Page 52 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 344 • MIERCURI 15 MARTIE 1972
4

mm - ----------------- -- TTT^'y
SECVENŢE INTERNAŢIONALE | liC V lN Ţ E INTERNAŢIONALE

Seminarul internaţional în
Vizita tovarăşului problemele securităţii europene PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN m
LUCRĂRILE CONGRESULUI

BONN 14 (Agerpres). — în favoarea ratificării trata­ MILANO 14. — Trimisul lizarea unei asemenea trans­ Clubul mode
Ceauşescu in Algeria tiviştilor pe tărîm social din U.R.S.S. şi cu Polonia, pentru special Agerpres, Nicolae Pui- formări. secretarul fiinţat clubul modeliştilor
telor semnate de R.F.G. cu
Din Iniţiativa organizaţiei ac­
La Belgrad a fost
in-
cea, transmite : In continuarea
Ignazio MazzolI,
R.F.G. . „Colocviul
normalizarea relaţiilor dintre
hambur-
Federaţiei Frosinone a P.C.I.,
lucrărilor Congresului al XIII-
ghez", la Gummersbach a avut
grabnică a
loc un seminar internaţional cele două state germane, pen­ lea al Partidului Comunist Ita­ a vorbit desore acţiunile des­ de... trenuri şi locomotive.
tru convocarea
O statistică recentă a sta­
comuniştii ita­
făşurate de
lian, au a,vut loc marţi dimi­
în problemele securităţii eu­ conferinţei general-europene neaţa primele intervenţii pe lieni In apărarea intereselor bilit că in capitala Iugo­
(Urmare din pag 1) mâno-algeriene, urări de bun în declaraţiile unor personali­ ropene. Au participat depu­ în problemele securităţii şi marginea raportului „Unitate oamenilor muncii din regiunea slaviei există peste 5 000
venit, ca aceea de la şantie­ tăţi politice, se datorează sti­ taţi, oameni de ştiinţă, pu­ colaborării. In comunicatul a­ Lazio, pentru promovarea u­ de persoane care au pasiu­
rul Uzinei de tractoare din mei şi preţuirii reciproce, do­ blicişti din R.F.G., precum şi doptat la încheierea semina­ muncitorească şi populară, nea realizării unor mache­
Constantine — Skikda, în toa­ Constantine, formulată în lim­ rinţei comune de a dezvolta invitaţi din Belgia, R.D. Ger­ rului se arată că participanţii pentru un guvern de cotitură nor reforme de ordin social, te de instalaţii feroviare,
te satele, fără excepţie, la ba română pe un panou uriaş: colaborarea pe multiple pla­ mană, Polonia, Suedia şi U­ sprijină toate măsurile care democratică, pentru reînnoi­ economic şi cultural. Apoi trenuri şi locomotive, că­
Skikda, pe marile artere şi în ,,Bine aţi venit, tovarăşe nuri, prestigiului şl autorităţii niunea Sovietică. servesc întăririi securităţii, rea Italiei pe calea socialis­ Anna Maria Longo, preşedin­
Piaţa Eroilor, conducătorul Ceauşescu 1". Şi apoi, continua de care se bucură politica Participanţii s-au pronunţat păcii şi unităţii Europei. mului", prezentat de Enrico ta „Uniunii femeilor italiene" i rora le dedică multe ore
partidului şi statului nostru a revărsare de cîntecs şi jocuri, partidului şi statului nos­ Berlinguer, vicesecretar ge­ din Catanzaro, a făcut în faţa \ din timpul lor liber.
/ost întlmpinat de mulţimi totul purtind amprenta pito­ tru, personalitatea tovarăşu­ neral aii P.C.T. In cuvîntul său, delegaţilor o amplă prezentare l
compacte, de zeci de mii de rescului folclor algerian. Oa­ lui Nicolae Ceauşescu. O po­ Giorgio Amendola, membru al a condiţiilor grele, de exploa- ? Izvor de apă mine­
oameni, care l-au aclamat cu menii au ţinut să-şi exprime litică de colaborare activă şi Sesiunea Comisiei O.N.U. Direcţiunii partidului, s-a re­ tare, în care se află masele de ) rală inflamabilă
• remarcabilă căldură. Am direct, cu spontaneitate senti­ rodnică cu ţările arabe, cu ţă­ ferit în special la politica eu­ femei şi în general oamenii \
văzut în marea Piaţă a Eroi­ mentele, să înfăţişeze oaspe­ rile de pe continentul african, ropeană a Italiei, subliniind muncii din Mezzogiorno (su- i In apropiere de oraşul
lor din Skikda mii de alge­ ţilor^ dragi obiceiuri de înde­ cu ţoale popoarele lumii, pen­ penfru drepturile omuiui falimentul politicii Comunită­ dul ţării). / Kazanlik există un izvor
dul ţării
rieni veniţi să-l întîmpine pe lungată tradiţie, acele obice­ tru aşezarea păcii şi securită­ ţii Economice Europene, care In cadrul şedinţei de dimi­ de ape minerale mult cău­
tovarăşul Ceauşescu la intra­ iuri care sînt „oglinda sufle­ ţii internaţionale pe terenul NEW YORK 14 (Agerpres). o acordă dezbaterilor organis­ reprezintă un bloc închis, do­ neaţă, au adresat un salut tate de turişti nu atît pen­
rea în sediul Adunării popu­ tului" unui popor şi despre solid al principiilor de drept — La primul punct de pe or­ melor O.N.U. asupra proble­ minat de grupurile monopolis­ congresului şefii delegaţiilor tru puterea curativă a ape­
lare. Rămăsese exact atita care s-a relatat în reportajele dinea de zi a sesiunii a 28-a melor social-umanitare este te şi care nu poate apăra in­ Partidului celor ce Muncesc lor, cit pentru proprietatea
spaţiu cit să poată trece cor­ transmise. şi etică internaţionale, pe a Comisiei O.N.U. pentru în deplină concordanţă cu po­ teresele europene împotriva din R.D. Vietnam şi Partidu­ lor curioasă dc a... arde.
tegiul oficial. Traseul Constan­ N-au fost toate acestea doar dreptul fiecărui popor de a-şi drepturile omului, care-şi con­ litica sa internă, care urmă­ dominaţiei S.U.A. Este necesa­ lui Comunist al Uniunii So­ Specialiştii explică feno­
tine — Skikda— Annaba, deşi dovezi de tradiţională ospitali­ rindui viaţa potrivit posibilită­ tinuă lucrările la New York, reşte afirmarea multilaterală a ră — a spus vorbitorul — o vietice.
foarle lung, însumind sute de tate, ci mai ales expresii ţilor, voinţei şi aspiraţiilor sa­ au fost depuse mai multe do­ personalităţii umane prin creş­ transformare democratică a Marţi seara s-au întrunit ce­ menul prin existenţa unor
kilometri, era împodobit săr­ ale interesului de masă trezit le. O politică principială care cumente referitoare la organi­ terea bunăstării materiale şi le patru comisii de lucru ale emanaţii de gaze naturale
bătoreşte : mici arcuri de are acoperirea faptelor, a ac­ zarea unei campanii interna­ spirituale a tuturor membrilor CEE, iar comuniştii, socialiştii, congresului. care se aprind la cea mai S
de vizita tovarăşului Nicolae mică seînteie.
triumf în fiecare localitate, ţiunilor concrete, în contextul ţionale de luptă permanentă societăţii socialiste, într-un catolicii italieni pot şi trebuie Lucrările congresului con­ S
portretele p r e ş e d i n ţ i l o r Ceauşescu. Puternicul ecou al cărora se înscrie şi vizita în împotriva rasismului, în ca­ spirit de deplin respect pen­ să găsească căile pentru rea­ tinuă.
Ceauşescu şi Boumediene, lo­ vizitei, reflectat de altfel în Algeria şi în celelalte ţări drul unui „deceniu de mobi­ tru demnitatea omului, pentru Experimentul cosmic \
zinci în cinstea prieteniei ro- presă, la radio şi televiziune, africane. lizare energică şi continuă îm­ drepturile şi libertăţile sale „Copernic" s
potriva rasismului şi a tuturor fundamentale. R E G- Ac/iunl în favoarea ratificării J \
formelor de discriminare ra­ Subliniind utilitatea elaboră­ Specialişti sovietici şi
sială*. Documentele prevăd, de rii unor noi instrumente in­ polonezi pregătesc in pre­ \
asemenea, elaborarea unei ternaţionale pentru perfecţio­ tratatelor încheiate .cu U.R.S.S. şl Polonia j zent experimentul cosmic V
convenţii internaţionale în ve­ narea cadrului juridic a,l ac­ „Copernic11, care va av. 1
Delegaţia guvernamentală economică derea eliminării şi reprimării ţiunii de combatere a discri­ BONN 14 (Agerpres). — In R.F. a Germaniei şi R.D. Ger­
loc in cinstea aniversării a
crimei de apartheid, precum şi minării rasiale şi a aparthei­ R.F. a Germaniei se intensifi­ mane în O.N.U. şi în institu­ 500 de ani de la naşterea
elaborarea altor instrumente dului, reprezentantul tării că acţiunile forţelor democra­ ţiile sale specializate. Comi­ celebrului astronom po­
română continuă vizita în R. D. Vietnam internaţionale referitoare la noastre a reafirmat solidarita­ tice în favoarea ratificării de tetul de iniţiativă cetăţeneas­ lonez.
crimele împotriva umanităţii. tea deplină şi sprijinul activ către Bundestag a tratatelor că cuprinde reprezentanţi de
In intervenţia sa, reprezen­ al României pentru realizarea încheiate de această ţară cu diferite orientări politice : so­ Experimentul va consta
HANOI 14 (Agerpres). — a solidarităţii şi sprijinului In cursul zilei de marţi, tantul României, ambasadorul aspiraţiilor popoarelor africa­ in studierea radiaţiei spo­
Continuă vizita la Hanoi a de­ frăţesc acordat de poporul ro­ membrii delegaţiei guverna­ Ion Datcu, a arătat că atenţia ne la libertate, demnitate şi Uniunea Sovietică şi Polonii. cial - democraţi, comunişti, radice a coroanei solare in
legaţiei guvernamentale eco­ mân luptei poporului vietna­ mentale economice române pe care guvernul ţării noastre independenţă naţională. In acest context, la Bonn a membri ai sindicatelor, precum intervalul undelor hecto-
fost creat Comitetul de iniţia­
şi reprezentanţi animaţi
de
nomice române, condusă de mez. au depus o coroană de flori la un spirit realist, ai Uniunii metrice, precum şi în stu­
tovarăşul Gheorghe Rădulescu, In cuvîntul său, tovarăşul Monumentul Eroilor din Hanoi. tivă cetăţenească „pentru rati­ Creştin Democrate şi ai orga­ dierea parametrilor iono-
membru al Comitetului Exe­ Gheorghe Rădulescu a dat o De asemenea, delegaţia ro­ ficarea neîntîrziată a tratate­ nizaţiei de tineret a acesteia. sferei cu ajutorul unui sa­
lor". Intr-o declaraţie a sa,
cutiv, al Prezidiului Perma­ înaltă apreciere succeselor do- mână a vizitat sediul Repre­ încheierea unui comitelui cheamă populaţia Programul de activitate al co­ telit artificial al Pămintu-
nent al C.C, al P.C.R., vice­ bîndite de oamenii muncii din zentanţei Republicii Vietnamu­ capitalei vest-germane să ma­ mitetului are în vedere difu­ lui. \
preşedinte al Consiliului de R.D. Vietnam în opera de edi­ lui de Sud în Republica De­ com unicai iugoslavo-tunissan nifeste o atitudine activă în zarea de manifeste, organiza­ m s
Miniştri. ficare a socialismului. El şi-a mocrată Vietnam, expoziţia sprijinul ratificării tratatelor, rea de discuţii şi adunări, în Decanul de vîrstă \
După cum s-a mai anunţat, exprimat încrederea că lupla TUNIS 14 (Agerpres). — In dentitatea poziţiilor lor în pentru a contracara astfel ac­ cadrul cărora urmează să fie
Le Thanh Nghi, membru al eroică a poporului vietnamez Imagini de pe fronturile de comunicatul iugoslavo-tuni­ problemele discutate. Cei doi relevată importanta tratate­ al muzicienilor - (j
Biroului Politic al C.C. al Par­ împotriva agresiunii va înre­ luptă din Indochina" şi expo­ sian se subliniază că secreta­ miniştri au reafirmat ataşa­ ţiunile adversarilor ratificării lor cu Uniunea Sovietică şi
tidului celor ce Muncesc gistra noi victorii. ziţia ,,Crimele de război ale rul federal pentru afacerile mentul faţă de principiile po­ şi să se pronunţe pentru con­ R.P. Polonă pentru normaliza­ cezi are 100 de ani \
din . Vietnam, vice-prim- imperialismului american în externe, Mirko Tepavaţ, şi mi­ liticii de nea.ngajare. Ei au vocarea conferinţei general- rea relaţiilor R.F. a Germaniei
ministru, a oferit o re­ Vietnam*. nistrul de externe tunisian, hotărît să-şi unească eforturi­ europene pentru securitate şi cu ţările socialiste şi pentru Decanul de virstă al mu­
cepţie în cinstea delega­ Marţi au început la Hanoi Mohamed Masmoudi, au avut le pentru a sprijini orice ini­ colaborare şi pentru primirea destindere în Europa. zicienilor francezi, compo­
ţiei guvernamentale econo­ convorbirile dintre delegaţia Marti seara, însoţiţi de vice- un schimb de păreri în legă­ ţiativă care urmăreşte întări­ zitorul şi dirijorul Henri
mice române. Luînd cuvîntul guvernamentală economică ro­ prim-ministrul Le Thajih Nghi, tură cu problemele interna­ rea colaborării şi solidarităţii Busser, a împlinit 100 de
îa recepţie — transmite a­ mână şi delegaţia guvernului membrii delegaţiei române au ţionale şi îndeosebi în legă­ dintre ţările nealiniate, In le­ ani. El şi-a început cariera
R.D. Vietnam. Convorbirile la şapte ani, ca organist in ]
genţia VNA — Le Thanh Nghi participat la un spectacol ar­ tură cu situaţia din Orientul gătură cu situaţia din Orien­ Intensificarea mişcării
s-au desfăşurat într-o atmo­ catedrala oraşului natal i
a apreciat vizita delegaţiei ro­ sferă de sinceritate, prietenie tistic, oferit în cinstea lor la Mijlociu şi din zona Mării tul Apropiat, ei au insistat a­ Toulouse. A fost organist J
supra necesităţii găsirii unei
mâne ca o nouă manifestare şi solidaritate frăţească. Teatrul municipal din Hanoi. Mediterane. S-a constatat i- soluţii juste, care să se înte­ insurecţionale în Angola timp de 80 de ani, a lucrat i
meieze pe rezoluţiile Naţiuni­ o jumătate de veac la O- ?
lor Unite. Examinînd situaţia ALGER 14 (Agerpres). — districtul Kunene, din sudul i pera din Paris şi a di- \
rijat
200 i
aproximativ
din zona Mării Mediterane, Populaţia din sudul Angolei Angolei, a devenit teatrul u- 1 de lucrări. A predat la i
cei doi miniştri au subliniat şi-a intensificat acţiunile îm­ .nei .puternice mişcări insurec- ^ conservatorul din capitala i
doua etapă a vizitei în Africa hotărîrea fermă de a acţiona potriva forţelor colonialiste de precară pentru colonialişti Franţei timp de 44 de ani. ^
ţionale. Situaţia a devenit atît ^
anunţă agenţia
portugheze.
în direcţia lichidării factori­
Busser a depus o muncă l
general.
îneît
guvernatorul
încordare şi pentru.
lor de
tind un comunicat al Comite­
promovarea colaborării rod­ Algerie Presse Service, ci­ Rebouchou Vash, a fost ne­ intensă şi in componistică. )
„Vizita pe care preşedin­ şi acorduri, care au contri­ lung, de acordul de coopera­ rial ştiinţific pentru dotarea nice în această zonă, în con­ tului director al Mişcării voit să se deplaseze în aceas­ fiind autorul a peste 150 1
tele Consiliului de Stat al buit la continua adîncire a re economică şi tehnică şi laboratoarelor. diţii de pace şi de respectare populare pentru eliberarea An­ tă regiune pentru a prelua 1 lucrări. Potrivit propriilor \
Republicii Socialiste Româ­ prieteniei şi la intensificarea de acordul cultural, semnate Pe tărîm cultural, unde golei. Comunicatul precizează personal conducerea operatiu- ^ sale afirmaţii, el a invăţat i
nia, Nicolae Ceauşescu, o vd şi diversificarea relaţiilor bi­ cu prilejul vizitei la Bucu­ schimburile sînt reglemen­ a suveranităţii ţărilor rivera- nilor de represalii împotriva i să cinte aproape la toate ]
întreprinde la Bangui se în­ laterale. Un moment de sea­ reşti a delegaţiei guverna­ tate de programul pe 1972— că, începînd de la 12 ianuarie patrioţilor. Mii de soldaţi Şi ) instrumentele.
scrie în cadrul relaţiilor de mă în evoluţia pozitivă a mentale centrafricane, con­ 1973, semnat recent la Bucu­ poliţişti portughezi au fost tri- \
prietenie dintre . cele două raporturilor dintre cele două dusă de ministrul economiei. reşti, au fost iniţiate nume­ mişi de urgentă în sudul An- ţ Sticlă j
ţări, fiind, totodată, o expre­ ţări l-a marcat vizita oficială Traducerea în viaţă de către roase acţiuni. La invitaţia golei. Ei au instalat în oraşul <
sie a idealurilor comune ce la Bucureşti (11—16 iulie cele două ţări a prevederilor preşedintelui Bokassa, un Pereirali Essa un post de ra- J fonoabsorbantă \
leagă popoarele român şi 1970) a preşedintelui Repu­ acestor instrumente s-a fi­ ansamblu din Constanţa a dio prin intermediul căruia \
centrafrican“ (declaraţia mi­ blicii Africa Centrală, Jean nalizat prin rezultate poziti­ purtat mesajul cîntecului’ şi lansează apeluri şi avertis- l O jabrică de sticlă din ^
nistrului de externe al R.A. Bedel Bokassa. După cum a- ve stimulate şi de activita­ dansului popular românesc mente la adresa populaţiei ? Furth (R.F.G.) experimen- l
Centrale, Joseph Potolot). lestă şi documentul final al tea Comisiei mixte româno- pe îndepărtatele plaiuri ale Extinderea comerţului pentru a înceta acţiunile de ) tează o sticlă specială ca- }
România aprfjlnă în mod acestei vizite — comunica­ centrafricane de cooperare Africii Centrale. luptă şi a se supune autorilă- ^ re se spune că ne poate a- ]
constant noile slato suvera­ tul comun — care poartă economică —, ultima sesiu­ Succinta trecere în revistă S. U. A. cu ţările socialiste ţilor colonialiste. Comunicatul i para împotriva zgomotu- ^
ne în lupta lor pentru depă­ semnăturile celor doi şefi de ne a acestui organism desfă- a relaţiilor dintre cele două Mişcării populare pentru eli- 1 lui. Un geam gros de 37 i
şirea subdezvoltării şi pen­ slate, tovarăşul Nicolae şurîndu-se la Bucureşti, în state, clădite pe temelia berarea Angolei afirmă că \ mm, montat la fereastră, .'
tru o evoluţie proprie, con­ Ceauşescu şi Jean Bedel Bo­ luna februarie. trainică a principiilor res­ WASHINGTON 14 (Ager­ alte ţări socialiste. El a re­ „nici represaliile şi nici ma- ţ este tevmoizolator, nu se ]
form voinţei popoarelor lor. kassa — „eu u constituit o Mai multe delegaţii econo­ pectării suveranităţii şi in­ pres). — Luînd cuvîntul în levat că în dezvoltarea a­ abureşte şi absoarbe zgo- l
Republica Africa Centrală a contribuie la mai buna cu­ mice române s-au deplasat dependenţei naţionale, ega­ cadrul subcomisiei senato­ cestui schimb de mărfuri sînt nevrele psihologice la care re- i motele. La o incercare fă­
fost recunoscută de România noaştere şi înţelegere reci­ la sfirşitul anului 1970 şi în' lităţii în drepturi, neameste­ riale pentru problemele va­ interesate numeroase firme curg colonialiştii portughezi nu ? cută in plină circulaţie pe '
la 13 august 1960, iar la 6 procă, la dezvoltarea rela­ 1971 în R.A. Centrală în cului în treburile interne şi lutei şi băncilor, Harold americane. Relaţiile comer­ vor putea împiedica dezvol- * stradă., zgomotul de 80 de j
februarie 1968, între cele ţiilor de prietenie şi colabo­ scopul prospectării şi stabi­ avantajului reciproc, eviden­ Scoli, asistent al ministrului ciale cu ţările Europei de tarea luptei populaţiei ango- ) foni a scăzut la un nevi- j
două* ţări s-au stabilit relaţii rare înlre cele două lari şi lirii unor acţiuni concrete ţiază importanţa contactelor comerţului al S.U.A., a evi­ est se dezvoltă rapid şi exis­ novat murmur... j
la rang de ambasadă. Cu un popoare", deschizînd largi de cooperare şi al studierii din ultimii ani şi a acordu­ denţiat existenţa unor mari tă „posibilităţi considerabile leze pentru eliberarea naţio- \
an mai tîrziu, în urma unui perspective colaborării reci­ posibilităţilor de satisfacere rilor încheiate, condiţiile fa­ posibililăţi pentru dezvolta­ pentru lărgirea exportului", nală".
schimb de mesaje între pre­ proce, în interesul ambelor a unor cereri ale părţii cen­ vorabile colaborării bilate­ rea comerţului dintre Statele
şedinţii celor două ţări, s-a ţări şi al cauzei cooperării trafricane. După părerea fac­ rale. In acelaşi timp, valori­ UniLe, Uniunea Sovietică şi a declarat Scott.
convenit deschiderea de am­ internaţionale. Voinţa co­ torilor de răspundere din ficarea tot mai largă a tutu­ pir©] r»
basade la Bucureşti şi Ban­ mună a celor două părţi de ambele ţări, există largi po­ ror posibilităţilor de colabo­ Scăderea ritmului de dezvoltare La
gui, conduse de ambasadori a extinde relaţiile şi-a găsit sibilităţi de colaborare, în rare pe multiple planuri în­
rezidenţi. materializarea şi în semna­ special în domeniile minier tre România şi Republica A­
rea altor documente, printre frica Centrală contribuie la a economiei indiene DEVA: Abcl, fratele tău şi 12 rii; 20,00 Tableta dc seară dc
Deşi România şi Republica care aide-memoir-ul care şi geologic, metalurgic, e­ întărirea continuă a relaţii­ oam eni furioşi („Patria"); P o­ Virgil Cândca; 20,05 Zece m elo­
Africa Centrală sînt situata precizează obiectivele de co­ nergetic, industriei lemnului, lor prieteneşti între cele DELH1 it (Agerpres). — allcle, cheltuielilor militare, veste singeroasă („Arta"); SI­ dii preferate; 20,40 O cintărcaţă
pe continente diferite, la operare economică, tehnică, materialelor de construcţii şi două ţări, serveşte interese­ Intr-un slurliu economic în­ calamităţilor naturale, pre­ MBRIA*: Renegata („M ureşul"); a plaiurilor năsăudenc: Marioa-
HUNEDOARA: Nici un om pen­
ra Prccup; 20,55 Ştiinţa Ia zi ;
mii de kilometri depărtare comercială şi culturală, a­ agriculturii. Colaborarea pen­ lor ambelor popoare, cauzei treprins ele autorităţile In­ cum şi dificultăţilor moneta­ tru Câmp Dctrick şi Ultimul 21.00 Revista şlagărelor; 21,30
una de alta, preocupările lor cordul privind transporturile tru pregătirea de cadre na­ păcii şi înţelegerii inLerna- diene se arată că anul fiscal re occidentale. războinic („Sidcrurgistul"); Şa­ Bijuterii m uzicale. Sim fonia in
Re major de Luigi Chcrubini;
se întîlnesc pe terenul fer­ aeriene civile, acordul pri­ ţionale, necesare dezvoltării lionale. Acestor teluri nobile se iulie („Constructorul") ; Pă­ 22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert
spinzuraţilor — seriile
durea
til al. colaborării, al efortu­ vind desfiinţarea vizelor pen­ snricil-economice a tînărului îi este consacrată şi vizita care se încheie în luna a- Pentru înviorarea econo­ I-II („Arta"); CALAN: Turnul do seară; 22,55 Moment poetic.
rilor pentru iritărirea păcii şi tru călătoiii oficiale, particu­ stal african, se concrelizea- oficială a preşedintelui Con­ coasta a lost unul dintre cei miei. precizează raportul, es­ dc aramă („11 Iunie"): TELIUC: Glasuri ale p:itrici; 23,00 Con­
prieteniei între popoare. In lare şi turistice. Aceste do­ ză prin acordarea de burse siliului de Stat al României, mai dificil din întreaga is­ te necesară reducerea im­ Elvira Madigan („Minerul") ; cert dc scară: 21,00 Buletin dc
GHELAR:
ştiri; 0,03—G,00 Estrada nocturnă.
Serbările
galante
cei patru ani care au trecu* cumente vin să complete/.e şi in asistentă tehnică. In tovarăşul Nicolae Ceauşescu torie modernă a tarii. Potri­ porturilor, prin acoperirea („Minerul"); PETROŞANI: Sor­
de la stabilirea relaţiilor di­ cadrul juridic care reglemen­ România studiază mai mulţi — prima vizită a unui şef vii datelor .conţinute în ra- necesităţilor consumului in­ gul roşu („7 N oiem brie"); A-
plomatice, între cele doua tează conlucrarea între cele studenţi rcnlrafricani, iar U­ de stat european în Repu­ porl. ritmul de dezvoltare e- tern cu produse autohtone, vint („Republica"); LUPENI: 9,00 Deschiderea em isiunii dc
B.D. la m unte şi Ia marc („Cul­
ţări au avut loc numeroase blica Africa Centrală. conomif ă a Indiei a scăzut precum şi o sporire a expor­ tural") ; Ultima dragoste („Mun­ dimineaţă.
contacte politice la diferite două ţări conturat de acor­ ni versităţii din Bangui i-au în mod îngrijorător în ulti­ citoresc"); LONEA: Boxerul T elex ;
(„Minerul"); PAROŞENI: Tune­
niveluri, schimburi de vizite dul comercial pe termen fost oferite aparate şi mate­ GHEORGHE CIOBANU mele 12 luni datorită. înlre turilor. lul („Energia"); PETRILA: E­ 9,05 Tclcglob: Republica Africa
Centrală;
lefantul Slowly („M uncitoresc"); 9,20 Votrc folclorice — Olt. Cint
VULCAN: Cazul C.L. („Munci­ şi joc la Scorniceşti. îşi
toresc"); URICANI: Simon Bo- dau concursul: echipa dc
livar („7 N oiem brie"): ORAŞ- dansuri „Căluşul" din Scor­
TIE: Cele şapte logodnice ale niceşti, soliştii: Mariana
Zbrucv („Patria") ;
dat numeroase bombe, pro­ Lampa lui Aladin („Flacăra"); Baciu, Gica Roncca, Ni-
caporalului
colac Chiţoiu, Ion Tachc,
Cadran ti Cadran mai multor GEOAGIU-BAI: Şansa; HAŢEG: grupul vocal fem inin al
rocind rănirea
jiersoane şi importante pa­
Casei dc cultură din Ca­
Motodrama („Popular"); BRAD:
gube materiale. Floarea dc cactus („Steaua ro­ racal şi orchestrele de m u­
şie"); GURABARZA: Noaptea zică populară din comuna
nunţii în ploaie („Minerul") ; Iancu Jianu şi a sindicate­
PEKIN. — Li Sien-nien, te Tanzania, Julius Nyerere. PARIS. — Marţi după- ILIA: Eliberarea — seriile I-II lor din Slatina;
vicepremier al Consiliului de efectuează o călătorie în re­ amiază, Manea Mănescu, („Lumina"). 9,50 Desen anim at;
Stat, şi Li Cian, ministru ad­ giunea Dodoma — s-a anun­ preşedintele Consiliului Eco­ 10.00 Curs dc limba franceză.
Lecţia a 7-a;
junct al comerţului exterior, ţat la Dar Es Salaam. Cu a­ nomic. preşedintele părţii ro­ 10.30 Tclc-cinem atcca peniru co­
au primit delegaţia întreprin­ cest prilej, şeful statului tan- mâne în Comisia mixtă gu­ PROGRAMUL I: 6,00 Muzică pii şi tineret: „Nu mai
plinge, Pcter !“ ;
derilor naţ.onale suedeze, zanian vizitează o serie de vernamentală româno-france- şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; 12.00 Telejurnal;
condusă cie Arne Geijer, pre­ obiectivi: agri< ole şi exami­ ză de colaborare economică, 8.00 Sumarul presei; 9,30 Viaţa 15.30 T clc-şcoală:
că» iilor; 10,00 Buletin dc ştiri;
şedintele Comitetului ele di­ nează situntia comuniiătilor ştiinţifică şi tehnică şi Va- 10,0.) Muzică populară din Do- • Metale. Chimie — anul
IV liceu;
rectori al INS, preşedintele săieşti „Ujaninn", bazate pe lery Giscard d'Estaing. mi­ brogea; 10,30 Vreau să ştiu; • M ulţimi, relaţii, funcţii.
Comisiei pentru problemele proprietate de tip coopera­ nistru al economiei şi finan­ 11.00 Buletin dc ştiri; 11,05 Mu­ (M atematică. In ajutorul
zică populară din Republica A­
externe a Parlamentului, ca­ tist. ţelor. preşedinte al părţii frica Centrală; 11,15 Consultaţie candidaţilor la concursul
do adm itere);
re se află într-o vizită la BELFAST. — Schimburile franceze în Comisia mixtă, juridică; 11,30 Chitare patriei ; 16,30—17,00 Curs dc limba en­
11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00
Pekin, informează agenţia de focuri dintre trupele brita­ s-au întrunit la Palatul Lu- Discul In foileton: Dione War- gleză. Lecţia a 6-a;
vru într-o şedinţă de lucru
China Nouă. nice şi forţele extremiste a comisiei. ivick; 12,15 Recital dc operă 17.30 Deschiderea em isiunii dc
după-am iază.
Ion Prisăcaru; 12,30 Intllnirc cu
din Irlanda de Nord au fă­ melodia populară şi interpretul „O viaţă pentru o idee":
PARIS. — După cum a in­ cui marţi alte două victime BELGRAD. — Agenţia Ta- preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Aurel Vlaicu;
format comunicatul oomun în rîndul populaţiei civile niug informează că guverne­ Avanprem ieră cotidiană; 13,30 18.00 Timp şi anotimp in agri­
cultură ;
chino-american din 28 fe­ din Londonderry. De aseme­ le Iugoslaviei şi Pakistanu­ Un cintec vechi răm îne veşnic 18.30 Muzică;
săp-
tînăr; 14,00 Compozitorul
bruarie 1972, părţile chineză nea, la Belfast, Londonderry. lui au căzut de acord să reia tăminii — Antonio Vivaldi. 19.00 Oameni şi fapte;
şi americană vor menţine Newry şi Strabane au explo­ relaţiile diplomatice. Concerte din ciclul op. 4 „La 19.15 Tragerea Pronocxprcs;
Stravaganza"; 14,40 Ciută Maria
contacte prin diferite canale. Haiduc, Ileana Leonte şi Flo- 19,20 1001 de seri: Filopat şi Pa-
tafil;
Prin consultări, guvernele rea Sandu; 15,00 Buletin de 19.30 Telejurnal;
ştiri; 15,05 Creştere şi eficienţă 20,10 A vanprem ieră;
R.P. Chineze şi S.U.A. au econom ică; 15,30 Pagini din m u­ 20.15 T cle-cincm ateca: „Absenţă
decis ca Parisul să reprezin­ SOFIA. — La Ambasada română din Sofia, a avut loc zica dc estradă; 16,00 Radiojur­ îndelungată". Cu: Gcorges
te pentru cele două părţi un marţi o conferinţă de presă, organizată cu prilejul aniversă­ nal; 16,15 Clntecc şi marşuri dc Wilson şi Alida Valii;
P-m ^'ru Eremia; 16,30 Surprize
astfel de canal de contact, rii a 50 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist clin fonoteca muzicii uşoare; 21,43 Ciută orchestra Cornel Po-
p cscu :
.
informează agenţia China din România. 16,r,o Publicitate radio: 17,00 An­ 22.00 „21 dc orc";
Nouă. Ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia, tena tineretului ...dezbate; 17,30 22.30 Campionatele m ondiale dc
Muzică populară cu
Ştcfania
R. D. GERMANA. — La ediţia clin această primăvară a tfrgului de primăvară, care s-a des­
Nicolae Blojan a evocat principalele momente ale activităţii chis Ia Lcipzig, la 12 martie, participă aproxim ativ 60 de ţări, care expun produse din sectorul Fîcîran şi Constantin lonaşcu ; patinaj artistic — proba
individuală fem inină. în re­
DAR ES SALAAM. — organizaţiei de tineiet, sub permanenta şi directa conducere tehnic şi de larg consum . 17,45 Melodii cu prioritate — gistrare dc la Calgary (Ca­
muzică uşoară; 18,00 Orele se­
Preşedintele Republicii Uni­ a Partidului Comunist Român. In fotografie: Vedere generală a locului unde se organizează, bianual, aceste tîrguri. nada).
Redacţia ş! administrat!* ziarului i Deva, str. D. Petru Groza nr. 35, Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva