, reprezintă la Hunedoara una le facem pentru pornirea furnalului nr. 9. A­ că în anul trecut, în combinat influentă hotărâtoare nu nu- I.C.S.H. să-şi coon
din sărainile‘ esenţiale. vem deja stabilite cadrele necesare şl aştep­ nu s-au realizat lucrări de re- mai asupra întregii activităţi că de pe acum acti
Cum se materializează la Hunedoara pre­ tăm ca I.GS.H. să respecte termenul de pu­ paraţii capitale în valoare de a combinatului ci şi implica- tru a determina nu raţional
vederile prhrind utilizarea cu înalt randa­ nere în funcţiune, astfel ca să putem asigura peste 13 milioane lei, sau că iii ia nivelul economiei na- cadrarea în termen*
ment a potenţialului productiv ? ridicarea rapidă a acestui nou agregat la unele reparaţii s-au efectuat lionale. Primează în acest cate d şi reducere
Ce stadii s-au atins şl care stnt nivelurile parametrii proiectaţi. cu întîrziere, a generat multe sens reparaţiile capitale la Acordarea priorit Critfdle aduse de secretarul general al partidului în
spre care tind siderargiştil hunedoreni ? opriri acridentale şi întreru- bateria nr. 3 de cocsificare, tivelor amintite nu cadrul Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere
Prin ce cSi şi mijloace s-a acţionat şi care # — Sectorul de oţelării răspunde cerinţelor peri, soldate cu importante furnalul nr. 8 şi cuptorul Mar- S6 jacg jnsg jn ^ din întreprinderi şl centrale Industriale şi de construc­
sînt preocupările privind punerea deplină în ridicate de recenta consfătuire pe ţară prin- pierderi de producţie. Aceas- tin nr. 4 de la otelăria IL raţiilor capitale şi ţii la adresa insuficientei folosiri a maşinilor şi uti­
tr-o intensificare a eforturilor de perfecţio­
valoare a ujriaşei aapedtăţi de producţie a tă realitate, criticată de altfel Fiind lucrări de mare anver- a]t€ agregate şi ins
combinatului:? nare a producţiei — ne-a declarat inginerul şi în cadrul Conferinţei pe ţa- gură, ce presupun pregătiri crările la oaupere, lajelor în economie au un real corespondent şi în
In .jurul aaestor trei întrebări, redacţia zia­ şef, Mircea Penescu. Legat de folosirea mai ră a cadrelor de conducere deosebite şi timp lung de rea- Martin, electrice şi sectorul de prelucrări mecanice al C.S, Hunedoara.
rului nostru a purtat o amplă discuţie cu ca­ bună a capacităţilor, vrem să soluţionăm în din industrie şi construcţii, lizare, aceste reparaţii trebuie re unjj <je lamino Aici, în anul trecut, deşi s-au făcut o seamă de pro­
acest an cîteva probleme de bază. La oţelăria
dre de conducere de la C.S. Hunedoara, din nr. 2 vom definitiva tehnologia nr. 4 de ela­ este suficientă pentru a de- permanent în centrul a- rale şi Qiţe agregat» grese, indicele de utilizare a maşinilor-unelte nu se
care consemnăm : borare a oţelului prin ansuflarea în baia me­ monslra n .c .sU .,.. c in *> situează la nivelul posibilităţilor. Astfel, dacă la ate­
— Pentru noi, cei care urmărim şi înregis­ talică a 4 000 N rac oxigen pe oră, care va lierul mecanică I, la finele anului trecut Indicele de
trăm neîntrerupt pulsul combinatului, carac­ conduce la creşterea indicilor intensivi de u­ cest an să se acţioneze cu trebuie acţionat pentru asigu- executate cu promp folosire a fondului de timp era de 78 la sută atelie­
teristica activităţii desfăşurate în acest an toată fermitatea pentru exe- rarea la timp a bazei tehnico- termen, de calitate. rele mecanică II şi sculărle realizau un Indice de 66
tilizare şi, implicit, la sporirea producţiei de
este aceea a unei evoluţii normale, sănătoa­ metal. Tot în legătură cu oxigenul ne preocu­ şi respectiv numai 37 la sută.
se a producţiei — ne-a declarat tovarăşul pă introducerea acestuia Ia cuptoarele elec­ — Cum veţi determina în acest an eliminarea ne­
Ioian Buda, şeiul serviciului producţie. îmi trice, unde scontăm să obţinem o creştere a ajunsurilor manifestate în folosirea maşinilor-unelte ?
fondez afirmaţia, pe faptul că încă din prima producţiei de oţeluri aliate. In sectorul de Ce indici vă propuneţi să atingeţi, prin ce căi şl
zi a anului, de altfel continuare firească din .pregătire, vom pune în funcţiune două uti­ mijloace ?
anul trecut, munca în toate secţiile şl sectoa­ laje de înalt randament pentru pregătirea su­ — Potenţialul nostru de prelucrare este apreciabil
rele decurge în mod intens. — răspunde ing. Ion lonescu, şeful secţiei mecanică.
perioară a fierului vechi, ceea ce va aduce
Spunînd aceasta, nu vreau să se înţeleagă o reducere a duratei de încărcare a cuptoa­ Dispunem de peste 120 maşlni-unelte de cele mai di­
atingerea perfecţiunii. Se mai semnalează u­ relor, deci a timpului de elaborare a şarjelor. verse tipuri, între care unele au o tehnicitate deose­
nele deranjamente tehnologice la furnale şi La conducerea combinatului ni s-au pre­ bită. In acelaşi timp, sîntem confruntaţi cu sarcini
oţelării, întreruperi la laminoare cauzate de zentat sintetic orientările din acest an pentru mari privind asimilarea: şl creşterea producţiei de
nensigurarea ritmică şi sortimentală a stocu­ ridicarea gradului de folosire a potenţialului piese de schimb şi subansamble.
lui de semifabricate, precum şi de unele de­ productiv. Din punct de vedere cantitativ, pla­ Vreau 6ă precizez că şi în anul trecut noî am avut
fecţiuni mecanice şi electrice. nul şl angajamentele pe 1972 le stăpînlm pe această linie o seamă de realizări. Am obţinut o
— Concretizarea mersului normal al pro­ practic din trimestrul IV anul trecut — ni producţie de 8 700 tone piese de schimb, iar indicii
ducţiei o avem în faptul că la ora actuală in­ s-a spus la direcţia generală. Prevederile pe de utilizare la: unele tipuri de maşini cum sînt cele
dicii de utilizare extensivi şi intensivi al 1973, Ia nivelul cifrelor din planul cincinal, de danturat, alezat, frezat portale au fost de 87-98
agregatelor, deşi planificaţi foarte mobiliza­ le stăpînim încă de pe acum. Deşi este o si­ Ia sută.
tor, sînt depăşiţi în toate secţiile şi Ja tonte tuaţie bună, considerăm că trebuie să Insis­ Pentru anul acesta prevederile sînt deosebit de mo­
agregatele mari — a spus ing. Valentin Răl- tăm cu deosebire pentru executarea la timp bilizatoare. Va trebui să atingem indici de 81,25 la
leanu, şeful serviciului planificare. Aceasta a a reparaţiilor capitale, reviziilor şi întreţine­ sută la mecanică I, 79 la sută la mecanică II, iar la
şi determinat să se realizeze peste plan depă­ rilor, creşterea producţiei proprii de piese de sculări® de 63 la sută. Producţia de piese de schimb
şiri importante la cocs, aglomerat, fontă, oţel schimb, subansamble şi utilaje, respectarea va. trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 tone. Ca
şi laminate, iar pe primele două luni să se tehnologiilor, Iar la Jaminoaie îmbunătăţirea să putem realiza în bune condlţiunî aceste creşteri
obţină suplimentar 9 milioane Iei la producţia programării producţiei şi trecerea la măsura­ me-am propus o seamă de măsuri importante. Cu spri­
globală şi aproape 500 lei pe salariat Ia prq- rea muncii în acord, pentru o mai bună co­ jinul conducerii combinatului, încă de anul trecut am
ductivitatea muncii. Sînt cifre care ne garan­ interesare a colectivelor în folosirea raţio­ început 9 largă acţiune de asigurare a forţei de mun­
tează că atît pe primul trimestru, cît şi pe nală e capacităţii agregatelor şi îmbunătăţi­ că calificate. Prin cursuri proprii am calificat aproape
întregul an, planul şi angajamentele se vor rea calităţii laminatelor. 150 muncitori In meseriile de strungari, frezori, rabo-
îndeplini integral. torl, rectificatori. In prezent avem în funcţiune alte 3
— Corolarul întregului ansamblu de pre­
SubHniind principalele preocupări ale fur- ocupări îl reprezintă creşterea eficientei fo­ cursuri cu aproape 100 de participanţi, urmînd ca în
naliştiBor pentru utilizarea intensivă a furna­ losirii capacităţilor de producţie — a con­ fiecare trimestru să deschidem cîte un nou curs. Le­
lelor, inginerul şef, Oleg Bublic, a arătat : chis tovarăşul Remus Păţan, director finan- gat de folosirea mai bună a forţei de muncă, am luat
—1 Gonsiderînd complet rezolvată aprovizio­ Ciar-contabil. Rezultatele pe primele două luni măsuri pentru o mai Judicioasă repartizare a munci­
narea pe întregul ân,"atenţia noastră se con- 9Înt bune, dar' în secţii trebuie să se acţio­ torilor şi maiştrilor pe schimburi şi am extins lucrul
centreecză în cîteva direcţii principale. In pri­ neze mai mult pentru reducerea consumurilor în acord la totalul muncitorilor. De asemenea, ne-am
mul rînd, este repararea şi întreţinerea co­ specifice şi a costurilor reparaţiilor, evitarea organizat mai bine activitatea de întreţinere şi repa­
rectă a agregatelor, în care scop avem un cheltuielilor neeconomicoase, diversificarea rare a maşinilor-unelte şi reuşim să asigurăm mai
program, ce se respectă riguros. In mod spe­ sortimentală şi îmbunătăţirea calităţii, livra­ prompt necesarul de S.D.V.-uri.
cial ne ocupăm de pregătirea reparaţiei ca­ Efectul măsurilor luate începe să fie vizibil. După
pitale a furnalului ni. 8 şi a cauperelor afe­ rea laminatelor ila lungimi fixe şi multiple şi două luni, comparativ cu finele anului 1971, indicii
rente. cu grad superior de prelucrare. de utilizare a maşinilor au crescut de la 78 la 79,5 la
sută la mecanică I, de la 66 la 78 la sută la meca­
FOLOSIREA nică ÎI şl de la 37 Ia 45,2 Ia 6ută la 6culărie. Produc­
ţia de piese de schimb şi subansamble a sporit simţi­
Dezvoltarea şl m odernizarea cil. In acest an, spre exem plu, terii exportului. Sub acest ra­ este încă grevată de neajunsu­
Amgajamanetele pa care ti- continuă a producţiei au condus productivitatea m uncii este supe­ port, esto dc evidenţiat dinamica rile existente In folosirea capaci­ tor şi, ce este mai important, în prezent se produc
derurgiştii hunedoreni şi în ultim ii ani — şi vor conduce rioară anului 1970 cu 22 500 lcl ponderii produselor noi şl repro- tăţilor de producţie. In acest LA MAXIMUM lunar circa 2 800 repere la mecanică I şi 800 la me­
le-au asumat prin chemarea în actualul cincinal — la am pli­ pe salariat, ceea ce a influenţai icctate în totalul producţiei, pre­ sens este suficient de relevat că canică II.
cum şi asigurarea unei com peti­
num ai în anul care a trecut gra­
al
-la întrecere adresată tutu­ ficarea potenţialului tclm ic dc favorabil obţinerea unor im por­ tivităţi ridicate a produselor e x ­ dul de folosire a furnalelor, cup­ A persevera pe această cale este o datorie şi un
tante sporuri de producţie Indus­
com binatului la dim ensiuni
ror colectivelor de meta- autentic colos Industrial. Aceasta trială. In aceeaşi dinam ică sănă­ portate, exprim ată prin creşterea toarelor Martin şl lam lnoarelor a titlu de cinste .pentru colectivul secţiei mecanice. Se
lurgişti din ţară se funda­ se defineşte prin existenţa unui toasă sc înscriu şi alţi indicatori cursului mediu de revenire. fost diminuat dc staţionări şl În­ A CAPACITĂŢILOR impune însă şi sprijinul colectivelor de la turnătorii
mentează ,pe evaluarea res­ uriaş patrimoniu de fonduri treruperi fără justificare. Lam i­ şi forje care trimit încă spre prelucrare piese cu
norul de profile fine, bunăoară,
fixe a căror valoare sc ridică la
ponsabilă a posibilităţilor de cifre de ordinul a m ulte m iliar­ a realizat num ai SC,45 la sută din adausuri mari şl defecţiuni interne ce necesită con­
folosire cu indici înalţi a de lei. Num ai în acest an, de capacitatea anuală planificată, la ­ DE PRODUC sum mare de timp pentru remanieri.
capacităţilor productive. pildă, valoarea fondurilor fixe minorul dc sîrmă 92,23 la sută,
va fi m ai m arc dccit în ultimul Indicatorii de eficienta Iar lam lnoarele „800“ şi „650“, 97,3
La două luni şi jumătate an al cincinalului trecut cu a ­ şi respectiv 97,5 la sută. Rapor-
de la începutul anului, cu- proape 830 m ilioane Ici, urmînd i tînd nerealizărlle Ia potenţialul In anul trecut, acţiunea de )
real şl avînd în vedere că aceste
de ETALONUL CONCRET
vîntul dat de hunedoreni se ea la nivelul anului 1975 exeşte- capacităţi contribuie direct la. ob­ autodotare şi autoutilare s-a l
rea să fie de peste 1,85 miliarde
materializează prin succe­ lei, adică dc aproape 20 la sută. o 3 i f a ţinerea unui volum sporit declanşat cu rezultate bune la J
producţie globală şl m arfă, nu
se remarcabile, datorate în Corespunzător n sporit valoarea sa exprime valorificarea este greu de dedus că prin folo­ G.S. Hunedoara. S-au produs T
fondurilor fixe pe salariat. Faţă
cea mai mare parte creşte­ de 1970, aceasta este în acest an sirea integrală, cu indici înalţi prin forte proprii 35 maşini, ţ
rii indicilor intensivi şi ex­ de aproape 8 la sută, Iar la sfir- intensivi şl extensivi a lam inoa- AL MUNCII POLITICE
tensivi de utilizare a agre­ şitul actualului cincinal cu 22,7 rclor, com binatul poate obţine în utilaje şi instalaţii a căror i
acest an o îm bunătăţire reală a
gatelor. Coosarli, spre e- la sulă mni m are. indicatorului producţie globală la valoare se cifrează la 5,63 J
Dincolo dc laturile cantitative, tuturor rezervelor potenţiale Pentru oţelăria noastră, In­ şi-a găsit astfel rezolvarea milioane lei. Sînt două cifre )
vlzind folosirea deplină a acestor 1 000 Ici fonduri fixe. dicaţia dată de tovarăşul constă în respectarea durat-ei care atestă posibilităţile largi i
fonduri, intre care ponderea ho- Sim ilar trebuie abordate şl as­
tărlloarc revine capacităţilor pro­ pectele legate de reducerea chel­ Nicolae Geauşescu la recenta de reparaţii la cald a cuptoa­ de concepţie, competenţă teh- ,
ANGAJAMENTE ductive, cerinţele econom iei na­ tuielilor dc producţie, Îndeosebi Conferinţă pe ţară a cadrelor relor, factor care constituie o nică şi execuţie pentru a rea- )
a celor m ateriale, dc creştere a
ţionale im pun o creştere gene­
rală, sub toate aspectele, a e fi­ de eficienţă. Astfel. In ultimii Pe fundalul acestor progrese a- acum ulărilor şl beneficiilor. Deşi de conducere şi a reprezen­ serioasă rezervă de sporire a liza în combinat dotări teh- ^
tanţilor oamenilor muncii din
producţiei de otel. Cum în a­
s-au obţinut unele rezultate bu­
ONORATE cienţei utilizării fondurilor fixe. doi ani, acum ulările totale la preciabilc, analiza dczv&luic inşii ne, rezervele ncvaloriflcato deţin industrie şi construcţii, de a nul trecut la noi s-a depăşit nice de valoare ridicată. i
Din aceste puncte dc vedere, o
considerabile rezerve şi posibili­
Experienţa acumulată a per- i
1 000 Ici fonduri fixe au crescut
încă proporţii considerabile. P u­
recentă analiză efectuată dc sp e­
cialişti evidenţiază num eroase cu 18.5 Ici. Creşterea realizată sc tăţi de creştere mai accentuată n nerea in aplicare a m ăsurilor pri­ folosi la maximum capacităţi­ durata planificată de reparaţii mis ca pe anul în curs com- »
este
eficienţei. In primul rind
datorează in marc măsură fap­
concluzii cc trebuie să facă o­
CU CINSTE biect de reflecţii pentru condu­ tului că num ai Sn acest an, com ­ vorba dc producţia globală la vind reducerea consum urilor sp e­ le de producţie, timpul de la cald, imediat după consfă­ binatul să-şi propună un pro- \
cifice, elim inarea pierderilor teh ­
tuirea pe tară am organizat
lucru are o însemnătate hotă-
cerea com binatului şi centralei, parativ cu anul 1971. cheltuielile 1000 Ici fonduri fixe, Indicator Ia nologice şi a rebuturilor, îm bu­ gram amplificat de autoutila- i
care com binatul nu m im ai că nu
pentru (oale colectivele secţiilor m ateriale sc reduc cu 4,0 loi, iar nătăţirea calităţii m etalului, li­ rîtoare. Cînd spunem acest o largă consultare a specialiş­
şi sectoarelor, pentru specialişti cheltuielile totale dc producţie cu înregistrează o dinamică cores­ chidarea cheltuielilor ncceonom l- lucru ne gîndim la faptul că tilor şi oţelarilor care se o­
punzătoare, dar este chiar în d es­
şi cadrele dc conducere. 4,1 lei Ia 1 000 lei producţie m ar­ coasc, onorarea exem plară a con­
Kemplu, au produs supli­ Sc remarcă pozitiv că sporirea fă. Ridicarea eficienţei ulilizr creştere. Desigur, aceasta este tractelor econom ice vor determ i­ în al doilea an al cincinalului cupă de activitatea de între­
mentar in acest an 578 to­ volum ului şl tehnicităţii m ijloa­ fondurilor fixe are Ioc în condi­ Influenţată in bună parte dc unii na o creştere efectivă a Indicato­ va trebui să producem fată de ţinere a cuptoarelor. Au re­ PROGRAM |
factori obiectivi. Nu trebuie insă
ţiile
substanţiale
îm bună­
unei
ne cocs peste plan, ceea ce celor de producţie a determinat tăţiri a structurii producţiei, a om isă observaţia că sporirea pro­ rilor de eficienţă în utilizarea sarcinile anului trecut numai zultat o seamă de măsuri ca­
o creştere dinamică a volum ului
echivalează cu 25 la sută producţiei şi productivităţii mun- perfecţionării calitative şi a creş- ducţiei la 1 000 lei fonduri fixe m ijloacelor fixe. prin creşterea Indicilor de u­ re s-au pus imediat în aplica­
din angajamentul anual. Co­ tilizare a cuptoarelor 66 000 re, astfel că, pe ansamblul ce­ MINIMAL DE }
lectivele celor două fabrici tone de oţel, la care se lor două luni încheiate, oţe-
de aglomerare au asigurat adaugă încă 16 000 tone, an­ lăria se situează sub indicele AUTOUTILARE !
utilajelor şi instalaţiilor o gajamentul nostru pentru a­ planificat de reparaţii la cald.
funcţionare normală, punînd cest an. Subliniind aceste preocu­
la dispoziţia celor două sec­ Sarcina este mobilizatoare pări, organizaţia noastră de
ţii de furnale mai bine de şi a impus organizaţiei noas­ partid nu consideră ceea ce a re, exprimat îndeosebi prin ^
10 000 tone aglomerat auto- tre de partid luarea unor mă­ făcut pînă acum decît ca un valoarea de aproape 10 mi- â
fondant. suri politice şi organizatorice început al unei acţiuni ce o lioane lei maşini, utilaje şi 1
Abundenţa materiei pri­ prompte. Cînd noi, toti cei vom desfăşura permanent pe instalaţii. Intre acestea se re- ^
me de calitate s-a răsfiînt care am participat la confe­ linia folosirii depline a capa­ marcă asimilarea unor utilaje »
favorabil în activitatea fur- rinţă — indiferent de funcţia cităţii de producţie. Avem în necesare bunei funcţionări a ?
naliştilor. La secţia a II-a noastră profesională — ne-am prezent în atenţie desfăşura­ laminoarelor, pînă acum pro- )
furnale, de pildă, acest fac­ transformat în agitatori, vor- rea unei cuprinzătoare munci curate din import, Se preconi- î
tor pozitiv s-a conjugat per­ bindu-le oamenilor în mod di­ politice pentru ca fiecare zează astfel asimilarea, expe- J
manent cu grija pentru ex­ rect şl pe înţelesul lor despre muncitor, şef de echipă, mais­ rim'entarea şl producerea role- )
ploatarea raţională a agre­ problemele ce le avem de re­ tru să înţeleagă cît mai bine lor pentru blumlngul „1 300", ^
gatelor, fapt concretizat în zolvat, am găsit în rîndui tu­ a barelor de cuplare şi acţio- t
obţinerea în primele două locul şi rolul ce-i revin în nare la laminorul de sîrmă, J
luni ale anului a unor in­ turor oţelarilor o adeziune de­ mecanismul productiv al oţe-
dici înalţi de utilizare. Zil­ plină. Astfel nu ne-a fost greu lăriei. Sîntem deosebit de a unor acţionări Ia laminorul \
nic, la marile furnale s-au să abordăm direct cîteva as­ preocupaţi să determinăm o „800“, a sistemelor de ungere i
produs suplimentar în me­ pecte esenţiale pentru munca mai mare reducere a pierde­ hidraulică la toate laminoarele, J
die cîte 100 tone fontă, ceea noastră. Fiecare organizaţie de rilor tehnologice de metal, precum şi a altor instalaţii i
ce, adăugat la realizările partid pe schimburi ia anali­ pentru ca fiecare salariat din pentru secţiile de bază ale ^
colectivului secţiei I, echi­ zat temeinic posibilităţile de secţie să folosească judicios combinatului. i
valează cu aproape 5 000 care dispune schimbul pentru timpul afectat producţiei. Re­ Comparînd datele pe anul ^
tone fontă peste prevederi, a contribui efectiv la realiza­ zultatele bune pe care le-am 1971 şl prevederile pe acest )
faţă de angajamentul anual rea planului prin obţinerea fu- obţinut prin acţiunile desfă­ an, auloutllarea apare într-un \
de 15 000 tone. nor indici de utilizare supe­ şurate ne dau încredere în evident progres. Judecind însă i
Cu rezultate deosebite se riori prevederilor la toate eficacitatea măsurilor pe care în lumina (indicaţiilor date la /
prezintă oţelării, a căror cuptoarele. Comuniştii din ce­ le vom lua, astfel ca pînă la Conferinţa pe ţară a cadrelor j
deviză este să producă zil­ le trei schimburi nu au avut de conducere din industrie şi 1
nic cantităţi sporite de me­ finele anului să realizăm construcţii, programul combi- i
în vedere doar măsurile de a
tal prin folosirea intensivă exemplar sporurile de pro­ natului de autodotare şl auto- '
îndeplini exclusiv partea ce le
a cuptoarelor. Pe această ducţie de oţel înscrise în plan utilare nu trebuie considerat \
revine din plan şi angajament decît ca o sarcină minimală. I
bază, producţia de otel a şi angajamente. Este Imperios necesar ca încă
ci au căutat în comun modali­
Hunedoarei înregistrează un din acest an să se asigure în )
tăţi de a înlătura unele ne­ VICTOR PETROESCU
6por faţă de plan de 6 220 mai mare măsură completarea ^
ajunsuri care îngreunează secretarul
tone. Vedere din hala laminorului de slrmîL comitetului de partid şi modernizarea mijloacelor i
Foto: V. ONOIU munca în ansamblu. de la oţelâria Martin nr. 2 tehnice ale combinatului prin .
Principala problemă care a C. S. Hunedoara concepţie şi execuţie proprie. *