Page 51 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 51
ersi •i • . - T " . ~^ a M r .T ’offlm aefc
DRUMUL S O aA LK M tK iU l & Ht. 5 344 © MIERCURI 15 MARTIE 1972
Responsabilul fura „cu cam
revizorii îi „cîntau“ cu plusul F I L M EdsforiaSe Turnee
Teatrul de păpuşi din Bala
Bernadac, MEDICII
Chrlstlan
12 oamenifurioşi IMPOSIBILULUI. Apărut In E- Mare poposeşte în aceste zi
Un grup de macaragii — clitura politică, volum ul dezvâ- le la Deva, Brad şi Hunedoa
— Măl, Mlroane, oum stai întocmească anumite acte Jus ţinut evidenţa contabilă la zi lulo noi chipuri alo m onstruozi
cu gestiunea ? tificative chiar în timpul veri- şi nu a sesizat că responsabi laminor „800" Hunedoara. Re Film ul s-ar putea num i şl argum entaţii pentru Adevăr. Jo tăţilor com ise do nazişti In tim ra, cu piesa de inspiraţie fol
— Bine, tovarăşe revizor, flcfirftbr» $\ rezultatul fiecărui lul nu depune banii încasaţi zolvarea sesizării dv. este ex „Dcr umui aJLnuoj spre adevăr*1, cul actorului, tem peram entul pul celui de-al doilea război clorică „Flinta şi un cal ro
m ondial în lagărele de depor
clusiv de competenta direcţiei
merge bine... Am de toate... control a fost de fiecare dată decît cu mare înttrziere, şi a personal a combinatului si pentru că, do fapt, n e aduce In Iul te determ ină să Înţelegi do tare. Bazată do m ărturii culese şu".
ce el consideră film ul «pledoa
im agine căutările a 12 Juraţi —
— Ai şi „găuri" î acelaşi i plus In gestiune I Cu tunci în sume... subţiri \ că nu investiţi cu dreptul de a decide ria cea m al desâvîrşltâ pen din arhive, din cărţi cu carac 'ir
ter m edical, din colecţiile şi ar
— Nu, că le-astup cu plu alte cuvinte, responsabilul fu i-a instruit pe revizori cum să derurgic. — pe drum ul spre adevăr. A- tru adevăr". hivele unor publicaţii ale Re Azi, pe scena sălii „Arta"
m erlcanui Sidncy Lum eţ, rea
suri 1 ra „cu carul" şi revizorii Ii facă un Inventar (!) şl multe Anonim — „Energomontaj" lizează un antlfilm care face R econstituirea ovonlm entelor zistenţei, pe sprijinul Comite- din Deva, ne reîntîlnim cu
Nu susţinem că discuţiile pe „clntau" tu phisul. altele... Martorii au dezvăluit Mintia. Insuficienta datelor apel nu la m ijloacele m o în m aniera specifică film ului lulul pentru Istoria celui dc-al spectacolul teatrului de stat
poliţist cu situaţii Im previzibile,
care revizorii de gestiune din Un abur de mister a plutit modul cum îşi cheltuia infrac face imposibilă lămurirea bile ale cinem atografului, ci la il face o creaţie antrenantă pen doilea război m ondial, pe m a de estradă „De va veni la ti
nuscrise inedite şi m ărturii a
cadrul T.A.P.L. Petroşani le-au mult asupra acestui angrenaj torul banii furaţi. Simplu de problemei. actor, la replică, păstrind ca tru spectator. El descoperă cu num eroşi m edici, infirm ieri din ne ...cîntul", spectacol ce s-a
drul clasic teatral — unitatea dc
purtat cu Miron Popa, respon de ilegalităţi i cum a fost posi tot i juca la loto şl la loz In spaţiu, de tim p şl de acţiune. fiecare replică, cu fiecare sec Re viere şl deportaţi, cartea bucurat de o bună apreciere
fără
situaţia
Ieşire n
venţă,
sabilul bufetului „Izvorul re bilă săvîrşirea delapidării în plic 1 D. N. şi E. R., salariate Vâslle Roşu — Haţeg. Uzînd însă de m işcarea apara conform ism ului, Iar în cele 12 „Medicii im posibilului" dem on în cadrul recentului turneu
strează, cu o m arc dragoste dc
ce" de la Aninoasa, au avut mijlocul personalului de la bu la „Loto-prono", arătau că Mi Stabilirea cuantumului chel tului, de m ontaj, el reuşeşte caractere contradictorii, o v e oam eni, că şl im posibilul e po întreprins de teatrul devean
să transm ită spectatorului prin
întocmai „maniera" de mai fetul respectiv şi a Vinei „ar ron Popa juca săptâmînal, la tuielilor de şcolarizare, ce tresărirea feţei, prin gros-plan, ritabilă frescă m orală a Am e- sibil. în ţară.
ricll.
sus. Dar, lucrurile s-au petre mate" de funcţionari cu atri unităţile lor, cu sume între sînteti obligat să le plătiţi la gin duri, sim ţăm inte, angajarea Toate acestea fao din h12 oa i r
cut într-un mod foarte apro buţii de control care lucrează 2 000—5 000 lei I părăsirea întreprinderii, se fa personajului piesei lui Reglnald m eni furioşi*4 o operă de reală NICI UN OM NU E O IN SU Teatrul „Miliai Emlnescu"
Rose.
piat de cel închipuit de noi. în cadrul trustului î Are mai Acestea aînt, aşadar, „expli ce de către U.M.M.R. Simeria, Regizorul respectă Întocmai valoare artistică purtătoare a LA... Volumul do nuvele neo din Botoşani prezintă la De
unul m esaj pe cit do m ajor, pc
Altfel, nu se explică cum a multe explicaţii această „lsto- caţiile" unei infracţiuni grave l unde vă sfătuim să vă adre textul dram atic pe care-1 rea atît de um an : lupta pentru a zeelandeze, publicat do editura va comedia lui O. B. Shaw
reuşit fostul responsabil să de Timp de 2 ani, Infractorul şi-a saţi. lizează intr-un cadru nou, cin e devăr, pină la victoria lui, pină „Univers**, constituie o prem ie „Profesiunea doamnei War-
lapideze importanta sumă de văzut liniştit de furtişaguri şi P. G. — Giungani, comuna m atografic, 12 oam eni juraţi cind e spulberată ultim a posibi ră In literatura noastră do tra ren".
duceri. Conccntrind numcLe ce
„caută** adevărul. Dar el nu sc
124 747 lei. Faptul s-a petre nimeni nu l-a observat. In afa Vata de dos. Vă rugăm pot dezlipi de propriul lor e- litate de îndoială. Şl, pentru a le mal reprezentative ale n u ve i r
cest adevăr, în condiţiile rapa
cut de-a lungul a 2 ani. In a ră de cei prezenţi ca martori să vă adresaţi Centralei mi golsm , dc prejudecăţile lor so cităţii egoism ului, ale dom inaţiei listicii neozeelandeze contem po Teatrul de păpuşi din Cluj
ceastă perioadă, Miron Popa Indolenta contro la proces, clţi, oare, n-au tre nereurilor neferoase Deva. ciale şl etice nici m ăcar in prejudecăţilor societăţii capita rane printre care Jam es Cou- le oferă clipe plăcute micilor
rage, Franc Sargeson, Rodcrlclc
faţa alternativei capitale. Unui
şi-a însuşit sistematic din ba cut pe lingă faptele lui „fără singur, Insă (Henri Fonda), sc liste cea m al dem nă atitudine Filnayson, D ougias Stcw art ş.a., spectatori din Hunedoara şi
nii ce rezultau prin vînzarea să le vadă" ? S-a omis, în a Victor Prundean — Ţebea. opune, alcglnd drumul sinuos este aceea a angajării în luptă volum ul dezvăluie virtuţile unui Călan, invitîndu-i să partici
zilnică a produselor către con lorilor favorizează cest caz, un fapt esenţial t că 1. Pensia este bine calculată. spre adevăr. Film ul se con asum lndu-ţl toate riscurile, aşa spirit original, al unor m odali pe la spectacolele cu piesele
sumatori. A băgat în buzunar noţiunile „al meu" şi „al nos 2. La vîrsta de 57 de ani. centrează asupra personalităţii oum eroul principal al film u tăţi do a percepe viaţa, uşor „Wilhelm Teii" şi „Prîslea
bani nemunciţi, fără să simtă prejudiciul adus tru" au căpătat alte dimen Alexandrina Oprlş — Batiz. lui, rclovlnd Întreaga gam ă de lui „12 oam eni furioşi*1 o face. nuanţate geografic. cel voinic şi merele de aur".
vreo remuşcare la gîndul că siuni, alte valenţe în condiţiile Vă puteţi pensiona la data
aceste valori aparţin avuţiei avuţiei obşteşti orînduirii socialiste. Dacă aca
publice şi nu proprietăţii per să, fiecare este grijuliu cu gos cînd împliniţi vîrsta de 57
sonale. Pentru a acoperi aces podăria proprie, cu bunurile de ani. M u z i c a
te lipsuri din gestiune, a re care li aparţin, de ce nu s-ar Alexandru Nica — Criş-
curs Ia un alt mod flagrant comporta astfel şi faţă de avu cior. Timpul cît ati fost sub
de sfidare a legilor noastre : rioară'*... O parte dintre ele au tul obştesc ? Avuţia publică nu ofiţer de miliţie se consideră De 1 «a Offenbach la Lopez. Duete din operete.
întocmirea de acte false ! A fost găsite, recent, cu ocazia este altceva decît gospodăria în grupa a treia de muncă. Discul realizat de „Electrecord" „De la Offenbach la
falsificat, bucată cu bucali, judecării publice a infractoru fiecăruia, concepută la nivelul Lopez“ înscrie, prin melosul înaripat al dluetelor, o
hirtiile, le-a cusut în dosare şi lui. Procesul a avut loc la Ca societăţii. De aceea, respecta Ioslf Ştefănic — Valea Dîl- călătorie agreabilă în lumea operetei. Cu Teodora
a aşteptat liniştit... controlul. sa de cultură din Petroşani. rea şl dezvoltarea avutului pu jii. La data cînd împliniţi Lucaciu şi Ion Dacian, cu Corina. Bărbulescu şi Ni
In perioada amintită, revizori Aproape 600 de cetăţeni — mi blic este un act de înaltă res vîrsta de 62 de ani puteţi be colae Ţăranu, cu alte nume consacrate, discul ne poar
dc la T.A.P.L. Petroşani — Ma neri, muncitori, salariaţi din ponsabilitate civică şi nu o neficia de pensie pentru limi tă de la Offenbach la Supp£, Schubert, Leha.r, Du-
ri Niedermayer, Vasile Boicu, alte instituţii — au ţinut să fie simplă obligaţie. El trebuie res tă de vîrstă cu vechime in naievski sau Lopez, prin „Ţara surîsului", „O noapte
Constantin Căprărin, Gh. Con- de faţă la judecarea şi con pectat şl apărat de toţi pentru completă. la Veneţia", cu „Vînt de libertate" în „Timpul chita
stantinescu — i-au călcat de damnarea celui care a furat că este al tuturor. Ion Jurca — Deva. înaintaţi relor". Şi aceasta prin acele puncte culminante de
multe ori pragul şi l-au con din avutul nostru, al tuturor. Ce a făcut conducerea tensiune lirică sau comică cu deosebită putere de se
trolat. Cum ? Bineînţeles, le Aici şi-au dat întîlnire — bi dovezile de vechime şi de sa ducţie care sînt duetele.
gaţi straşnic la ochi ! Verifică neînţeles, de pe alte poziţii — T.A.P.L. Petroşani pentru a lariu Oficiului de pensii De
preveni această faptă gravă ?
ir
rile făcute au fost incomplete, Infractorul, personalul cu ca va. Imre KaLman, Contesa Marltza. Pagini de pregnant
superficiale, s-au limitat — re a lucrat la bufet, salariaţii Nimic ! Nu trebuie să se omi Alexandru Stănllă — Bul-
pe drept cuvînt — la o trecere trustului care l-au controlat şi tă faptul că este nu numai util zeşti. Da, adresaţi-vă Oficiului melodisra, arii şi duete cantabile, dansuri variate sl
în revistă a bufetului şi la as obişnuiţii martori... şi eficient, dar şi mai uşor să de pensii Deva. Însufleţite, colorat orchestrate, libret vesel, iată cîto-
cultarea „eforturilor" teribile Infractorul Miron Popa şi-a previi decît să sancţionezi şi va din „secretele succesului" de care se bucură con
pe care le depune responsabi recunoscut faptele în totalita să îndrepţi un prejudiciu adus Molse Simedronl — Tuştea. stant de aproape o jumătate de veac „Contesa Ma-
lul cu munca. Cum s-a dovedit te... Revizorii şi-au recunos societăţii. Conducătorul de în Nu mal puteţi solicita pensia ritza\ Ritmul popular maghiar împletit cu cel al ope
ulterior, actele erau falsificate cut incompetenţa profesională. treprindere este, prin definiţie, I.O.V.R., pentru că sînteti retei vieneze dă savoare, farmec deosebit. J
un gospodar, un om grijuliu
într-un mod grosolan de ges (N-au ştiut, de pildă, să facă faţă de avutul obştesc. Nu pu deja pensionar din cadrul asi
deosebirea între noţiuni ele gurărilor sociale de stat ca
tionar, dar revizorii nu au ob tem concepe şi accepta necu
mentare de contabilitate i de urmare a activităţii prestate
servat nimic străin în ele. De bit, cont etc.). Serviciul conta noaşterea de către revizorii ca în muncă după producerea in
fapt, aceşti revizori l-au dat bilităţii din cadrul T.A.P.L. Pe re l-au controlat pe Infractor firmităţii. Relaţii în plus pu
a profesiei pentru care primesc
posibilitatea responsabilului să troşani a recunoscut că nu a teţi afla consultînd legea
salariul lunar. Nimănui nu-i E xpieri pe teme ştiinţifice Grupul de cantine restaurant
pensiilor.
este permis să privească cu
Nicolae Viad — Rişca. Ld
îngăduinţă furturile şl delapi DEVA, In cadrul acţiunilor întreprinse de Casa Ju „Siderurgistur Hunedoara
data cînd împliniţi vîrsta de
dările din avutul obştesc — 82 de ani, pentru că nu aveţi deţeană a corpului didactic, de curînd, la liceul pe
florile recunoştinţei cele mai brutale forme sub prestaţi In cîmpul muncii de dagogic, în laţa unui mare număr de cadre dida'ctlc* B-dul Corvin nr. 11, telefon nr. 1748
şi elevi, prof. tinlv. dr. Nicolae Pîrvu de la Universi
cît 17 ani.
care se manifestă
încălcarea
acestui avut. Abel Haiduc — Veţel. Dacă tatea din Timişoara a făcut o amplă şi documentată ANUNŢA
expunere pe tema: „Probleme de ducimologie". Cu n-
Pe baza criteriilor cuprinse aţi lucrat 6 ani în locuri de cest prilej, raportorul a prezentat istoricul ştiinţei Jinerea unui concurs în ziua de 23 martie
„După ce douăzeci, trei dată despre ceea ce înseam în legile noastre, procesul de muncă pe care legea le con di:cimologicI, punctele de vedere în legătură cu crite 1972 pentru ocuparea postului de contabil şef.
zeci, patruzeci de ani ai nă munca adevărată, dusă cu sideră în grupa întîi, vă pu riile şi sistemul de verificare şi notare a cunoştinţelor. Condiţii de participare :
muncit in sinul unui colec abnegaţie şi dăruire ani in la Petroşani a avut epilogul teţi pensiona pentru limită de O Absolvenţi ai învăţămîntului superior econo
tiv, ai trăit emoţiile bucu şir, despre nobilele satisfacţii scontat! delapidatorul Miron vîrstă şi la data menţionată în Pentru o mai temeinică Informare ştiinţifică a pro
riilor, amărăciunea insucce sufleteşti pe care ea le oferă, Popa a fost condamnat la 12 scrisoare. Pentru clarificare fesorilor ce predau ştiinţele sociale în unităţile de în- mic de specialitate cu 7 ani vechime.
selor, te-ai legat sufleteşte de despre posibilităţile nelimi ani închisoare I vă sfătuim să vă prezentaţi văţămînt din Judeţ, duminică, la Deva, lectorul uni Absolvenţi ai învăţămîntului mediu care au
oameni, de tovarăşii tăi de tate de afirmare plenară a într-una din zile la Oficiul de versitar Ion Panduru de la Universitatea din Timi îndeplinit funcţii economice 11 ani.
muncă, este nespus de greu celor ce iubesc cu adevărat VICTOR DUMITRU pensii Deva. şoara a făcut o amplă'expunere cu tema: „Unele pro Concursul constă in verificarea cunoştinţelor
c‘a“ dintr-o dată, „incepind munca şi perseverează zi de procuror şef bleme teoretice privind naţiunea socialistă". Expune
de miine", să nu mai vii in zi pe tărîmurile ei. ci Procuraturii judeţului Loţl Vlad — Sălaşu de Sus. rea a fost urmată de dezbateri care au contribnit la profesionale de specialitate.
mijlocul lor, să rămii pe din Tensiunea emoţiilor a atins i ' Hunedoara Prezentaţi de urgenţă la Ofi elucidarea ştiinţifică a problemelor privind tema abor Cererile de înscriere a candidaţilor se vor
afară, să stai acasă ca pen cel mai înalt punct îji clipa \\ ciul de pensii Deva actele pe dată. depune la sediul unităţii pină la data de
sionar — ne declara cu a- cind in sală a intrat o dele r * MARIN NEGOIJA care le posedaţi. 22. III. 1972.
dinci regrete maistrul elec gaţie a pionierilor de la Şcoa
tromecanic de mină, Carol la generală din Teliuc. Unul (82)
Leopold, de citeva zile, pen dintre pionieri, legindu-i săr
sionar. Despărţirea de muncă bătoritului la git cravata O CERINŢĂ PERMANENTĂ, LA Z I:
este o despărţire grea, ne roşie, a spus; tfDe azi îna
închipuit de greaM. inte vă rugăm să primiţi a fi
Aproape trei decenii a membru de onoare al unită Educarea lucrătorilor din comerţ întreprinderea de
muncit comunistul Carol l^eo- ţii noastre. Vă promitem că
pold numai la E M. Teliuc. vom continua pilda muncii * industrializare a laptelui
Aşa că ne închipuim cit de destoinice neobosite pe care in spiritul apararii avutului public
greu i-a venit să se despartă aţi desfăşurat-o in cei trei
de ortacii săi, de mină, de zeci de ani de muncă in mi Hunedoara-Simeria
muncă. Cu ocazia pensionă nă". De multe ori în activitatea In vedere, în această muncă tă afirmaţie este lipsa ori lariat de serviciu pe fiecare
rii, intr-o atmosferă sărbăto- de zi cu zi apărarea pro 'educativă, acei cetăţeni că cărui fel de incendiu 1 Pen unitate. Acesta are princi
?ască, deosebit de emoţio Cu braţele încărcate de prietăţii socialiste este înţe rora, prin activitatea ce o tru a ajunge la. o astfel de pala sarcină ca după termi ANGAJEAZA DE URGENŢA:
nantă, ortacii l-au sărbătorit florile recunoştinţei, comunis leasă unilateral, doar sub desfăşoară, le sînt încredin atitudine fată de avutul ob narea programului zilnic să © merceolog principal la serviciul aprovizio
cum se cuvine pe cel care a tul Carol Leopold a făcut o aspectul sancţionării celor ţate spre păstrare şi ma ştesc, conducerea O.C.L. in controleze respectarea măsu nare
fost om destoinic, un mais privire retrospectivă asupra ce aduc prejudicii avutului nipulare părţi uriaşe ale a dustrial Deva — prin şefii rilor iniţiale, să observe zil
tru priceput, un comunist activităţii sale, a reliefat mul obştesc, care prin neglijenţă vuţiei publice — şi anume unităţilor comerciale — a nic dacă au fost înlăturate ® primitori-distribuitori produse pe reţeaua
adevărat, timp de aproape tiplele bucurii şi împliniri pe provoacă diferite daune etc. lucrătorii din comerţ. înfiinţat în cadrul fiecărei u- toate cauzele generatoare de comercială (gestionari)
care munca de zi cu zi i le-a
treizeci de ani. oferit, a îndemnat pe cei ti Fără îndoială, măsurile ad Nu ne vom opri în aceste nităti echipe de primă inter incendii. De modul cum s^ ® sudor autogen şi electric
In sala de festivităţi a ex neri, pe cei care i-au luat ministrative sau sancţionarea rînduri decît la una din în venţie din personalul care execută aceste sarcini de ® electrician auto
ploatării se adunase lume celor ce comit acte de ne lucrează acolo. Educarea pinde evitarea multor pa
multă. Majoritatea ortacilor locul să se dovedească demni cinste se impun de la sine. datoririle ce revin lucrători membrilor acestor echipe se gube inutile. Tratarea lor cu © mecanici auto
de pildele
înalte de muncă
lor din
comerţ în apărarea
de peste ani ai lui Carol ale minerilor din Munţii Dar, trebuie reţinut că apă proprietăţii socialiste : adop face prin instructaje perio indiferentă chiar numai în Condiţii de angajare şi salarizare conform
Leopold. Despre activitatea Poiana Ruscăi, de la exploa rarea şi dezvoltarea proprie dice prin care se prevăd tr-o singură zi poate duce H.C.M. nr. 91471968 şi Legii 12/1971.
tarea tuturor măsurilor pen
plină de roade desfăşurată de tarea la care muncesc. tăţii socialiste este multila tru înlăturarea pericolului sarcini concrete corelate cu la urinări ireparabile! Informaţii suplimentare la sediul întreprinde
comunistul Carol Leopold au teral legată de atitudinea de incendiere a mărfurilor schimbările ce revin in spa
vorbit, rirtd pe rind, Cozma A făcut legămint să vină înaintată a oamenilor fată ce le sînt încredinţate. Se tiile de desfacere a bunuri Dar pentru evitarea aces rii, telefon int. 13, Simeria.
Culcea, secretarul comitetului mereu in mijlocul lor, să le de bunurile materiale, ai că ştie cît de nefaste sînt ur lor, în aprovizionarea sorti tor urmări este necesar să (91)
de partid al exploatării, A împărtăşească din bogata sa ror producători şi proprie mările unui foc izbucnit în- mentală etc. Intre altele, le se desfăşoare permanent cu
lexandru Matica, preşedinte experienţă, iar purtătorilor tari sînt, fată de relaţiile noi tr-un depozit plin cu măr sînt prezentate filme, diafil- lucrătorii din comerţ o in
le comitetului sindical, ing. cravatelor roşii le-a promis stabilite între membrii socie furi sau într-o unitate co me, afişe, panouri cu conti tensă muncă de educaţie
loan Alexandru, şeful Exploa că se va achita cu cinste de tăţii noastre. De aici rezidă mercială. Pe această linie, a nui atrăgător etc. pentru formarea unei noi a
ob
titudini fală de averea
tării miniere Teliuc, ing. toate îndatoririle, va onora faptul că trebuie depuse e prevenirii distrugerii bunuri Pentru ca activităţile do ştească. In fiecare unitate întreprinderea de refele
Francisc Hegheduş, şef de înaltul titlu de membru de forturi pentru educarea tu lor prin foc, la O.C.L. indus prevenire a incendiilor să comercială să fie întronat un
sector, alţi ortaci. onoare al organizaţiei lor re turor oamenilor în spiritul trial Deva s-au obţinut re
Tinerii mineri, toţi cei de voluţionare. fie cît mai complete, la înalt spirit de răspundere electrice Deva
faţă şi-au dat seama încă o GH. r. NEGREA apărării avutului obştesc. Cu zultate meritorii. Cel mai O.C.L. industrial Deva s-a fată de mărfurile şi bunurile
atît mai mult trebuie avuţi bun argument pentru aceas luat măsura numirii unui sa poporului !
Organizează în ziua de 25 martie 1972 con
curs pentru ocuparea următoarelor posturi :
— şef serviciu aprovizionare la S.C.M. Deva ;
PE URMELE M ATER IALELO R PU BLIC ATE — şef secţie transport auto ;
Să stopăm neglijenţele care aduc — inginer mecanic la serviciul producţie S.C.M,;
„Vom lua măsuri corespunzătoare proiectare;
— operatori măsurători terestre la atelierul de
pagube inestimabile pădurilor * economişti la serviciul de aprovizionare.
pentru eliminarea neajunsurilor" Condiţiile de studii şi stagiu sînt cele prevă
Nu există om care să nu instrucţiuni şi norme care cu desăvîrşirc interzis să a zute de Legea 12/1971.
La articolul „Neregulile an de conducerea cooperativei pentru că am întîlnit în multe simtă plăcerea de a-şi petre s-au difuzat în toate sectoa prindă focuri la o distanţă Salarizarea potrivit H.C.M. 914/1968.
„naşi" ambiţioşi şi perseve cu „mustrare scrisă". unităţi şi la mulţi factori răs ce timpul liber în mijlocul rele de activitate, cu scopul mai mică de 100 de melri de
renţi", apărut de curînd în Vă asigurăm că pentru toa punzători de aprovizionarea pădurii. In acest „templu" al de a fi aplicate în practică. liziera pădurii, fără aproba Cererile de înscriere se vor depune la servi
ziarul nostru, întreprinderea te problemele ce ne aparţin magazinelor săteşti o... „spă naturii, respirăm aerul cel In materialul de faţă ne vom rea organului silvic, sau în ciul personal pînâ la data de 21 martie 1972.
economică judeţeană a coope am luat şi luăm în continua lare pe mîini" cînd e vorba mai curat, aici întîlnim păsă referi la cîteva dintre preci locurile special deslinate a
rativelor de consum ne tri re măsuri prompte pentru re despre asemenea articole, a rile şl animalele cele mai zări, de care trebuie să ţi cestui scop, ori să părăsească (93)
mite un răspuns detaliat, pur- zolvare. In acelaşi timp, pre dică abia aşteaptă parcă să frumoase, liniştea cea mai re nem cont în acest început de focurile înainte de a le stin
tînd semnătura directorului cizăm că în raza noastră de se împuţineze un anumit sor confortantă. Pe lîngă calităţi primăvară, cînd, datorită so ge. Ori de cîte ori se Insta
comercial adjunct, tovarăşul activitate funcţionează 24 de timent de produse şi dumnea le ei recreative, tonice, pă lului lipsit de apă, iarba us lează şi se folosesc în pădu
loan Iliasă. Reţinem din răs cooperative, cu peste 500 uni lor consideră că nu mai au durea ne oferă şi produse de cată, frunzele şi crengile se re utilaje şi instalaţii de ex D E F E C T O S C O P
puns : „Pentru acest an, ne tăţi de desfacere. Conducerile nici o răspundere. De aceea o mare valoare, fără de care pot aprinde cu uşurinţă. Un ploatare, se va avea mai în-
cesarul nostru de caiele este de cooperative au obligaţia de întîlnim aprovizionări pe dos, în viaţa cotidiană nu ne pu lucru esenţial, uşor de reţi lîi în vedere înainte de a se
de 5 200 000 bucăţi, dar am a face control operativ curent în unele magazine anumite tem încă lipsi î materialul nui, este acela că în nici un da în exploatare ce măsuri
reuşit să contractăm doar şl a lua măsurile ce se im mărfuri se perimează, în alte lemnos. loc din pădure nu este per să respecte salariaţii înca
draţi aici pentru prevenirea
3 400 000 bucăţi. Am comandat pun ori de cîte ori se ivesc le nu se cer, iar unde există De toţi este cunoscut fap- mis a se arunca chibrituri a şi stingerea incendiilor şi cu
1 000 bucăţi de fier de plug lipsuri şi deficienţe' — se solicitare nu se găsesc, placa ’tul că o pădure pentru a a prinse sau ţigări. Locomotive ce mijloace vor acţiona în
de coastă, dar nu am putut arată în încheierea răspunsu „e deficitar" lnvîrtindu-se aici junge la maturizare, este ne le forestiere care în anotim caz de incendiu. Ca o ultimă
purile de primăvară, vară şi
contracta, nici o bucată. De a lui. fără contenire. voie de multă muncă, de toamnă circulă mai des din măsură pe care trebuie să o
semenea, la unele sortimente Fiecare cooperativă de con mult efort fizic şi trebuie să exploatări spre punctele de cunoască fiecare cetăţean, in
de băuturi, repartiţiile sînt Asupra celor relatat* în sum are conducerea ei, care treacă zeci de ani pentru ca colectare şi invers, vor avea diferent de funcţia pe care o
mai mici decît necesarul. răspuns se Impun cîteva ob arborii să poată fi buni de
servaţii. Noi ne vom referi este răspunzătoare de bunul exploatat. Şi dacă această po coşul protejat cu apărători are, este că: fiecare persoană
Ca urmare deficienţelor doar la două dintre ele i Este, mers al activităţii tuturor uni doabă a naturii se dezvoltă, contra seînteilor, iar perso capabilă de muncă are dato
repetate constatate ‘la maga desigur, e realitate faptul că tăţilor pe care le coordonează. aşa cum ştim cu toţii, greu, nalul de pe locomotivă va fi ria patriotică de a participa
zinul din Burjuc, conducerea unele mărfuri şl produse mai Tot atît de precis este că fo ea poate fi distrusă în numai avertizat să nu curăţe cenu- cu mijloacele de care dispu
cooperativei din Zam a luat sînt deficitare în anumite pe cîteva ore, dacă nu se res şarele de la cutia de foc de ne la stingerea incendiilor, la
măsura de înlocuire a gestio rul Judeţean al cooperaţiei de pectă normele elementare de cît în locurile special ame salvarea oamenilor sau a bu
narului Ionel Costea. Pentru rioade. Dar un discernămînt şi consum are organe de îndru folosire a focului, duşmanul najate. Membrii cooperative nurilor de la incendii, atunci
comportare necuviincioasă fată o chibzuinţă deplină în re mare şi control în teren. Asu cel mai de temut al el. lor agricole, salariaţii între cînd această participare este
de consumatori şi nerespeefa* partizarea lor pot face ca pra .urmărilor concrete ale Pentru ca pădurea să nu prinderilor agricole de stat, solicitată de primar, de con
ducătorul unei organizaţii so
rea regulilor de Sgienă,* ger- populaţia satelor să găsească, controalelor efectuate de a cadă pradă flăcărilor lacome, cetăţenii trebuie să aibă per cialiste sau de unităţile de
tionarul bufetului din Zam, totuşi, şi asemenea mărfuri şi ceste organe ar mai trebui re sînt elaborate zeci şi zeci de manent în vedere că le este pompieri. — Zău, autobuzul e dc vină, a întîrziat !
Ştefan Han, a fost sancţionat produse. Spunem acest lucru flectat. Desen de V. MIIIAILESCU